Sunteți pe pagina 1din 95

Testul Nr.

16
Sub 1: Notiunea de actiune civila. Elementele actiunii civile si importanta lor.
1.1 Formulati definitia actiunii civile.
1.2. Identificati elementele Actiunii Civile;
1.3 Determinati argumentat elementele actiunii civile in urmatoarele pricini:
a. Albu V a inaintat o cerere de chemare in judecata catre Negru I si Slutu O cu privire
la repararea prejudiciului material in valoare de 3500 lei si a prejudiciului moral in marime de
10.000 lei, cauzat in legatura cu vatamarea integritatii corporale;
b. Fusu N si Croitoru M au inaintat o cerere de chemare de judecata catre
SRLstruguras cu privire la contestarea concedierii ilegale, restabilirea la locul de munca,
incasarea platilor salariale pentru absenta fortata de la locul de munca si repararea
prejudiciului moral, solicitind si atragerea in proces a directorului intreprinderii Nacu I.
1.1 Actiunea civila- adresarea in instanta de judecata cu privire la examinarea intro
anumita ordine procesuala a pretentiilor material-juridice ale unei persoane fata de alta, care
rezulta din raportul material litigios.
1.2 Elementele A.C. constituie:
Obiectul- actiunii reprezinta pretentia material-juridica a reclamantului fata de pirit,
concretizata in cererea de chemare in judecata, care rezulta din raportul material litigios,
temeinicia careia instanta de judecata trebuie sa o verifice si sa adopte o hotarire in acest sens.
(nu trebuie confundat cu bunurile materiale. Ex casa de locuit) Ex obiect: pretentia de
recunoastere dreptului de proprietate; partajul, evacuarea uni locatar;
Temeiul actiunii civile reprezinta circumstantele de fapt si de drept din care rezulta si
pe care se intemeiaza pretentiile reclamantului fata de pirit. Faptele juridice din pretentiile
reclamnatului (incheierea unui contract, inregistrarea casatorie).
Continutul AC este format din actiunile instantei pe care le solicita reclamantul,
Metodele de aparare a dreptului prevazt Art 11 Cod Civil.
Articolul 11. Metodele de aprare a drepturilor civile
Aprarea dreptului civil se face prin:
a) recunoaterea dreptului;
b) restabilirea situaiei anterioare nclcrii dreptului i suprimarea aciunilor prin care se
ncalc dreptul sau se creeaz pericolul nclcrii lui;
c) recunoaterea nulitii actului juridic;
d) declararea nulitii actului emis de o autoritate public;
e) impunerea la executarea obligaiei n natur;
f) autoaprare;
g) repararea prejudiciilor;
h) ncasarea clauzei penale;
i) repararea prejudiciului moral;
j) desfiinarea sau modificarea raportului juridic;
k) neaplicarea de ctre instana de judecat a actului ce contravine legii emis de o autoritate
public;
l) alte ci prevzute de lege.
Partile AC- Subiect activ(a carui drept a fost incalcat) si Subiect Pasiv(cel care a atenat
la exercitarea normala a drept subiectiv)
Elementele actiunii sunt interdependente

1.3
A. Partile: Albu V- Subiect Activ); Negru I si Slutu O- sub pasiv;
Obiect- Repararea prejudiciului material si moral;
Temei- Vatamarea integritatii corporale( temei de fapt) Art 11 Codul civil lit g)
repararea prejudiciilor( temei de drept.
B. Partile: Fusu N si Croitoru M subiect activ; SRL struguras, Nacu I- subiect
pasiv;
Obiect: cerere de chemare de judecata cu privire la contestarea concedierii ilegale si
repararea prejudiciului moral;
Temei concedierea ilegala restabilirea la locul de munca, incasarea platilor salariale
pentru absenta fortata de la locul de munca;
2. Pregatirea pricinii pentru dezbateri judiciare. Actele procedural ale partilor,
judecatorului in vederea pregatirii pricinii pt dezbateri judiciare.
2.1 Descrieti sarcinile pregatirii pricinii pentru dezbat judiciare.
Dup ce primete cererea de chemare n judecat, judectorul pregtete pricina pentru
dezbateri judiciare, pentru a asigura judecarea ei just i prompt. Pregtirea pentru dezbatere
judiciar este obligatorie pentru orice pricin civil i are ca scop(SARCINILE):
a) precizarea legii care urmeaz a fi aplicat i determinarea raporturilor juridice dintre
pri;
b) constatarea circumstanelor care au importan pentru soluionarea just a pricinii;
c) stabilirea componenei participanilor la proces i implicarea n proces a altor
persoane;
d) prezentarea de probe.
2.2 Comparati actele procesuale pe care pot sa le execite participantii la process
cu cele care trebuie exercitate de instant de judecata.
Actele procesuale pe care le exercita participantii la proces:
- Acumularea, administrarea si prezentare probelor. Legea nu prevede expres obligatia
partilor de asi transmite reciproc probele care demonstreaza pretentiile si obiectiile lor.
Comunicarea mutual atit a materialului probant, cit si a actelor de procedura, partile, de
obicei, o infaptuiesc prin intermediul instantei de judecata( judecatorul trimite copiile piritului
sau reclamantului). Legea permite reprezentantilor partilor sa inmineze unul altuia actele de
procedura judiciara contra semnatura.
-Asigurarea actiunii(AA). La cererea participanilor la proces, judectorul sau instana
poate lua msuri de asigurare a aciunii. Asigurarea se admite n orice faz a procesului, n
cazul n care neaplicarea msurilor de asigurare a aciunii ar crea dificulti judectoreti sau
ar face imposibil executarea hotrrii judectoreti.
- Actiunea reconvantionala. Prtul este n drept s intenteze mpotriva reclamantului o
aciune reconvenional pentru a fi judecat odat cu aciunea iniial. Legiuitorul admite 2
prescriptii contrare ce reglemnteaza depunerea referintei:
A. In pricini complicate, judecat propune prtului s prezinte n scris, la data fixat, o
referin privind aciunea reclamantului, i explic drepturile i obligaiile procedurale;
B.Depunerea referinei este obligatorie.
Actele care trebuie exercitate de judecator:
- determinarea obiectului probatiunii pe pricina in cauza. Cheam n judecat
reclamantul pentru a-l audia privitor la preteniile lui, i explic drepturile i obligaiile
procedurale; cheam n judecat prtul pentru a-l audia privitor la circumstanele pricinii,
clarific obieciile pe care le are mpotriva aciunii i probele prin care pot fi dovedite aceste

obiecii. Circumstanele care au importanta pt solutionarea justa a pricinei sint determinate de


Instant de jud pentru solutionarea justa a pricinii.
- Stabilirea componenei participanilor la proces i implicarea n proces a altor
persoane. Identificarea concreta a participantilor la proces si clarificarea necesitatii implicarii
in proces a subiectilor conduc la adoptarea unei Hot legale. Componenta participantilor
persoane care au interes material(pirit, reclmant)+ procesual, pers care au interes
procesual(procuror, Org autorit publice).
Pentru solutionarea justa si prompta a pricinii civile, jud urmeaza sa stabileasca si
persoanele care pot fi implicate pentru a contribui la infaptuirea justitiei(experti, martori..)
Judecatorul este obligat sa verifice formularea imputernicirilor care acorda
reprezentatilor dreptul la sav actelor de procedura. Instanta este in drept sa numeasca din
oficiu partii reprezentant avocat.
Din oficiu, la cererea partilor la proces printr-o incheiere, judecatorul poate ordona
expertiza pentru elucidarea unor aspecte din domeniul stiintei, artei, tehnicei.
Judecatorul din oficiu ordona efectuarea expertizei in cazurile incuviintarii spitalizarii
fortate, tratamentului fortat, incuviintarii examenului psihiatric
- Prezentarea probelor. Absenta unei probe, este egala cu absenta dreptului. La
cererea participanilor la proces, reclam organizaiilor i persoanelor fizice probele necesare.
Probele se adun i se prezint de ctre pri i de ali participani la proces. Dac n procesul
de adunare a probelor apar dificulti, instana poate contribui, la solicitarea prilor i altor
participani la proces, la adunarea i prezentarea probelor necesare.
Instana judectoreasc (judectorul) este n drept s propun prilor i altor
participani la proces, dup caz, s prezinte probe suplimentare i s dovedeasc faptele ce
constituie obiectul probaiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.
- Alte acte ar fi conexarea pretentiilor; judecatorul este obligat sa intreprinda masuri pt
incheierea tranzactiei de impacare intre parti/ sa propuna medierea; sa propuna solutionarea
cauzei pe cale arbitrala.
- Fizarea termenului pt judecarea cauzei. Judecatorul pronun o ncheiere prin care
stabilete termenul de judecare a pricinii n edin de judecat, notificnd prilor i altor
participani la proces locul, data i ora edinei. Legea obliga judecatorul sa stabileasca termen
pt judecare pricinii, luind in consideratie opinia partilor
2.3 Argumentati care din actele enumerate mai jos pot fi efectuate de catre
judecator in faza pregatirii pricinii pentru dezbat judiciare:
A. Incheierea de a nu da curs cererii, motivate prin neachitarea de catre reclamant a
taxei de stat.
Consider ca Judecatorul poate sa nu dea curs cererii in faza intentarii procesului in
instanta de judecata, dup ce constat c cererea a fost depus n judecat fr a se respecta
plata taxei de stat, judectorul emite, n cel mult 7 zile de la depunerea cererii, o ncheiere
pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei care a depus cererea acest fapt de
nclcare i acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor;
B. Trimiterea unei delegatii judecatoresti international.
Art 185 al 1 lit k. n cazul necesitii de a aduna probe ori de a nmna acte judiciare
ntr-un alt stat instana care judec pricina sesiyeaya Ministerul afacerilor externe prin
ncheiere, o delegaie pentru efectuarea unor anumite acte de procedur, la care MAE ia
legatura cu tara respectiva.
Instantele jud RM adreseaya delegatii instantelor jud straine in vederea efectuarii unor
acte de procedura in modul stabilit de legislat RM, acordurile si conventiile internationale la
care RM este parte.;
C. Incuviintarea Tranzactiei de Impacare(TI).

In cadrul pregat pricinii pt dezbater judiciare, judecatorul e obligat sa intreprinda


masuri pt incheierea tranzactiei de impacare intre parti. Insa judecatorul nu poate sa se
pronunte asupra solutiei care ar putea fi luata de catre instanta in urma neconfirmarii tranzact
de impacare.
Daca partile vor sa incheie o tranzactie de impacare, ele trebuie sa prezinte TI in forma
scrisa, semnata de ambele parti.La care judecatorul le explica efectele TI si ale incetarii
procesului.
Testul Nr. 21
Subiectul nr. 1. Actiunea reconventionala
1. Conditiile de exrcitare a actiunii reconventionale
Articolul 173. Condiiile primirii aciunii reconvenionale
(1) Judectorul primete aciunea reconvenional dac:
a)
aceasta
urmrete
compensarea
preteniei
iniiale;
[Art.173 al.(1), lit.a) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
art.814]
b) admiterea ei exclude, total sau parial, admiterea aciunii iniiale;
c) ea i aciunea iniial snt n conexiune, iar judecarea lor simultan ar duce
la soluionarea rapid i just a litigiilor;
d) aciunea este naintat n cadrul aceluiai litigiu ntre aceleai pri.
[Art.173 al.(1), lit.d) introdis prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
art.814]
(2) Dac, n cazurile menionate la alin.(1) lit.a) i c), se constat c numai
aciunea principal poate fi judecat, instana o judec separat.
2. Procedura
Actiunea reconventionala
Articolul 172. Intentarea aciunii
reconvenionale
(1) Pn la stabilirea termenului de
judecare a pricinii n edin de judecat,
prtul este n drept s intenteze mpotriva
reclamantului o aciune reconvenional
pentru a fi judecat odat cu aciunea iniial.
Aciunea reconvenional poate fi intentat i
pn la finalizarea examinrii pricinii n fond
n cazul n care prtul demonstreaz c a fost
n imposibilitatea de a o intenta pn la
stabilirea termenului de judecare a pricinii n
edin de judecat.
[Art.172 al.(1) n redacia LP2-XVI
din 07.02.08, MO42-44/29.02.08 art.121]
[Art.172 al.(1) modificat prin LP244-XVI
din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]
(2)
Intentarea
aciunii
reconvenionale se face conform regulilor
generale de intentare a aciunii.

Referinta
Articolul 186. Prezentarea de ctre
prt a probelor i referinei
(1) n cadrul pregtirii pricinii
pentru dezbateri judiciare, judectorul
propune prtului s prezinte n judecat n
termen probele necesare.
[Art.186 al.(1) modificat prin
LP244-XVI
din
21.07.06,
MO178180/17.11.06 art.814]
(2) Depunerea referinei este
obligatorie. n cazul nedepunerii ei n
termenul stabilit de instan, pricina poate fi
examinat n baza materialelor anexate la
dosar.
[Art.186 al.(2) n redacia LP244XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
art.814]
(3) n referin se indic instana la
care se depune, numele sau denumirea
reclamantului i revendicrile lui, rspunsul
la preteniile de fapt ale aciunii i probele

aduse mpotriva fiecrei revendicri, alte date


importante pentru soluionarea pricinii,
precum i demersurile prtului. n cazul mai
multor pri, se poate depune o singur
referin ori attea referine ci pri snt sau
cte grupuri de pri exist. La referin se
anexeaz attea copii de pe referine ci
reclamani i intervenieni exist n proces.
Pentru instana judectoreasc se anexeaz
acelai numr de copii certificate de pe
nscrisuri i de pe alte documente pe care se
ntemeiaz referina.
(4) Judectorul explic prtului c
neprezentarea n termen a probelor i a
referinei nu mpiedic soluionarea pricinii n
baza materialelor din dosar.
3. Argumentati
A) Nu este conditie, pt ca chiar daca actiunea de desfacere a casatoriei si actiunea de
partajare a averii sunt in conexiune, judecarea lor simultana nu a r duce la o
solutionare justa si rapida a litigiilor
B) Este conditie de primire a cererii actiunii reconventionale, pt ca actiunea este inaintata
in cadrul aceluiasi litigiu, intre aceleasi parti, actiunile sint in conexiune, iar judecarea
lor simultana ar duce la o solutionare justa si rapida
C) DA, pt ca actiunea reconventionala urmareste compensarea pretentiei initiale
Subietul Nr. 2 . Temeiuri pentru Casare
1. Enumerati incalcarile ce duc la casare
- Netemeinicia hotararii constatarea si elucidarea necompleta a circumstatelor
importante pt solutionarea pricinii, nedovedirea circumstantelor importante pt
solutionarea pricinii, contradictii intre concluziile primei instante expuse in hotarare si
circumstantele pricinii
- Ilegalitatea pricinii aplicarea eronata a normelor de drept material (neaplicarea legii
potrivite, aplicarea legii nepotrivite, interpretarea eronata a legii, aplicarea eronata a
analogiei legii sau a dreptului), aplicarea eronata sau incalcarea esesntiala a normelor
de drept procedural (judecarea de catre un complet format illegal, judecarea in absenta
unui participant la process care nu a fost instiintat legal , s-au incalcat regulile cu
privire la limba procesului, instant a solutionat problema drepturilor unor persoaNe
neatrenate in process, a fost incalcat secretul deliberarii, hotararea nu a fost semnata de
catre un judecator sau de Ctre Cel ce a avut o opinie separate, in dosar lipseste
procesul verbal sau alt act procedural, s-a incalcat competenta generala sau
juridictionala, pricina a fost judecata in fond desi exista temeiuri pt incetarea sau
scoaterea de pe rol a acesteia).
2. Felurile aplicarii eronate a ormelor de drept material
Felurile de aplicari eronate ale normelor de drept material se afla in stransa legatura cu
cu etapele aplicarii legii. Acestea rezulta din art. 387 cpc.
Articolul 387. nclcarea sau aplicarea eronat a normelor
de drept material

Se consider c normele de drept material snt nclcate sau aplicate eronat n cazul
n care instana judectoreasc:
a) nu a aplicat legea care trebuia s fie aplicat;
b) a aplicat o lege care nu trebuia s fie aplicat;
c) a interpretat eronat legea;
d) a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului.
3. A) daca instant a incalcat procedura de audiere a martorului, iar acest lucru se
atesta prin lipsa procesului verbal de audiere, apelul delarat se finiseaza cu casarea
hotararii primei instante
B) hotararea se modifica
c) hotararea semodifica, conf art 249 cpc
Testul Nr. 22
Subiectul 1. Asigurarea actiunii
1. Descrieti masurile de asigurare a actiunii
In conformitate cu alin (1) art 175 CPC, in vederea asigurarii actiunii, judecatorul sau
instanta este in drept:
Sa puna sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale piritului, inclusive pe cele
care se afla la alte personae
Sa interzica piritului savarsirea anumitor acte
Sa interzica altor personae savarsirea anumitor acte in privinta obiectului in litigiu,
inclusive transmiterea de bunuri catre pirit sau indeplinirea unor alte obligatii fata de
el
Sa suspende urmarirea, intemeiata pe un document executoriu, contestat de catre
debitor pe cale judiciara
Sa suspende vanzarea bunurilor sechestrate in cazul intentarii unei actiuni de ridicare a
sechetrului de pe ele
2. Identificati procedura
Procedura asigurarii actiunii: se depune o cerere de asigrare a actiunii de
catre reclamant.
Articolul 177. Soluionarea cererii de asigurare a aciunii
Cererea de asigurare a aciunii se soluioneaz de judector sau de instana care
examineaz pricina chiar n ziua depunerii ei, fr a-l ntiina pe prt i pe ceilali participani
la proces. Privitor la asigurarea aciunii, judectorul sau instana pronun o ncheiere.
Articolul 180. Anularea msurilor de asigurare a aciunii
(1) Msura anterioar de asigurare a aciunii poate fi anulat din oficiu sau la
cererea prtului de ctre judectorul sau instana care a ordonat msura de asigurare ori de
judectorul sau instana n a cror procedur se afl pricina.
(2) Anularea msurii anterioare de asigurare a aciunii se soluioneaz n edin de
judecat. Participanilor la proces li se comunic locul, data i ora edinei. Neprezentarea lor
repetat ns nu mpiedic examinarea problemei.
(3) n cazul respingerii aciunii, msurile anterioare de asigurare a aciunii se menin
pn cnd hotrrea judectoreasc devine definitiv. n cazul admiterii aciunii, msurile
anterioare de asigurare i pstreaz efectul pn la executarea hotrrii judectoreti.
[Art.180 al.(3) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
art.814]

(4) Despre anularea msurilor de asigurare a aciunii, judectorul sau instana


ntiineaz, dup caz, organul care nregistreaz bunul sau dreptul asupra lui.
Articolul 181. Atacarea ncheierii de asigurare a aciunii (CONTESTAREA)
(1) ncheierile de asigurare a aciunii pot fi atacate cu recurs.
(2) Dac ncheierea de asigurare a aciunii a fost emis fr tirea recurentului,
termenul de depunere a recursului se calculeaz din ziua n care persoana interesat a aflat
despre pronunarea ncheierii.
(3) Depunerea recursului mpotriva ncheierii de asigurare a aciunii nu suspend
executarea ncheierii. Recursul mpotriva ncheierii de anulare a msurilor de asigurare a
aciunii sau de substituire a unei forme de asigurare cu o alta suspend executarea ncheierii.
Articolul 179. Substituirea unei forme de asigurare a aciunii
printr-o alt form
(1) La cererea participanilor la proces, se admite substituirea unei forme de
asigurare a aciunii printr-o alt form.
(2) Substituirea unei forme de asigurare a aciunii printr-o alt form se soluioneaz
n edin de judecat. Participanilor la proces li se comunic locul, data i ora edinei de
judecat. Neprezentarea lor ns nu mpiedic examinarea problemei.
(3) n cazul asigurrii aciunii prin care se cere plata unei sume, prtul este n drept
ca, n locul msurilor de asigurare luate, s depun pe contul de depozit al instanei suma
cerut de reclamant.
3. A. conform art 177 CPC, actiunea insantei este legala. Sub acest aspect incheierea
pronunata de catre judecator nu va putea fi contestata
B. in conformitate cu art 176 CPC, alin (2) Sechestrarea bunurilor se efectueaz n
limita valorii revendicrilor din aciune., astfel, sechestrarea bunului imobil care evalueaza 30
mii, este oarecum ilegala, in contextual in care, actiunea constituie doar 10 mii. Cu toate
acestea instant nu poate pune sechestru doar pe un perete, o camera din apartament.
C. inca nu stiu raspuns
Subiectul nr. 2. Rec tificarea hotararii
1. Metodele de corectare a hotaririi
A) Indreptarea erorilor material si de calcul evidente (art. 249 cpc) se reduce la
corectarea greselilor in scrierea sumelor, pozitiei procesuale, etc., iar cele de calcul
evidente nu tb sa schimbe esenta hotaririi. Important este ca erorile material si de
calcul evidente sa nu afecteze esenta solutiei pronuntate prin hor judecat. O hot
judecat fara greseli material sau de calcul evidente este certa, nu produce confuzii in
procesul executarii si nu creaza disesnsiuni pt cei care urmeaza sa-si conformeze
conduit prescrierilor acesteia.
B) Explicarea hotaririi (art. 251 cpc) se face atunbci cand nu este clar sensul, extinderea
sau aplicarea dispozitivului hot ori cand dispozitiile din hot sunt contradictorii.
Extinderea se face pt ca hot sa fie certa si neconditionata.
C) Emiterea hot suplimentare (art. 250 cpc) - (1) Instana care a pronunat hotrrea
poate, din oficiu sau la cererea participanilor la proces, s emit o hotrre
suplimentar dac:
a) nu s-a pronunat asupra unei pretenii n a crei privin participanii la proces au
prezentat probe i au dat explicaii;
b) rezolvnd problema dreptului n litigiu, nu a indicat suma adjudecat, bunurile ce
urmeaz a fi remise sau aciunile pe care prtul trebuie s le ndeplineasc;

c) nu a rezolvat problema repartizrii ntre pri a cheltuielilor de judecat ori a


omis s se pronune asupra cererilor martorilor, experilor, specialitilor, interpreilor
sau reprezentanilor cu privire la cheltuielile de judecat a cror compensare li se cuvine.
(2) Problema pronunrii unei hotrri suplimentare poate fi pus n termenul
executrii silite a hotrrii. Instana emite, dup examinare n edin de judecat, hotrrea
suplimentar, care poate fi atacat n ordinea stabilit de prezentul cod. Participanilor la
proces li se comunic locul, data i ora edinei. Neprezentarea lor ns nu mpiedic
examinarea problemei.
(3) Cererea de adoptare a unei hotrri suplimentare nu se impune cu tax de stat.
(4) ncheierea judectoreasc de respingere a cererii de emitere a unei hotrri
suplimentare se supune recursului.
2. Temeiurile si procedura emiterii hot suplimentare vezi mai sus

3. Argumentati modul
Nu se aplica nici o metoda de corectare, deoarece nu este temei pt nici o metoda de
corectare a hot
Se emite o hot suplimentara, dat fiind faptul ca etse temei pt aceasta, art. 250, alin (1),
lit. c cpc
Se corecteaza eroarea materiala

Testul Nr. 17
Subiectul 1.Clasificarea actiunilor civile dupa scopul material juridic urmarit si
dupa scopul procesual.
1.1.Identificati categoriile actiunilor civile in functie de interesele cui se apara
prin exercitarea acestora.
Cea mai utila si raspindita clasificare a actiunilor civile este clasificarea procesualjuridica,avind drept criteriu:obiectul actiunii,scopul urmarit de reclamant si natura solutiei
instantei.Contine categoriile de actiuni:
*actiuni civile de realizare a dreptului(cu putere executorie);
*actiuni civile de constatare a existentei sau inexistentei dreptului(de continuare);
*actiuni civile de constituire(transformare).
1.2.Comparati particularitatile actiunii in realizare in raport cu actiunea in
constatare si transformare.
Actiunii in realizare ii este caracteristic faptul:nu se pune la indoiala existenta
raportului material litigios;are drept scop confirmarea existentei sau lipsei unui drept sau
obligatii,a raportului juridic dintre parti;in baza hotaririi se elibereaza titlul executoriu,avind
loc executarea silita a hotaririi.In raport cu actiunea in realizare,actiunea de constatare se
deosebeste prin particularitatile:se pune la indoiala existenta raportului material litigios;are
drept scop exercitarea coercitiva a dreptului subiectiv;in baza hotaririi nu se elibereaza titlul
executoriu,ne avind loc executarea silita a hotaririi.Deasemenea,actiunii civile de
transformare ii sunt specific particularitati care o individualizeaza prin faptul:au ca scop
aparitia,modificarea sau stingerea unor raporturi material-juridice;modificarea sau stingerea
unui raport juridic nu se poate produce altfel decit in baza hotaririi judecatoresti;adresarea in
judecata cu actiuni de constituire este cauzata de divergentele dintre parti; in baza hotaririi nu
se elibereaza titlul executoriu,instant nu va putea examina si solution astfel de actiuni decit
daca legea prevede expres acest lucru;prin hotarirea instantei nu se va confrima un raport
preexistent,ci se va constitui o situatie juridical noua. Se aseamana cu act. in realizare prin
faptul ca nu se pune la indoiala existent raportului material litigios.

1.3.Determinati argumentat felul actiunii civile dupa scopul procesual in urm


pricini:
a)actiunea in revendicare unui bun mobil-actiune de constatare deoarece nu au
niciodata ca obiect constatarea unei stari de fapt. Actiunile n constatare sunt admisibile doar
cnd reclamantul nu are la ndemna calea unei actiuni n realizarea dreptului.
b)actiunea cu privire la declararea nulitatii unui contract de donatie-actiune de
constatare deoarece se cere constatarea lipsei unui raport juridic intre reclamant si pirit si
actiunea de constatare este negativa.
c)actiunea de anulare a adoptiei-actiune de transformare deoarece consecintele acestei
actiuni de transformare tind la schimbarea sau desfiintarea unor raporturi juridice vechi si la
crearea unor raporturi juridice noi intre parti.
Subiectul 2.Esenta si particularitatile procedurii speciale.Participanti la proces in
procedura speciala.
2.1.Definiti procedura speciala si identificati participantii la proces in proc.
Speciala.Procedura speciala reprezinta o procedura judiciara in cadrul careia se examineaza
pricini caracterizate prin lipsa litigiului de drept si prin aplicarea modalitatilor special de
aparare,in care instanta de judecata recunoaste existenta sau lipsa faptelor juridice de care
depinde aparitia,modificarea sau stingerea drepturilor personale sau patrimoniale ale
cetatenilor si organizatiilor,determina prezenta dreptului incontestabil,stabileste statutul
juridic al cetateanului sau al bunului.Partile procedurii special sunt:petitionarul in calitate de
cetateni si organizatii,ale caror interese sau drepturi pot fi atinse nemijlocit prin hotarirea
instantei de judecata.Deaemeane participa si persoanele interesate(rudele
petitionarului,organele locative,financiare,notarul,organizatiile si intitutiile,etc).In pricina
pentru emancipare poate fi intenta minorul care a atins virsta de 16 ani;cererea de adoptie se
depune de catre cetatenii care o solicita si dispun de dreptul de-a adopta,pricina de
incuviintare a examinului psihiatric fara liberal consimtamint al persoanei poate fi intentata in
instant de judecata la cererea medicului psihiatru.
2.2.Comparati particularitatile procedurii special in raport cu procedurile
contencioase (in actiune civila,in contencios adm.)
Esenta procedurii special este determinate de natura juridical a priciniilor ce constituie
obiectul acestei procedure,de scopurile dar si d emodalitatile prin care se realizeaza justitia in
procedura speciala.Procedura speciala se deosebeste de procedura contencioasa in actiune
civila si de cea in actiunea contenciosului administratic prin natura juridical a priciniilor care
constituie obiectul dezbaterilor judiciare.In procedurile juridice contencioase(in actiune civila
si administrative)se apara drepturile inculcate sau contestate ale cetatenilor si
organizatiilor.Priciniile in procedura speciala se caracterizeaza prin aceea ca obiectul
activitatii judecatoresti,de regula il constituie apararea intereselor ocrotite de lege pe calea
confirmarii prezentei sau lipsei faptelir juridice sau altor situatii de drept de care depinde
aparitia,modificatea sau stingerea drepturilor a cetatenilor cit si organizatiilor.In ordinea
procedurii special persoanele interesate pot sa-si apere in judecata drepturile necontestabile in
cazurile cind nu le pot realize fara confirmarea lor pe cale judiciara,deexemplu:in pricinile cu
privire la adoptie,constatarea faptului d eposesie,folosinta,dispozitie asupra unui imobil
(etc).Procedura speciala deasemenea se deosebeste de procedura contencioasa prin datele
cuprinse in dispozitivul hotaririi.
2.3.Argumentati actiunile judecatorului in urmatoarele situatii:
a)la examinarea pricinii in procedura speciala s-a constatat existent unui litigiu de
drept.-scoate cererea de pe rol, si explica petitionarului si persoanelor interesate ca acestea
sint in drept sa depuna o cerere de chemare in judecata in baza regulilor generale in instant
de judecata competent.

b)in cadrul procedurii de constatare a faptului acceptarii unei succesiuni si a


locului ei de deschidere,petitionarul solicita in vederea asigurarii actiunii,punerea
sechestrului pe bunurile care fac parte din masa succesorala.-judecatorul nu admite
actiunea de asigurare deoarece exista doar in contencios administrativ.
c)cererea a fost depusa de petitionar cu incalcarea conditiilor de forma si
continut,cit si fara achitarea taxei de stat.-nu se da curs cererii,se aplica reguli generale,se da
termen.
Testul Nr. 13
SUBIECTUL 1:Efectele juridice ale hotaririi ramase definitive (irevocabile)
1. Indicati esenta puterii lucrului judecat prin prisma efectelor juridice ale
hotaririi ramase definitive(irevocabile).
Principiul securitatii si stabilitatii raporturilor juridice impune respectarea puterii
lucrului judecat al hotaririi judecatoresti irevocabile.CEDO indicind in repetate rinduri ca
Solutia definitive a oricarui litigiu nu trebuie rediscutata, exceptie de la acst principiu poate fi
facuta doar in cazurile in care reexaminarea este necesara in virtutea circumstantelor
fundamentale si obligatorii.
Hotaririle judecatoreti se bucura de esenta lucrului judecat ->insemnind ca ceea ce s-a
decis printro hotarire judecatoreasca exprima adevarul si ca acest adevar nu poate fi contrazis
printr-o noua hotarire pronuntata in aceiasi cauza , pentru acelasi obiect si intre acelasi parti in
aceiasi calitate.Efectele lucrului judecat pot fi private din doua puncte de vedere:a instantei
care a pronuntat hotarirea si al partilor intre care s-a purtat litigiul.Efectele lucruli judecat ale
hotaririi irevocabile pot fi sterse ca urmare a exercitarii impotriva acestor hotariri a cailor de
atac extraordinare :revizuirea sau recursul in interesul legii.Dar exista si hotariri judecatoresti
care datorita naturii lor special , desi sunt definitive si irevocabile , produc efecte provizorii
putind fi desfiintate pe calea unei actiuni simple , de catre instant de drept comun. De ex.
hotaririle date in materie de pensie de intretinere< de incredintare a copiilor minori parintilor
in caz de divort;de punere sub interdictie; ordonantele presedintelui etc. Puterea lucrului
judecat dureaza in cadrul acestor hotariri atit timp cit imprejurarile care au stat la baza
stabilirii lor, ramin neschimbate.Obiectul revizuirii conform art 446 CPC Pot fi supuse
revizuirii hotrrile, ncheierile i deciziile irevocabile ale tuturor instanelor
judectoreti.Conform art 449 CPC sunt stabilite temeiuri de declarare a revizurii, revizuirea
hotaririi irevocabile poate afecta stabilirea raporturilor juridice prodicind efecte grave pentru
parti:
Puterea lucrului judecat produce urmatoarele efecte:
A. Exclusivitate-imposibilitatea adresarii repetate in judecata a acelorasiparti, cu aceiasi
actiune,avind acelasi obiect si temeiuri art.169 alin.1 lit b si art265 lit b CPC
B. PREJUDICIALITATE-ART.123 alin 2 si art. 254 alin 3 CPC - Faptele stabilite printro hotrre judectoreasc irevocabil ntr-o pricin civil soluionat anterior n
instan de drept comun sau n instan specializat snt obligatorii pentru instana
care judec pricina i nu se cer a fi dovedite din nou i nici nu pot fi contestate la
judecarea unei alte pricini civile la care particip aceleai persoane. Dup ce hotrrea
rmne irevocabil, prile i ceilali participani la proces, precum i succesorii lor n
drepturi, nu pot nainta o nou cerere de chemare n judecat cu aceleai pretenii i n
acelai temei, nici s contesteze n alt proces faptele i raporturile juridice stabilite n
hotrrea judectoreasc irevocabil.Prejudiciabilitatea are limite subiective(cer ca
acest effect juridic sa se produca prin participarea la un alt process a acelorasi
persoane) si limiteleobiective(se refera la examinarea in cadrul altui process a

acelorasi fapte si raporturi juridice in privinta carora a fost emisa dj o hotarire


irevocabila). Respectarea prejudicialitatii contribuie la ezcluderea
posibilitatiipronuntarii hot. Contradictorii.Hotarirea judecatoreasca nu va avea puterea
lucrului judecat in cadrul examinarii actiunii in regres daca partea interesata nu a atras
in process intervenentul accesoriu.
C. Obligativitate-se extinde asupra participantilor la process ,acestia trebuie sa-si
conformeze conduit dupa cum autoritatea judecatoreasca s-a expus in hotarire.tertele
persoane nu sint in drept sa intreprinda acte de natura care ar contravene hotaririi
judecatoresti, ceea ce in esenta constituie respect fata de autoritatea judecatoreasca.
D. EXECUTORIALITATEA-posibilitatea dea pune in executarea silita hotarirea
pronuntata de catre instant dac ea nu se executa benevol, conform art.255
CPC Hotrrea judectoreasc se execut, n modul stabilit de lege, dup ce rmne
definitiv, cu excepia cazurilor de executare imediat dup pronunare.Caracterul
executoriu al hotaririi a hotaririlor definitive nu este absolute din cauza caracterului
suspensiv al recursului impotriva hotaririlor date fara drept de apel art.403 CPCsi al
caracterului conditionat suspensiv a recursului impotriva deciziilor date in apel art435
CPCIn pricinele patrimoniale instant investita cu judecarea recursului este en drept sa
dispuna suspendarea executarii hotaririi atacate cu recurs daca recurentul a depus
cautiunea,in pricinele nepatrimoniale executrea hotaririi poate fi suspendatala cererea
motivate a recurentului.
2. Deduceti momentul devenirii hotaririi judecatoresti definitive si irevocabile.
Conform art 254 CPC Hotrrile judectoreti definitive i irevocabile
Rmn definitive hotrrile judectoreti:
a) emise n prim instan fr drept de apel;
b) emise n prim instan, supuse apelului, dup examinarea pricinii n apel, n
cazul n care apelul este respins;
c) emise n apel prin care s-a rezolvat fondul cauzei.
Rmn irevocabile hotrrile judectoreti:
a) emise n prim instan, dup expirarea termenului de atac;
b) emise n prim instan, atacate n apel sau recurs, dup examinarea pricinii n
recurs, n cazul n care recursul este respins;
c) emise n recurs, prin care s-a rezolvat fondul cauzei.
Dup ce hotrrea rmne irevocabil, prile i ceilali participani la proces, precum
i succesorii lor n drepturi, nu pot nainta o nou cerere de chemare n judecat cu
aceleai pretenii i n acelai temei, nici s contesteze n alt proces faptele i
raporturile juridice stabilite n hotrrea judectoreasc irevocabil.
Hotrrea judectoreasc irevocabil este obligatorie pentru persoana n al crei interes
a fost pornit procesul de ctre organele i persoanele specificate la art.7 alin.(2).
Dac prtul este obligat, prin hotrre definitiv, s efectueze pli periodice i dac se
schimb circumstanele care influeneaz determinarea cuantumului obligaiilor de
plat sau durata lor, fiecare parte este n drept s depun o nou cerere n judecat i s
solicite schimbarea cuantumului obligaiilor de plat sau a termenului lor, naintnd o
nou aciune.
In concluzie putem sa mentionam

3. Argumentati caracterul (nedefinitiv, definitive sau irevocabil)ale hotariririlor


mentionate:

a) Hotarirea primei instante care a fost mentinuta si de catre CSJ ca instant de


recurs- este hotarire irevocabile de la pronuntare, neputind fi contestate nici cu apel
nici cu recurs, fiind neanulabile, ea obtinind puterea lucrului judecat.
b) Hotarirea emisa in prima instanat succesibila de apel,pina la expirarea
termenului de atac hotarirea este nedefinitiva deoarece sunt sucetibile de atac cu
apel
c) Hotarirea emisa in prima instant, fara dreptul de apel-hotarirea este definitiva
deoarece participantii la proces nu mai dreptul de a cere redjudecarea fondului pricinii
civile respective art 254 CPC a) emise n prim instan fr drept de apel;
SUBIECTUL 2:Notiune si esenta procedurii in ordonanata(procedura
simplificata)
1. Enumerati categoriile de pretentii in al caror temei se elibereaza ordonanata
judecatoreasca.
Lista pretentiilor in ale caror temeiuri se elibereaza in ordonantafixate in art. 345CPC
poarta un caracter exhaustive si nu poate fi supusa unei interpretari extensive.
Potrivit art. 345 CPC ordonanta judecatoreasca se emite in cazul in care:
a) Pretentia deriva dintr-un act juridic autentificat notarial-se au in vedere doar
conventiile legalizate pe cale notariala legate de incasarea unor sume de bani,de
restituirea sau transmiterea unor bunuri mobiliare, ci nu vizeaza bunurile
imobiliare.Pentru eliberarea ordonante se prezinta copia actului juridic autentificat
notaria, iar daca acesta urmeaza a fi inregistrat, se prezinta si dovada inregistrarii
actului respective in organelle competente.
b) Pretentia rezulta dintr-un act juridic incheiat printr-un inscris simplu, iar legea nu
dispune altfel-este de mentinut ca se au in vedere
c) Pretentia este intemeiata pe protestul cambiei in neachitarea , neacceptarea sau
ndatarea acceptului,autentificat notarial.
d) Pretentia ine de ncasarea pensiei de ntreinere a copilului minor care nu necesit
stabilirea paternitii, contestarea paternitii (maternitii) sau atragerea n proces
a unor alte persoane interesate;
e) Pretentia urmrete perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate, dar
nepltite salariatului;
f) Pretentia este naintat de organul de poliie, de organul fiscal sau de organul de
executare a actelor judectoreti privind ncasarea cheltuielilor aferente cutrii
prtului sau debitorului ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor n temeiul
unei hotrri judectoreti, precum i a cheltuielilor de pstrare a bunurilor
sechestrate de la debitor i a bunurilor debitorului evacuat din locuin;
g) Pretentia rezult din procurarea n credit sau acordarea n leasing a unor bunuri;
h) Pretentia rezult din nerestituirea crilor mprumutate de la bibliotec;
i) Pretentia decurge din neonorarea de ctre agentul economic a datoriei fa de
Fondul Social;
j) Pretentia rezult din restanele de impozit sau din asigurarea social de stat;
k) Pretentia rezult din neachitarea de ctre persoanele fizice i juridice a primelor de
asigurare obligatorie de asisten medical.

2. Comparati particularitatile procedurii in ordonanta(procedura simplificata)in


raport cu procedura in actiunea civila.
Din prevederile CPC Procedura speciala face parte din procedurile neconticioase,spre
deosebire de procedura in actiunea civila care fac parte di procedura contencioasa.
Procedura in actiunea civila este procedura in care se adreseaza in instant de judecata
cu privire la examinarea intr-o anumiat ordine procesuala a pretentiilor material-juridice ale
unei persoane fata de alta,care rezulta din raportul material litigious,iar procedura in
ordonanta este o forma specifica de aparare a dr. si intereselor creditorului ce se bazeaza pe
acte incontestabile cu privire la obligatiile debitorului pe care nu le executa in mod
evident.APlicabilitatea procedurii in ordonanta este conditionata de natura specifica a
pretentiilor material juridice inaintate de catre creditor aceste fiind expres prevazute in art
345.CPC ,insa aplicabilitatea procedurii in actiunea civila este conditionata de natura
juridical a pretentiilor material-juridic a reclamantului fata de pirit, concretizate in cererea de
chemare In judecat ,care rtezulta din raportul material litigios , temeinicia careia instant dee
judecata trebuie sa o verifice si sadopta o hotarire in acest sens.Premisa pentru solutionarea
pricinii in ordine procedurii in ordonanta o constituie detinerea de catre creditor a unor probe
scrise cerute de lege sau cu o inalta putere probatorie .Procedura in ordonanta rezulta din
raporturi care apar in legatura cu incasarea sumelor banesti sau revendicarea de bunuri
mobiliare, procedura in actiunea civila rezulta din anumite fapte juridice care apar in legatura
cu incheierea unui contract, inregistrarea casatoriei, cauzarea prejudiciului, concidierea.In
cazul procedurii in actiunii civile exista solutionarea prealabila a cauzei pe cale
extrajudiciarain cazul litigiilor de munca ,de conticios administrative,etc., insa I procedura in
ordonanta nu este prezenta solutionarea litigiului pe cale extrajudiciara.Partile in procedura in
ordonanta sint numite creditor si debitor,iar ina cazul actiunii civile partile sunt numite
reclamant si pirit.Incazul procedurii in ordonanta ,ordonanta judecatoreasca se pronunta de
catre judecator dupa examinarea materialelor din dosar, fara citarea partilor pentru explicatii,
fara dezbateri judiciare, fara cercetarea depozitiilor martorilor si fara intocmirea unui proces
verbal, insa in actiunea civila hotarirea se pronunta de catre judecator cu citarea partilor
pentru explicatii, cu dezbateri judiciare, cu cercetarea depozitiilor martorilor si cu intocmirea
unui proces verbal.

3. Indicati argumentat actiunile judecatoresti la primirea ceririi de eliberare a


ordonantei judecatoresti in urmatoarea situatie:
a) Se cere incasarea pensiei de intretinere pentru un copil major inapt de munca-Art
74 cod
de starea familiei Prinii snt obligai s-i ntrein copiii minori i copiii majori
inapi de munc care necesit sprijin material. Modul de plat a pensiei de ntreinere se
determin n baza unui contract ncheiat ntre prini sau ntre prini i copilul major inapt de
munc. Dac lipsete un atare contract i prinii nu particip la ntreinerea copiilor, pensia
de ntreinere se ncaseaz pe cale judectoreasc, la cererea unuia dintre prini, a tutorelui
copilului sau a autoritii tutelare.
Art78 cod familiei Prinii snt obligai s-i ntrein copiii majori inapi de munc
care necesit sprijin material. n caz de litigii privind achitarea pensiei de ntreinere, instana
judectoreasc stabilete cuantumul acesteia pentru copiii majori inapi de munc ntr-o sum

bneasc fix pltit lunar, inndu-se cont material i familial, de alte circumstane
importante.
b) Lipseste documentele care confirma cererea creditorului- In cazul in care legea
prevede depunerea cererii de eliberare a ordonantei judecatoresti dupa respectarea
procedurii prealabile, creditorul va prezenta probe care vor confirma respectarea
procedurii prealabile.
Drept dovada de respectare a procedurii prealabile de catre autoritatea fiscala va fi
prezentarea urmatoarelor inscrisuri:
- avizul despre necesitatea stingerii obligatiei fiscale, expediat contribuabilului pe un
formular tipizat pina la expirarea termenului de stingere a obligatiei fiscale;
- hotarirea autoritatii de executare silita a obligatiei fiscale in cazul neonorarii
benevole;
- dispozitia incaso trezoreriala remisa de institutia financiara organului fiscal cu
mentiunea despre lipsa totala sau partiala a mijloacelor pe contul bancar al contribuabilului (in
cazul existentei contului);
- actul intocmit de catre functionarul fiscal, prin care se confirma ca contribuabilul nu
permite accesul in domiciliul sau resedinta sa pentru a i se sechestra bunurile.
c)Lipseste imputernicirile reprezentantului creditorului-nu se va elibera ordonanta
judecatoreasca deoarece lipseste imputernicirile reprezentantului creditorului, si pretentia nu
deriva dintr-un act juridic autentificat notarial mentionate acesta in HOTARIREA
PLENULUI CURTII SUPREME DE JUSTITIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la
unele chestiuni ce vizeaza procedura de eliberare a ordonantelor judecatoresti nr.18 din
31.05.2004. In cazul depunerii cererii de catre reprezentantul creditorului, la cerere se
anexeaza documentul care atesta imputernicirile reprezentantului, autentificat in modul
stabilit de lege.
Testul Nr. 19
Subiectul1.Conditiile de exercitare a actiunii civile.
1.1.Definiti si enumerati conditiile dreptului la intentarea actiunii.
Conditiile de intentare a actiunii civile constituie acele imprejurari de fapt si de drept
de care depinde valorificarea dreptului la intentarea actiunii.Conditiile de exercitare a actiunii
civile sunt:
*respectarea regulilor cu privire la competent jurisdictionala;
*respectarea regulilor cu privire la capacitatea de exercitiu a drepturilor procesuale
civile;
*respectarea regulilor cu privire la forma si continutul cererii de chemare in judecata;
*respectarea regulilor cu privire la timbrarea cererii de chemare in judecata,adica la
achitarea taxei de stat.
*respectarea regulilor cu privire la formularea imputernicirilor reprezentantului.
1.2.Comparati particularitatile conditiilor dreptului la intentarea actiunii cu
premisele dreptului la intentarea actiunii.
Premisele si conditiile de exercitiu ale actiunii civile supraenuntate poarta caracter
general,fiind aplicabile in toate cazurile si formele procedural de manifestare a actiuni
civile,inclusiv in cazul actiunii in procedura contenciosului adm,indiferent de natura litigiului
material.Lipsa unei premise sau conditii constituie temei de refuz la primirea cererii de
chemare in judecata sau restituirea cesteia.In caz de absenta a unei premise de intentare a
actiunii,instanta refuza in primirea cererii sau inceteaza procesul pornit dind o incheiere
motivate in acest sens si avind efect imposibilitatea de a se mai putea face o noua chemare in
judecata intre aceleasi parti,cu privire la acelasi obiect si cu aceleasi temeiuri.In caz de

absenta a unei conditii de intentare a actiunii,instanta restituie cererea de chemare in


judecata,fie nu da curs cererii,fie scoate cererea de pe rol adoptind o incheiere motivate in
acest sens insa,pastrindu-se posibilitatea de a se mai adresa in instant cu aceeasi cerere dupa
inlaturarea obstacolelor si intrunirea conditiilor necesare.
1.3.Argumentati actiunile judecatorului daca la primirea cererii de chemare in
judecata se vor constata urmatoarele situatii:
a)sotul a inaintat o actiune de desfacerea casatoriei,cu consimtamintul sotiei,in timpul
sarcinii acesteia-judecatorul va da curs cererii si se va examina in sedinta de judecata.
b)in cerere nu sunt clar determinate pretentiile reclamantului- judecatorul nu da curs
cererii, si ii acorda un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.
c)actiunea este intentata impotriva unui pirit-persoana juridica-lichidata djjudecatorul refuza de-a primi cererea printr-o incheiere motivata.
Subiectul 2.Procedura de limitare in capacitate de exercitiu si declarare a
incapacitatii cetateanului.
2.1.Descrieti procedura de limitare a persoanei in capacitate de exercitiu si de
declarare a incapacitatii.
Procesul privind limitarea persoanei n capacitatea de exerciiu din cauza consumului
abuziv de alcool sau consumului de droguri i de alte substane psihotrope, prin care fapt se
agraveaz situaia material a familiei, poate fi pornit la cererea membrilor ei de familie, a
procurorului sau a organului de tutel i curatel.
Procesul privind declararea incapacitii persoanei din cauza unei tulburri psihice
(boli mintale sau deficiene mintale) poate fi pornit la cererea membrilor ei de familie, a
rudelor apropiate (prini, copii, frai, surori, bunei), indiferent de faptul c domiciliaz ori nu
n comun cu aceasta, sau la solicitarea organului de tutel i curatel, a instituiei de psihiatrie
(psihoneurologie), a procurorului.
2.2.Deduceti particularitatile procedurii de anulare a limitarii capacitatii de
exercitiu si de declararea a capacitatii de exercitiu.
Daca temeiurile in care persoana fizica a fost declarata incapabila au disparut,instana
judectoreasc, la cererea persoanei, a membrilor ei de familie sau a curatorului, a organului
de tutel i curatel, a dispensarului de psihiatrie, intenteaz un proces i pronun o hotrre
prin care anuleaz limitarea persoanei n capacitatea de exerciiu. n temeiul acestei hotrri,
curatela instituit asupra persoanei se anuleaz.
Daca temeiurile in care persoana fizica a fost declarata incapabila au disparut, instana,
la cererea tutorelui, a membrilor de familie a persoanei, a instituiei de psihiatrie
(psihoneurologie), a organului de tutel i curatel, a procurorului i n baza raportului de
expertiz psihiatric legal, pornete un proces i emite o hotrre prin care declar capabil
persoana nsntoit. n temeiul acestei hotrri, tutela instituit asupra persoanei se
anuleaz.
2.3.Argumentati actiunile judecatorului in urmatoarele situatii:
a)dupa intentarea procesului privind declararea unei persoane incapabile,instanta a
constatat ca persoana vizata nu este asistata in judecata de un avocat,pentru apararea
intereselor ei in proces:
judecatorul numeste un avocat din oficiu,care va dispune de imputernicirile unui
reprezentant legal.
b)persoana in a carei privinte este intentat un proces de declarare a incapacitatii se
eschiveaza in mod vadit de la expertiza de constatare a starii psihice:instant poate pronunta,in
sedinta de judecata,cu participarea medicului psihiatru,o incheiere privind trimiterea fortata a
persoanei la expertiza psihiatrica.

c)dupa intentarea procesului s-a constat ca a fost desfacuta casatoria petitionarei cu


persoana in privinta careia a cerut limitarea in capacitate de exercitiu:judecatorul nu-l
limiteaza in capacitate de exercitiu ca nu este temei si continua examinarea judecatii.
Testul Nr. 20
Subiectul nr. 1. Modalitati de aparare
1. Modalitatile de aparare
Modalitatile de aparare sunt:
- Inaintarea obiectiilor
- Actiunea reconventionala
Obiectiile impotriva actiunii sunt contraargumentele de fapt si de drept prin care
piritul combate pretentiile reclamantului. Ele pot fi procesuale si material.
Obiectiile procesuale sunt indreptate spre combaterea dreptului la intentarea
actiunii, piritul avand ca scop sa probeze ca procesul tb sa fie suspendat sau sa inceteze,
ori cererea sa fie scoasa de pe rol din cauza ca nu sunt respectate preisele sau conditiile
intentarii actiunii.
Obiectiile material sunt indrepatate spre combaterea dreptului la admiterea actiunii
si vizeaza temeiurile de fapt si de drept ale actiunii. Piritul afirma si incearca sa
dovedeasca ca pretentiile reclamantului sunt neintemeiate si nelegitime., adica
reclamantului nu-I apartin drepturile la care pretinde si dovezile prezentate sunt
insuficiente sau impertinente, iar normele juridice care se invoca nu sunt aplicarte sau
nterpretATe correct.
Actiunea reconventionala consta dinntr-o pretentie material-juridica separate a
piritului impotriva reclamantului ce urmeaza sa fie examinata concomitant cu actiunea
principal.
2. Comparati act reconventionala cu obiectiile
Act reconventionala
Obiectiile (referinta)
- Are character incidental
- are caracter obligatoriu
- Poate fi inaintata pana la finisarea
- trebuie inaintata la etapa de pregatire
examinarii cauzei in fond
a pricinii pt dezbateri judiciare
3. A) material, pt ca se specifica ca pe aceste norme se bazeaza pretentiile
B) procesual, prevazuta de cpc, art. 170
c) procesual, termenul de prescriptive , este prevazut de cpc, adica termenul de
inaintare a actiunii
Subiectul nr. 2. Drept de a declara apel
1. Elementele si instant
Obiectul apelului il contituie hotararile nedefinitive pronuntate de judecatoriile de
drept comun sau de JEC. Nu pot fi atacate cu apel hotararile pronuntate in prima instant de
judecatorii in litigii care rezulta din raporturile de contencios administrative, precum si ate
hotarari prevazute de lege.
Obiect al apelului in general, este dispozitivul hotararii cuprinzand Solutia data de
instant, cu care nu este de accord apelantul. Sunt posibile totusi cazuri cand o parte este de
accord cu Solutia adoptata, dar nu este multumit de motivarea acesteia.
Subiectii. Art 360 cpc,

(1) Snt n drept s declare apel:

a)
prile
i
ali
participani
la
proces;
[Art.360 al.(1), lit.b) exclus prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814;
lit. c) i d) devin lit.b) i c)]
b) reprezentantul n interesul apelantului, dac este mputernicit n modul stabilit de
lege;
c) martorul, expertul, specialistul i interpretul, reprezentantul cu privire la
compensarea cheltuielilor de judecat ce li se cuvine.
(2) Persoana interesat care a renunat expres la apel n privina unei hotrri nu
mai are dreptul s declare apel.
Instanta: hotararile pronuntate in prima instant de judecatorii se ataca cu apel la curitle
de apel de drept comun. Hot pronuntate de JEC se ataca ca CAE. In instant de apel pricinile se
judeca collegial de un complet format din 3 judecatori.
2. Comparati apelul cu recursul
Apel
-

Recurs impotriva deciziilor instantei


de apel
Cale ordinara de atac
- Cale extraordinara de atac
Verfiica atat temeinicia,cat si
- Verifica doar legalitatea hotararii
legalitatea hotararii atacate
- -instanta competenta curtea
Instanta competenta curtea de apel
suprema de justitie
Termen de declarare a apelului- 20
- Termen de declarare a recursului 2
zile de la data comunicarii hotararii
luni de la data pronuntarii deciziei
motivate

3. A) cererea a fost depusa in afara termenului nu este examinata cererea, dar


daca se intrunesc conditiile, prevazute la art.116, atunci are loc repunerea in termen
B) cererea va fi restituita, deoarece conform art. 71, 73 ale cpc, procurorul este in
drept sa exercite apel doar in cazurile intentate de el
c) daca cererea nu este motivata, instamta de apel nu o poate examina, dat fiind faptul
ca atunci cand apelantul are o nemultumire referitor la judecarea cauzei in prima instanta, si
vrea sa declara apel, atunci el trebuie sa dovedeasca
Testul Nr. 15
Sub 1: Procedura de incuviintare a adoptiei;
1.1 Enumerati actele judecatorului in vederea pregatirii pricinii de incuviintare a
adoptiei pentru dezbateri judiciare.
La cererea de adopie se anexeaz:
a) copia de pe certificatul de natere al adoptatorului, n cazul adopiei de ctre o
persoan necstorit;
b) copia de pe certificatul de cstorie al adoptatorilor, n cazul adopiei de ctre
persoane cstorite;
c) consimmntul scris al celuilalt so sau nscrisul care confirm divorul i faptul
c fotii soi nu convieuiesc cel puin un an, n cazul adopiei de ctre un so. Dac anexarea
unui astfel de act este imposibil, n cerere se indic dovezile care confirm faptul;
d) adeverina de sntate a adoptatorilor;
e) certificatul de la locul de munc al adoptatorului despre funcia deinut i
cuantumul salariului sau copia de pe declaraia veniturilor sau un alt act similar;
f) copia autentificat de pe actul ce confirm dreptul de folosin sau dreptul de
proprietate al adoptatorului asupra unui spaiu locativ.

Instana judectoreasc poate reclama, din oficiu sau la cererea participanilor la


proces, i alte documente admise de lege, inclusiv cazierul judiciar.
1.2 Identicati procedura de examinare a pricinilor cu privire la incuviintarea
adoptiei;
n cadrul pregtirii pricinii pentru dezbateri judiciare, judectorul emite o ncheiere
prin care expediaz copiile de pe cererea de adopie i actele anexate organului de tutel i
curatel de la domiciliul (locul de aflare) al copilului, oblignd organul s prezinte n judecat
un aviz asupra caracterului raional al adopiei i corespunderii acesteia interesului
copilului. Prin ncheiere, procesul se suspend pn la primirea avizului organului de tutel i
curatel.
Organul de tutel i curatel prezint n judecat avizul cu urmtoarele anexe:
a) avizul organului de tutel i curatel de la domiciliul (locul de aflare) al copilului
sau de la domiciliul adoptatorilor asupra rezultatelor examinrii condiiilor de trai ale
adoptatorilor;
b) avizul organului de tutel i curatel de la domiciliul (locul de aflare) al copilului
sau de la domiciliul adoptatorilor asupra rezultatelor verificrii piedicilor din calea
ncuviinrii adopiei, posibilitii de a fi adoptator i corespunderii adopiei intereselor
copilului;
c) copia de pe certificatul de natere al copilului, autentificat n modul stabilit de
lege;
d) adeverina medical privind starea de sntate, dezvoltarea fizic i mental a
copilului;
e) consimmntul scris al copilului, dac acesta a mplinit vrsta de 10 ani, precum i
consimmntul la o eventual schimbare a numelui la nscrierea adoptatorilor n calitate de
prini ai si (cu excepia cazurilor cnd consimmntul, conform legii, nu se cere);
f) acordul scris al prinilor la adopia copilului, cu excepia cazurilor prevzute la
art.125 din Codul familiei;
g) consimmntul scris la adopie al tutorelui (curatorului), al prinilor adoptivi, al
conductorului instituiei n care este internat copilul rmas fr ocrotire printeasc;
h) documentul ce confirm c la banca de scont statal a datelor despre copiii rmai
fr ocrotire printeasc exist informaii despre copilul ce se adopt, precum i documentele
ce atest imposibilitatea plasrii lui, pentru educaie, ntr-o familie de ceteni ai Republicii
Moldova sau, pentru adopie, n familia rudelor lui, indiferent de cetenia i domiciliul
acestora, n cazul adopiei de ctre ceteni ai Republicii Moldova domiciliai n strintate, de
ctre ceteni strini sau apatrizi care nu snt n raporturi de rudenie cu copilul.
Instana judectoreasc poate cere i alte date necesare soluionrii pricinii.
Dup ce primete avizul organului de tutel i curatel, instana dispune, printr-o
ncheiere, reluarea procesului, stabilind data examinrii pricinii n edin de judecat, cu
citarea participanilor la proces, precum i a organului de tutel i curatel.
Cererea de adopie se examineaz n edin secret cu participarea obligatorie a
adoptatorilor, a reprezentantului organului de tutel i curatel i a copilului dac acesta a
mplinit vrsta de 10 ani. n proces pot fi atrase, dup caz, i alte persoane interesate de actul
adopiei.
Examinnd pricina n fond, instana judectoreasc admite sau respinge cererea de
adopie. n cazul admiterii cererii de adopie, instana recunoate adopia de ctre persoane
concrete i indic n hotrre datele despre adoptat i adoptatori, necesare nregistrrii adopiei
n organele de stare civil.

ncuviinnd adopia, instana este n drept s nu satisfac cererea adoptatorilor de a fi


nscrii n actul de nregistrare a naterii n calitate de prini i nici de a schimba data i locul
de natere a copilului.
La ncuviinarea adopiei, drepturile i obligaiile reciproce ale adoptatorilor i ale
adoptatului iau natere de la data rmnerii irevocabile a hotrrii judectoreti
privind adopia.
n 5 zile de la data rmnerii irevocabile a hotrrii judectoreti privind
adopia, instana trimite o copie autentificat de pe hotrre organului de stare civil de la
locul pronunrii hotrrii pentru a se efectua nregistrarea de stat a adopiei.
1.3 Argumentati instanta de judecata competent sa judece pricina in urmatoarele
situatii:
a. cererea de incuviintare a adoptiei a unui copil cetatean al RM depusa de cetatenii
RM, domiciliati in tara- Judectoria de la domiciliul (locul de aflare) al copilului sau, dac
este n interesul acestuia, de la domiciliul lor;
b. cererea de incuviintare a adoptiei a unui copil cetatean RM depusa de cetateni
straini- Curtea de apel de la domiciliul (locul de aflare) al copilului.;
c. cererea de declarare a nulitatii adoptiei unui copil cetatean RM depusa de cetatenii
RM, domiciliati in strainatate- instanta de fond de la domiliul (la locul de aflare) al copilului..
2. Recursul impotriva deciziilor instantei de apel. Elementele recursului(
subiectii, obiectul) si instant competent sa judece recursul.
2.1Caracterizati recursul impotriva deciziilor instantei de apel drept cale de atac;
Cale extraordinara de atac,
O alta trasatura a recursului impotriva deciziilor instantei de apel- reprezinta o cale
nedevolutiva de atac care nu provoaca o rejudecare a fondului pricinii. Rolul nu este de a
realiza o noua judecata in fond, de a examina pricina sub toate aspectele, ci exlusiv de a
asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate.
Recursul impotriva deciziilor instantei de apel vizeaza in exclusivitate legalitatea
solutiei contestate. Prile i ali participani la proces snt n drept s declare recurs n cazul
n care se invoc nclcarea esenial sau aplicarea eronat a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Recursul impotriva deciziilor instantei de apel, nu este suspensiv de executare(nu
suspenda executarea hotaririi). Este de natura de asigurarea protejarii intereselor partilor, in
beneficiul careia a fost emisa hot, impotriva abuzurilorpartii adverse care prin folosirea
acestei cai ar putea urmari aminarea nejustificata a executarii Hot. In acelasi timp protejeaza
si interesele recurentului ce pot fi lezate prin punerea in executare a unei hot ilegale.
Astfel, Recursul impotriva deciziilor instantei de apel reprezinta o cale de atac
extraordinara , de reformare, nedevolutiva si, de regula, nesuspensivade executare, prin care
se exercita controlul de legalitate asupra deciziilor pronuntate de instanta de apel.
2.2 Deduceti elementele recursului( subiecti, obiect) si instant competent sa
judece recurs;
Obiectul recursului. Obiectul recursului l constituie deciziile pronunate de curile de
apel n calitate de instan de apel(pot fi numai deciziile instantei de apel sau decizia instantei
de apel si hotarirea primei instante concomitent).
ncheierile date n apel pot fi atacate cu recurs numai o dat cu decizia, cu excepia
cazurilor cnd, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs i cnd ncheierea face imposibil
desfurarea de mai departe a procesului.

Nu pot fi atacate cu recurs deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare ce nu se supun


nici unei ci de atac, nici hotrrile n a cror privin persoanele nu au folosit calea de apel,
din moment ce legea prevede aceast cale de atac, sau n privina crora apelul a fost retras
n modul prevzut la art.374.
Persoanele n drept s declare recurs:
a) prile i ali participani la proces;
b) martorul, expertul, specialistul, interpretul i reprezentantul, cu privire la compensarea
cheltuielilor de judecat ce li se cuvine.
Instana competent s examineze recursul. Examinarea recursului mpotriva
deciziilor instanelor de apel ine de competena Curii Supreme de Justiie.
Asupra admisibilitii recursului decide un complet din 3 judectori desemnai de
preedintele colegiului respectiv al Curii Supreme de Justiie.
Examinarea recursului admisibil se efectueaz de colegiul lrgit al Curii Supreme de
Justiie, format din 5 judectori, care se constituie de preedintele sau, dup caz, de
vicepreedintele Curii Supreme de Justiie, de regul din rndul judectorilor colegiului
respectiv. Preedintele Curii Supreme de Justiie, preedintele i, dup caz, vicepreedintele
colegiului respectiv snt de drept preedini ai colegiului lrgit. n cazul n care acetia snt n
imposibilitatea de a participa la judecarea cauzei, preedintele sau vicepreedintele Curii
Supreme de Justiie desemneaz preedintele colegiului lrgit.

2.3Argumentati cum trebuie sa procedeze instant de recurs in urmatoarele


situatii:
a. cererea de recurs a fost depusa cu omiterea din motive intemeiate a termenului de 2
luni- instanta va recunoaste inadmisibilitatea recursului art 433 lit B);
b. recurentul a solicitat eliberarea de plata taxei de stat- Art 438 CPCivila.
n cazul n care se solicit scutirea, amnarea sau ealonarea plii taxei de stat (cu
prezentarea documentelor justificative), suspendarea executrii hotrrii atacate cu recurs sau
aplicarea msurilor de asigurare, cererea de recurs nu se restituie, completul din trei judectori
urmnd s se pronune, printr-o ncheiere nesusceptibil de atac, asupra demersului naintat.
Dac demersul privind scutirea, amnarea sau ealonarea plii taxei de stat a fost
respins, se dispune, printr-o ncheiere nesusceptibil de atac, de a nu da curs cererii,
acordndu-i-se recurentului un termen rezonabil pentru achitarea taxei de stat. Dac recurentul
ndeplinete n termen indicaiile din ncheierea judectoreasc, recursul se consider depus la
data prezentrii iniiale. n caz contrar, cererea de recurs se restituie recurentului.;
c. in calitate de temei al recursului se indica lipsa de probe in dovedirea
circumstantelor considerate de instant de fond si instant de apel ca fiind stabilite
inadmisibilitatea recursului art 438 lit a.
Testul Nr. 18
Subiectul 1.Premisele de exercitare a actiunii civile.
1.1.Definiti si enumerati premisele dreptului la intentarea actiunii.Premisele -au
valoarea unor conditiide baza si care constituie acele imprejurari de fapt si de drept de care
depind aparitia dreptului la intentarea actiunii.Premisele dreptului la intentarea actiunii sint:
1.Competenta generala a instantelor judecatoresti;
2.absenta unei hotariri judecatoresti irevocabile sau a unei incheieri judecatoresti.
3.absenta unei hotariri judecatoresti irevocabile a judecatii arbitrale;
4.capacitatea de folosinta a drepturilor procedural civile.
1.2.Comparati particularitatile premiselor dreptului la intentarea actiunii in
raport cu conditiile dreptului la intentarea actiunii.Premisele si conditiile de exercitiu ale
actiunii civile supraenuntate poarta caracter general,fiind aplicabile in toate cazurile si

formele procedural de manifestare a actiuni civile,inclusiv in cazul actiunii in procedura


contenciosului adm,indiferent de natura litigiului material.Lipsa unei premise sau conditii
constituie temei de refuz la primirea cererii de chemare in judecata sau restituirea cesteia.In
caz de absenta a unei premise de intentare a actiunii,instanta refuza in primirea cererii sau
inceteaza procesul pornit dind o incheiere motivate in acest sens si avind efect imposibilitatea
de a se mai putea face o noua chemare in judecata intre aceleasi parti,cu privire la acelasi
obiect si cu aceleasi temeiuri.In caz de absenta a unei conditii de intentare a actiunii,instanta
restituie cererea de chemare in judecata,fie nu da curs cererii,fie scoate cererea de pe rol
adoptind o incheiere motivate in acest sens insa,pastrindu-se posibilitatea de a se mai adresa
in instant cu aceeasi cerere dupa inlaturarea obstacolelor si intrunirea conditiilor necesare.
1.3.Indicati argumentat actiunile judecatorului daca la primirea cererii de
chemare in judecata se vor constata urmatoarele situatii:
a)exista o incheiere judecatoreasca cu privire la un litigiu intre aceleasi
parti,asupra aceluiasi obiect si avind aceleasi temeiuri prin care s-a dispus incetarea
procesului in legatura cu incheierea tranzactiei de impacare intre parti-judecatorul refuza
sa primeasca cererea de chemare in judecata.
b)instant de judecata sesizata nu este competent sa judece pricina-restituirea
cererii de chemare in judecata,printr-o incheiere motivate in care judecatorul indica instanta
unde trebuie sa se adreseze reclamantul.
c)in cererea de chemare in judecata nu este indicat domiciliul piritului-nu se da
curs cererii deoarece nu s-au respectat conditiile art 166(forma si cuprinsul cererii de
chemare in judecata).
Subiectul 2.Procedura de constatare a faptelor care au valoare juridica.
2.1.Descrieti conditiile de contatare a faptelor cu valoare juridica.
Instana judectoreasc constat faptul cu valoare juridic enumerate exhaustiv in lege
n cazul n care:
a) acesta genereaz, n virtutea legii, urmtoarele efecte juridice: apariia,
modificarea sau ncetarea unor drepturi personale sau reale ale petiionarului;
b) petiionarul nu are o alt posibilitate de a obine sau de a restabili documentele
care ar certifica faptul juridic a crui constatare o solicit;
c) constatarea faptului nu este legat de soluionarea unui litigiu de drept ce ine de
competena instanelor judectoreti.
2.2.Comparati procedura de constatare a faptelor care au valoare juridica cu
actiunile civile de constatare a dreptului litigios. Procedura de constatare a faptelor care au
valoare juridica se evidentiaza prin particularitatile sale fata de actiunile civile de constatare a
dreptului litigios prin faptul ca contribuie la realizarea drepturilor cetatenilor si organizatiilor
de a obtine pensie, mostenire, restituirea daunei etc., instantele judecatoresti isi iau obligatie
sa curme incercarile unor persoane de a folosi ordinea judiciara de constatare a faptelor in
scopul obtinerii ilegale a privilegiilor si altor beneficii patrimoniale. Primind cererile despre
constatarea faptului de valoare juridica, judecatorul verifica daca constatarea acestui fapt este
de competenta instantei judecatoresti, daca petitionarul are dreptul sa se adreseze cu o
asemenea cerere in instanta judecatoreasca, clarifica scopul constatarii faptului respectiv, cere
de la petitionar probe scrise care ar confirma imposibilitatea obtinerii sau restabilirii
documentului care certifica faptul, precum si probele necesare pentru pricina.Actiunea civila
de constatare ii este caracteristiv faptul ca se pune la indoiala existenta raportului material
litigios;are drept scop exercitarea coercitiva a dreptului subiectiv.Daca se cere confirmarea
existentei unui raport juridic,actiunea in constatare este pozitiva,de exemplu:constatarea
paternitatii,recunoasterea dreptului de ator,etc.Daca se cere constatarea lipsei unui raport
juridic intre reclamant si pirit.actiunea de constatare este negativa,de exemplu:constatarea

paternitatii,delararea nulitatii casatoriei,a unui testament sua contract.Deasemenea ,in baza


hotaririi in actiunea civila de constatare nu se elibereaza un titlu executoriu,ne avind loc
executarea silita a hotaririi.
2.3.Determinati argumetat actiunile judecatorului in urm situatii:
a)s-a stabilit ca petitionarul are o alta posibilitate de a obtine sau de a restabili
documentele care certifica faptul juridic a carui constatare o solicita-judecatorul va
restitui cerererea deoarece reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a
litigiului pe cale extrajudiciara.
b)in cadrul examinarii pricinii de constatare a unui fapt care are valoare juridica
,apare un litigiu de drept,care nu tine de competenta instantelor judecatoresti-(art 282
al.2.) Dac, n cadrul examinrii pricinii de constatare a unui fapt cu valoare juridic, apare un
litigiu de drept care nu ine de competena instanelor judectoreti, instana examineaz
cererea de constatare a acestui fapt n procedur special.
c)cererea de constatare a faptului de posesiunesi folosinta a unui bun imobil a
fost depusa de petitionar la instant judecatoreasca de la domiciliul sau-judecatorul va
restitui cererea deoarece cererea se depune la instant de la locul aflarii bunului.
Testul Nr. 14
1. TEMEIURILE SI PROCEDURA EMITERII HOTARIRII SUPLIMENTARE
IN PRIMA INSTANTA
1.1 Expuneti metodele de corectare a deficientelor Hot Jud de catre instant care a
pronuntat-o.
Dup pronunarea hotrrii, instana care a adoptat-o nu este n drept s o anuleze nici
s o modifice. Instanta de judecata care a pronuntat hot o poate rectifica:
- indreptarea erorilor materiale si de calcul evidente;
- explicarea hotaririi;
- emiterea hotaririi suplimentare
Problema corectrii unor astfel de greeli se soluioneaz n edin de judecat.
Participanilor la proces li se comunic locul, data i ora edinei de judecat. Neprezentarea
lor ns nu mpiedic examinarea corectrii greelilor.
ncheierea prin care instana judectoreasc se pronun asupra cererii poate fi atacat
cu recurs.
1.2 Deduceti temeiurile si procedura emiterii Hot suplimentare in prima instanta.
Instana care a pronunat hotrrea poate, din oficiu sau la cererea participanilor la
proces, s emit o hotrre suplimentar dac(TEMEIURILE):
a) nu s-a pronunat asupra unei pretenii n a crei privin participanii la proces au
prezentat probe i au dat explicaii;
b) rezolvnd problema dreptului n litigiu, nu a indicat suma adjudecat, bunurile ce
urmeaz a fi remise sau aciunile pe care prtul trebuie s le ndeplineasc;
c) nu a rezolvat problema repartizrii ntre pri a cheltuielilor de judecat ori a omis s se
pronune
asupra
cererilor
martorilor,
experilor,
specialitilor,
interpreilor
sau reprezentanilor cu privire la cheltuielile de judecat a cror compensare li se
cuvine(regretabil ca este omis interpretul).
Problema pronunrii unei hotrri suplimentare poate fi pus n termenul executrii
silite a hotrrii. Instana emite, dup examinare n edin de judecat, hotrrea suplimentar,
care poate fi atacat n ordinea stabilit de prezentul cod. Participanilor la proces li se

comunic locul, data i ora edinei. Neprezentarea lor ns nu mpiedic examinarea


problemei.
Cererea de adoptare a unei hotrri suplimentare nu se impune cu tax de stat.
ncheierea judectoreasc de respingere a cererii de emitere a unei hotrri suplimentare se
supune recursului.( legea nu stabileste termen in care instanta ar putea fi sesizata de a corecta
greselile din hotarire, pe cind explicarea Hot este admisibila daca aceasta nu a fost executata
si nu a expirat termenul de executare silita.
1.3 Explicati argumentat in fiecare din cazurile mentionate daca instant care a
pronuntat Hot poate sau nu sa emita o Hot Supl:
a. Instanta nu s-a pronuntat asupra pretentiilor tuturor coreclamantilor care au
participat efectiv in cadrul dezbaterilor judiciarei- chiar si atunci cind in cerere sunt mai multe
pretentii adresate piritului, dar pe parcursul examinarii pricinii coreclamantul nu a dat
explicatii si a dovedit unele dintre pretentiile sale, instanta trebuie in Hot suplim sa se
pronunte asupra lor;
b. Instanta nu s-a expus asupra compensarii cheltuielilor de asistenta juridica suportate
de catre piritul care a cistigat procesul- Daca piritul a solicitat compensarea cheltuielilor de
asistenta juridica, Instana judectoreasc oblig partea care a pierdut procesul s compenseze
prii care a avut ctig de cauz cheltuielile ei de asisten juridic, n msura n care acestea
au fost reale, necesare i rezonabile.
Cheltuielile menionate se compenseaz prii care a avut ctig de cauz dac aceasta
a fost reprezentat n judecat de un avocat.
n cazul n care partea care a ctigat procesul a beneficiat de asisten juridic
calificat garantat de stat, plata cheltuielilor de acordare a asistenei juridice calificate revine
prii care a pierdut procesul. Sumele respective se transfer n contul oficiului teritorial al
Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat( Art 96 CPCivila).
c. La adoptarea Hot a fost enumerate incomplet bunurile care urmeaza a fi partaje intre
fostii soti- Instanta care a solutionat pricina civila( Hotarirea fiind incompleta) trebuie sa
indice clar intro Hot suplim ce bunuri iau fost adjudecate piritului care urmeaza sa fie
partajate intre fosti soti.
2. Notiunea si esenta procedurii ce rezulta din pricinile juridico-publice;
2.1. Definiti esenta procedurii ce rezulta din pricinile jur-polit.
Procedura ce rezulta din pricinile juridico-publice(Contenciosul administrativ) este o
forma de aparare judiciara a drepturiloe si libertatilor persoanelor impotriva abuzurilor comise
de organele autorit publice si a functionarilor publici din cadrul acestor organe.
Art 1 L cu pr la contencios administrat. Scopul contenciosului administrativ
Contenciosul administrativ ca instituie juridic are drept scop contracararea
abuzurilor i exceselor de putere ale autoritilor publice, aprarea drepturilor persoanei n
spiritul legii, ordonarea activitii autoritilor publice, asigurarea ordinii de drept.
Orice persoan care se consider vtmat ntr-un drept al su, recunoscut de lege, de
ctre o autoritate public, printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea n termenul legal
a unei cereri, se poate adresa instanei de contencios administrativ competente pentru a obine
anularea actului, recunoaterea dreptului pretins i repararea pagubei ce i-a fost cauzat.
2.2 Comparati particularitatile procedurii contenciosului administra in raport cu
procedura in actiune civila.
Actiunea Civila
Contencios Administrativ
1. Pozitia de egalitate a partilor
Pozitia de Subordonarea( una dintre parti

2. Se achita taxa de stat 3% din valoarea


actiunii( Act patrimoniala)
Prevazut in Legea privind taxa de stat( act
nepatrim)
3. Probeaza acel care invoca petitii
4. Calea de atac- Apel
5. Hot nedefinitiva

obligatoriu o Autoritate publica, functionar


public
Nu se achita taxa de stat

Probeaza Autoritate publica, functionar


public.
Recus
Hot definitiva din momentul pronuntarii
primei instante.Hot trebuie sa fie pub in act
normativ

2.3 Indicati argumentat actiunile judecatorului in urmatoarele cazuri:


a. In procesul privind anularea Deciziei comisiei de licentiere reclamantul nu s-a
prezentat in sedinta de judecata fara a invoca careva motive ale absentei sale- neprezentarea la
sedinta de judecata, fara motive temeinic justificate, a reclamantului si/sau a reprezentantului
lui nu impiedica examinarea cererii, iar in cazul in care este imposibil a judeca cauza in lipsa
reclamantului, instanta de judecata va scoate cererea de pe rol;
b. In judecatoria economica de circumscriptie Chisinau a fost contestat refuzul
notarului de a autentifica modificarile in statutul SRL ONix cu privire la component
fondatorilor- Judecatorul va restitui cererea de chemare in judecata dac pricina nu este de
competena instanei respectiv. Cererea de chemare n judecat se restituie printr-o ncheiere
motivat, n care judectorul indic instana unde trebuie s se adreseze
reclamantu(judecatoria de fond);
Articolul 7. Competena judectoriilor L Contencios administrativ
(4) Judectoriile judec litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a ndeplini
anumite acte notariale, precum i verific legalitatea actelor notariale ndeplinite, cu excepia
cazurilor cnd ntre persoanele interesate apare un litigiu de drept privat ce decurge din actul
notarial contestat, situaie n care cauza se examineaz n ordinea aciunii civile.
c. Reclamanta Macovei a solicitat anularea Deciziei Primariei Codru privind atribuirea
lotului de teren din momentul emiterii acesteia- actiunea va fi admisa si judecatorul va
constata circumstantele cauzei;
Testul Nr. 1
I. Noiunea i importana fazei de intentare a procesului civil
1 Descriei efectele material-juridice i procesual-juridice ale intentrii procesului
Efectele procesuale se refer n primul rnd la apariia drepturior i obligaiilor de
procedur cum ar fi: ntocmirea cererii n modul corespunztor, taxarea corect a acesteia,
posibilitatea asigurrii de aciuni sau probelor, prezentarea i cercetarea probelor i alte
aciuni procedurale, care n afara procesului civil nu pot fi nfptuite.
Dupa sesizarea instantei de judecata de reclamant prin inaintarea unei cereri de
intentare a unei pricini civile se porneste procesul civil.

Prin inaintarea cererii si declansarii procesului civil, au loc unele schimbari in raportul
juridic intre viitorii participanti la proces.
Odata cu intentarea cererii de chemare in judecata, reclamantul obliga instanta de a
solutiona pricina (cazul) civila ce s-a ivit intre reclamant si parat.
Astfel porneste procesul civil in pricina concreta intre doi participanti la proces.
Odata cu declansarea procesului se creiaza raporturile de drept procedural intre
instanta de judecata si participantii la proces.
Prin aceste raporturi intelegem drepturile participantilor la proces de a folosi toate
mijloacele si drepturile procedurale respectand pe deplin procedura civila in solutionarea
acestui litigiu.
Instanta de judecata nu trebuie sa omita nici una din procedurile obligatorii pentru a nu
incalca legea fiind obligata sa solutioneze litigiul civil respectand principiile si normele
dreptului procesual civil.
Participantii la proces si instanta de judecata folosindu-se de drepturile sale
procedurale conform legislatiei si a codului de procedura civila indeplinesc toate actele
procedurale necesare conform legii si in decursul mersului procesului civil care sunt
prevazute special ne catre normele dreptului procesual civil.
Odata cu intentarea procesului civil paratul fiind invinuit de pricinuirea unei pagube
sau de incalcarea unui drept civil fie acesta patrimonial fie nepatrimonial personal, este supus
unei supravegheri din partea instantei de judecata si a organelor de drept. Daca cazul este
legat de platirea pensiei de intretinere sau de platirea salariului odata cu depunerea cererii
paratul este obligat sa plateasca pensia sau salariul indicat de reclamant, pana la adoptarea
hotararii. In caz ca este legat de restituirea unei sume de bani paratul este obligat pana la
hotararea instantei de judecata sa plateasca si dobanda ce ar fi obtinut el din aceasta (suma de
bani).
Din cele examinate mai sus observam ca odata cu declansarea actiunii civile apar si
unele efecte juridice ce reiese din procedura civila pentru examinarea litigiului civil atat
instanta cat si participantii la proces sunt datori sa respecte toate etapele procedurii civile,
numai asa examinand pricina civila in baza legii.
2 Comparai efectele nerespectrii premiselor i condiiilor dreptului la aciune
pentru intentarea procesului civil
Dac cererea de chemare n judecat nu ntrunete toate elementele eseniale n termen
de cel mult apte zile de la depunere judectorul va emite o ncheiere de a nu da curs cererii.
n ncheierea de a nu da curs cererii instana va indica neajunsurile i termenul oferit
pentru corectarea lor.
Dac persoana care a depus cererea lichideaz neajunsurile n termenul ofeirt de
instan cererea se consider depus la data iniial. n caz contrar cerea i toate materialele
anexate se restituie printr-o ncheiere susceptibil de recurs.
Pentru a respecta termenul oferit de instan pentru corectarea cererii ncheierea de a
nu da curs trebuie adus la cunotina persoanei care a depus-o.

ncheierea de a nu da curs cererii emis n baza articolului 171 Cod Procedur Civil
nu afecteaz curgerea termenului de prescrpie, ns restituirea cererii provoac anularea
ntreruperii prescripiei.
3 Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta daca la primirea cererii de
chemare in judecata s-a constatat:
A) Instanta nu este competenta sa judece pricina
Articolul 170. Restituirea cererii de chemare n judecata
(1) Judecatorul restituie cererea de chemare n judecata daca:
a) reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe calea
extrajudiciara, prevazuta de lege pentru categoria respectiva de pricini sau de
contractul partilor;
b) instanta nu este competenta sa judece pricina;
c) cererea a fost depusa de o persoana incapabila;
d) sotul a naintat actiunea de desfacere a casatoriei fara consimtamntul sotiei, n timpul
sarcinii sau n primul an de la nasterea copilului;
e) cererea nu este semnata ori este semnata de o persoana nemputernicita de a o semna
ori este semnata fara a se indica functia semnatarului;
f) cererea a fost depusa n numele persoanei interesate de catre o persoana
nemputernicita de a porni si a sustine procesul;
g) la aceeasi instanta sau la o alta, se afla n judecata un litigiu ntre aceleasi parti,
asupra aceluiasi obiect si avnd aceleasi temeiuri;
h) nu snt prezentate probe ce ar confirma adresarea creditorului ntr-o institutie
financiara unde, conform legislatiei, ar fi trebuit sa primeasca datoria;
i) reclamantul si retrage cererea nainte de emiterea ncheierii privind intentarea
procesului.
(2) Cererea de chemare n judecata se restituie printr-o ncheiere motivata, n care
judecatorul indica instanta unde trebuie sa se adreseze reclamantul, daca pricina
nu este de competenta instantei respective, sau modalitatea de nlaturare a
circumstantelor ce mpiedica intentarea procesului.
(3) n decursul a 5 zile de la data depunerii cererii de chemare n judecata,
judecatorul
dispune, printr-o ncheiere, restituirea cererii si remite reclamantului ncheierea si
cererea cu toate documentele anexate.
(4) Restituirea cererii de chemare n judecata nu exclude posibilitatea adresarii
repetate n judecata a aceluiasi reclamant, cu aceeasi actiune, mpotriva aceluiasi prt, cu
acelasi
obiect si aceleasi temeiuri daca reclamantul a lichidat ncalcarile.
(5) ncheierea prin care instanta judecatoreasca restituie cererea n temeiul alin.(1)
lit.a), b), c) si g) poate fi atacata cu recurs.
B) Actiunea a fost depusa de un organ al autoritatii publice in apararea
drepturilor unei alte persoane, fara ca legea sa-i delege acest drept
Articolul 169. Refuzul de a primi cererea de chemare n judecata
(1) Judecatorul refuza sa primeasca cererea de chemare n judecata daca:
a) cererea nu urmeaza a fi judecata n instanta judecatoreasca n procedura civila;

b) exista o hotarre judecatoreasca irevocabila cu privire la un litigiu ntre aceleasi parti,


asupra aceluiasi obiect si avnd aceleasi temeiuri sau o ncheiere judecatoreasca prin care se
admite ncetarea procesului n legatura cu faptul ca reclamantul a renuntat la actiune sau ca ntre
parti s-a ncheiat o tranzactie;
c) aceasta este depusa de un organ, organizatie sau o persoana n apararea
drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale unei alte persoane fara ca prezentul
cod sau o alta lege sa le delege dreptul adresarii n judecata n acest scop;
d) exista o hotarre irevocabila, obligatorie pentru parti, a judecatii arbitrale cu privire
la litigiul dintre aceleasi parti, asupra aceluiasi obiect si avnd aceleasi temeiuri, cu exceptia
cazurilor cnd judecata a respins cererea de eliberare a titlului de executare silita a hotarrii
judecatii arbitrale sau a remis pricina spre reexaminare judecatii arbitrale care a pronuntat
hotarrea, nsa judecarea pricinii n aceeasi judecata arbitrala este imposibila;
e) actiunea este intentata mpotriva unui agent economic lichidat deja.
(2) n decursul a 5 zile de la data depunerii cererii de chemare n judecata, judecatorul
dispune, printr-o ncheiere motivata, refuzul de primire a cererii si remite reclamantului
ncheierea si cererea cu toate documentele anexate. ncheierea poate fi atacata cu recurs.
(3) Refuzul judecatorului de a primi cererea de chemare n judecata exclude
posibilitatea adresarii repetate n judecata a aceluiasi reclamant, cu aceeasi actiune mpotriva
aceluiasi prt, cu acelasi obiect si aceleasi temeiuri.
C)Nu a achitat taxa de stat
Articolul 171. Cazurile n care nu se da curs cererii
(1) Dupa ce constata ca cererea a fost depusa n judecata fara a se respecta conditiile
art.166 si 167 alin.(1) lit.a), b) (nu a achitat taxa), c) si e), judecatorul emite, n cel
mult 7 zile de la
depunerea cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei care
a depus cererea acest fapt de ncalcare si acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea
neajunsurilor.
(2) Daca persoana care a depus cererea ndeplineste n termen toate cerintele enumerate
n ncheierea judecatorului, cererea se considera depusa la data prezentarii initiale n judecata.
In caz contrar, ea nu se considera depusa si, mpreuna cu actele anexate, se restituie
reclamantului printr-o ncheiere judecatoreasca ce poate fi atacata cu recurs.

Nota Bene (informatie suplimentara) :


Articolul 423. Recursul mpotriva ncheierii primei instante
(1) ncheierea data n prima instanta poate fi atacata cu recurs, separat de hotarre, de
catre
parti si de ceilalti participanti la proces n cazurile prevazute de prezentul cod si de alte
legi, precum si n cazurile n care ncheierea face imposibila desfasurarea de mai departe
a procesului. Ea se examineaza n recurs conform regulilor stabilite de prezentul capitol.
(2) mpotriva celorlalte ncheieri pronuntate n prima instanta nu se poate face recurs.
Articolul 424. Instantele competente sa examineze recursurile mpotriva ncheierilor
emise n prima instanta
(1) Curtile de apel examineaza recursurile declarate mpotriva ncheierilor emise n
prima instanta.

(2) Colegiul civil si de contencios administrativ sau, dupa caz, Colegiul economic al
Curtii Supreme de Justitie examineaza recursurile declarate mpotriva ncheierilor emise
n prima instanta de catre curtile de apel de drept comun si, respectiv, de Curtea de Apel
Economica.
[Art.424 modificat prin Legea nr.244-XVI din 21.07.2006, n vigoare 17.11.2006]
Articolul 425. Termenul de declarare a recursului mpotriva ncheierii
Termenul de declarare a recursului mpotriva ncheierii este de 15 zile de la pronuntarea
ei.

II. Importana cilor de atac i clasificarea lor. Reguli comune privind folosirea
cilor de atac
1. Descriei regulile comune privind folosirea cilor de atac
Att n literatura de specialitate ct i n practica judiciar s-au conturat, de-a lungul timpului,
o serie de reguli generale privitoare la instituirea i exercitarea cilor de atac. n continuare,
vor fi examinate cele mai semnificative dintre acestea.
1.
Existena unei hotrri judectoreti pe care legea s o declare susceptibil de a fi
atacat.
Regula este c orice hotrre judectoreasc poate fi atacat prin intermediul cii de atac
ordinare, cu excepia cazurilor anume prevzute de lege, n timp ce cile de atac extraordinare
pot fi exercitate numai mpotriva hotrrilor stabilite prin lege.
2.
Manifestarea de voin a prii interesate, n sensul exercitrii cii de atac
Folosirea cilor de atac fiind o facultate pus la ndemna celor interesai, cei care le exercit
trebuie s-i manifeste n mod expres voina n acest sens i s arate i motivele pentru care
consider hotrrea atacat ca fiind nelegal i netemeinic 1. Deci, instana competent s
soluioneze eventuala cale de atac nu se poate sesiza din oficiu, ci este necesar ca o parte sau
chiar mai multe s i manifeste expres voina prin intermediul unei cereri scrise, respectnd
condiiile impuse de lege.
3.
Legalitatea cilor de atac
Aceast regul impune ca, n afara cilor de atac prevzute de lege, s nu se poat folosi alte
mijloace procedurale n scopul de a obine reformarea sau retractarea unei hotrri
judectoreti
4.
Ierarhia cilor de atac
Ca o cerin a acestei reguli este i faptul c, mpotriva aceleiai hotrri, nu pot fi exercitate,
concomitent, calea de atac ordinar i o cale de atac extraordinar.
Principiul ierarhiei cilor de atac decurge din modul de organizare a instanelor judectoreti
ntr-un sistem piramidal
5.
Unicitatea dreptului de a folosi o cale de atac
Aceasta nseamn c nimnui nu-i este ngduit de a uza de dou ori de una i aceeai cale de
atac. n caz contrar, excepia puterii lucrului judecat va putea fi invocat de cel interesat sau
de instan, din oficiu, spre a anihila calea de atac inadmisibil. Trebuie menionat c aceast
regul este aplicabil numai n cazul apelului i recursului, nu i n cazul celorlalte ci
extraordinare de atac

6.
Neagravarea situaiei prii n propria cale de atac
Principiul neagravrii situaiei prii n propria cale de atac, exprimat prin adagiul latin non
reformatio in pejus, presupun ca prii care a exercitat o cale de atac s nu i se nruteasc
situaia fa de cea stabilit prin hotrrea judectoreasc supus controlului judiciar. n
absena operrii principiului non reformatio in pejus, prile, cunoscnd posibilitatea
nrutirii situaiei lor, ar putea fi determinate s renune la atacarea hotrrii, pentru a nu-i
asuma un risc, chiar dac hotrrea este nelegal i netemeinic
2. Evideniai distincia dintre ci de atac ordinare i extraordinare, de reformare
i retractare, suspensive i nesuspensive de executare, devolutive i nedevolutive
ORDINARE i EXTRAORDINARE
ORDINAR O cale de atac este ordinar dac poate fi exercitat de oricare dintre prile din
proces, pentru simplul fapt c partea respectiv este nemulumit de hotrrea pronunat.
Aadar, motivele de exercitare a unei ci ordinare de atac nu sunt limitate prin lege, ns, dac
se dorete suprimarea acesteia, trebuie s existe o dispoziie legal expres n acest sens.
EXTRAORDINAR Cile extraordinare sunt acelea care pot fi exercitate numai n
condiiile i pentru motivele expres i limitativ prevzute de lege. Codul actual de procedur
civil consacr cilor de atac extraordinare, incluznd n aceast categorie recursul,
contestaia n anulare, revizuirea, recursul n anulare i recursul n interesul legii. Deci,
caracteristica comun a cilor extraordinare de atac const n condiiile restrictive n care pot
fi exercitate, dar aceste condiii au unele aspecte particulare specifice fiecrui tip dintre aceste
ci de atac. Sub acest aspect, o not particular este oferit de recursul n interesul legii, care
poate fi exercitat doar dac unele chestiuni de drept au primit o soluionare diferit din partea
instanelor judectoreti. ntre cile extraordinare de atac exist deosebiri semnificative i n
ceea ce privete subiectele care le pot exercita i instanele competente a le soluiona.
CONCLUZIA Aceast clasificare prezint importan practic datorit ctorva aspecte 2. n
primul rnd, executarea silit a hotrrii este suspendat pe durata termenului n care poate fi
exercitat calea de atac ordinar i pe timpul judecrii acesteia, n timp ce cile de atac
extraordinare nu au, n principiu, efect suspensiv. n al doilea rnd, ct timp este deschis
calea de atac ordinar, nu se poate recurge la o cale de atac extraordinar 3. De asemenea, n
unele situaii, calea de atac extraordinar devine inadmisibil, dac partea interesat putea s
invoce motivul respectiv prin intermediul cii de atac ordinare i nu a fcut-o; de exemplu,
dac a expirat termenul de apel, hotrrea primei instane devine nu numai definitiv ci i
irevocabil, nemaiputnd fi recurat.
REFORMARE i RETRACTARE
Aceast clasificare tradiional are la baz distincia care se fcea ntre opoziie cale de atac
ordinar, desfiinat din anul 1943 i apel, prima fiind de competena aceleiai instane care
a pronunat hotrrea atacat, iar cea de-a doua judecndu-se de o instan ierarhic
superioar4.
REFORMARE Cile de atac de reformare sunt considerate acelea care se soluioneaz de
ctre o instan ierarhic superioar, prin intermediul lor, realizndu-se controlul judiciar al

hotrrilor judectoreti. Sunt ci de atac de reformare apelul, recursul, recursul n anulare i


recursul n interesul legii (ultima din acestea nefiind menionat de toi autorii, deoarece nu
este considerat o veritabil cale de atac).
RETRACTARE Cile de atac de retractare sunt cele care se adreseaz, spre a fi soluionate,
instanei care a pronunat hotrrea atacat. Trebuie menionat c, prin cile de atac de
retractare, se invoc mprejurri, limitativ prevzute de lege, care nu au fost avute n vedere la
pronunarea hotrrii atacate, astfel nct, instana nu i controleaz propria hotrre, ci
judec unele aspecte noi. Aceste ci de atac sunt revizuirea i contestaia n anulare.
CONCLUZIA O situaie aparte este n cazul revizuirii pentru contrarietate de hotrri 5. care
poate fi att cale de atac de reformare ct i de retractare. Astfel, dac hotrrile provin de la
aceeai instan sau de la instane situate n circumscripia teritorial a unei singure instane
(ierarhic superioar), este de competena instanei ierarhic superioar, iar dac hotrrile
provin de la instane situate n circumscripii teritoriale deosebite, competena aparine
instanei ierarhic superioar primei instane ce a pronunat hotrrea; n aceste situaii,
revizuirea este cale de atac de reformare. Numai n cazul n care cea de-a doua hotrre
potrivnic a fost pronunat de Curtea Suprem de Justiie, revizuirea pentru contrarietate de
hotrri este o cale de atac de retractare, deoarece va fi judecat de ctre instana suprem.
DEVOLUTIV i NEDEVOLUTIV
Criteriul distinctiv al acestei clasificri este ntinderea atribuiilor instanelor competente s se
pronune asupra cilor de atac exercitate i asupra procesului6.
DEVOLUTIV O cale de atac este devolutiv dac antreneaz o rejudecare n fond a
pricinii, n ntregul ei, fr restricii n privina administrrii probelor. Aceast rejudecare a
fondului se realizeaz numai n limita a ceea ce s-a solicitat prin aciune i n limita a ceea ce
formeaz obiectul cii de atac. Calea de atac devolutiv tipic, n sistemul nostru actual, este
apelul. El permite o nou judecare a cauzei, att sub aspectul problemelor de fapt stabilite de
prima instan, ct i asupra dezlegrii date problemelor de drept 7.
Exist controverse n privina stabilirii caracterului devolutiv sau nedevolutiv al celorlalte ci
de atac. Recursul, n ntregime, este, potrivit unor autori8, o cale de atac nedevolutiv,
asemenea celorlalte ci de atac extraordinare.
NEDEVOLUTIV Referitor la acestea, caracterul nedevolutiv se raporteaz la calea de atac
propriu-zis, iar nu la rejudecarea pricinii ca efect al admiterii cii de atac respective. Astfel,
ca urmare a casrii unei hotrri, de regul, are loc o rejudecare a fondului (poate fi casare cu
reinere sau cu trimitere spre rejudecare instanei care a pronunat hotrrea casat sau altei
instane competente); admiterea unei contestaii n anulare duce la anularea hotrrii atacate i
la rejudecarea fondului, ori a recursului, sau a motivului de casare omis; admiterea unei cereri
de revizuire, pentru majoritatea motivelor, are ca efect o rejudecare a pricinii. O alt
argumentare9 a faptului c aceste ci extraordinare de atac nu se includ n categoria cilor
devolutive, chiar dac conduc la o nou judecat de fond, este c rejudecarea fondului are loc
n alte condiii dect cele ale primei judeci; de exemplu, n prezena prii care nu fusese
legal citat, sau la instana competent, ori judecata privete un capt omis.

Exist alte preri10, potrivit crora i recursul are un caracter devolutiv, cnd sunt recurate
hotrri ce nu pot fi atacate cu apel, instana putnd s examineze cauza sub toate aspectele,
fr a se limita la motivele de casare.
SUSPENSIVE i NESUSPENSIVE
Aceast clasificarea vizeaz numai hotrrile susceptibile de executare silit i are drept
criteriu distinctiv efectele pe care le produce declanarea cii de atac asupra posibilitilor de
declanare imediat a executrii silite 11.
n sistemul procesual n vigoare, apelul se nfieaz ca o cale de atac tipic de executare
silit. Astfel, termenul de apel i apoi judecarea apelului suspend de drept executarea silit,
proc. civ.: Apelul declarat n termen suspend executarea hotrrii de prim instan, cu
excepia cazurilor anume prevzute de lege. Deci, pot fi situaii cnd hotrrea se bucur de
execuie vremelnic, mprejurri n care apelul nu mai este suspensiv, ns instana de apel
poate s ncuviineze suspendarea execuiei vremelnice, numai cu darea unei cauiuni, al crui
cuantum este fixat de instan.
Celelalte ci de atac recursul, recursul n anulare, contestaia n anulare i revizuirea sunt,
n principiu, ci de atac nesuspensive de executare. n mod excepional, i recursul poate fi o
cale de atac suspensiv de executare, atunci cnd are ca obiect pricini privitoare la strmutarea
de hotare, desfiinarea de construcii, plantaii sau a oricror lucrri avnd o aezare fix n
asemenea situaii, efectul suspensiv de executare se produce de drept, adic n temeiul legii,
fr s fie necesar o cerere formal n acest sens, din partea recurentului. Instana sesizat cu
judecarea recursului poate dispune, le cerere i cu motivarea de rigoare, suspendarea
executrii hotrrii recurate i n alte cazuri dect cele artate anterior. n cazuri urgente,
preedintele instanei de recurs s poat dispune, la cerere, suspendarea executrii, fr citarea
prilor, chiar nainte de primirea dosarului.
De asemenea, n mod excepional, instana poate suspenda executarea hotrrii a crei
revizuire se cere, sub condiia drii unei cauiuni acelai lucru este prevzut i n cazul
contestaiei n anulare.
3 Indicati argumentat modalitatea corectarii greselilor din hotarirea primei instante de
judecata in urmatoarele situatii:
A)Concluziile instantei, expuse in hotarire, sunt in contradictie cu circumstantele
pricinii
De regula, hotarirea odata pronunta de instanta nu poate fi corectata de aceasta
instanta. Astfel, in situatia in care concluzia instantei expuse in hotarire sunt in contradictie cu
circumstantele pricinii aceasta hotarire este netemeinica si ilegala si urmeaza a fi casata in
instanta de apel. Aceasta omisiune a instantei de fond constituie temei de casare a hotaririi
instantei de fond.
Articolul 386. Temeiurile casarii sau modificarii hotarrii de catre instanta de apel
(1) Hotarrea primei instante se caseaza sau se modifica de instanta de apel daca:
a) circumstantele importante pentru solutionarea pricinii nu au fost constatate si
elucidate pe deplin;

b) circumstantele importante pentru solutionarea pricinii, pe care prima instanta le


considera constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice si suficiente;
c) concluziile primei instante, expuse n hotarre, snt n contradictie cu
circumstantele pricinii;
d) normele de drept material sau normele de drept procedural au fost ncalcate sau
aplicate eronat.
(2) O hotarre legala n fond nu poate fi casata numai din motive formale.

B) Instanta nu s-a pronuntat asupra unei pretentii inainte de reclamant


Articolul 386. Temeiurile casarii sau modificarii hotarrii de catre instanta de apel
(1) Hotarrea primei instante se caseaza sau se modifica de instanta de apel daca:
a) circumstantele importante pentru solutionarea pricinii nu au fost constatate si
elucidate pe deplin;
b) circumstantele importante pentru solutionarea pricinii, pe care prima instanta le
considera constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice si suficiente;
c) concluziile primei instante, expuse n hotarre, snt n contradictie cu circumstantele
pricinii;
d) normele de drept material sau normele de drept procedural au fost ncalcate sau
aplicate eronat.
(2) O hotarre legala n fond nu poate fi casata numai din motive formale.
In cazul in care AU FOST PREZENTATE PROBE SI DATE EXPLICATII (DIN cele
expuse in test nu stim cu siguranta daca asa a fost)
Articolul 250. Hotarrea suplimentara
(1) Instanta care a pronuntat hotarrea poate, din oficiu sau la cererea participantilor la
proces, sa emita o hotarre suplimentara daca:
a) nu s-a pronuntat asupra unei pretentii n a carei privinta participantii la proces au
prezentat probe si au dat explicatii;
C) Prin hotarirea judecatoreasc sunt lezate drepturile persoanelor care nu au fost atrase
la judecarea pricinii
Articolul 388. ncalcarea sau aplicarea eronata a normelor de drept procedural
(1) Hotarrea primei instante urmeaza a fi casata, independent de argumentele cererii de
apel, daca:
a) pricina a fost judecata de un complet de judecata compus ilegal;
b) pricina a fost judecata de instanta n absenta unui participant la proces caruia nu i s-a
comunicat locul, data si ora sedintei de judecata;
c) n judecarea pricinii au fost ncalcate regulile cu privire la limba procesului;
d) instanta a solutionat problema drepturilor unor persoane neantrenate n
proces;
e) la emiterea hotarrii a fost ncalcat secretul deliberarii;
f) hotarrea nu este semnata de judecator sau de cineva din judecatori ori hotarrea este
semnata nu de acel judecator sau de acei judecatori care snt mentionati n hotarre;

g) n dosar lipseste procesul-verbal al sedintei de judecata;


h) n dosar lipseste procesul-verbal privind efectuarea unui act procedural;
i) pricina a fost examinata cu ncalcarea competentei generale sau jurisdictionale.
(2) Savrsirea altor ncalcari dect cele consemnate la alin.(1) constituie temeiul casarii
hotarrii numai daca ele au dus sau au putut duce la solutionarea eronata a pricinii.
Testul Nr. 2
I. Cererea de chemare n judecat i coninutul ei. nlturarea neajunsurilor
cererii de chemare n judecat.
1. Expunei coninutul cererii de chemare n judecat
Condiiile generale ale formei i coninutului cererii de chemare n
judecat:
1.
Numele, domiciliul sau resedinta partilor, ori, pentru persoanele juridice, denumirea si
sediul lor. Daca reclamantul locuieste in strainatate va arata si domiciliul ales in Romania
unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul. Desi textul de lege se refera
numai la nume, prin nume se intelege de catre legiuitor numele si prenumele. Indicarea
domiciliului este un element necesar pentru corecta individualizare a partilor, precum si
pentru citarea lor, si este importanta si pentru determinarea competentei teritoriale.
2.
Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin
avocat, numele acestuia si sediul profesional. Indicarea calitatii este necesara numai atunci
cand persoana in cauza nu particia in nume prorpiu la activitatea judiciara, ci in calitate de
reprezentant al uneia dintre parti. Neindicarea calitatii face sa se prezume ca lucreaza in nume
propriu, si intr-o atare situatie actiunea va fi respinsa ca fiind introdusa de o persoana fara
calitate.
3.
Obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este
cu putinta. Prin obiect intelegem ceea ce se solicita de catre reclamant prin actul de investire a
instantei. (plata unei sume de bani, revendicarea unui bun, anularea unui act, etc.)
Determinarea obiectului prezinta interes din mai multe puncte de vedere:
a.
Inca de la inceput paratul cunoaste pretentiile reclamantului si se poate
apara.
b.
Obiectul este un element necesar dispozitivului hotararii deoarece
instanta este obligata sa statueze in limitele cererii de chemare in judecata.
c.
Cunoasterea obiectului este necesara si pentru corecta solutionare a unor
exceptii procesuale de lucru judecat, de litispendenta si exceptia de conexitate.
d.
In cazul actiunilor reale imobiliare, precizarea obiectului este necesara
pentru determinarea competentei instantei.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obiectul: sa fie licit, sa fie posibil si sa fie
determinat sau determinabil.
Pretuirea obiectului cererii este importanta si pentru ca fuctie de acesta se determina
taxele judiciare de timbru si competenta materiala a instantelor judecatoresti.
4. Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se sprijina fiecare capat de cerere.
Indicarea motivelor de fapt consta intr-o prezentare sintetica si clara a acelor imprejurari
faptice care constituie izvorul material al pretentiilor deduse in justitie. Motivarea trebuie sa
fie in acelasi timp si suficienta pentru ca instanta sa cunoasca toate imprejurarile de fapt pe
care se intemeiaza pretentiile reclamantului. Motivele de drept trebuie sa se concretizeze in
temeiul juridic pe care se sprijina cererea reclamantului.

5.
Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Indicarea
dovezilor urmareste un dublu scop. In priul rand confera instantei posibilitatea de a proceda la
adiminstrare probelor fara a se taragana judecarea procesului, si, in al doilea rind, partile sunt
de la inceput intr-o pozitie de egalitate juridica. Cand dovada se face prin inscrisuri se vor
alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult, cate o copie pentru instanta. Copiile
vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul. Se va scrie pe fiecare pagina
conform cu originalul si se va semna. Cand reclamantul voieste sa isi dovedeasca cererea
sau vreunul din capele cererii sale, prin interogatoriul paratului va cere infatisarea in persoana
a acestuia. Cand se va cere dovada cu martori se va arata numele si locuinta martorului.
6.
Semnatura. Semnatura este o formalitate esentiala, deoarece ea atesta in mod
neechivoc nu numai vointa partii de a se judeca, ci si exactitatea continutului cererii de
chemare in judecata. Semnatura trebuie sa fie situata la sfarsitul cererii pentru a atesta integral
continutul.
2. Identificai procedura de nlturare a neajunsurilor cererii de chemare n
judecat
COD Nr. 225 din 30.05.2003 Cod Procedur Civil
Articolul 168. Primirea cererii de chemare n judecat
(2) Cnd lichidarea imediat a neajunsurilor nu este posibil, cererea se consemneaz
n registrul de intrare a documentelor, iar reclamantului i se va acorda un termen pentru a
aduce cererea n conformitate cu art.166. Dac cererea a fost primit prin pot,
reclamantului i se vor comunica n scris neajunsurile i meniunea c acestea urmeaz s fie
lichidate n interiorul termenului acordat, n caz contrar urmnd s se aplice sanciunile
specificate la art.171.
Articolul 171. Cazurile n care nu se d curs cererii
(1) Dup ce constat c cererea a fost depus n judecat fr a se respecta condiiile
art.166 i 167 alin.(1) lit.a), b), c) i e), judectorul emite, n cel mult 7 zile de la depunerea
cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei care a depus cererea
acest fapt de nclcare i acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.
[Art.171 al.(1) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
art.814]
(2) Dac persoana care a depus cererea ndeplinete n termen toate cerinele
enumerate n ncheierea judectorului, cererea se consider depus la data prezentrii iniiale
n judecat. n caz contrar, ea nu se consider depus i, mpreun cu actele anexate, se
restituie reclamantului printr-o ncheiere judectoreasc ce poate fi atacat cu recurs.
3 La primirea cererii de chemare in judecata s-a constatat:
a)Reclamantul Nu a achitat taxa de stat
Articolul 171. Cazurile n care nu se da curs cererii
(1) Dupa ce constata ca cererea a fost depusa n judecata fara a se respecta conditiile
art.166 si 167 alin.(1) lit.a), b)(taxa de stat), c) si e), judecatorul emite, n cel mult 7
zile de la depunerea cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei
care a depus cererea acest fapt de ncalcare si acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea
neajunsurilor.
(2) Daca persoana care a depus cererea ndeplineste n termen toate cerintele enumerate
n ncheierea judecatorului, cererea se considera depusa la data prezentarii initiale n judecata. n

caz contrar, ea nu se considera depusa si, mpreuna cu actele anexate, se restituie reclamantului
printr-o ncheiere judecatoreasca ce poate fi atacata cu recurs.
b)Nu este indicata adresa piritului
Articolul 171. Cazurile n care nu se da curs cererii
(1) Dupa ce constata ca cererea a fost depusa n judecata fara a se respecta conditiile
art.166 si 167 alin.(1) lit.a), b), c)(adresa piritului) si e), judecatorul emite, n cel mult
7 zile de la
depunerea cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei care
a depus cererea acest fapt de ncalcare si acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea
neajunsurilor.
(2) Daca persoana care a depus cererea ndeplineste n termen toate cerintele enumerate
n ncheierea judecatorului, cererea se considera depusa la data prezentarii initiale n judecata. n
caz contrar, ea nu se considera depusa si, mpreuna cu actele anexate, se restituie
reclamantului printr-o ncheiere judecatoreasca ce poate fi atacata cu recurs.
c)La cerere nu sunt anexate documente ce confirma respectarea procedurii
prealabile de solutionare a litigiului
Articolul 167. Actele care se anexeaza la cererea de chemare n judecata
(1) La cererea de chemare n judecata se anexeaza:
d) documentele care confirma respectarea procedurii de solutionare prealabila a
litigiului, daca respectarea acestei proceduri este prevazuta de lege sau de contractul
partilor;
Articolul 171. Cazurile n care nu se da curs cererii
(1) Dupa ce constata ca cererea a fost depusa n judecata fara a se respecta conditiile
art.166 si 167 alin.(1) lit.a), b), c)(adresa piritului) si e), judecatorul emite, n cel mult
7 zile de la depunerea cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei
care a depus cererea acest fapt de ncalcare si acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea
neajunsurilor.
(2) Daca persoana care a depus cererea ndeplineste n termen toate cerintele enumerate n
ncheierea judecatorului, cererea se considera depusa la data prezentarii initiale n
judecata. n caz contrar, ea nu se considera depusa si, mpreuna cu actele anexate, se
restituie reclamantului printr-o ncheiere judecatoreasca ce poate fi atacata cu recurs.
A nu se confunda cu art. 170(1)a : RECLAMANTUL NU A RESPECTAT procedura
prealabila. (nu se da curs cererii)
In cazul nostru se prezuma ca el a respectat dar nu a prezentat actele ce confirma
respectarea procedurii prealabile

II. Decizia instanei de apel


1. Descriei cuprinsul deciziei instanei de apel

Deciziile instantelor de apel si recurs dupa forma si continut constau din trei parti:
Introductiv
Descriptiv
Dispozitiv

A. n partea introductiva se indica: timpul si locul emiterii deciziei, denumirea


instantei de apel sau recurs, numele si prenumele membrilor completului de judecata, ale
procurorului si grefierului, aparatorului, interpretului, numele si prenumele apelantilor, cu
indicarea calitatii lor procesuale, hotarirea atacata, numele si prenumele, patronimicul, anul
nasterii condamnatilor, achitatilor sau persoanelor in privinta carora procesul penal a fost
clasat, conform actelor de identitate.
B. Partea descriptiv a deciziei se incepe cu expunerea succinta a faptelor, apoi se va
expune fondul apelului ori recursului declarat, continutul solicitarilor partilor participante in
sedinta judiciara, a argumentelor suplimentare.
C. n decizie se expune concluzia generala a instantei pe marginea apelului ori
recursului (dupa caz admiterea ori respingerea lor) si in continuare temeiurile de fapt si de
drept, motivele adoptarii solutiei respective.
Solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel:
Instana de apel poate pstra ori schimba, n tot sau n parte, hotrrea atacat.
Ca urmare sunt posibile mai multe soluii:
a) Instana de apel s aprecieze c hotrrea atacat este legal i temeinic i s o
menin, ceea ce echivaleaz cu respingerea cererii de apel i deci sentina primei instane este
confirmat i efectele ei meninute;
b) Instana de apel s admit cererea i hotrrea atacat s fie schimbat n tot sau n
parte, dac cu ocazia controlului exercitat se constat c hotrrea atacat este nelegal sau
netemeinic. n acest caz este necesar s se arate de instana de apel c s-a admis apelul i s
se reproduc soluia dat de instana de apel pe fond.
- dac se constat c, n mod greit, prima instan a rezolvat procesul fr a intra n
cercetarea fondului ori judecata s-a fcut n lipsa prii care nu a fost legal citat, instana de
apel va desfiina hotrrea atacat i va trimite cauza spre rejudecare primei instane.
- dac prima instan s-a declarat competent i instana de apel stabilete c a fost
necompetent, anulnd hotrrea atacat, va trimite cauza spre judecare instanei competente
sau altui organ cu activitate jurisdicional competent, afar de cazul cnd constat propria sa
competen. n acest caz, precum i atunci cnd exist vreun alt motiv de nulitate, iar prima
instan a judecat n fond, instana de apel, anulnd n tot sau n parte procedura urmat i
hotrrea pronunat, va reine procesul spre judecare.
- instana de apel poate pronuna i alte soluii fr a judeca fondul pricinii, dac
admite o excepie procesual peremptorie, n legtur cu apelul respectiv. Spre exemplu,
cererea de apel poate fi respins ca inadmisibil, ca tardiv introdus, poate fi anulat ca
neregulat introdus, ca netimbrat, poate fi respins ca lipsit de interes sau ca introdus de o
persoan fr calitate procesual activ etc.
2. Deducei limitele judecrii apelului
COD Nr. 225 din 30.05.2003 Cod Procedur Civil
Articolul 373. Limitele judecrii apelului
(1) Instana de apel verific, n limitele cererii de apel, ale referinelor i obieciilor

naintate, legalitatea i temeinicia hotrrii atacate n ceea ce privete constatarea


circumstanelor de fapt i aplicarea legii n prim instan.
(2) n limitele apelului, instana de apel verific circumstanele i raporturile juridice
stabilite n hotrrea primei instane, precum i cele care nu au fost stabilite, dar care au
importan pentru soluionarea pricinii, apreciaz probele din dosar i cele prezentate
suplimentar n instan de apel de ctre participanii la proces.
(3) n cazul n care apelul nu este motivat ori motivaia nu cuprinde argumente sau
dovezi noi, instana de apel se pronun n fond, numai n temeiul celor invocate n prim
instan.
(4) Instana de apel nu este legat de motivele apelului privind legalitatea hotrrii
primei instane, ci este obligat s verifice legalitatea hotrrii n ntregul ei.
(5) Instana de apel este obligat s se pronune asupra tuturor motivelor invocate n
apel.
(6) Apelantului nu i se poate crea n propria cale de atac o situaie mai dificil dect
aceea din hotrrea atacat cu apel, cu excepia cazurilor cnd consimte i cnd hotrrea este
atacat i de ali participani la proces.
3 Argumentati ce decizie trebuie sa adopte instanta de apel in urmatoarele
situatii:
A) Instanta de fond nu a elucidat pe deplin circumstantele importante pentru
solutionarea pricinii
Articolul 386. Temeiurile casarii sau modificarii hotarrii de catre instanta de apel (1)
Hotarrea primei instante se caseaza sau se modifica de instanta de apel daca:
a) circumstantele importante pentru solutionarea pricinii nu au fost constatate si elucidate
pe deplin;
B)La solutionarea pricinii prima instanta a incalcat normele de competenta
jurisdictionala materiala
(1) Articolul 388. ncalcarea sau aplicarea eronata a normelor de drept procedural
(1) Hotarrea primei instante urmeaza a fi casata, independent de argumentele
cererii de apel, daca:
i) pricina a fost examinata cu ncalcarea competentei generale sau jurisdictionale.
Nota Bene: independent de argumentele cererii : instanta va casa aceasta hotarire chiar
daca apelantii nu au invocat aceasta incalcare, si va trimite cauza la INSTANTA
COMPETENTA (jurisdictional si material)
C)In actiunea de incasare a pensiei de intretinere piritul a decedat.
Articolul 265. Temeiurile de ncetare a procesului
Instanta judecatoreasca dispune ncetarea procesului n cazul n care:
f) partea n proces persoana fizica decedeaza si raportul juridic litigios nu admite

succesiunea n drepturi;
Testul Nr. 3
I. Dezbaterile judiciare a pricinii n prima instan
1. Formulai noiunea fazei dezbaterile judiciare, nominaliznd etapele acestei
faze
n desfurarea procesului civil, edina de judecat constituie o faz hotrtoare,
ntruct n aceast perioad se clarific faptele ce au generat litigiul dintre pri, prin
administrarea i cercetarea probelor i a mijloacelor materiale de prob, se stabilesc drepturile
nclcate sau contestate n legtur cu care instana va trebui s emit hotrrea de restabilire a
ordinii de drept nclcate.
n aceast faz opereaz principiile rolului activ al judectorului, nemijlocirii i
continuitii, contradictorialitii, disponibilitii, aflrii adevrului, dreptului de aprare, al
publicitii .a.
1.
2.
3.
4.
5.

Etapele:
Partea pregtitoare
Explicarea drepturilor i obligaiunilor participanilor la proces
Judecarea pricinii n fond
Susinerile orale
Adoptarea i pronunarea hotrrii
2. Determinai sarcinile fiecrei etape a dezbaterilor judiciare

1.
Partea pregtitoare ncepe cu deschiderea edinei la ora fixat i anunarea procesului
care se va judeca.
Partea pregtitoare include urmtoarele aciuni procesuale:

verificarea prezenei prilor la proces (art. 198 din Codul de procedur

civil);

stabilirea identitii prilor i verificarea mputernicirilor reprezentanilor art. 198 al.


(2) CPC);

explicarea drepturilor i obligaiilor interpretului (art. 199 din Codul de

procedur civil);

ndeprtarea martorilor din sala de edin (art. 200 din Codul de procedur

civil);

anunarea completului de judecat i dreptului de a face propuneri de

recuzare i de abinere de la judecat (art. 201 din Codul de procedur civil).


2.
Explicarea drepturilor si obligatiunilor participantilor la proces
Explicarea drepturilor i obligaiunilor participanilor la proces (art. 56 din Codul de
procedur civil), inclusiv dreptul de se adresa pentru soluionarea litigiului pe cale arbitral,
precum i efectele unui astfel de act (art. 202 din Codul de procedur civil); n partea
pregtitoare instana, de asemenea, explic drepturile i obligaiile expertului sau
specialistului, dac acetia particip la judecarea cauzei, efectueaz i alte acte procesuale, n
scopul crerii tuturor condiiilor necesare pentru examinarea just i corect a pricinii.
3.
Judecarea pricinii n fond ncepe cu un raport asupra pricinii, prezentat de
preedintele edinei sau de un judector. n raport se indic cine a naintat aciunea, mpotriva

cui este naintat, preteniile reclamantului, valoarea aciunii, circumstanele de fapt i de


drept pe care reclamantul i ntemeiaz aciunea, precum i probele anexate la dosar. Dac
este naintat aciunea reconvenional instana este obligat s raporteze i coninutul
acesteia, precum i obieciile asupra cererii reconvenionale.
4.
Sustinerile orale Cuvntul n susinerile verbale se ofer participanilor la proces n
ordinea prevzut de art. 233 din Codul de procedur civil. Dac n timpul susinerilor
verbale sau dup ncheierea lor, instana, consider, c trebuie clarificate unele circumstane
importante pentru soluionarea pricinii sau cercetate probe noi, ea printr-o ncheiere poate
dispune reluarea examinrii pricinii n fond. Ulterior, urmeaz din nou susinerile orale,
conform regulilor generale. Dup ncheierea susinerilor orale, instana se retrage n camera
de deliberare, n vederea deliberrii i pronunrii hotrrii.
5.
Adoptarea si pronuntarea hotrrii n cadrul deliberrii completul de judecat este
obligat s analizeze i s aprecieze probele dup intima sa convingere, bazat pe cercetarea
multiaspectual, complet, nepprtinitoare i nemijlocit a tuturor probelor n ansamblu i
interconexiunea lor, cluzindu-se pe lege (art. 130 din Codul de procedur civil). La
deliberarea hotrrii instana determin :

care circumstane i n baza cror probe urmeaz a fi recunoscute stabilite sau


nestabilite;

caracterul raportului juridic i legea ce urmeaz a fi aplicat;

cum se va soluiona litigiul n baza legii aplicabile;

ordinea de repartizare a cheltuielilor de judecat;

dac hotrrea urmeaz a fi executat imediat.


3 Cum procedeaza instanta in cazul cind:
A)Reclamantul a renuntat la actiune
Articolul 265. Temeiurile de ncetare a procesului
Instanta judecatoreasca dispune ncetarea procesului n cazul n care:
c) reclamantul a renuntat la actiune, renuntul fiind admis de instanta;
Articolul 266. Procedura si efectele ncetarii procesului
(1) Instanta judecatoreasca dispune ncetarea procesului printr-o ncheiere, care poate fi
atacata cu recurs.
(2) Pronuntnd ncheierea de ncetare a procesului, instanta judecatoreasca mentioneaza
ca nu se admite o noua adresare n judecata a aceleiasi parti cu privire la acelasi obiect si pe
aceleasi temeiuri.
B) Dupa retragerea completului de judecata in camera de deliberare s-a
constatat necesitatea elucidarii unor circumstante importante judecarii pricinii
Articolul 235. Reluarea examinarii pricinii n fond
(2) n cazul n care, n timpul sustinerilor orale sau dupa ncheierea lor, considera ca
trebuie clarificate noi circumstante importante pentru solutionarea pricinii sau cercetate noi
probe, instanta dispune, printr-o ncheiere, reluarea examinarii pricinii n fond, sustinerilor
orale, conform regulilor generale.
Articolul 240. Problemele solutionate la deliberarea hotarrii
(2) Daca, n timpul deliberarilor, considera necesara clarificarea unor noi
circumstante importante pentru solutionarea pricinii sau cercetarea suplimentara a unor probe,
instanta judecatoreasca emite o incheiere de reluare a dezbaterilor judiciare. Dupa examinarea
pricinii n fond, instanta audiaza din nou sustinerile orale ale participantilor la proces.

C)Pina la examinarea pricniii in fond piritul a ridiciat obiectii impotriva


examinarii pricinii civile in instanta de judecata, indicind asupra clauzei de arbitraj
Articolul 267. Temeiurile scoaterii cererii de pe rol
Instanta judecatoreasca scoate cererea de pe rol n cazul n care:
e) partile au ncheiat un contract prin care litigiul urmeaza a fi solutionat pe cale
arbitrala, iar pna la examinarea pricinii n fond, prtul a ridicat obiectii mpotriva solutionarii
litigiului n judecata;
II. Consideraii generale privind recursul mpotriva hotrrilor primei instane
pentru care este prevzut calea apelului
1. Caracterizai recursul mpotriva hotrrilor pentru care nu este prevzut
calea apelului drept cale de atac
COD Nr. 225 din 30.05.2003 Cod Procedur Civil
Articolul 400. Temeiurile declarrii recursului i casrii hotrrii
(1) Prile i ali participani la proces snt n drept s declare recurs n cazul n care:
a) nu au fost constatate i elucidate pe deplin circumstanele care au importan
pentru soluionarea pricinii n fond;
b) nu au fost dovedite circumstanele considerate de prima instan ca fiind stabilite;
c) concluziile primei instane, expuse n hotrre, snt n contradicie cu
circumstanele pricinii;
d) au fost nclcate sau aplicate greit normele de drept material sau normele de
drept procedural.
(2) Se consider c normele de drept material snt nclcate sau aplicate eronat n
cazul n care instana judectoreasc:
a) nu a aplicat legea care trebuia s fie aplicat;
b) a aplicat o lege care nu trebuia s fie aplicat;
c) a interpretat eronat legea;
d) a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consider c normele de drept procedural snt nclcate sau aplicate
eronat n cazul n care:
a) pricina a fost judecat de un judector care nu era n drept s participe la
examinarea ei;
b) pricina a fost judecat n absena unui participant la proces cruia nu i s-a
comunicat locul, data i ora edinei de judecat;
c) n judecarea pricinii au fost nclcate regulile cu privire la limba procesului;
d) instana a soluionat problema drepturilor unor persoane neantrenate n proces;
e) hotrrea nu este semnat de judector sau este semnat de judectorul
nemenionat n hotrre, cu excepia cazurilor prevzute la art. 242 alin.(2);
[Art.400 al.(3), lit.e) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178180/17.11.06 art.814]
f) n dosar lipsete procesul-verbal al edinei de judecat.
g) hotrrea a fost pronunat cu nclcarea competenei generale sau jurisdicionale.
[Art.400 al.(3), lit.g) introdus prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
art.814]

(4) Temeiurile prevzute la alin.(3) se iau n considerare ntotdeauna i din oficiu


de ctre instan.
Hotrrile provizorii au caracter temporar, prin ele lundu-se msuri pe durata
procesului. Hotrrea provizorie poate fi revocat sau modificat n cursul procesului, sau la
sfritul lui.
n dependen de puterea legal i fora obligatorie, hotrrile se mpart n: hotrri
definitive, hotrri nedefinitive. Pe baza acestui criteriu se poate stabili dac hotrrea este
susceptibil de apel sau recurs.
Astfel, hotrrile nedefinitive pot fi atacate cu apel, iar cele definitive cu recurs
Potrivit art. 254 alin. (1) din Codul de procedur civil, au caracter definitiv
hotrrile judectoresti:
a) emise n prima instan fr drept de apel;
b) emise n prima instan, supuse apelului, dup examinarea pricinii n apel,
n cazul n care apelul este respins;
c) emise n apel, prin care s-a rezolvat fondul cauzei.
Alin. (2) al aceluiai articol precizeaz, c sunt irevocabile urmtoarele hotrri:
a) emise n prima instan, dup expirarea termenului de atac;
b) emise n prima instan, atacate n apel sau recurs, dup examinarea
pricinii n recurs, n cazul n care s-a rezolvat fondul cauzei;
c) emise n recurs prin care s-a rezolvat fondul cauzei
2. Deducei elementele recursului (subiecii, obiectul) i instanele competente s
judece recursul
SUBIECII:
COD Nr. 225 din 30.05.2003 Cod Procedur Civil
Articolul 398. Persoanele n drept s declare recurs
Snt n drept s declare recurs:
a) prile i ali participani la proces;
b) martorul, expertul, specialistul, interpretul i reprezentantul cu privire la
compensarea cheltuielilor de judecat ce li se cuvine.
OBIECTUL:
Actele de dispoziie judectoreti (hotrri i ncheieri) fr drept de apel snt recurate
conform seciunii I-a a capitolului XXXVII din Codul de procedur civil, iar actele de
dispoziie pronunate de ctre instanele de apel (decizii), conform seciunii a II-a aceluiai
capitol.
Snt supuse recursului urmtoarele acte de dispoziie judectoreti:
a) hotrrile:
- pronunate n prim instan de ctre curile de apel, inclusiv de cea economic,
conform competenei jurisdicionale stabilit de art.33 i 36 din Codul de procedur civil;
- pronunate n prim instan de Curtea Suprem de Justiie, conform
competenei jurisdicionale stabilit de art.34 din Codul de procedur civil;

- alte hotrri pentru care legea nu prevede calea apelului (art.397 din Codul
de procedur civil).
b) deciziile pronunate de curile de apel n calitate de instane de apel (art.429 alin.(1)
din Codul de procedur civil);
c) ncheierile pronunate n prim instan pentru care legea instituie n mod expres
posibilitatea recurrii acestora, indiferent de instana care le pronun (de fond sau apel)
(exemple de ncheieri: de strmutare a pricinii (art. 43 alin. 3 din Codul de procedur civil);
de respingere a admiterii n calitate de coparticipant (art. 62 alin. 4 din Codul de procedur
civil); de respingere a examinrii concomitente a aciunii intervenientului principal cu
aciunea iniial (art. 65 alin. 5 din Codul de procedur civil); asupra cheltuielilor de judecat
(art. 99 din Codul de procedur civil); de respingere a cererii de repunere n termen (art. 116
alin. 5 din Codul de procedur civil); de respingere a cererii de asigurare a probelor (art. 128
alin. 3 din Codul de procedur civil) etc. );
- ncheierile care fac imposibil examinarea pricinii n continuare, chiar dac legea nu
prevede expres posibilitatea atacrii lor, inclusiv ncheierile curilor de apel prin care nu este
soluionat fondul, cu excepia ncheierilor de ncetare a procesului, de confirmare a tranzaciei
de mpcare, de transmitere a cauzei dup competen, precum i de anulare a deciziilor din
apel, de Curtea Suprem de Justiie, cu scoaterea cererii de pe rol;
- celelalte ncheieri nu se supun recursului separat, ci numai odat cu fondul (art.423
din Codul de procedur civil).
De asemenea, se supune recursului decizia sau hotrrea suplimentar, pronunat n
ordinea stabilit de art.250 din Codul de procedur civil.
Nu pot fi atacate cu recurs:
- deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare;
- ncheierea prin care a fost admis cererea de
revizuire cu remiterea cauzei la rejudecare;
- hotrrile n privina crora subiecii recursului nu au utilizat calea apelului, n cazul
n care legea prevede aceast cale de atac pentru categoria respectiv de hotrre sau n cazul
n care n privina acestor subieci a fost retras apelul, retragerea fiind admis de ctre instana
de apel prin ncheierea irevocabil (art.429 alin.(4) din Codul de procedur civil).
INSTANELE COMPETENTE S JUDECE RECURSUL:
Articolul 399. Instanele competente s examineze recursul
(1) Curile de apel judec recursurile declarate mpotriva hotrrilor emise n prima
instan fr drept de apel.
(2) Colegiul civil i de contencios administrativ sau, dup caz, Colegiul economic al
Curii Supreme de Justiie examineaz recursurile declarate mpotriva hotrrilor emise n
prim instan de ctre curtea de apel respectiv.
3 Cum va proceda instanta de RECURS :
A) Cererea recursului a fost depusa de o persoana m care nu a fost atrasa la
judecarea pricinii in fond, dar care este lezata in drepturi prin hotarirea atacata
Articolul 398. Persoanele n drept sa declare recurs

Snt n drept sa declare recurs:


a) partile si alti participanti la proces;
b) martorul, expertul, specialistul, interpretul si reprezentantul cu privire la
compensarea cheltuielilor de judecata ce li se cuvine.
Articolul 409. Restituirea cererii de recurs
(1)Cererea de recurs se restituie daca:
c) a fost depusa de o persoana care nu este n drept sa declare recurs;
(3) Restituirea cererii de recurs se efectueaza n temeiul ncheierii instantei de recurs.
ncheierea instantei de recurs privind restituirea cererii de recurs poate fi atacata cu
recurs potrivit art.426, cu exceptia ncheierilor pronuntate de catre Curtea Suprema de Justitie.
B) Cererea recursului a fost depusa pe motiv de incalcare de prima instanta a
procedurii audierii martorului
Conform art. 400 si art. 417 recursul va fi respins ca fiind neintemeiat.
Temeiurile din art. 400 sunt exhaustive iar recursul depus pe motiv de incalcare a
procedurii de audiere a martorului nu est in art. 400, instanta de recurs va restitui
cererea.
Articolul 400. Temeiurile declararii recursului si casarii hotarrii
(1) Partile si alti participanti la proces snt n drept sa declare recurs n cazul n care:
a) nu au fost constatate si elucidate pe deplin circumstantele care au importanta pentru
solutionarea pricinii n fond;
b) nu au fost dovedite circumstantele considerate de prima instanta ca fiind stabilite;
c) concluziile primei instante, expuse n hotarre, snt n contradictie cu circumstantele
pricinii;
d) au fost ncalcate sau aplicate gresit normele de drept material sau normele de drept
procedural.
(2) Se considera ca normele de drept material snt ncalcate sau aplicate eronat n cazul n
care instanta judecatoreasca:
a) nu a aplicat legea care trebuia sa fie aplicata;
b) a aplicat o lege care nu trebuia sa fie aplicata;
c) a interpretat eronat legea;
d) a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se considera ca normele de drept procedural snt ncalcate sau aplicate eronat n
cazul n care:
a) pricina a fost judecata de un judecator care nu era n drept sa participe la examinarea
ei;
b) pricina a fost judecata n absenta unui participant la proces caruia nu i s-a comunicat
locul, data si ora sedintei de judecata;
c) n judecarea pricinii au fost ncalcate regulile cu privire la limba procesului;
d) instanta a solutionat problema drepturilor unor persoane neantrenate n proces;
e) hotarrea nu este semnata de judecator sau este semnata de judecatorul nementionat
n hotarre, cu exceptia cazurilor prevazute la art.242 alin.(2);
f) n dosar lipseste procesul-verbal al sedintei de judecata;
g) hotarrea a fost pronuntata cu ncalcarea competentei generale sau jurisdictionale.
(4) Temeiurile prevazute la alin.(3) se iau n considerare ntotdeauna si din oficiu de
catre instanta.

Articolul 409. Restituirea cererii de recurs


(1) Cererea de recurs se restituie daca:
a) recursul nu este declarat n temeiurile consemnate la art.400;
C) In cerere lipsesc data cu privire la numele si adresa intimatului
Articolul 405. Cuprinsul cererii de recurs
(1) Cererea de recurs trebuie sa fie dactilografiata si trebuie sa cuprinda:
a) denumirea instantei la care se depune recursul;
b) numele, denumirea, calitatea procesuala a recurentului sau a persoanei ale carei
interese le reprezinta, adresa lor;
c) numele sau denumirea intimatului si adresa lui;
d) data pronuntarii hotarrii atacate cu recurs;
e) denumirea instantei care a emis hotarrea n fond, data pronuntarii si dispozitivul
hotarrii, argumentele admiterii sau respingerii actiunii;
f) esenta si temeiurile recursului, argumentul ilegalitatii sau netemeiniciei hotarrii
atacate, solicitarile recurentului, propunerile respective;
g) data declararii recursului si semnatura recurentului.
(2) La cererea de recurs se anexeaza dovada de plata a taxei de stat si lista noilor
nscrisuri.
(3) Daca cererea de recurs se depune de un reprezentant, la ea se anexeaza
documentul, legalizat n modul stabilit, care atesta mputernicirile acestuia daca n dosar lipseste
o astfel de mputernicire.
Articolul 408. Cazurile n care nu se da curs cererii de recurs
(1) Daca cererea de recurs nu ntruneste conditiile prevazute la art.405 si daca
recursul
este depus fara plata taxei de stat, instanta de recurs dispune, printr-o ncheiere, sa nu
se dea curs cererii, acordnd recurentului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
(2) Daca recurentul ndeplineste n termen indicatiile din ncheierea judecatoreasca,
recursul se considera depus la data prezentarii sale initiale. n caz contrar, cererea de
recurs se restituie recurentului.
(3) ncheierea instantei de recurs de a nu da curs cererii poate fi atacata cu recurs daca
face imposibila judecarea de mai departe a pricinii, cu exceptia ncheierilor pronuntate
de catre Curtea Suprema de Justitie.

Testul Nr. 4
I. Temeiurile i procedura amnrii procesului
1. Formulai definiia amnrii procesului i nominalizai temeiurile de amnare
Amnarea procesului este un incident procesual care la apariia unor circumstane
legale mpiedic desfurarea edinei de judecat i condiioneaz examinarea pricinii la o
alt dat i la alt or. Amnarea procesului poate fi o consecin a unor deficiene de
pregtire a pricinii pentru dezbateri judiciare sau a unor circumstane referitoare la prezena
participanilor la proces, necesitatea de a reclama noi probe.

Amnarea procesului se impune dac:

instana recunoate imposibilitatea examinrii pricinii n lipsa participantului la proces,


a martorului, expertului, specialistului, interpretului

a fost naintat o aciune reconvenional

necesit prezentarea sau reclamarea probelor suplimentare

se cere mpiedicarea n proces a altor persoane

trebuie ndeplinite unele acte procedurale


Amnarea procesului se dispune prin ncheiere judectoreasc care nu poate fi stabilit
atacat cu recurs. n cazul amnrii procesului, instana fixeaz data i ora relurii edinei de
judecat, din aceste considerente att participanii, ct i instana snt informai cu certitudine
cnd va fi reluat procesul.
COD Nr. 225 din 30.05.2003 Cod Procedur Civil
Articolul 208. Amnarea procesului
(1) Amnarea procesului se admite n cazurile prevzute de prezentul cod, precum i
n cazurile n care instana judectoreasc recunoate imposibilitatea soluionrii pricinii n
edina respectiv din cauza neprezentrii participantului la proces sau martorului, expertului,
specialistului, interpretului, fie din cauza intentrii unei aciuni reconvenionale, necesitii de
a prezenta sau reclama probe suplimentare, de a atrage n proces alte persoane sau de a
efectua alte acte procedurale.
(2) n cazul amnrii procesului, instana, n funcie de timpul necesar citrii
participanilor la proces, prezentrii de probe sau efecturii de acte procedurale, fixeaz data
noii edine. Data este adus n scris la cunotin celor prezeni, care contrasemneaz.
Persoanelor care nu s-au prezentat i celor antrenate recent n proces locul, data i ora noii
edine li se comunic prin citaie sau prin alte modaliti prevzute de prezentul cod.
(3) ncheierea de amnare a procesului nu poate fi atacat cu recurs.
2. Evideniai distincia dintre amnarea i suspendarea procesului

II. mputernicirile instanei de recurs mpotriva deciziilor instanei de apel


1. Expunei efectul suspensiv de executare a recursului mpotriva deciziilor
instantei de apel
COD Nr. 225 din 30.05.2003 Cod Procedur Civil
Articolul 403. Efectul suspensiv al recursului
Recursul suspend executarea hotrrii, cu excepia cazurilor prevzute de lege.
2. Deducei mputernicirile instanei de recurs mpotriva deciziilor instanei de
apel
Testul Nr. 5
I. Temeiurile i procedura de ncetare a procesului. Efectele ncetrii procesului

1. Expunei noiunea de ncetarea a procesului i descriei temeiurile care


genereaz ncetarea procesului
ncetarea procesului procesul civil ntr-o pricin concret urmeaz a fi ncetat dac
dup primirea cererii de chemare n judecat a fost constatat lipsa dreptului la intentarea
aciunii civile. ns, n virtutea principiului disponibilitii, reclamantul sau prile pot decide
ncetarea procesului prin exercitarea unor acte de dispoziie, cum ar fi renunarea
reclamantului la aciune sau ncheirea tranzaciei de mpcare a prilor.

Temeiuri:
pricina nu urmeaz a fi judecat n procedura civil
ntr-un litigiu ntre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i aceleai temeiuri s-a
emis o hotrre judectoreasc rmas irevocabil sau o ncheiere de ncetare a
procesului n legtur cu renunarea reclamantului la aciune sau cu confirmarea
tranzaciei de mpcare dintre pri
reclamantul a renunat la aciune, renunul fiind admis de instan
prile au ncheiat o tranzacie confirmat de instan
ntr-un litigiu ntre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i aceleai temeiuri s-a
emis o hotrre judectoreasc aribtral care a devenit obligatorie pentru pri, cu
excepia cazului cnd instana refuz eliberarea titlului de executare
partea n proces persoana fizic decedeaz i raportul juridic litigios nu admite
succesiunea n drepturi
partea n proces persoana juridic este lichidat
2. Evideniai distincia dintre efectele ncetrii procesului i scoaterii cererii
Articolul 268. Procedura i efectele scoaterii cererii de pe rol

(1) n cazul scoaterii cererii de pe rol, procesul se termin printr-o ncheiere


judectoreasc. n ea instana indic modul de nlturare a circumstanelor specificate la
art.267.
(2) ncheierea judectoreasc privind scoaterea cererii de pe rol se supune
recursului.
(3) Dup nlturarea circumstanelor care duc la scoaterea cererii de pe rol,
persoana interesat poate adresa instanei o nou cerere, conform dispoziiilor generale.
(4) La cererea reclamantului sau a prtului, instana poate anula ncheierea privind
scoaterea cererii de pe rol emise n temeiul art.267 lit.f) i g), dac acetia depun probe care
s confirme imposibilitatea prezentrii lor n edin de judecat i a ntiinrii instanei.
Cererea se depune n termen de 15 zile de la data comunicrii ncheierii.
[Art.268 al.(4) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
art.814]
(5) ncheierea judectoreasc de respingere a cererii de anulare a ncheierii privind
scoaterea cererii de pe rol poate fi atacat cu recurs.

Articolul 266. Procedura i efectele ncetrii procesului


(1) Instana judectoreasc dispune ncetarea procesului printr-o ncheiere, care
poate fi atacat cu recurs.
(2) Pronunnd ncheierea de ncetare a procesului, instana judectoreasc
menioneaz c nu se admite o nou adresare n judecat a aceleiai pri cu privire la acelai
obiect i pe aceleai temeiuri.
3. Cum va proceda instanta
a) Piritul a recunoscut actiunea
Articolul 212. Renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea actiunii de catre prt
si tranzactia partilor
(1) Renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea actiunii de catre prt, conditiile
tranzactiei se consemneaza n procesul-verbal al sedintei de judecata si se semneaza de
reclamant, prt sau de ambele parti.
(2) Presedintele sedintei trebuie sa ia masuri pentru ca partile sa solutioneze pe cale
amiabila litigiul sau unele probleme litigioase. n acest scop, instanta poate acorda
partilor, la cerere, un termen de conciliere si poate cere prezentarea lor personala n
judecata chiar daca snt reprezentate n proces.
(3) Daca renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea actiunii de catre prt sau
tranzactia partilor snt exprimate n cereri scrise, adresate instantei, ele se anexeaza la
dosar, fapt mentionat n procesul-verbal al sedintei de judecata.
(4) nainte de a admite renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea actiunii de
catre prt, nainte de a confirma tranzactia partilor, instanta judecatoreasca explica
reclamantului, prtului sau partilor efectele acestor acte de procedura.
5) n cazul admiterii renuntarii reclamantului la actiune sau confirmarii tranzactiei,
instanta judecatoreasca pronunta o ncheiere prin care dispune ncetarea procesului.
ncheierea trebuie sa contina conditiile tranzactiei, confirmate de instanta. n cazul
recunoasterii actiunii de catre prt si admiterii ei de catre instanta, se pronunta o hotarre
de admitere a pretentiilor reclamantului.
(6) Daca respinge renuntarea reclamantului la actiune ori recunoasterea actiunii de
catre prt sau daca nu confirma tranzactia partilor, instanta judecatoreasca pronunta n acest
sens o ncheiere motivata si examineaza pricina n fond.
Recunoasterea actiunii de catre pirit este un motiv legal pentru satisfacerea actiunii
reclamantului prin pronuntarea hotaririi de satisfacere a cererii de chemare in judecata.
Procesul nu inceteaza.
Recunoasterea actiunii de catre pirit este un act de dispozitie, trebuie sa fie neviciat in
corespundere cu drepturile subiective ale piritului asupra obiectului litigiului.
Conform doctrinei, instanta poate accepta recunoasterea actiunii de catre pirit chiar si
atunci cind recunoasterea actiunii nu corespunde obligatiei reale a piritului, cu conditia ca
recunoasterea actiunii nu contravine legii si nu incalca drepturile si itneresele aparate de lege
a altor persoane inclusive a piritului
Recunoscind actiunea, piritul confirma obligatiile sale, exprima acordul cu actiunea
reclamantului adica el dispune nu de dreptul material ci de dreptul sau procesual de apara
impotriva actiunii. In hotarirea pronuntata , instanta va motiva prin recunoasterea actiunii de

catre pirit.
B)Partile in proces nu s-a prezentat si nu a solicitat examinarea in absenta lor
Pornind de la prezumtia ca partile au fost legal citate instanta va aplica art. 206 .
In caz contrar, cererea nu va fi scoasa de pe rol si instanta va dispune citarea legala a
partilor.
Articolul 267. Temeiurile scoaterii cererii de pe rol
Instanta judecatoreasca scoate cererea de pe rol n cazul n care:
a) reclamantul nu a respectat procedura, prevazuta prin lege sau prin contractul
partilor,
de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara;
b) cererea a fost depusa de o persoana incapabila;
c) cererea este semnata sau este depusa n judecata de o persoana nemputernicita;
d) litigiul dintre aceleasi parti, cu privire la acelasi obiect si pe aceleasi temeiuri se afla
n
curs de judecata la aceeasi instanta sau la o alta;
e) partile au ncheiat un contract prin care litigiul urmeaza a fi solutionat pe cale
arbitrala,
iar pna la examinarea pricinii n fond, prtul a ridicat obiectii mpotriva solutionarii
litigiului n judecata;
f) partile citate legal nu s-au prezentat la sedinta de judecata dupa a doua citare si nici
nu au solicitat examinarea pricinii n absenta lor;
g) reclamantul citat legal nu s-a prezentat n sedinta de judecata, nu a comunicat
instantei motivele neprezentarii sau motivele snt considerate de instanta ca fiind
nentemeiate, sau nu a solicitat examinarea pricinii n absenta sa, iar prtul nu solicita
solutionarea pricinii n fond;
h) sotul a naintat actiune de desfacere a casatoriei fara consimtamntul sotiei n timpul
sarcinii ei sau n decursul unui an de la nasterea copilului, iar cererea nu a fost restituita
reclamantului de catre judecator;
i) persoana n ale carei interese este pornit procesul, n conformitate cu art.7 alin.(2),
art.72 alin.(2) si art.73 alin.(3), nu sustine pretentiile naintate, nu solicita sa intervina n proces
n calitate de reclamant;
j) persoanele indicate la art.72 si 73 au renuntat la actiune, iar reclamantul care a
preluat actiunea nu a platit taxa de stat n termenul stabilit de instanta;
k) instanta a amnat sau a esalonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a platit-o n
termenul stabilit de instanta;
l) la examinarea pricinii n procedura speciala se constata un litigiu de drept ce tine de
competenta instantelor judecatoresti;
m) n alte cazuri prevazute de lege.
Articolul 206. Efectele neprezentarii n sedinta de judecata a partilor si a
reprezentantilor
(1) Partile au dreptul sa solicite instantei judecatoresti examinarea pricinii n lipsa lor si
remiterea copiei de pe hotarre. Daca partea solicita sa-si dovedeasca pretentiile sau
obiectiile prin ascultarea celeilalte parti, instanta cere sa se prezinte personal n fata
judecatii.
(2) Daca reclamantul, nstiintat legal despre locul, data si ora sedintei, nu s-a prezentat

n judecata si nu a comunicat instantei motivul neprezentarii sau daca motivele snt


considerate de instanta ca fiind nentemeiate, sau daca reclamantul nu a solicitat
examinarea pricinii n lipsa sa, iar prtul nu cere solutionarea pricinii n fond, instanta
scoate cererea de pe rol daca prin acest act procedural nu se ncalca dreptul altor
participanti la proces.
(3) Daca prtul, nstiintat legal despre locul, data si ora sedintei de judecata, nu s-a
prezentat n judecata si nu a comunicat instantei motivul neprezentarii sau daca
motivele snt considerate de instanta ca fiind nentemeiate, sau daca prtul nu a solicitat
examinarea pricinii n lipsa sa, instanta o examineaza n lipsa acestuia.
(4) Daca reclamantul si prtul nu s-au prezentat n judecata din motive nentemeiate si
daca nici una din parti nu a cerut examinarea pricinii n absenta sa, instanta amna procesul.
Neprezentarea repetata aduce la scoaterea cererii de pe rol.
(5) Neprezentarea n sedinta de judecata a avocatului (reprezentantului) sau a celui care
acorda asistenta partii, sau a unui alt participant la proces nu mpiedica examinarea pricinii. La
solicitarea ntemeiata a participantului la proces, instanta poate amna o singura data judecarea
pricinii din cauza neprezentarii motivate a reprezentantului acestuia.
(6) n cazul neprezentarii nemotivate n sedinta de judecata a avocatului sau a unui alt
reprezentant, nerespectarii ndatoririlor lor legale, daca n acest mod s-a amnat
judecarea pricinii, instanta poate obliga vinovatul, la cererea partii interesate, sa repare
prejudiciul cauzat prin amnarea procesului.
Nota: Art.206 va fi modificat la 01.01.2012 conform Legii nr.102 din 28.05.2010 art.V
lit.a)
c) Pricina a fost retinuta spre judecare cu incalcarea normelor de competenta
generala
Conform art.43(2) B,
Articolul 43. Stramutarea pricinii
(1) Pricina pe care instanta a retinut-o spre judecare, cu respectarea normelor de
competenta, se solutioneaza de aceasta n fond, inclusiv n cazul devenirii ei ulterioare
de competenta unei alte instante.
(2) Instanta stramuta pricina la o alta instanta daca:
a) prtul al carui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut cere stramutarea pricinii la
instanta de la domiciliul sau locul de aflare al sau;
b) pe parcursul judecarii, s-a constatat ca pricina a fost retinuta spre judecare cu
ncalcarea normelor de competenta jurisdictionala;
c) ambele parti solicita stramutarea pricinii la instanta de la locul aflarii majoritatii
probelor;
d) din motivul recuzarii (abtinerii de la judecata) unui sau mai multor judecatori ori
din alte motive ntemeiate, substituirea judecatorilor sai devine imposibila;
e) exista motive pentru masuri de securitate publica;
f) exista banuieli ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita de circumstantele
pricinii sau de calitatea participantilor la proces;
g) n circumstante exceptionale, instanta competenta sa judece pricina nu poate
functiona timp ndelungat.
(3) Stramutarea pricinii de la o instanta la alta din motivele specificate la alin.(2) lit.a),
b) si c) se face n temeiul unei ncheieri motivate a instantei n care este intentat procesul.
ncheierea de stramutare a pricinii poate fi atacata cu recurs.
(4) Stramutarea pricinii n cazurile prevazute la alin.(2) lit.d), e), f) si g) se efectueaza
de catre instanta ierarhic superioara, a carei ncheiere este irevocabila si nu este susceptibila de

recurs.
(41) Instanta este obligata sa remita instantei competente dosarul n termen de 5 zile de
la data la care ncheierea de stramutare a pricinii devine irevocabila.
(5) Actele procedurale ndeplinite de instanta care a intentat procesul anterior
stramutarii
pricinii au efect juridic n masura n care noua instanta considera ca nu este necesara
modificarea lor.
II. mputernicirile instanei de apel
1. Descriei mputernicirile instanei de apel
Articolul 385. mputernicirile instanei de apel
(1) Instana de apel, dup ce judec apelul, este n drept:
a) s resping apelul i s menin hotrrea primei instane;
b) s admit apelul i s modifice hotrrea primei instane;
c) s admit apelul i s caseze integral sau parial hotrrea primei instane, emind
o nou hotrre;
[Art.385 al.(1), lit.c) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178180/17.11.06 art.814]
d) s admit apelul i s caseze integral sau parial hotrrea primei instane,
restituind pricina spre rejudecare n prim instan dac a constatat nclcarea sau aplicarea
eronat a normelor de drept procedural specificate la art.388. La solicitarea participanilor la
proces, instana de apel este n drept s judece pricina n fond, fr a o restitui n prim
instan, n cazurile prevzute la art.388 alin.(1) lit.b), c), e) i f);
[Art.385 al.(1), lit.d) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178180/17.11.06 art.814]
e) s admit apelul i s caseze integral sau parial hotrrea primei instane,
dispunnd ncetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol.
(2) Dac hotrrea primei instane a fost casat pentru lips de competen material
sau jurisdicional, pricina se trimite spre rejudecare instanei competente, cu excepia cazului
n care se constat propria competen.
2. Comparai modificarea hotrrii de ctre instana de apel cu pronunaera unei
noi hotrri i cu remiterea pricinii n rejudecare n prima instan

Pronunarea unei noi hotrri:


Denumit n literatur de specialitate // casarea cu reinere // se aplic n cazurile cnd
eroarea judiciar poate fi corectat de ctre instana de apel, astfel se asigur economia
procesual, contribuindu-se la reducerea termenelor de examinare a pricinilor civile i
aprarea eficient a drepturilor subiective civile.

Noua hotrre pronunat de ctre instana de apel, trebuie s fie bazat pe


circumstanele dovedite i constatate la judecarea pricinii n fond i dup caz n apel.
Casarea hotrrii primei instanei poate fi parial sau total. Casarea total dac se
refer la toate aspectele pricinii i la toi participanii la proces. Casarea parial dac
vizeaz doar unele aspecte ale pricinii sau numai raporturile dintre unii participani.

Remiterea pricinii n rejudecare n prima instan:


Denumit n literatura de specialitate // casare cu trimitere // are loc numai n cazurile
cnd eroarea judiciar nu poate fi corectat n instana de apel. Instana de apel trebuie
s motiveze n decizie imposibilitatea rejudecrii pricinii i necesitatea restituirii ei
spre examinare n prima instan.
Pricina se restituie spre rejudecare n instana care a examinat-o n fond n alt complet
de judecat.
Dac hotrrea primei instane a fost casat pentru lips de competen jurisdicional,
pricina se trimite spre rejudecare instanei competente, cu excepia cazului n care
curtea de apel constat propria competen, atunci ea va fi judecat n fond de curtea
de apel.
3. Cum va proceda instanta de APEL
a) La solutionarea pricinii in instanta de fond prima instanta a incalcat normele
de competenta generala
Instanta este obligata sa caseze hotarirea primei instante independent de argumetele
cerrerii de apel daca la solutionarea pricinii in fond s-a incalcat competenta generala. Aceasta
omisiune aplicare eronata a normelor procesuale si va dispune trimiterea cauzei pentru
rejudecarea la instanta competenta.
Articolul 388. ncalcarea sau aplicarea eronata a normelor de drept procedural
(1) Hotarrea primei instante urmeaza a fi casata, independent de argumentele
cererii de apel, daca:
a) pricina a fost judecata de un complet de judecata compus ilegal;
b) pricina a fost judecata de instanta n absenta unui participant la proces caruia nu i
s-a comunicat locul, data si ora sedintei de judecata;
c) n judecarea pricinii au fost ncalcate regulile cu privire la limba procesului;
d) instanta a solutionat problema drepturilor unor persoane neantrenate n proces;
e) la emiterea hotarrii a fost ncalcat secretul deliberarii;
f) hotarrea nu este semnata de judecator sau de cineva din judecatori ori hotarrea
este
semnata nu de acel judecator sau de acei judecatori care snt mentionati n hotarre;
g) n dosar lipseste procesul-verbal al sedintei de judecata;
h) n dosar lipseste procesul-verbal privind efectuarea unui act procedural;
i) pricina a fost examinata cu ncalcarea competentei generale sau
jurisdictionale.
(2) Savrsirea altor ncalcari dect cele consemnate la alin.(1) constituie temeiul
casarii
hotarrii numai daca ele au dus sau au putut duce la solutionarea eronata a
pricinii.
[Art.388 modificat prin Legea nr.244-XVI din 21.07.2006, n vigoare 17.11.2006]

b) Concluziile primei instante expuse in hotarire sunt in contradictie cu


imprejurarile reale ale pricinii
Daca concluziile primei instante, expuse n hotarre, snt n contradictie cu
circumstantele pricinii hotarrea primei instante - constituie temei de casaresau se
modifica de instanta de apel in baza art.
rejudecind cauza, instanta poate adopta o hotarire noua sau modifica hotarirea
atacata cu apel.
Articolul 386. Temeiurile casarii sau modificarii hotarrii de catre instanta de apel
(1) Hotarrea primei instante se caseaza sau se modifica de instanta de apel
daca:
a) circumstantele importante pentru solutionarea pricinii nu au fost constatate si
elucidate pe deplin;
b) circumstantele importante pentru solutionarea pricinii, pe care prima instanta le
considera constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice si suficiente;
c) concluziile primei instante, expuse n hotarre, snt n contradictie cu
circumstantele pricinii;
d) normele de drept material sau normele de drept procedural au fost ncalcate sau
aplicate eronat.
(2) O hotarre legala n fond nu poate fi casata numai din motive formale.
Articolul 385. mputernicirile instantei de apel
(1) Instanta de apel, dupa ce judeca apelul, este n drept:
a) sa respinga apelul si sa mentina hotarrea primei instante;
b) sa admita apelul si sa modifice hotarrea primei instante;
c) sa admita apelul si sa caseze integral sau partial hotarrea primei instante,
emitnd o
noua hotarre;
d) sa admita apelul si sa caseze integral sau partial hotarrea primei instante,
restituind
pricina spre rejudecare n prima instanta daca a constatat ncalcarea sau aplicarea
eronata a normelor de drept procedural specificate la art.388. La solicitarea participantilor
la proces, instanta de apel este n drept sa judece pricina n fond, fara a o restitui n prima
instanta, n cazurile prevazute la art.388 alin.(1) lit.b), c), e) si f);
e) sa admita apelul si sa caseze integral sau partial hotarrea primei instante,
dispunnd
ncetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol.
(2) Daca hotarrea primei instante a fost casata pentru lipsa de competenta materiala
sau jurisdictionala, pricina se trimite spre rejudecare instantei competente, cu exceptia cn
care se constata propria competenta.

c)Pricina a fost judecat in prima instanta in lipsa piritului, caruia nu i s-a


comunicat in mod legal data/ora/locul sedintei
Daca pricina a fost judecata in prima instanta in lipsa piritului, caruia nu i s-a

comunicat in mod legal locul/data/ora sedintei de judecata, hotarirea urmeaza a fi casata


indiferent de circumstantele indicate in cererea de apel
Articolul 388. ncalcarea sau aplicarea eronata a normelor de drept procedural
(1) Hotarrea primei instante urmeaza a fi casata, independent de argumentele
cererii de apel, daca:
a) pricina a fost judecata de un complet de judecata compus ilegal;
b) pricina a fost judecata de instanta n absenta unui participant la proces
caruia nu i s-a comunicat locul, data si ora sedintei de judecata;
c) n judecarea pricinii au fost ncalcate regulile cu privire la limba procesului;
d) instanta a solutionat problema drepturilor unor persoane neantrenate n proces;
e) la emiterea hotarrii a fost ncalcat secretul deliberarii;
f) hotarrea nu este semnata de judecator sau de cineva din judecatori ori
hotarreaeste
semnata nu de acel judecator sau de acei judecatori care snt mentionati n
hotarre;
g) n dosar lipseste procesul-verbal al sedintei de judecata;
h) n dosar lipseste procesul-verbal privind efectuarea unui act procedural;
i) pricina a fost examinata cu ncalcarea competentei generale sau jurisdictionale.
(2) Savrsirea altor ncalcari dect cele consemnate la alin.(1) constituie temeiul
casarii
hotarrii numai daca ele au dus sau au putut duce la solutionarea eronata a
pricinii.
In asemenea situatii, conform art. 385(1)D, la solicitarea participantilor la
proces, instanta de apel este in drept sa judece pricina in fond fara a o resitui in prima
instanta.
Articolul 385. mputernicirile instantei de apel
(1) Instanta de apel, dupa ce judeca apelul, este n drept:
a) sa respinga apelul si sa mentina hotarrea primei instante;
b) sa admita apelul si sa modifice hotarrea primei instante;
c) sa admita apelul si sa caseze integral sau partial hotarrea primei instante,
emitnd o
noua hotarre;
d) sa admita apelul si sa caseze integral sau partial hotarrea primei
instante, restituind
pricina spre rejudecare n prima instanta daca a constatat ncalcarea sau
aplicarea eronata a normelor de drept procedural specificate la art.388. La
solicitarea participantilor la proces, instanta de apel este n drept sa judece
pricina n fond, fara a o restitui n prima instanta, n cazurile prevazute la art.388
alin.(1) lit.b), c), e) si f);
e) sa admita apelul si sa caseze integral sau partial hotarrea primei instante,
dispunnd
ncetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol.
(2) Daca hotarrea primei instante a fost casata pentru lipsa de competenta
materiala sau jurisdictionala, pricina se trimite spre rejudecare instantei competente,
cu exceptia cazului n care se constata propria competenta.
Testul Nr. 6

I. Temeiurile i procedura scoaterii cererii de pe rol. Efectele procesuale ale


scoaterii cererii de pe rol.
1. Definii noiunea de scoatere a cererii de pe rol i descriei efectele scoaterii
cererii de pe rol.
Articolul 268. Procedura i efectele scoaterii cererii de pe rol
(1) n cazul scoaterii cererii de pe rol, procesul se termin printr-o ncheiere
judectoreasc. n ea instana indic modul de nlturare a circumstanelor specificate la
art.267.
(2) ncheierea judectoreasc privind scoaterea cererii de pe rol se supune recursului.
(3) Dup nlturarea circumstanelor care duc la scoaterea cererii de pe rol, persoana
interesat poate adresa instanei o nou cerere, conform dispoziiilor generale.
(4) La cererea reclamantului sau a prtului, instana poate anula ncheierea privind
scoaterea cererii de pe rol emise n temeiul art.267 lit.f) i g), dac acetia depun probe care
s confirme imposibilitatea prezentrii lor n edin de judecat i a ntiinrii instanei.
Cererea se depune n termen de 15 zile de la data comunicrii ncheierii.
(5) ncheierea judectoreasc de respingere a cererii de anulare a ncheierii privind
scoaterea cererii de pe rol poate fi atacat cu recurs.)
2. Deducei temeiurile scoaterii cererii de pe rol
Articolul 267. Temeiurile scoaterii cererii de pe rol
a) reclamantul nu a respectat procedura, prevzut prin lege sau prin contractul
prilor, de soluionare prealabil a pricinii pe cale extrajudiciar;
b) cererea a fost depus de o persoan incapabil;
c) cererea este semnat sau este depus n judecat de o persoan nemputernicit;
d) litigiul dintre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i pe aceleai temeiuri se afl
n curs de judecat la aceeai instan sau la o alta;
e) prile au ncheiat un contract prin care litigiul urmeaz a fi soluionat pe cale
arbitral, iar pn la examinarea pricinii n fond, prtul a ridicat obiecii mpotriva soluionrii
litigiului n judecat;
f) prile citate legal nu s-au prezentat la edina de judecat dup a doua citare i nici
nu au solicitat examinarea pricinii n absena lor;
g) reclamantul citat legal nu s-a prezentat n edin de judecat, nu a comunicat
instanei motivele neprezentrii sau motivele snt considerate de instan ca fiind
nentemeiate, sau nu a solicitat examinarea pricinii n absena sa, iar prtul nu solicit
soluionarea pricinii n fond;
h) soul a naintat aciune de desfacere a cstoriei fr consimmntul soiei n timpul
sarcinii ei sau n decursul unui an de la naterea copilului, iar cererea nu a fost restituit
reclamantului de ctre judector;
i) persoana n ale crei interese este pornit procesul, n conformitate cu art.7 alin.(2),
art.72 alin.(2) i art.73 alin.(3), nu susine preteniile naintate, nu solicit s intervin n
proces n calitate de reclamant;
j) persoanele indicate la art.72 i 73 au renunat la aciune, iar reclamantul care a
preluat aciunea nu a pltit tax de stat n termenul stabilit de instan;
k) instana a amnat sau a ealonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a pltit-o n
termenul stabilit de instan;

l) la examinarea pricinii n procedur special se constat un litigiu de drept ce ine de


competena instanelor judectoreti;
m) n alte cazuri prevzute de lege.
3. Cum va proceda instanta:
a) Cererea a fost depusa de o persoana incapabila
Judecatorul restituie cererea de chemare in judecata daca ea a fost depusa de o
persoana incapabila.
Articolul 170. Restituirea cererii de chemare n judecata
(1) Judecatorul restituie cererea de chemare n judecata daca:
a) reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe calea
extrajudiciara, prevazuta de lege pentru categoria respectiva de pricini sau de
contractul partilor;
b) instanta nu este competenta sa judece pricina;
c) cererea a fost depusa de o persoana incapabila;
d) sotul a naintat actiunea de desfacere a casatoriei fara consimtamntul sotiei, n timpul
sarcinii sau n primul an de la nasterea copilului;
e) cererea nu este semnata ori este semnata de o persoana nemputernicita de a o semna
ori este semnata fara a se indica functia semnatarului;
f) cererea a fost depusa n numele persoanei interesate de catre o persoana
nemputernicita de a porni si a sustine procesul;
g) la aceeasi instanta sau la o alta, se afla n judecata un litigiu ntre aceleasi parti,
asupra aceluiasi obiect si avnd aceleasi temeiuri;
h) nu snt prezentate probe ce ar confirma adresarea creditorului ntr-o institutie
financiara unde, conform legislatiei, ar fi trebuit sa primeasca datoria;
i) reclamantul si retrage cererea nainte de emiterea ncheierii privind intentarea
procesului.
(2) Cererea de chemare n judecata se restituie printr-o ncheiere motivata, n care
judecatorul indica instanta unde trebuie sa se adreseze reclamantul, daca pricina
nu este de competenta instantei respective, sau modalitatea de nlaturare a
circumstantelor ce mpiedica intentarea procesului.
(3) n decursul a 5 zile de la data depunerii cererii de chemare n judecata,
judecatorul
dispune, printr-o ncheiere, restituirea cererii si remite reclamantului ncheierea si
cererea cu toate documentele anexate.
(4) Restituirea cererii de chemare n judecata nu exclude posibilitatea adresarii repetate
n judecata a aceluiasi reclamant, cu aceeasi actiune, mpotriva aceluiasi prt, cu acelasi
obiect si aceleasi temeiuri daca reclamantul a lichidat ncalcarile.
(5) ncheierea prin care instanta judecatoreasca restituie cererea n temeiul alin.(1) lit.a),
b), c) si g) poate fi atacata cu recurs.
B) S-a constatat ca pricina a fost retinuta spre judecare cu incalcarea normelor
de competenta jurisdictionala teritoriala
Articolul 43. Stramutarea pricinii
(1) Pricina pe care instanta a retinut-o spre judecare, cu respectarea normelor de
competenta, se solutioneaza de aceasta n fond, inclusiv n cazul devenirii ei ulterioare
de competenta unei alte instante.

(2) Instanta stramuta pricina la o alta instanta daca:


a) prtul al carui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut cere stramutarea pricinii la
instanta de la domiciliul sau locul de aflare al sau;
b) pe parcursul judecarii, s-a constatat ca pricina a fost retinuta spre judecare cu
ncalcarea normelor de competenta jurisdictionala;
c) ambele parti solicita stramutarea pricinii la instanta de la locul aflarii majoritatii
probelor;
d) din motivul recuzarii (abtinerii de la judecata) unui sau mai multor judecatori ori
din alte motive ntemeiate, substituirea judecatorilor sai devine imposibila;
e) exista motive pentru masuri de securitate publica;
f) exista banuieli ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita de circumstantele
pricinii sau de calitatea participantilor la proces;
g) n circumstante exceptionale, instanta competenta sa judece pricina nu poate
functiona timp ndelungat.
(3) Stramutarea pricinii de la o instanta la alta din motivele specificate la alin.(2) lit.a),
b) si c) se face n temeiul unei ncheieri motivate a instantei n care este intentat procesul.
ncheierea de stramutare a pricinii poate fi atacata cu recurs.
(4) Stramutarea pricinii n cazurile prevazute la alin.(2) lit.d), e), f) si g) se efectueaza
de catre instanta ierarhic superioara, a carei ncheiere este irevocabila si nu este susceptibila de
recurs.
(41) Instanta este obligata sa remita instantei competente dosarul n termen de 5 zile de
la data la care ncheierea de stramutare a pricinii devine irevocabila.
(5) Actele procedurale ndeplinite de instanta care a intentat procesul anterior
stramutarii pricinii au efect juridic n masura n care noua instanta considera ca nu este necesara
modificarea lor.
C) Reclamantul a renuntat la actiune
Articolul 265. Temeiurile de ncetare a procesului
Instanta judecatoreasca dispune ncetarea procesului n cazul n care:
a) pricina nu urmeaza a fi judecata n procedura civila;
b) ntr-un litigiu ntre aceleasi parti, cu privire la acelasi obiect si pe aceleasi temeiuri sa emis o hotarre judecatoreasca ramasa irevocabila sau o ncheiere de ncetare a procesului n
legatura cu renuntarea reclamantului la actiune sau cu confirmarea tranzactiei dintre parti;
c) reclamantul a renuntat la actiune, renuntul fiind admis de instanta;
d) partile au ncheiat o tranzactie, confirmata de instanta;
e) ntr-un litigiu ntre aceleasi parti, cu privire la acelasi obiect si pe aceleasi temeiuri sa emis o hotarre judecatoreasca arbitrala care a devenit obligatorie pentru parti, cu exceptia
cazului cnd instanta refuza eliberarea titlului executoriu si restituie pricina spre o noua
examinare judecatii arbitrale care a emis hotarrea, iar solutionarea pricinii n aceeasi judecata
arbitrala s-a dovedit a fi imposibila;
f) partea n proces persoana fizica decedeaza si raportul juridic litigios nu admite
succesiunea n drepturi;
g) partea n proces persoana juridica este lichidata.
Articolul 266. Procedura si efectele ncetarii procesului
(1) Instanta judecatoreasca dispune ncetarea procesului printr-o ncheiere, care poate fi
atacata cu recurs.
(2) Pronuntnd ncheierea de ncetare a procesului, instanta judecatoreasca mentioneaza

ca nu se admite o noua adresare n judecata a aceleiasi parti cu privire la acelasi obiect si pe


aceleasi temeiuri.
II. Procedura examinrii admisibilitii recursului mpotriva deciziilor instanei
de apel
1. Descriei procedura examinrii admisibilitii recursului mpotriva deciziilor
instanei de apel
Recursul se trimite spre judecare Colegiului lrgit al Curii Supreme de Justiie numai
n cazul n care un complet din 3 judectori va decide n prealabil asupra admisibilitii
acestuia. Astfel s-a instituit o veritabil procedur de // filtrare // a recursurilor declarate
mpotriba deciziilor instanei de apel.
Procedura admisibilitii recursului este destinat s garanteze o bun administrare a
justiiei prin degrevarea instanei supreme de acele recursuri care nu corespund imperativelor
legii.
Articolul 440. Procedura examinrii admisibilitii
recursului
(1) n cazul n care se constat existena unuia din temeiurile prevzute la art.433,
completul din 3 judectori decide, printr-o decizie motivat irevocabil, asupra
inadmisibilitii recursului.
(2) Asupra admisibilitii recursului se decide fr citarea prilor.
2. Deducei motivat temeiurile inadmisibilitii recursului
Articolul 433. Temeiurile inadmisibilitii recursului
Cererea de recurs se consider inadmisibil n cazul n care:
a) recursul nu se ncadreaz n temeiurile prevzute la art.400 alin. (2) i (3) sau
este vdit nentemeiat;
Va fi inadmisibil cererea de recurs care conine temeiuri formulate sub forma unor
enunuri generale nedezvoltate (exemplu cererea de recurs care se ntemeiaz pe
aplicarea eronat de ctre instanele judectoreti a normelor de drept material, fr a
specifica prevederea legal ncalcat). Inadmisibil este i recursul care se refer la
situia cnd motivarea recursului lipsete totalmente sau cnd aceasta se reduce la
reluarea formulrilor legale fr a specifica esena nclcrii comise.

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevzut la art.434;


Se refer la nerespectarea termenului legal de declarare a recursului, precum i
depunerea cererii de recurs de ctre o persoan neabilitat cu acest drept

c) persoana care a naintat recursul nu este n drept s-l declare;


Se refer la nerespectarea termenului legal de declarare a recursului, precum i
depunerea cererii de recurs de ctre o persoan neabilitat cu acest drept

d) recursul este abuziv sau este depus repetat dup examinarea lui.
Abuzul de drept este alctuit din dou elemente:
Elementul subiectiv ce const n exercitarea cu rea-credin a dreptului procedural
Elementul obiectiv care presupune deturnarea dreptului procedural de la scopul socialeconomic pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legal.
Recursul declarat repetat este aplicabil numai n cazul n care recursul precedent, fiind
recunoscut admisibil, a fost examinat de Colegiul lrgit al Curii Supreme de Justiie,
adoptndu-se o decizie. Dac recursul precedent a fost restituit din motiv de neachitare
a taxei de stat sau de nerespectare a cerinelor de form a cererii de recurs, dup
nlturarea neajunsurilor recursul poate fi declarat repetat i va fi admisibil.
3 Cum va proceda instanta de Recurs (SECTIUNEA II)
A) Cererea de recurs a fost depusa impotriva deciziei C APEL, prin care pricina
a fost restituita spre rejudecare in prima instanta Instanta il va declara inadmisibil
conform normelor:
Articolul 429. Deciziile care pot fi atacate cu recurs
(4) Nu pot fi atacate cu recurs deciziile Curtii de Apel de trimitere a cauzei la
rejudecare ce nu se supun nici unei cai de atac (aceste decizii pe linga faptul ca nu pot fi
atacate cu recurs, ele conform normei citate nu pot fi atacate nici cu revizuire)
Articolul 432. Temeiurile declararii recursului
Partile si alti participanti la proces snt n drept sa declare recurs n cazul n care se
invoca ncalcarea esentiala sau aplicarea eronata a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural prevazute la art.400 alin.(2) si (3).
Articolul 433. Temeiurile inadmisibilitatii recursului
Cererea de recurs se considera inadmisibila n cazul n care:
a) recursul nu se ncadreaza n temeiurile prevazute la art.400 alin.(2) si (3) sau este
vadit nentemeiat;
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevazut la art.434;
c) persoana care a naintat recursul nu este n drept sa-l declare;
d) recursul este abuziv sau este depus repetat dupa examinarea lui.
[Art.433 modificat prin Legea nr.244-XVI din 21.07.2006, n vigoare 17.11.2006
Articolul 440. Procedura examinarii admisibilitatii recursului
(1) n cazul n care se constata existenta unuia din temeiurile prevazute la art.433,
completul din 3 judecatori decide, printr-o decizie motivata irevocabila, asupra
inadmisibilitatii recursului.
(2) Asupra admisibilitatii recursului se decide fara citarea partilor.
B) La depunerea cererii de recurs recurentul a solicitat esalonarea achitarii taxei
de stat
Daca la depunerea cererii de recurs, recurentul a solicitat esalonarea achitarii taxei de
stat, in cazul prezentarii documentelor justificative un complet din 3 judecatori se va pronunta
printr-o incheiere nesusceptibila de atac asupra demersului satisfacerea sau respingerea cererii
datae.
Articolul 438. Restituirea cererii de recurs
(1) Cererea de recurs se nregistreaza la serviciul grefa al Curtii Supreme de Justitie.

(2) Daca cererea de recurs nu corespunde prevederilor art.437, instanta, printr-o


ncheiere semnata de presedintele sau vicepresedintele colegiului respectiv, o restituie n
termen de 5 zile. ncheierea este nesusceptibila de atac.
(21) n cazul n care se solicita scutirea, amnarea sau esalonarea platii taxei de stat
(cu prezentarea documentelor justificative), suspendarea executarii hotarrii atacate cu
recurs sau aplicarea masurilor de asigurare, cererea de recurs nu se restituie, completul
din trei judecatori urmnd sa se pronunte, printr-o ncheiere nesusceptibila de atac,
asupra demersului naintat.
(22) Daca demersul privind scutirea, amnarea sau esalonarea platii taxei de stat a
fost respins, se dispune, printr-o ncheiere nesusceptibila de atac, de a nu da curs cererii,
acordndu-i-se recurentului un termen rezonabil pentru achitarea taxei de stat. Daca
recurentul ndeplineste n termen indicatiile din ncheierea judecatoreasca, recursul se
considera depus la data prezentarii initiale. n caz contrar, cererea de recurs se restituie
recurentului.
(3) Restituirea cererii de recurs nu mpiedica declararea repetata a recursului dupa
lichidarea neajunsurilor si respectarea celorlalte reguli stabilite de lege pentru
declararea lui.
(4) Daca cererea de recurs corespunde prevederilor art.437, serviciul grefa al Curtii
Supreme de Justitie remite recursul cancelariei colegiului respectiv, care va nregistra
intentarea procedurii n recurs.

C)Recursul e este declarat pe motivul depasirii de catre instantele judecatoresti a


atributiilor puterii judecatoresti
Daca recursul este declarat pe motivul depasirii de catre instantele judecatoresti a
atributiilor puterii judecatoresti, instanta de recurs conducindu-se de art. 400(2), (3); 432, 433
(1)A; 440 CPC il va declara inadmisibil deoarece astfel de temei nu este prevazut de lege
Este important de relatat ca instantele judecatoresti judeca litigiile aparute intre
participanti si in principiu nu poate prelua atributiile puterii legislative, executive.
In vechea redactie a art. 449 CPP acest motiv de depasire de catre instantele
judecatoresti a atributiilor puterii judecatoresti era prevazut drept temei de revizuire a
hotaririlor judecatoresti.
Testul Nr. 7
I. Suspendarea obligatorie a procesului. Temeiurile i procedura suspendrii.
1. Definii noiunea de suspendare a procesului i descriei felurile suspendrii
Prin suspendarea judecii nelegem oprirea cursului acesteia, datorit unor
mprejurri voite de pri, care nu struie n soluionarea pricinii, sau independent de voina
lor, fiind n imposibilitate fizic sau juridic de a se prezenta la judecat.
n funcie de natura mprejurrilor care o determin, suspendarea se clasific n:
suspendarea voluntar;
suspendarea legal;
Suspendarea voluntar
Prin voina lor, manifestat n mod expres sau tacit, prile pot interveni i suspenda

procesul. Instana va suspenda judecata:


cnd amndou prile o cer ca urmare a dreptului acestora de a dispune de obiectul
procesului;
dac nici una din pri, dei legal citate, nu se nfieaz la termenul de judecat, i
nici una din ele nu a cerut judecarea n lips; n acest caz, voina prilor este tacit, fiind
dedus de lege pe cale de prezumie.
n lipsa prilor, procurorul poate cere judecarea procesului, cu excepia aciunilor
strict personale.
Dac reclamantul sau prtul au cerut n scris judecarea pricinii n lipsa lor, procesul
are loc chiar dac ambele pri lipsesc.
Suspendarea legal
Articolul 261. Dreptul instanei de a suspenda procesul
La cererea participanilor la proces sau din oficiu, instana judectoreasc poate
suspenda procesul n cazul n care:
a) prtul sau reclamantul se afl ntr-o unitate activ a Forelor Armate sau a altor
trupe i formaiuni militare ale Republicii Moldova;
b) partea n proces sau intervenientul principal se afl ntr-o instituie curativprofilactic, situaie adeverit de instituia respectiv;
[Art.261 lit.b) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
art.814]
c) prtul este cutat;
d) a dispus efectuarea unei expertize;
e) a dat o delegaie judiciar unei alte instane judectoreti din ar;
f) a dispus organului de tutel i curatel efectuarea unui control al condiiilor de
trai ale adoptatorilor n pricinile de adopie i n alte pricini n care pot fi lezate drepturile i
interesele copilului;
g) au ncetat mputernicirile tutorelui sau curatorului;
h) pricina nu poate fi judecat nainte de soluionarea unei alte pricini conexe.
2. Deducei temeiurile de suspendare obligatorie a procesului
Articolul 260. Obligaia instanei de a suspenda procesul
(1) Instana judectoreasc este obligat s suspende procesul n cazul:
a) decesului sau reorganizrii prii n proces ori a intervenientului principal dac
raportul juridic litigios permite succesiunea n drepturi;
[Art.260 al.(1), lit.a) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178180/17.11.06 art.814]

b) pierderii capacitii de exerciiu a prii n proces;


c) delegrii ctre o instan judectoreasc strin a efecturii actelor de procedur;
d) situaiilor prevzute de Legea insolvabilitii;
e) ridicrii excepiei de neconstituionalitate.
[Art.260 al.(1), lit.e) introdus prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
art.814]
(2) Suspendarea procesului invoc suspendarea curgerii tuturor termenelor de
procedur, precum i ncetarea temporar a actelor procedurale, cu excepia celor de
asigurare a aciunii i a probelor.
(3) Actele procedurale efectuate n timpul suspendrii procesului nu au efect juridic.
3 CUM VA PROCEDA INSTANTA IN CAZURILE CIND:
a) PIRITUL ESTE INCADRAT IN SERVICIUL MILITAR IN TERMEN
Daca piritul este incadrat in serviciul militar in termen, instanta este in drept conform
art.261 (1)A sa suspende procesul
Articolul 261. Dreptul instantei de a suspenda procesul
La cererea participantilor la proces sau din oficiu, instanta judecatoreasca poate
suspenda
procesul n cazul n care:
a) prtul sau reclamantul se afla ntr-o unitate activa a Fortelor Armate sau a altor
trupe si formatiuni militare ale Republicii Moldova;
b) partea n proces sau intervenientul principal se afla ntr-o institutie curativprofilactica, situatie adeverita de institutia respectiva;
c) prtul este cautat;
d) a dispus efectuarea unei expertize;
e) a dat o delegatie judiciara unei alte instante judecatoresti din tara;
f) a dispus organului de tutela si curatela efectuarea unui control al conditiilor de trai
ale adoptatorilor n pricinile de adoptie si n alte pricini n care pot fi lezate drepturile si
interesele copilului;
g) au ncetat mputernicirile tutorelui sau curatorului;
h) pricina nu poate fi judecata nainte de solutionarea unei alte pricini conexe.
b) CEREREA A FOST DEPUSA DE O PERSOANA INCAPABILA
Articolul 170. Restituirea cererii de chemare n judecata
(1) Judecatorul restituie cererea de chemare n judecata daca:
a) reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe calea
extrajudiciara, prevazuta de lege pentru categoria respectiva de pricini sau de
contractul partilor;
b) instanta nu este competenta sa judece pricina;
c) cererea a fost depusa de o persoana incapabila;

d) sotul a naintat actiunea de desfacere a casatoriei fara consimtamntul sotiei, n timpul


sarcinii sau n primul an de la nasterea copilului;
e) cererea nu este semnata ori este semnata de o persoana nemputernicita de a o semna
ori este semnata fara a se indica functia semnatarului;
f) cererea a fost depusa n numele persoanei interesate de catre o persoana
nemputernicita de a porni si a sustine procesul;
g) la aceeasi instanta sau la o alta, se afla n judecata un litigiu ntre aceleasi parti,
asupra aceluiasi obiect si avnd aceleasi temeiuri;
h) nu snt prezentate probe ce ar confirma adresarea creditorului ntr-o institutie
financiara unde, conform legislatiei, ar fi trebuit sa primeasca datoria;
i) reclamantul si retrage cererea nainte de emiterea ncheierii privind intentarea
procesului.
(2) Cererea de chemare n judecata se restituie printr-o ncheiere motivata, n care
judecatorul indica instanta unde trebuie sa se adreseze reclamantul, daca pricina nu
este de competenta instantei respective, sau modalitatea de nlaturare a circumstantelor ce
mpiedica intentarea procesului.
(3) n decursul a 5 zile de la data depunerii cererii de chemare n judecata, judecatorul
dispune, printr-o ncheiere, restituirea cererii si remite reclamantului ncheierea si
cererea cu toate documentele anexate.
(4) Restituirea cererii de chemare n judecata nu exclude posibilitatea adresarii repetate
n judecata a aceluiasi reclamant, cu aceeasi actiune, mpotriva aceluiasi prt, cu acelasi
obiect si aceleasi temeiuri daca reclamantul a lichidat ncalcarile.
(5) ncheierea prin care instanta judecatoreasca restituie cererea n temeiul alin.(1) lit.a),
b), c) si g) poate fi atacata cu recurs.
c) S-A DAT O DELEGATIE CATRE O INSTANTA JUDECATOREASCA
STRAINA
Articolul 260. Obligatia instantei de a suspenda procesul
(1) Instanta judecatoreasca este obligata sa suspende procesul n cazul:
a) decesului sau reorganizarii partii n proces ori a intervenientului principal daca
raportul juridic litigios permite succesiunea n drepturi;
b) pierderii capacitatii de exercitiu a partii n proces;
c) delegarii catre o instanta judecatoreasca straina a efectuarii actelor de
procedura;
d) situatiilor prevazute de Legea insolvabilitatii;
e) ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate.
(2) Suspendarea procesului invoca suspendarea curgerii tuturor termenelor de
procedura,
precum si ncetarea temporara a actelor procedurale, cu exceptia celor de asigurare a
actiunii si a probelor.
(3) Actele procedurale efectuate n timpul suspendarii procesului nu au efect juridic.
Articolul 262. Termenele de suspendare a procesului
Procesul se suspenda:
a) pna la determinarea succesorului n drepturi al persoanei iesite din proces sau pna la
numirea tutorelului sau curatorului persoanei incapabile sau lipsite de capacitatea de
exercitiu n cazurile prevazute la art.260 lit.a) si b);
b) pna la prezentarea de catre instanta straina a delegatiei de acordare a

asistentei juridice n cazurile prevazute la art.260 lit.c);


c) pna la data intrarii n vigoare a hotarrii judecatoresti n cadrul procedurii
insolvabilitatii n cazurile prevazute la art.260 lit.d);
d) pna la data eliberarii din rndurile Fortelor Armate a partii n proces sau externarii ei
din institutia curativ-profilactica, pna la gasirea prtului ori ncetarea cautarii lui, pna la
prezentarea n instanta a raportului de expertiza, a raportului organului de tutela si
curatela sau a delegatiei judiciare n cazurile prevazute la art.261 lit.a), b), c), d), e), f) si g);
e) pna la data ramnerii irevocabile a hotarrii, deciziei, sentintei sau ncheierii
judecatoresti sau pna la data hotarrii emise n baza materialelor examinate pe cale
administrativa sau n ordinea jurisdictiei constitutionale n cazurile prevazute la art.261 lit.h).
Articolul 263. Atacarea ncheierii judecatoresti privind suspendarea procesului
(1) n toate cazurile de suspendare a procesului, instanta pronunta o ncheiere, care
poate fi atacata separat cu recurs.
(2) Recursul se poate declara, att ct dureaza suspendarea procesului, mpotriva
ncheierii prin care s-a dispus suspendarea, precum si mpotriva ncheierii prin care s-a respins
cererea de repunere pe rol a pricinii.
Articolul 264. Reluarea procesului
Dupa decaderea circumstantelor care au dus la suspendarea procesului, instanta
judecatoreasca dispune, la cererea participantilor la proces sau din oficiu, reluarea
procesului. n acest caz, instanta citeaza participantii la proces conform regulilor
generale.
II. Procedura de judecare a recursului mpotriva deciziilor instanei de apel.
Limitele judecrii recursului.
1. Expunei limitele judecrii recursului mpotriva deciziilor instanei de apel
Articolul 442. Limitele judecrii recursului
(1) Judecnd recursul declarat mpotriva deciziei date n apel, instana verific, pe
baza actelor din dosar, n limitele invocate n recurs, legalitatea hotrrii atacate, fr a
administra noi dovezi.
(2) Instana de recurs este obligat s se pronune asupra tuturor motivelor invocate
n recurs.
(3) n cazul n care, la judecarea recursului, se constat c soluionarea cauzei poate
conduce la o contradicie fa de o hotrre anterioar a Curii Supreme de Justiie sau c se
ridic o problem important de drept, precum i n cazul cnd soluionarea pricinii prezint
un interes deosebit pentru practica judiciar sau pentru evaluarea dreptului, colegiul lrgit al
Curii Supreme de Justiie se desesizeaz n favoarea Plenului Curii Supreme de Justiie, care
va judeca recursul.
(4) Desesizarea se efectueaz printr-o ncheiere nemotivat, care nu este
susceptibil de atac.

2. Determinai procedura de judecare a recursului mpotriva deciziilor instanei


de apel
n cazul n care completul de judecat a decis c recursul este admisibil, el este trimis
spre judecare colegiului lrgit al Curii Supreme de Justiie. Preedintele colegiului lrgit
stabilete, n cel mult o lun, termenul de judecare a recursului i dispune s se comunice
faptul participanilor la proces. Odata cu citarea prilor li se expediaz copia de pe recurs, cu
ntiinarea necesitii depunerii obligatorii, cel trziu cu 5 zile nainte de judecat, a referinei
asupra recursului declarat.
Judecnd recursul declarat mpotriva deciziei date n apel, instana verific pe baza
actelor din dosar, n limitele invocate n recurs, legalitatea hotrrilor atacate, fr a administra
noi dovezi. Instana de recurs este obligat s se pronune asupra tuturor motivelor invocate n
recurs. n conformitate cu prevederile Art. 10 Alin. 2, Art. 444 alin.1 i Art. 400 Alin. 4
judecnd recursul mpotriva deciziilor instanei de apel, instana va controla decizia instanei
de apel din oficiu din punctul de vedere al respectrii normelor de drept procedural Art. 400
Alin. 3 indiferent de invocarea acestor temeiuri n cererea de recurs.
La judecarea recursului mpotriva deciziilor i ncheierilor instanei de apel, se aplic
dispoziiile de procedur indicate n Seciunea 1 a Capitolului XXXVIII din Cod Procedur
Civil, n msura n care nu snt contrare dispoziiilor din Seciunea a 2-a a aceluiai capitol.
Judecarea recursului se face cu citarea prilor. Neprezentarea lor ns nu mpiedic
examinarea recursului. Preedintele edinei de judecat este n drept s atenioneze
participanii la proces n cazul n care acetia se abat vdit n lurile de cuvnt de la expunerea
problemelor de drept ori argumentele expuse nu au legtur cu temeiurile invocate n recurs.
3 CUM VA PROCEDA INSTANTA DE RECURS (SECTIUNEA II)
a)RECURENTUL NU A ACHITAT TAXA DE STAT
Speta specifica expres daca este Sectiunea I sau S II.
Pentru Sectiunea I:
Daca recurentul nu a achitat taxa de, potrivit art. 408 cererii nu i se va da curs.
Aceasta situatie este valabila pentru recurs sectiunea I.
Articolul 408. Cazurile n care nu se da curs cererii de recurs
(1) Daca cererea de recurs nu ntruneste conditiile prevazute la art.405 si daca recursul
este depus fara plata taxei de stat, instanta de recurs dispune, printr-o ncheiere, sa nu
se dea curs cererii, acordnd recurentului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
(2) Daca recurentul ndeplineste n termen indicatiile din ncheierea judecatoreasca,
recursul se considera depus la data prezentarii sale initiale. n caz contrar, cererea de
recurs se restituie recurentului.
(3) ncheierea instantei de recurs de a nu da curs cererii poate fi atacata cu recurs daca
face imposibila judecarea de mai departe a pricinii, cu exceptia ncheierilor pronuntate
de catre Curtea Suprema de Justitie.
Pentru Sectiunea II:
Taxa de stat pentru Sectiunea a II este obligatorie.
Respectiv, daca taxa nu a fost achitata cererea este restituita daca nu s-a cerut
esalonarea, aminarea, scutirea.
Potrivit art. 437(2)
Articolul 437. Cuprinsul cererii de recurs
(1) Cererea de recurs trebuie sa fie dactilografiata si trebuie sa cuprinda:
a) denumirea instantei la care se depune recursul;

b) numele, denumirea, calitatea procesuala a recurentului sau a persoanei ale carei


interese le reprezinta, adresa lor;
c) numele sau denumirea, adresa intimatului;
d) data pronuntarii deciziei atacate cu recurs;
e) denumirea instantei care a emis decizia n apel, data pronuntarii si dispozitivul
deciziei,
argumentele admiterii sau respingerii apelului;
f) esenta si temeiurile recursului, argumentul ilegalitatii deciziei atacate, solicitarile
recurentului, propunerile respective;
g) data declararii recursului si semnatura recurentului.
(2) La cererea de recurs trebuie sa se anexeze dovada de plata a taxei de stat,
daca cererea de recurs se impune cu taxa.
(3) n cazul cnd recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se
anexeaza si
documentul, legalizat n modul stabilit, care atesta mputernicirile acestuia daca n dosar
lipseste o astfel de mputernicire.
Articolul 438. Restituirea cererii de recurs
(1) Cererea de recurs se nregistreaza la serviciul grefa al Curtii Supreme de Justitie.
(2) Daca cererea de recurs nu corespunde prevederilor art.437, instanta, printr-o
ncheiere
semnata de presedintele sau vicepresedintele colegiului respectiv, o restituie n termen
de 5 zile. ncheierea este nesusceptibila de atac.
(21) n cazul n care se solicita scutirea, amnarea sau esalonarea platii taxei de stat
(cu prezentarea documentelor justificative), suspendarea executarii hotarrii atacate cu
recurs sau aplicarea masurilor de asigurare, cererea de recurs nu se restituie, completul
din trei judecatori urmnd sa se pronunte, printr-o ncheiere nesusceptibila de atac,
asupra demersului naintat.
(22) Daca demersul privind scutirea, amnarea sau esalonarea platii taxei de stat a
fost respins, se dispune, printr-o ncheiere nesusceptibila de atac, de a nu da curs cererii,
acordndu-i-se recurentului un termen rezonabil pentru achitarea taxei de stat. Daca
recurentul ndeplineste n termen indicatiile din ncheierea judecatoreasca, recursul se
considera depus la data prezentarii initiale. n caz contrar, cererea de recurs se restituie
recurentului.
(3) Restituirea cererii de recurs nu mpiedica declararea repetata a recursului dupa
lichidarea neajunsurilor si respectarea celorlalte reguli stabilite de lege pentru
declararea lui.
(4) Daca cererea de recurs corespunde prevederilor art.437, serviciul grefa al Curtii
Supreme de Justitie remite recursul cancelariei colegiului respectiv, care va nregistra
intentarea procedurii n recurs.
b)RECURENTUL A SOLICITAT ANEXAREA LA MATERIALELE
DOSARULUI A INSCRISULUI CARE CONFIRMA TEMEINICIA CERERII DE
RECURS
Daca in sedinta de judecata a recursului in sectiunea aII , recurentul a solicitat
anexarea la materialele dosarului a inscrisului care confirma temeinicia cererii de recurs,
precum si daca intimatul o cere pentru a dovedi lipsa de temei a recursului instanta de recurs
va respinge aceste demersuri si nu va anexa la dosar materialele solicitate deoarece conform
art. 442 sunt fixate limitele judecarii recursului:

Articolul 442. Limitele judecarii recursului


(1) Judecnd recursul declarat mpotriva deciziei date n apel, instanta verifica, pe
baza actelor din dosar, n limitele invocate n recurs, legalitatea hotarrii atacate, fara a
administra noi dovezi.
(2) Instanta de recurs este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate n
recurs.
(3) n cazul n care, la judecarea recursului, se constata ca solutionarea cauzei poate
conduce la o contradictie fata de o hotarre anterioara a Curtii Supreme de Justitie sau
ca se ridica o problema importanta de drept, precum si n cazul cnd solutionarea pricinii
prezinta un interes deosebit pentru practica judiciara sau pentru evaluarea dreptului, colegiul
largit al Curtii Supreme de Justitie se desesizeaza n favoarea Plenului Curtii Supreme de
Justitie, care va judeca recursul.
(4) Desesizarea se efectueaza printr-o ncheiere nemotivata, care nu este susceptibila de
atac.
Inscrisurile fac parte din categoria probelor. Spre deosebire de Recurs S II, in Recurs S
I recurentul si intimatul pot cere anexarea la dosar a inscrisurilor (DOAR A
INSCRISURILOR! NU SI ALTE PROBE)
c) LA DEPUNEREA CERERII DE RECURS RECURENTUL A CERUT
SUSPENDAREA EXECUTARII HOTARIRII
Daca la depunerea cerrerii de recurs, recurentul a cerut suspendarea executarii
hotaririi, instanta de recurs Sectiunea II are urmatoarele optiuni:
ticolul 435. Efectul suspensiv al recursului
(1) Recursul suspenda executarea hotarrii n cazul stramutarii de hotare,
distrugerii de plantatii si semanaturi, demolarii de constructii sau de orice bun imobil, n
alte cazuri prevazute de lege. (Este o norma IMPERATIVA nu depinde de discretia
instantei)
(2) La cererea recurentului, instanta nvestita cu judecarea recursului este n drept
sa dispuna suspendarea executarii hotarrii atacate cu recurs daca recurentul a depus
cautiune.
(3) Cautiunea se depune n pricinile patrimoniale n care hotarrile nu au fost
executate, n marimea valorii actiunii admise prin hotarrea contestata.
(4) Cautiunea se depune la oficiul de executare unde se afla hotarrea la executare, care
elibereaza certificatul corespunzator, ce urmeaza sa fie anexat la cererea de suspendare
a executarii hotarrii atacate cu recurs.
(5) n cazul n care recursul este admis cu adoptarea unei noi hotarri prin care actiunea
este respinsa, suma depusa se restituie n temeiul acestei hotarri.
(6) n cazul n care recursul este admis cu casarea hotarrii si remiterea pricinii la
rejudecare, cautiunea ramne, pna la adoptarea unei noi hotarri irevocabile, la contul n
care este depus.
(7) Daca instanta de recurs mentine hotarrile atacate, suma respectiva se utilizeaza n
contul executarii hotarrii, n modul prevazut de lege.
(8) n pricinile nepatrimoniale, executarea hotarrii poate fi suspendata la cererea
motivata a recurentului.
In orice caz, chiar si la depunerea cautiunii nu obliga instanta sa suspende executare.
Este un drept al instantei (cu exceptia 435(1))

Spre deosebire de sectiunea II, sectiunea I conform art 403:


Articolul 403. Efectul suspensiv al recursului
Recursul suspenda executarea hotarrii, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
Ca ex de exceptie : Legea insolvab
Testul Nr. 8
Subiect 1. Suspendarea facultativa a procesului. Temiurile si procedura
suspendarii.
1. Definiti notiunea de suspendare a procesului si descrieti felurile suspendarii.
Suspendarea procesului- un incident procesual care face imposibila examinarea
temporara a pricinii puse pe rol in dezbateri judiciare.
Distingem suspendare obligatorie si suspendare facultativa reglementata de art 260264 CPC. In cazurile suspendarii procesului, circumstantele care impiedica desfasurarea
sedintei de judecata nu pot fi inlaturate de catre instanta sau participanti la proces si nu se stie
cu certitudine cind acestea vor decadea. Suspendarea procesului indiferent de temei are ca
efect suspendarea curgerii tuturor termenelor de procedura. Totodata, inceteaza exercitarea
tuturor actelor procedurale, cu exceptia celor de asigurare a actiunii si asigurarii probelor. In
perioada suspendarii procesului nu pot fi efectuate acte de procedura, intrucit acestea nu vor
produce nici un efect procesual juridic. n toate cazurile de suspendare a procesului, instana
pronun o ncheiere, care poate fi atacat separat cu recurs. Recursul se poate declara, att ct
dureaz suspendarea procesului, mpotriva ncheierii prin care s-a dispus suspendarea,
precum i mpotriva ncheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a pricinii.(art
263)
Dupa decaderea circumstantelor care au cauzat suspendarea procesului, la cererea
participantilor la proces sau din oficiu, procesul va fi reluat si examinarea pricinii se va
desfasura conform normelor generale.
2. Deduceti temeiurile de suspendare facultativa a procesului.
Suspendarea facultativa se dipune in urmatoarele cazuri:
Articolul 261. Dreptul instanei de a suspenda procesul
La cererea participanilor la proces sau din oficiu, instana judectoreasc poate
suspenda procesul n cazul n care:
a) prtul sau reclamantul se afl ntr-o unitate activ a Forelor Armate sau a altor
trupe i formaiuni militare ale Republicii Moldova- aflarea uneia din parti in unitate miltara
activa semnifica implicarea acesteia in actiuni militare exceptionale.prezenta partii in cadrul
altor trupe militare ale RM in timp de pace (serviciul militar in termen, serviciul in rezerva,
serviciul militar prin contract) nu implica suspendarea procesului.in vechiul cod acesta era un
temei de suspendare obligatorie cum este si in federatia rusa.
b) partea n proces sau intervenientul principal se afl ntr-o instituie curativprofilactic, situaie adeverit de instituia respectiv- procesul poate fi suspendat pina la
externarea persoanei din institutia mentionata.insa suspendarea se poate dispune doar daca o
institutie curativ- profilactiva, va certifica aflarea indelungata a subiectilor mentionati in
incapacitate fizica.instanta va trebui sa tina cont de duratavaflarii persoanei in institutia data,
posibilitatea prezentarii acesteia in sedinta de judecata, precum si de faptul daca persoana
interesata a cerut sau nu examinarea pricinii in lipsa sa;
c) prtul este cutat - Articolul 109. Cutarea prtului
Dac, n aciunile intentate n interesul statului, n pricinile de plat a pensiilor de
ntreinere, n pricinile de reparaie a prejudiciului cauzat prin vtmare a integritii

corporale, prin alt vtmare a sntii ori prin deces, nu se cunoate locul de aflare a
prtului, instana judectoreasc este obligat s ordone cutarea lui.
n cazul n care, la judecarea altor categorii de pricini dect cele de la alin.(1), locul
de aflare a prtului nu este cunoscut, judectorul poate ordona cutarea lui prin intermediul
organelor abilitate numai dup ce persoana interesat depune suma cheltuielilor de cutare.
Cutarea prtului se face de organele poliiei sau de organele fiscale n temeiul unei
ncheieri judectoreti.
Cheltuielile de cutare a prtului n condiiile alin.(1) se ncaseaz de la prt n
beneficiul statului, la cererea organelor poliiei sau organelor fiscale, prin ordonan
judectoreasc. Procesul poate fi suspendat in aceste cazuri pina la gasirea piritului sau la
incetarea cautarii lui.
d) a dispus efectuarea unei expertize- in functie de complexitatea si durata
preconizata a expertizei instanta este in drept, la cererea participantilor la proces ori din
oficiu, sa decida aminarea ori suspendarea procesului . daca prin incheere judecatoreasca s-a
dispus suspendarea procesului atunci termenul suspendarii se va prelungi pina la prezentarea
in instanata a raportului de expertiza.
e) a dat o delegaie judiciar unei alte instane judectoreti din ar- Articolul
125. Delegaiile judectoreti
n cazul necesitii de a aduna probe ori de a nmna acte judiciare ntr-un alt ora,
municipiu sau raion, instana care judec pricina d instanei judectoreti respective, prin
ncheiere, o delegaie pentru efectuarea unor anumite acte de procedur.
n ncheierea privind delegaia judectoreasc se indic fondul pricinii, datele
referitoare la pri, inclusiv domiciliul sau locul aflrii lor, circumstanele ce urmeaz a fi
clarificate i probele pe care trebuie s le adune instana executoare a delegaiei. Aceast
ncheiere este obligatorie pentru instana creia i este adresat i trebuie s fie ndeplinit n
regim prioritar.
Instanele judectoreti ale Republicii Moldova pot da delegaii instanelor judiciare
strine n vederea efecturii diferitelor acte de procedur n conformitate cu legislaia
Republicii Moldova i cu tratatele internaionale la care aceasta este parte.in functie de
complexitaeta actelor de procedura care urmeaza a fi indeplinite , precum si de durata
delegatiei judecatorsti procesul se poate suspenda pina la indeplinirea si prezentarea delegatiei
judiaciare.
f) a dispus organului de tutel i curatel efectuarea unui control al condiiilor de
trai ale adoptatorilor n pricinile de adopie i n alte pricini n care pot fi lezate drepturile i
interesele copilului- Articolul 290. Pregtirea pricinii pentru dezbateri judiciare
n cadrul pregtirii pricinii pentru dezbateri judiciare, judectorul emite o ncheiere
prin care expediaz copiile de pe cererea de adopie i actele anexate organului de tutel i
curatel de la domiciliul (locul de aflare) al copilului, oblignd organul s prezinte n judecat
un aviz asupra caracterului raional al adopiei i corespunderii acesteia interesului copilului.
Prin ncheiere, procesul se suspend pn la primirea avizului organului de tutel i curatel.
g) au ncetat mputernicirile tutorelui sau curatorului- Hotrrea judectoreasc
prin care persoana este limitat n capacitatea de exerciiu sau este declarata incapabila
constituie un temei pentru ca organul de tutel i curatel s-i numeasc un curator sau un
tutore. Existenta tutorelui sau curatorului este o strigenta legal stabilita pentru persoanele care
nu au capacitate deplina de exercitiu sau limitate in capaciate de exercitiu, acestia fiind
reprezentantii legali ai participantilor la proces Articolul 79. Reprezentanii legali- Drepturile,
libertile i interesele legitime ale persoanelor care nu au capacitate deplin de exerciiu i ale
celor limitate n capacitatea de exerciiu snt aprate n instan de ctre prini, nfietori,

tutori sau curatori, de alte persoane crora acest drept le este acordat prin lege. Insa in situatia
in care dupa pornirea procesului au incetat imputernicirile tutorelui sau curatorului
continuarea procesului este imposibila.Astfel pina la la data emiterii unei noi decizii a
organului de tutela si curatela privind confirmarea tutorelui sau curatorului , examinarea
pricinii se va suspenda . Insa daca durata emiterii unei noi decizii a autoriatii tutelare nu va fi
indelungata, instanta de judecata ar putea amina examinarea procesului.
h) pricina nu poate fi judecat nainte de soluionarea unei alte pricini conexeProcesul se suspend: pn la data rmnerii irevocabile a hotrrii, deciziei, sentinei sau
ncheierii judectoreti sau pn la data hotrrii emise n baza materialelor examinate pe cale
administrativ.( art 262 lit e). Astfel putem conchide ca o pricina conexa care ar determina
suspendarea procesului intr-o alta pricina poate fi examinata de instnta de judecat in
procedura civil sau penala, ori pe cale administrativa. Prin pricina conexa trebuie sa intelegem
o legatura interdependenta intre doua pricini ce trebuie examinate consecutiv. Suspendarea
este inevitabila pentru a exclude pronuntarea de hotariri contradictorii sau grave impedimente
la executare.Ex. cererea de reparare a prejudiciilor cauzate prin comitera unei infractiuni nu
poate fi examinata in ordine civila pina nu se va pronunta sentinta penala in privinta acestei
fapte si a respectivei persoane. Ex.examinarea cererii dprivind incasarea prejudiciului cauzat
prin executarea necorespunzatoare a clauzelor unui contract nu poate avea loc pina la
examinarea cererii privind declararea nuliatii respectivului contract.
Deasemeni conform art 13. al 3 legea contecios administrativ-in cazul n care instanta
constata ca de actul administrativ depinde solutionarea litigiului n fond, ea sesizeaza, prin
ncheiere motivata, instanta de contencios administrativ competenta si suspenda cauza.
3. Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta in urmatoarele situatii:
a) a fost ridicata exceptia de ilegaliate- se suspenda procesul(suspendare
obligatorie) Articolul 121. Ridicarea excepiei de neconstituionalitate
Dac, n procesul judecrii pricinii, se constat c norma de drept ce urmeaz a fi
aplicat sau care a fost deja aplicat este n contradicie cu prevederile Constituiei Republicii
Moldova, iar controlul constituionalitii actului normativ este de competena Curii
Constituionale, instana de judecat este n drept s sesizeze, n conformitate cu prevederile
Codului jurisdiciei constituionale, Curtea Constituional pentru a verifica
constituionalitatea actului respectiv.
Sesizarea Curii Constituionale de ctre instana de judecat este admisibil numai
n cazul n care actul normativ este aplicat sau urmeaz a fi aplicat conform opiniei instanei
n pricina concret pe care o examineaz.
Din momentul emiterii de ctre instan a ncheierii cu privire la ridicarea excepiei de
neconstituionalitate i pn la adoptarea hotrrii de ctre Curtea Constituional, procedura
de examinare a pricinii sau de executare a hotrrii pronunate se suspend.
b) este necesar de a atrage in proces intervenientul accesoriu- se amina conform
art 208 al 1- Amnarea procesului se admite n cazurile prevzute de prezentul cod, precum i
n cazurile n care instana judectoreasc recunoate imposibilitatea soluionrii pricinii n
edina respectiv din cauza neprezentrii participantului la proces sau martorului, expertului,
specialistului, interpretului, fie din cauza intentrii unei aciuni reconvenionale, necesitii de
a prezenta sau reclama probe suplimentare, de a atrage n proces alte persoane sau de a
efectua alte acte procedurale.
c) au incetat imputernicirile curatorului partii in proces -se suspenda procesul(vezi
mai sus argumentarea 1.2)

Subiect 2.Consideratii generale privind revizuirea hotaririlor, incheerilor si


deciziilor irevocabile.
1. Stabiliti obiectul revizuirii si instanta competenta sa examineze cerea de revizuire
a hotaririlor irevocabile.
Revizuirea hotaririlor este o cale extraordinara de atac, de retractare, de regula
nesuspensiva de executare, prin intermediul careia se poate obtine desfiintarea hotaririlor si
incheerilor irevocabile si rejudecarea pricinii in cazurile expres prevazute de lege.
Pot fi supuse revizuirii hotrrile, ncheierile i deciziile irevocabile ale tuturor
instanelor judectoreti, n condiiile CPC. Obiect al revizuirii il constituie dispozitiile
judecatoresti prin care se solutioneaza fondul pricinii(hot primei instante) sau fondul apelului,
recursului(deciziile instantelor de control judiciar). Pot fi supuse revizuirii si incheierile
judecatoresti prin care se termina procesul sau care au o valoare juridica de sine statatoare(de
a refuza primirea cererii, de a inceta procesul etc)
Nu pot fi supuse revizuirii incheierile jud premergatoare prin care nu se termina
procesul si care dobindesc valoare juridica doar concomitent cu hotarirea: de exemplu,
incheerile cu privire la aminarea procesului, administrarea probelor, recuzare etc.
Deasemeni nu se supun revizuirii : incheierile prin care se solutioneaza conflictele
de competenta ; incheierile cu privire la anularea ordonantei judecatoresti; deciziile de
trimitere a pricinii spre rejudecare.
Obiect al revizuirii il constituie hotarirea , decizia sau incherea judecatoreasac in
intregime. Insa in acele cazuri in care intr-un singur proces au fost conexate mai multe pricini,
obiect al reviziurii poate fi hotarirea , decizia sau incheirea jud in parte numai cu privire la
acele pretentii in privinta carora exista temeiuri de revizuire.
Articolul 448. Instanele competente s examineze
cererea de revizuire
Cererea de revizuire mpotriva unei hotrri sau ncheieri rmase irevocabil prin
neatacare se soluioneaz de instana care s-a pronunat asupra fondului.
Cererea de revizuire mpotriva unei hotrri care, fiind supus cilor de atac, a fost
meninut, modificat sau casat, emindu-se o nou hotrre, se soluioneaz de instana care
a meninut, a modificat hotrrea sau a emis o nou hotrre. Astfel, in caz de atacare a
hotaririi examinarea cererii de revizuire va fi de competenta acelei instante de control judiciar
care ultima a examinat fondul apelului sau, dupa caz, a recursului fara a restitui pricina spre
rejudecare. Daca hotarirea primei instante a fost atacat cu apel(recurs), insa apelul(recursul)
nu a fost examinat in fond, fiind restituita cererea de apel(recurs0, prima instanta va fi
competenta sa judece cererea de revizuire.
Cererea de revizuire declarat n temeiurile prevzute la art.449 lit.g) i h)-- g)
Guvernul Republicii Moldova, reprezentat de Agentul guvernamental, sau Curtea European
a Drepturilor Omului a iniiat o procedur amiabil ntr-o cauz pendinte mpotriva Republicii
Moldova, care consider c prin hotrrea instanei s-a nclcat grav un drept prevzut de
Constituia Republicii Moldova sau de Convenia European pentru Aprarea Drepturilor
Omului i a Libertilor Fundamentale; h) Curtea European a Drepturilor Omului a constatat
o nclcare a drepturilor sau libertilor fundamentale, precum i faptul c persoana interesat
poate obine, potrivit legii naionale, o despgubire, cel puin parial, prin anularea hotrrii
pronunate de o judecat din ar --se examineaz n toate cazurile de Curtea Suprem de
Justiie.
Cererile de revizuire mpotriva deciziilor curilor de apel n privina crora Curtea
Suprem de Justiie s-a pronunat printr-o decizie asupra inadmisibilitii se examineaz de
Curtea Suprem de Justiie.
2. Deduceti particularitatile revizuirii hotaririlor irevocabile.

Cererea de revizuire se depune in scris de persoanele mentionate la Articolul


447. Persoanele care snt n drept s depun cerere de revizuire
Snt n drept s depun cerere de revizuire:
a) prile i ali participani la proces;
b) persoanele care nu au participat la proces, dar care snt lezate n drepturi prin
hotrrea, ncheierea sau decizia judectoreasc;
c) Procurorul General, n cazurile prevzute la art.449 lit.g), la propunerea
Agentului guvernamental.
Fiiind indicate in mod obligatoriu temeiurile:
a) s-a constatat, prin sentin penal irevocabil, c unul dintre participanii la
proces sau unul dintre judectori a comis o infraciune n legtur cu judecarea pricinii;
b) au devenit cunoscute unele circumstane sau fapte eseniale ale pricinii care nu
au fost i nu au putut fi cunoscute petiionarului anterior;
c) dup emiterea hotrrii, s-au descoperit nscrisuri probatoare care au fost reinute
de un participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instanei ntr-o mprejurare ce nu
depinde de voina participantului la proces;
d) prin sentin penal irevocabil, au fost declarate mincinoase depoziiile
martorului, fals raportul de expertiz, incorect traducerea, fals nscrisul ori fals proba
material n al cror temei s-a emis hotrre
e) s-a anulat ori s-a modificat hotrrea, sentina sau decizia instanei judectoreti
sau hotrrea ori decizia unui alt organ care au servit drept temei pentru emiterea hotrrii sau
deciziei a cror revizuire se cere;
f) a fost aplicat o lege declarat neconstituional de ctre Curtea Constituional;
g) Guvernul Republicii Moldova, reprezentat de Agentul guvernamental, sau Curtea
European a Drepturilor Omului a iniiat o procedur amiabil ntr-o cauz pendinte
mpotriva Republicii Moldova, care consider c prin hotrrea instanei s-a nclcat grav un
drept prevzut de Constituia Republicii Moldova sau de Convenia European pentru
Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentale;
h) Curtea European a Drepturilor Omului a constatat o nclcare a drepturilor sau
libertilor fundamentale, precum i faptul c persoana interesat poate obine, potrivit legii
naionale, o despgubire, cel puin parial, prin anularea hotrrii pronunate de o judecat din
ar.
Cuprinsul cererii este deasemeni cuprinsul unei cereri de chemare in judecata si al
cererii de apel. Articolul 365. Cuprinsul cererii de apel
n cererea de apel se indic:
a) instana creia i este adresat apelul;
b) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul apelantului, calitatea lui
procedural;
c) hotrrea atacat, instana care a emis-o, completul de judecat, data emiterii;
d) motivele de fapt i de drept pe care se ntemeiaz apelul;
e) probele invocate n susinerea apelului;
f) solicitarea apelantului;
g) numele i domiciliul martorilor, dac se cere a fi citai n apel;
h) documentele ce se anexeaz.
n cererea de apel se poate indica i alte date ce in de examinarea apelului.
Cererea de apel se semneaz de apelant sau de reprezentantul su. n ultimul caz, la
cerere se anexeaz documentul, legalizat n modul stabilit, care certific mputernicirile
reprezentantului dac n dosar lipsete o astfel de mputernicire.
In pricinile privind revizuirea hotaririlor partile sint scutite de plata taxei de stat.

Judecatorul instantei de revizuire trebuie sa verifice respectarea tuturor conditiilor


privind depunerea cererii de revizuire. In lipsa unor reglementari exprese, sint aplicabile
normele din art 170, 171, 368, 369 CPC. Articolul 170. Restituirea cererii de chemare n
judecat
(1) Judectorul restituie cererea de chemare n judecat dac:
a) reclamantul nu a respectat procedura de soluionare prealabil a pricinii pe calea
extrajudiciar, prevzut de lege pentru categoria respectiv de pricini sau de contractul
prilor;
b) instana nu este competent s judece pricina;
c) cererea a fost depus de o persoan incapabil;
d) soul a naintat aciunea de desfacere a cstoriei fr consimmntul soiei, n
timpul sarcinii sau n primul an de la naterea copilului;
e) cererea nu este semnat ori este semnat de o persoan nemputernicit de a o
semna ori este semnat fr a se indica funcia semnatarului;
f) cererea a fost depus n numele persoanei interesate de ctre o persoan
nemputernicit de a porni i a susine procesul;
g) la aceeai instan sau la o alta, se afl n judecat un litigiu ntre aceleai pri,
asupra aceluiai obiect i avnd aceleai temeiuri;
h) nu snt prezentate probe ce ar confirma adresarea creditorului ntr-o instituie
financiar unde, conform legislaiei, ar fi trebuit s primeasc datoria;
i) reclamantul i retrage cererea nainte de emiterea ncheierii privind intentarea
procesului.
(2) Cererea de chemare n judecat se restituie printr-o ncheiere motivat, n care
judectorul indic instana unde trebuie s se adreseze reclamantul, dac pricina nu este de
competena instanei respective, sau modalitatea de nlturare a circumstanelor ce mpiedic
intentarea procesului.
(3) n decursul a 5 zile de la data depunerii cererii de chemare n judecat,
judectorul dispune, printr-o ncheiere, restituirea cererii i remite reclamantului ncheierea i
cererea cu toate documentele anexate.
(4) Restituirea cererii de chemare n judecat nu exclude posibilitatea adresrii
repetate n judecat a aceluiai reclamant, cu aceeai aciune, mpotriva aceluiai prt, cu
acelai obiect i aceleai temeiuri dac reclamantul a lichidat nclcrile.
(5) ncheierea prin care instana judectoreasc restituie cererea n temeiul alin.(1)
lit.a), b), c) i g) poate fi atacat cu recurs.
Articolul 171. Cazurile n care nu se d curs cererii
(1) Dup ce constat c cererea a fost depus n judecat fr a se respecta condiiile
art.166 i 167 alin.(1) lit.a), b), c) i e), judectorul emite, n cel mult 7 zile de la depunerea
cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei care a depus cererea
acest fapt de nclcare i acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.
(2) Dac persoana care a depus cererea ndeplinete n termen toate cerinele
enumerate n ncheierea judectorului, cererea se consider depus la data prezentrii
iniiale n judecat. n caz contrar, ea nu se consider depus i, mpreun cu actele anexate,
se restituie reclamantului printr-o ncheiere judectoreasc ce poate fi atacat cu recurs.
Articolul 368. Cazurile n care nu se d curs cererii de apel
(1) Dac cererea de apel nu ntrunete condiiile prevzute la art.364 i 365 i dac
cererea este depus fr plata taxei de stat, instana de apel dispune printr-o ncheiere s nu se
dea curs cererii, acordnd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
(2) Dac apelantul ndeplinete n termen indicaiile din ncheierea judectoreasc,
apelul se consider depus la data prezentrii iniiale.
(3) ncheierea instanei de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacat cu recurs.

Articolul 369. Restituirea cererii de apel


(1) Instana de apel restituie, printr-o ncheiere, cererea dac:
a) apelantul nu a ndeplinit n termen indicaiile instanei de apel din ncheierea
emis n conformitate cu art.368 alin.(1);
b) apelul a fost depus n afara termenului legal, iar apelantul nu solicit repunerea n
termen sau instana de apel a refuzat s efectueze repunerea n termen;
c) apelantul a naintat o nou pretenie, neexaminat n prim instan;
d) cererea de apel a fost depus de o persoan care nu este n drept s declare apel;
e) apelantul solicit restituirea apelului pn la nceperea dezbaterii pricinii n fond
n instana de apel;
f) n virtutea legii, hotrrea nu poate fi atacat n apel.
(2) ncheierea judectoreasc de restituire a cererii de apel poate fi atacat
cu recurs.
Daca nu sunt respectate cerintele privind cuprinsul cererii de revizuire, ei nu se da
curs.
Art 451. al 4) Nu se admite depunerea repetat a cererii de revizuire n aceleai
temeiuri.
Termenul de depunere a cererii:
a) s-a constatat, prin sentin penal irevocabil, c unul dintre participanii la
proces sau unul dintre judectori a comis o infraciune n legtur cu judecarea pricinii --in
termen de 3 luni din ziua in care adevenit irevocabial sentinta penala
b) au devenit cunoscute unele circumstane sau fapte eseniale ale pricinii care nu
au fost i nu au putut fi cunoscute petiionarului anteriorin termen de 3 luni din ziua cind
persoana interesata a luat cunostinta de circumstantele sau faptele esentiale ale priciii
care nu i-au fost cunoscute anterior si nu i-au putut fi cunoscute.
c) dup emiterea hotrrii, s-au descoperit nscrisuri probatoare care au fost reinute
de un participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instanei ntr-o mprejurare ce nu
depinde de voina participantului la procesin termen de 3 luni din ziua in care s-a
descoperit inscrisul respectiv.
d) prin sentin penal irevocabil, au fost declarate mincinoase depoziiile
martorului, fals raportul de expertiz, incorect traducerea, fals nscrisul ori fals proba
material n al cror temei s-a emis hotrrein termen de 3 luni din ziua in care a devenit
irevocabial sentinta penala.
e) s-a anulat ori s-a modificat hotrrea, sentina sau decizia instanei judectoreti
sau hotrrea ori decizia unui alt organ care au servit drept temei pentru emiterea hotrrii sau
deciziei a cror revizuire se cerein termen de 3luni din ziua cind persoana interesata a
luat cunostinta de hotarirea, sentinta sau decizia anulata sau modificata caror revizuire
se cere.
f) a fost aplicat o lege declarat neconstituional de ctre Curtea Constituional
in termen de 3 luni din ziua cind persoana interesata a luat cunostinta de circumstantele
respective.
g) Guvernul Republicii Moldova, reprezentat de Agentul guvernamental, sau Curtea
European a Drepturilor Omului a iniiat o procedur amiabil ntr-o cauz pendinte
mpotriva Republicii Moldova, care consider c prin hotrrea instanei s-a nclcat grav un
drept prevzut de Constituia Republicii Moldova sau de Convenia European pentru
Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentalein interiorul termenului de
derulare a procedurii amiabile la CEDO.
h) Curtea European a Drepturilor Omului a constatat o nclcare a drepturilor sau
libertilor fundamentale, precum i faptul c persoana interesat poate obine, potrivit legii

naionale, o despgubire, cel puin parial, prin anularea hotrrii pronunate de o judecat din
ar- - in termen de 3 luni dupa emiterea hotaririi CEDO.
In caz de omitere a termenului de depunere a cererii de revizuire din motive
intemeiate, revizuentul poate fi repus in termen de catre instanta de revizuire. Repunerea
trebuie sa fie motivata.
Examinarea . Instanta examineaza cererea de revizuire in sedinta publica in
conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare in judecata. In caz de depunere a
cererii de revizuire pentru temeiurile neimputabile judecatorului ( art Articolul
449. Temeiurile declarrii revizuirii
Revizuirea se declar n cazul n care:
a) s-a constatat, prin sentin penal irevocabil, c unul dintre participanii la
proces sau unul dintre judectori a comis o infraciune n legtur cu judecarea pricinii;
b) au devenit cunoscute unele circumstane sau fapte eseniale ale pricinii care nu
au fost i nu au putut fi cunoscute petiionarului anterior;
c) dup emiterea hotrrii, s-au descoperit nscrisuri probatoare care au fost
reinute de un participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instanei ntr-o
mprejurare ce nu depinde de voina participantului la proces;
d) prin sentin penal irevocabil, au fost declarate mincinoase depoziiile
martorului, fals raportul de expertiz, incorect traducerea, fals nscrisul ori fals proba
material n al cror temei s-a emis hotrre
e) s-a anulat ori s-a modificat hotrrea, sentina sau decizia instanei judectoreti
sau hotrrea ori decizia unui alt organ care au servit drept temei pentru emiterea hotrrii
sau deciziei a cror revizuire se cere;
f) a fost aplicat o lege declarat neconstituional de ctre Curtea
Constituional;) normele art 49 si 50 cu privire la incompatibilitatea si recuzarea judecat nu
sint aplicabile. Articolul 49. Inadmisibilitatea participrii repetate a
judectorului la judecarea aceleiai pricini
(1) Judectorul care a luat parte la judecarea pricinii n prim instan nu mai
poate participa la judecarea acesteia n instan de apel, de recurs i nici la rejudecarea
ei n prim instan, dup casare.
(2) Judectorul care a luat parte la judecarea pricinii n instan de apel nu mai
poate participa la judecarea ei n prim instan, repetat, n instan de apeli nici n
instan de recurs.
(3) Judectorul care a luat parte la judecarea pricinii n instan de recurs nu mai
poate participa la judecarea ei n prim instan i nici n instan de apel.
(4) Prevederile prezentului articol nu au inciden asupra cazurilor de scoatere a
cererii de pe rol sau de ncetare a procesului n temeiul art.265 lit.a) i b) i nici asupra
cazurilor de judecare a pricinii n componena Plenului Curii Supreme de Justiie.
(5) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra Colegiului civil i de
contencios administrativ, Colegiului economic al Curii Supreme de Justiie la judecarea
recursurilor n plin componen i nici asupra Plenului Curii Supreme de Justiie la
adoptarea de hotrri explicative.
Articolul 50. Temeiurile de recuzare a judectorului
(1) Judectorul care judec pricina urmeaz a fi recuzat dac:
a) la judecarea anterioar a pricinii a participat n calitate de martor, expert,
specialist, interpret, reprezentant, grefier sau executor judectoresc;
b) se afl n raporturi de rudenie pn la al treilea grad inclusiv sau de afinitate
pn la al doilea grad inclusiv cu vreuna dintre pri, cu ali participani la proces sau cu
reprezentanii acestora;
c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre pri;

d) i-a expus opinia asupra pricinii care se judec;


e) are un interes personal, direct sau indirect, n soluionarea pricinii ori exist alte
mprejurri care pun la ndoial obiectivitatea i neprtinirea lui.
(2) Din completul care judec pricina nu pot face parte persoane care se afl n
raporturi de rudenie sau de cstorie.
Prin urmare judecatorul care a emis hot va fi in drept sa examineze cererea de
revizuire a ei. Aceasta se explica prin faptul ca judecatorul nu si-a expus opinia pe marginea
unor noi fapte necunoscute lui la emiterea hot.
In situatia in care cererea de revizuire este motivata prin temeiurile din art 449 lit g, h
CPC (g) Guvernul Republicii Moldova, reprezentat de Agentul guvernamental, sau Curtea
European a Drepturilor Omului a iniiat o procedur amiabil ntr-o cauz pendinte
mpotriva Republicii Moldova, care consider c prin hotrrea instanei s-a nclcat grav un
drept prevzut de Constituia Republicii Moldova sau de Convenia European pentru
Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentale;
h) Curtea European a Drepturilor Omului a constatat o nclcare a drepturilor
sau libertilor fundamentale, precum i faptul c persoana interesat poate obine, potrivit
legii naionale, o despgubire, cel puin parial, prin anularea hotrrii pronunate de o
judecat din ar.) fiind rezultatul unei erori a judecatorului, aceasta urmeaza a fi examinata
de un alt complet de judecatori.
La examinarea cererii de revizuire participantilor la proces li se comunica locul, data,
si ora sedintei. Participarea lor este facultativa. Astfel neprezentarea lor nu impiedica
examinarea cererii.
Specificul dezbaterilor la instanta de revizuire consta in faptul ca ele sint limitate la
admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza. Administrind probele prezentate,
instanta de revizuire trebuie sa dea raspuns la o intrebare: sint temeiuri pentru revizuirea hot
sau nu. Dup ce examineaz cererea de revizuire, instana emite unul din urmtoarele acte de
dispoziie:
a) ncheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibil;
b) ncheierea de admitere a cererii de revizuire i de casare a hotrrii sau deciziei
supuse revizuirii.
ncheierea de admitere a cererii de revizuire se pronun n camera de deliberare i
se supune cilor de atac o dat cu fondul, n condiiile legii. ncheierea de respingere a cererii
de revizuire poate fi atacat cu recurs n instana ierarhic superioar, cu excepia cazurilor n
care cererea de revizuire este examinat de Curtea Suprem de Justiie.
n cazul n care o hotrre sau o decizie neexaminat n recurs a fost supus
revizuirii, pricina se judec, dup casarea hotrrii sau deciziei, conform regulilor generale
stabilite de prezentul cod, de ctre instana care a admis revizuirea. n cazul n care o hotrre
examinat n recurs pentru care nu este prevzut calea de atac apelul a fost supus revizuirii,
pricina se trimite, dup casarea hotrrii, la rejudecare n instana care a emis hotrrea sau,
dup caz, n instana de recurs. n cazul n care o hotrre examinat anterior n apel i n
recurs a fost supus revizuirii, pricina se trimite, dup admiterea cererii de revizuire, la
rejudecare n apel, n recurs sau n prim instan, dup caz .n urma judecrii cauzei dup
admiterea cererii de revizuire, instana adopt o hotrre, care poate fi supus cilor de atac
prevzute de lege pentru hotrrea revizuit.

3. Indicati argumentat instanta competenta sa judece cerea de revizuire a hotaririlor


irevocabile in urmatoarele situatii:

a) hotarirea pronuntata de judecatoria a fost modificata de curtea de apel, iar


cererea de recurs a deciziei Curtii de apel a fost declarata inadmisibila de catre Curtea
Suprema de Justitie - se examineaza de Curtea Suprema de Justitie art 448.al.4 Cererile de
revizuire mpotriva deciziilor curilor de apel n privina crora Curtea Suprem de Justiie s-a
pronunat printr-o decizie asupra inadmisibilitii se examineaz de Curtea Suprem de
Justiie.
b) hotarirea emisa de judecatoria a fost casata de curtea de apel cu
restituirea pricinii spre rejudecare art 448 al.2 Cererea de revizuire mpotriva unei hotrri
care, fiind supus cilor de atac, a fost meninut, modificat sau casat, emindu-se o nou
hotrre, se soluioneaz de instana care a meninut, a modificat hotrrea sau a emis o nou
hotrre.
c) hotarirea emisa de curtea de apel a fost mentinuta de Curtea Suprema de
Justitie- Curtea Suprema de Justitie- Cererea de revizuire mpotriva unei hotrri care, fiind
supus cilor de atac, a fost meninut, modificat sau casat, emindu-se o nou hotrre, se
soluioneaz de instana care a meninut, a modificat hotrrea sau a emis o nou hotrre.art
448 al 2.
Testul Nr. 9
Subiectul 1. Felurile dispozitiilor primei instante de judecata.
1. Expuneti esenta fiecarei dispozitii a primei instante de judecata.
Examinarea si solutionarea in fond a pricinilor civile de catre instantele
judecatoresti este insotita cu emiterea unor acte de dispozitie.
Actele de dispozitie sint acte procesuale emise in forma scrisa cu caracter
individual, autoritar si obligatoriu, adoptate de catre instantele de judecata in baza legislatiei
in vigoare in procesul examinarii si solutionarii pricinilor civile. In prima instanta pot fi
adoptate trei tipuri de acte de dispozitie:hotariri, incheieri si ordonante. Dispozitia prin care se
solutioneaza fondul apelului si recursului se emite sub forma de decizi.
Sub forma de hotarire se pronunta dispozitia primei instante prin care se
solutioneaza fondul oricarei pricini civile.
2. Evidentiati deosebirile dintre hotarire, incheiere si ordonanta.
A.
Sub forma de hotarire se pronunta dispozitia primei instante prin care se solutioneaza
fondul oricarei pricini civile.
Prin incheieri emise de prima instanta nu se solutioneaza fondul pricinii.
Ordonana judectoreasc este o dispoziie dat unipersonal de judector, n
baza materialelor prezentate de creditor, privind ncasarea de sume bneti sau revendicarea
de bunuri de la debitor n preteniile specificate la art 345.
B.
Prin hotarire judecatoreasca se admit sau se resping pretentiile reclamantului, iar
raportul material litigios se inlatura.
De regula,prin incheieri instanta se pronunta asupra diferitelor probleme de ordin
procesual( ex.decide aminarea, suspendarea, incetarea procesului, refuzul de a primi cererea
de chemare in judecata sau restituirea acsteia sau scoaterea de pe rol etc.) sau admite anumite
acte de dispozitie ale partilor( renuntarea la actiune, incheierea unei tranzactii etc.
Ordonana judectoreasc reprezint un act executoriu care se ndeplinete n
modul stabilit pentru executarea actelor judectoreti.

Lista pretentiilor in ale caror temeiuri se elibereaza ordonanata poarta un caracter


exhaustiv si nu poate fi supusa unei interpretari extensive, fiind prevazuta inArticolul 345:
Se emite ordonan judectoreasc n cazul n care pretenia:
a) deriv dintr-un act juridic autentificat notarial;
b) rezult dintr-un act juridic ncheiat printr-un nscris simplu, iar legea nu dispune
altfel;
c) este ntemeiat pe protestul cambiei n neachitarea, neacceptarea sau nedatarea
acceptului, autentificat notarial;
d) ine de ncasarea pensiei de ntreinere a copilului minor care nu necesit
stabilirea paternitii, contestarea paternitii (maternitii) sau atragerea n proces a unor alte
persoane interesate;
e) urmrete perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate, dar nepltite
salariatului;
f) este naintat de organul de poliie, de organul fiscal sau de organul de executare
a actelor judectoreti privind ncasarea cheltuielilor aferente cutrii prtului sau debitorului
ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor n temeiul unei hotrri judectoreti, precum
i a cheltuielilor de pstrare a bunurilor sechestrate de la debitor i a bunurilor debitorului
evacuat din locuin;
g) rezult din procurarea n credit sau acordarea n leasing a unor bunuri;
h) rezult din nerestituirea crilor mprumutate de la bibliotec;
i) decurge din neonorarea de ctre agentul economic a datoriei fa de Fondul
Social;
j) rezult din restanele de impozit sau din asigurarea social de stat;
l) rezult din neachitarea de ctre persoanele fizice i juridice a primelor de asigurare
obligatorie de asisten medical.
C.
Ordonana judectoreasc se pronun de judector dup examinarea pricinii n
fond, fr citarea prilor pentru explicaii, fr dezbateri judiciare i fr ntocmire de
proces-verbal.ART 350
Dispoziiile primei instane sau ale judectorului prin care pricina nu se
soluioneaz n fond se emit n form de ncheiere. Aceasta se emite n camera de
deliberare n condiiile art.48.
n cazul soluionrii unor probleme simple, instana poate emite ncheiere fr a se
retrage n camera de deliberare. O astfel de ncheiere se consemneaz n procesul-verbal al
edinei de judecat. ncheierii i se d citire imediat dup enun. ART 269
Rezultatul deliberrii se consemneaz n hotrrea integral sau n dispozitivul ei,
semnat de toi judectorii care au participat la deliberare, inclusiv de judectorul care are
opinie separat. Modificrile operate n cuprinsul hotrrii se consemneaz mai sus de
semnturile judectorilor.
Dup semnarea hotrrii, nici un judector nu poate reveni asupra opiniei sale.ART
238
D.
Hotaririle primei instante pot fi atacate cu apel sau cu recurs in functie de prevederile
legii.
Incheierile pot fi atacate cu recurs separat, cu apel odata cu fondul. In unele cazuri
expres prevazute de CPC incheierile in genere nu sunt susuceptibile de atac( ex. Solutinarea
conflitului de competenta, anularea ordonantei).
Hotarirea reprezinta un act de aplicare si realizare a dreptului. Astfel aceasta impune
respect tuturor, consolideaza constiinta juridica si increderea oamenilor in justitie. Deci

hotaririi ii revine un rol de aparare a drepturlor, libertatilor si intereselor ocrotite de lege,


precum si un rol educativ.
Incheierile ramin a fi un instrument procesual cu ajutorul caruia instanta solutioneaza
orice problema procedurala care poate aparea pe parcusul desfasurarii procesului.
3. Argumentati dispozitia primei instante ce urmeaza a fi pronuntata in caz de :
a) admiterea renuntarii partiale a reclamantului la actiune- incheiere deoarece are loc
manifestarea vointei reclamantului de a renunta la o parte din actiune, astfel in
limita acestei parti se inceteaza procesul.
b) recunoasterea actiunii de catre unul dintre copiritii facultativi incheiere
c) decesul reclamantului in raport juridic litigios care nu admite succesiune- hotarire

Subiectul 2. Temeiurile si termenele declararii revizuirii hotaririlor irevocabile.


1. Specificati persoanele care au dreptul sa depuna cereri de revizuire.
Articolul 447. Persoanele care snt n drept s depun
cerere de revizuire
Snt n drept s depun cerere de revizuire:
a) prile i ali participani la proces;
b) persoanele care nu au participat la proces, dar care snt lezate n drepturi prin
hotrrea, ncheierea sau decizia judectoreasc admisa;
c) Procurorul General, n cazurile prevzute la art.449 lit.g), la propunerea
Agentului guvernamental. In acest caz nu este necesara participarea procurorului la
examinarea pricinii in fond.
Persoana care depune o cerere de revizuire se numeste revizuent, iarpartea adversaintimat.

2. Deduceti temeiurile declararii revizuiri hotaririlor irevocabile.


Articolul 449. Temeiurile declarrii revizuirii
Revizuirea se declar n cazul n care:
a) s-a constatat, prin sentin penal irevocabil, c unul dintre participanii la
proces sau unul dintre judectori a comis o infraciune n legtur cu judecarea
pricinii;
acest temei presupune intrunirea cumulative a urmatoarelor conditii:
- unul dintre participanti la proces sau unul dintre judecatori a comis o
infractiune.savirsirea unei alte fapte ilicite nu este temei de reviziure.
- Infractiunea a fost comisa in legatura cu judecarea pricinii. Adica infractiunea
savirsita a determinat emiterea unei hot ilegale sau neintemeiate(ex.corupere
pasiva). Condamnarea unui judecator pentru o infractiune in legatura cu o
pricina civila concreta nu constituie temei de revizuire si a altor hot emise de el
in alte pricini.
- Faptul comiterii infractiunii este stabilit printr-o sentinta penala irevocabila.
Aceasta rezulta din principiul prezumtiei nevinovatiei. Totusi in unele cazuri
emiterea unei sentinte de condamnare este imposibila din cauza unor
impedimente legale( deces faptuitor, amnistia etc). Pentru aaceste situatii s-a
propus ca instanta de reviziure sa efectueze constantarea faptului de comitere a
infractiunii

b) au devenit cunoscute unele circumstane sau fapte eseniale ale pricinii care nu au
fost i nu au putut fi cunoscute petiionarului anterior;
acest temei presupune intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
- se au in vedere circumstante sau fapte cu caracter juridic care duc la aparitia,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice. In acest sens circumstantele si
faptele trebuie delimitate de probele judiciare. Descoperirea unor probe noi nu
rprezinta temei de declarare a revizuirii. Exceptie constituie doar cazul prevazut
la art 449 lit. C CPC
- circumstante sau fapte au existat la momentul examinarii pricinii. In situatia in
care circumstantele apar sau se modifica dupa emiterea hotaririi, acesta nu
constituie temei de declarare a revizuirii. In acest caz poate fi inaintata o noua
actiune.
- Circumstante sau fapte nu erau cunoscute nici instnatei, nici revizuentului la
judecarea pricinii. Chiar daca acesta le cunostea dar nu lea comunicat instantei
acestea nu pot servi drept temei de revizizuire.
- Circumstantele sau fapte au devenit cunoscute dupa emiterea hotaririi.
Momentul aflarii noilor circumstante este important si din persepectivacalcularii
corecte a termenului de declarare a revizuirii.
- Circumstantele sau faptele au un caracter esential, influentind asupra modului de
solutionare a pricinii. Daca acestea ar fi cfost cunoscute la judecarea pricinii, ar
fi fost emisa o alta hot,
- Circumstantele sau faptele noi trebuie sa fie dovedite de revizuent . instanta
trebuie sa se convinga de existenta acestor circumstnate. Ex descoperirea unui
testament dupa emiterea unei hot judecat privind partajul averii succesoarale
intre mostenitori legali.
c) dup emiterea hotrrii, s-au descoperit nscrisuri probatoare care au fost reinute de
un participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instanei ntr-o mprejurare
ce nu depinde de voina participantului la proces;
pentru admiterea cererii in baza acestui temei trebuie intrunite urmatoarele exigente :
- inscrisul a existat la momentul judecarii pricinii, dar a fost descoperit dupa
emiterea hotaririi.
- Inscrisul trebuie sa aiba un caracter esential, adica sa fie de natura sa determine
o solutionare in alt mod a pricinii.
- Inscrisul trebuie sa fie probator, adica probant prin el insusi, fara a fi necesara
confirmarea lui prin alte mijloace de proba.
- Inscrisul nu a putut fi prezentat instantei: a) deoarece a fost retinut de partea
adversa sau b) dintr-o imprejurare ce nu depinde de vointa participantului la
proces(forta majora). Cauza imposibilitatii prezentarii inscrisului trebuie
dovedita de revizuent. Nu suntem in prezenta temeiului de revizuire daca
inscrisul a fost prezentat instantei, iar instnata a refuzat administrarea acestuia
ca inadmisibil sau nepertinent.
- Inscrisul trebuie prezentat instantei de revizuire.
d) prin sentin penal irevocabil, au fost declarate mincinoase depoziiile martorului,
fals raportul de expertiz, incorect traducerea, fals nscrisul ori fals proba
material n al cror temei s-a emis hotrre
faptul falsificarii probelor sau incorectitudinii traducerii trebuie stabilit printr-o
sentinta penala irevocabila. Constatarea falsificarii probelor prin alte mijloace nu constituie

temei pentru reviziurea hotaririi judecatoresti. Nu va constitui temei de revizuire a hotaririi


faptul de falsificare a unei probe, daca circumstantele de fapt pe care se bazeaza hot se
confirma prin alte mijloace veridice de proba ce au fost administrate.
e) s-a anulat ori s-a modificat hotrrea, sentina sau decizia instanei judectoreti
sau hotrrea ori decizia unui alt organ care au servit drept temei pentru emiterea
hotrrii sau deciziei a cror revizuire se cere;
actul anulat sau modificat trebuie sa aiba o importanta semnificativa, determinanta
pentru solutionarea litigiului. Existenta acestui temei se explica prin valoarea prejudiciabila a
hotaririlor, sentintelor si deciziilor judecatoresti (art 123 alin 2, 3 Faptele pe care instana le-a
declarat unanim cunoscute (faptele de notorietate public) nu se cer a fi dovedite.Faptele
stabilite printr-o hotrre judectoreasc irevocabil ntr-o pricin civil soluionat anterior n
instan de drept comun sau n instan specializat snt obligatorii pentru instana care judec
pricina i nu se cer a fi dovedite din nou i nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte
pricini civile la care particip aceleai persoane.Sentina pronunat de instana judectoreasc
ntr-o cauz penal, rmas irevocabil, este obligatorie pentru instana chemat s se
pronune asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei mpotriva creia s-a pronunat
sentina numai dac aceste acte au avut loc i numai n msura n care au fost svrite de
persoana
n
cauz.
prin hot ori decizia unui alt organ trebuie de inteles actele emise de autoritatile publice in
limitele competentei sale. Aceste acte nu au valoare prejudiciala pentruinstantele
judecatoresti, insa pot fi puse la baza hotariri. In situatia in care actele autoritatilor publice,
care au servit drept temei pentru emiterea hot judecat, au fost anulate sau modificate de
organele competente, ultima urmeaza a fi revizuta.
f) a fost aplicat o lege declarat neconstituional de ctre Curtea Constituional;
potrivit art 28 din legea cu privire la curtea constitutionala, legile si alte acte juridice
sau unele prevederi ale lor declarate necostitutionale isi pierd puterea juridica la data adoptarii
hot curtii constitu si nu pot fi aplicate pe viitor. Pina la adoptarea hot CC instanta
calauzinduse de prezumtia constitutionaliatii a aplicat norma juridica respectiva, emitind o
hotarire legala. Insa dupa adoptarea hot CC, hotarirea judecatoreasca pierde caracterul sau
legal in urma unor circumstante necunoscute instantei la solutionarea pricinii. Acesta impune
revizuirea hot judecat emise in baza actului normativ declarat neconstitutional de catre CC.
g) Guvernul Republicii Moldova, reprezentat de Agentul guvernamental, sau Curtea
European a Drepturilor Omului a iniiat o procedur amiabil ntr-o cauz pendinte
mpotriva Republicii Moldova, care consider c prin hotrrea instanei s-a nclcat
grav un drept prevzut de Constituia Republicii Moldova sau de Convenia
European pentru Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentale;
Se cer respectarea urmatoarelor conditii
- sa fie initiata o procedura amiabila intr-o cauza pendinte impotriva RM
- Guvernul sa recunoasca ca a avut loc o incalcare grava a unui drept prevazut de
constitutia RM sau CEDO.
- Cauza incalcarii dreptului sa fie o hotarire judecatoreasca, fara anularea careia
nu este posibila lichidarea consecintelor incalacrii dreptului si de a restabili
situatia anterioara. Particularitatile acestui temei consta in faptul ca cererea de
revizuire se depune de catre procuror la propunerea agentului guvernamental si
se examineaza in toate cazurile de catre CSJ

h) Curtea European a Drepturilor Omului a constatat o nclcare a drepturilor sau


libertilor fundamentale, precum i faptul c persoana interesat poate obine,
potrivit legii naionale, o despgubire, cel puin parial, prin anularea hotrrii
pronunate de o judecat din ar.
In conformitate cu art 45 conventia europeana, statele contractantes-au angajat sa se
conformeze hot definitive ale CEDO in litigiile in care ele sint parti. Conventia a lasat la
discretia autoritatilor competente ale statului pirit sa stabileasca masurile cele mai potrivite
pentru realizarea restitutio in integrum , tinind cont de mijloacele disponibile din cadrul
sistemului juridic national. Partile contractante sint incurajate sa-si examineze sistemele jur
nationale pentru a se asigura ca exista posibilitati corespunzatoare pentru reexaminarea unui
caz, inclusiv redeschiderea unui proces, in cazurile in care curtea a constatat o incalcare a
conventiei, in particular daca:
- partea lezata continua sa suporte consecintele negative foarte grave in urma
deciziei nationale, consecinte care nu pot fi compensate prin satisfactie
echitabila si care nu pot fi modificate decit prin reexaminarea sau redeschidere,
si
- din hot curtii rezulta ca :
a) decizia interna atacata contravine in fond conventiei.
b) Incalcarea constatata este cauzata de erori sau deficiente de procedura de
o astfel de gravitate care ar provoca un dubiu serios fata de rezultatul
procedurii interne atacate.

3. Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta de revizuire, daca s-a constatat, ca


:
a) la pronuntarea hotaririi instanta a aplicat o lege care nu trebuia sa fie
aplicatapotrivit art 28 din legea cu privire la curtea constitutionala, legile si alte acte juridice
sau unele prevederi ale lor declarate necostitutionale isi pierd puterea juridica la data adoptarii
hot curtii constitu si nu pot fi aplicate pe viitor. Pina la adoptarea hot CC instanta
calauzinduse de prezumtia constitutionaliatii a aplicat norma juridica respectiva, emitind o
hotarire legala. Insa dupa adoptarea hot CC, hotarirea judecatoreasca pierde caracterul sau
legal in urma unor circumstante necunoscute instantei la solutionarea pricinii. Acesta impune
revizuirea hot judecat emise in baza actului normativ declarat neconstitutional de catre CC
b)impotriva martorului a fost pornit proces penal pentru darea depozitiilor
false la examinarea pricinii, solutionata prin hotarirea, a carei reviziure se cere.
faptul falsificarii probelor sau incorectitudinii traducerii trebuie stabilit printr-o
sentinta penala irevocabila. Constatarea falsificarii probelor prin alte mijloace nu constituie
temei pentru reviziurea hotaririi judecatoresti. Nu va constitui temei de revizuire a hotaririi
faptul de falsificare a unei probe, daca circumstantele de fapt pe care se bazeaza hotarirea se
confirma prin alte mijloace veridice de proba ce au fost administrate.

d) instanta de judecata s-a pronuntata in privinta drepturilor unei persoane neatrase


in cadrul procesului.
Testul Nr. 10
Subiect 1. Incheerile primei instanta de judecata.Felurile incheerii.

1. Formulati notiunea incherilor judecatoresti, evidetiind deosebirile acestora de


hotaririle judecatoresti.
Incheierea judecatoreasca ca act de dispozitie - actul procesual emis in forma scrisa cu
caracter individual, autoritar si obligatoriu, adoptat de catre instantele de judecata in baza
legislatiei in vigoare in procesul examinarii si solutionarii pricinilor civile.
Sub forma de hotarire se pronunta dispozitia primei instante prin care se solutioneaza
fondul oricarei pricini civile.
Prin incheieri emise de prima instanta nu se solutioneaza fondul pricinii.
Prin hotarire judecatoreasca se admit sau se resping pretentiile reclamantului, iar
raportul material litigios se inlatura.
De regula,prin incheieri instanta se pronunta asupra diferitelor probleme de ordin
procesual( ex.decide aminarea, suspendarea, incetarea procesului, refuzul de a primi cererea
de chemare in judecata sau restituirea acsteia sau scoaterea de pe rol etc.) sau admite anumite
acte de dispozitie ale partilor( renuntarea la actiune, incheierea unei tranzactii etc.
Dispoziiile primei instane sau ale judectorului prin care pricina nu se soluioneaz n
fond se emit n form de ncheiere. Aceasta se emite n camera de deliberare n condiiile
art.48.
n cazul soluionrii unor probleme simple, instana poate emite ncheiere fr a se
retrage n camera de deliberare. O astfel de ncheiere se consemneaz n procesul-verbal al
edinei de judecat. ncheierii i se d citire imediat dup enun. ART 269
Rezultatul deliberrii se consemneaz n hotrrea integral sau n dispozitivul ei,
semnat de toi judectorii care au participat la deliberare, inclusiv de judectorul care are
opinie separat. Modificrile operate n cuprinsul hotrrii se consemneaz mai sus de
semnturile judectorilor.
Dup semnarea hotrrii, nici un judector nu poate reveni asupra opiniei sale.ART
238
Hotaririle primei instante pot fi atacate cu apel sau cu recurs in functie de prevederile
legii.
Incheierile pot fi atacate cu recurs separat, cu apel odata cu fondul. In unele cazuri
expres prevazute de CPC incheierile in genere nu sunt susuceptibile de atac( ex. Solutinarea
conflitului de competenta, anularea ordonantei).
Hotarirea reprezinta un act de aplicare si realizare a dreptului. Astfel aceasta impune
respect tuturor, consolideaza constiinta juridica si increderea oamenilor in justitie. Deci
hotaririi ii revine un rol de aparare a drepturlor, libertatilor si intereselor ocrotite de lege,
precum si un rol educativ.
Incheierile ramin a fi un instrument procesual cu ajutorul caruia instanta solutioneaza
orice problema procedurala care poate aparea pe parcusul desfasurarii procesului.
2. Evidentiati felurile incheierilor judecatoresti in functie de cel putin 3 criterii.
In functie de continutul incheierilor judecatoresti, acestea pot fi:
- incheieri referitoare la bunul mers al procesului: Printr-o ncheiere nesusceptibil
de recurs, judectorul soluioneaz, n decursul a 5 zile de la depunere, primirea cererii de
chemare n judecat, dac legea nu prevede altfel.;
ncheierea privind pregtirea pricinii pentru dezbateri judiciare se emite de ctre
judector, fr ntiinarea participanilor la proces, n decursul a 5 zile de la data primirii
cererii de chemare n judecat, cu enumerarea actelor ce urmeaz a fi efectuate pentru
pregtirea pricinii i cu indicarea termenelor ndeplinirii lor.
Cererea de asigurare a aciunii se soluioneaz de judector sau de instana care
examineaz pricina chiar n ziua depunerii ei, fr a-l ntiina pe prt i pe ceilali participani
la proces. Privitor la asigurarea aciunii, judectorul sau instana pronun o ncheiere.

n cazul n care constat c n faa aceleiai instane se afl mai multe procese cu
aceleai pri sau mai multe procese intentate de un singur reclamant mpotriva a civa pri,
sau mai muli reclamani ai aceluiai prt i c aceste procese snt conexe prin temeiuri de
apariie sau prin probe, judectorul este n drept, s conexeze printr-o ncheiere aceste pricini
ntr-un singur proces dac consider c o astfel de conexare ar duce la soluionarea rapid i
just a litigiilor i dac este posibil aplicarea aceleiai proceduri de soluionare a pricinilor.
(2) Prevederile prezentului articol se aplic numai la examinarea pricinilor n prim
instan.
Articolul 188. Separarea preteniilor
(1) Dup ce primete cererea, judectorul este n drept s separe ntr-un proces aparte
una sau mai multe din preteniile conexe ale unui reclamant sau ale mai multor reclamani
dac consider raional judecarea lor separat.
(2) n cazul n care snt naintate pretenii de mai muli reclamani sau fa de mai
muli pri, judectorul este n drept s separe ntr-un proces aparte una sau mai multe
pretenii dac consider raional judecarea lor separat.
(3) Prevederile prezentului articol se aplic numai la examinarea pricinilor n prim
instan. Articolul 119. Prezentarea i reclamarea probelor
(1) Probele se adun i se prezint de ctre pri i de ali participani la proces. Dac
n procesul de adunare a probelor apar dificulti, instana poate contribui, la solicitarea
prilor i altor participani la proces, la adunarea i prezentarea probelor necesare.
Art 128. Cererea de asigurare a probelor n cererea de asigurare a probelor se indic
esena pricinii, datele prilor, inclusiv domiciliul ori sediul lor, probele a cror asigurare se
cere, faptele ce urmeaz a fi confirmate sau infirmate prin aceste probe, motivul solicitrii
asigurrii probelor. Asupra cererii de asigurare a probelor instana emite o ncheiere.
Articolul 148. Ordonarea expertizei Asupra efecturii expertizei, judectorul sau
instana se pronun printr-o ncheiere, care nu poate fi atacat cu recurs.
Cu privire la intervenirea in proces a coparticipantilor sau intervenientilor( art 62,63,
65,67 CPC)
- incheieri care constituie un impediment legal in desfasurarea procesului:
Articolul 169. Refuzul de a primi cererea de chemare n judecat. n decursul
a 5 zile de la data depunerii cererii de chemare n judecat, judectorul dispune, printr-o
ncheiere motivat, refuzul de primire a cererii i remite reclamantului ncheierea i cererea cu
toate documentele anexate. ncheierea poate fi atacat cu recurs.
Articolul 170. Restituirea cererii de chemare n judecat. Cererea de chemare
n judecat se restituie printr-o ncheiere motivat, n care judectorul indic instana unde
trebuie s se adreseze reclamantul, dac pricina nu este de competena instanei respective,
sau modalitatea de nlturare a circumstanelor ce mpiedic intentarea procesului.
Articolul 171. Cazurile n care nu se d curs cererii
(1) Dup ce constat c cererea a fost depus n judecat fr a se respecta condiiile
art.166 i 167 alin.(1) lit.a), b), c) i e), judectorul emite, n cel mult 7 zile de la depunerea
cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei care a depus cererea
acest fapt de nclcare i acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.
Articolul 266. Procedura i efectele ncetrii procesului
(1) Instana judectoreasc dispune ncetarea procesului printr-o ncheiere, care
poate fi atacat cu recurs.
(2) Pronunnd ncheierea de ncetare a procesului, instana judectoreasc
menioneaz c nu se admite o nou adresare n judecat a aceleiai pri cu privire la acelai
obiect i pe aceleai temeiuri.
Articolul 268. Procedura i efectele scoaterii cererii de pe rol

n cazul scoaterii cererii de pe rol, procesul se termin printr-o ncheiere


judectoreasc.
Articolul 263. Atacarea ncheierii judectoreti
privind suspendarea procesului
(1) n toate cazurile de suspendare a procesului, instana pronun o ncheiere, care
poate fi atacat separat cu recurs.
-

Incheierea de finalizare a procesului.


Articolul 265. Temeiurile de ncetare a procesului
c) reclamantul a renunat la aciune, renunul fiind admis de instan
d) prile au ncheiat o tranzacie, confirmat de instan;

incheieri care contribuie la realizarea hot judecatoresti


Articolul 251. Explicarea hotrrii
(1) Dac snt necesare explicaii referitor la sensul, extinderea sau aplicarea
dispozitivului hotrrii sau dac hotrrea cuprinde dispoziii contradictorii, instana emitent
poate, la cererea participanilor la proces sau a organului de executare a hotrrii, s dea
explicaii asupra dispozitivului ori s omit dispoziiile contradictorii fr a modifica
cuprinsul hotrrii.
(2) Explicarea hotrrii este admisibil dac nu a fost executat i nu a expirat
termenul de executare silit.
(3) Explicarea hotrrii se face n edin de judecat. Participanilor la proces li se
comunic locul, data i ora edinei. Neprezentarea lor ns nu mpiedic explicarea hotrrii.
(4) ncheierea judectoreasc privind explicarea hotrrii se supune recursului.
Articolul 249. Corectarea greelilor din hotrre
(1) Dup pronunarea hotrrii, instana care a adoptat-o nu este n drept s o
anuleze nici s o modifice.
(2) Instana judectoreasc poate, din oficiu sau la cererea participanilor la proces,
s corecteze greelile sau omisiunile din hotrre privitor la nume, calitate procesual, orice
alte erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectrii unor astfel de greeli se
soluioneaz n edin de judecat. Participanilor la proces li se comunic locul, data i ora
edinei de judecat. Neprezentarea lor ns nu mpiedic examinarea corectrii greelilor.
(3) ncheierea prin care instana judectoreasc se pronun asupra cererii poate
fi atacat cu recurs.
Articolul 257. Dreptul instanei de a dispune executarea
imediat a hotrrii
ncheierile privind dispunerea executrii imediate a hotrrii pot fi atacate cu recurs.
Depunerea recursului mpotriva ncheierii privind dispunerea executrii imediate a hotrrii
nu suspend executarea ncheierii.
Articolul 258. Asigurarea executrii hotrrii
(1) Instana judectoreasc poate asigura executarea hotrrii pentru care nu s-a
dispus executarea imediat la pronunarea ei,
Articolul 252. Amnarea i ealonarea executrii hotrrii,
schimbarea
modului
i
ordinii
de
executare
a ei
(1) n funcie de situaia material a prilor sau de alte circumstane, instana
emitent poate, la cererea participanilor la proces sau la propunerea organului de executare a

hotrrii, s amne ori s ealoneze executarea ei, precum i s schimbe modul sau ordinea de
executare.
(2) Cererile menionate la alin.(1) se examineaz n edin de judecat.
Participanilor la proces li se comunic locul, data i ora edinei. Neprezentarea lor ns nu
mpiedic examinarea.
(3) ncheierea judectoreasc privind amnarea sau ealonarea executrii hotrrii,
schimbarea modului i ordinii de executare a ei se supune recursului.
(4) Executarea tranzaciei aprobate de instana judectoreasc poate fi amnat sau
poate fi schimbat modul de executare, conform prevederilor prezentului articol
Articolul 253. Indexarea sumelor adjudecate
(1) La cererea creditorului sau a debitorului, instana care a soluionat pricina poate,
printr-o ncheiere, s efectueze, n funcie de situaia de la momentul executrii hotrrii,
indexarea sumelor adjudecate prin hotrrea pronunat.
(2) Cererea de indexare a sumelor adjudecate se examineaz n edin de judecat.
Participanilor la proces li se comunic locul, data i ora edinei. Neprezentarea lor ns nu
mpiedic soluionarea indexrii.
- incheieri prin care instnata comperenta admite sau respinge cererea de revizuire si
incheieri privind anularea ordonantei judecatoresti
Articolul 453. mputernicirile i actele de dispoziie ale instanei de revizuire
(1) Dup ce examineaz cererea de revizuire, instana emite unul din urmtoarele
acte de dispoziie:
a) ncheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibil;
b) ncheierea de admitere a cererii de revizuire i de casare a hotrrii sau deciziei
supuse revizuirii.
Articolul 353. Anularea ordonanei judectoreti
(1) n termen de 5 zile de la data depunerii obieciilor, instana care a emis ordonana
dispune, prin ncheiere care nu se supune nici unei ci de atac, admiterea obieciilor
debitorului i anularea ordonanei sau dispune, prin ncheiere, respingerea obieciilor.

Dupa posibilitatile de contestare distindem:


- incheieri care sunt susceptibile de recurs separat de hotarire;
Articolul 169. Refuzul de a primi cererea de chemare n judecat
n decursul a 5 zile de la data depunerii cererii de chemare n judecat, judectorul
dispune, printr-o ncheiere motivat, refuzul de primire a cererii i remite reclamantului
ncheierea i cererea cu toate documentele anexate. ncheierea poate fi atacat cu recurs.
Articolul 170. Restituirea cererii de chemare n judecat
(1) Judectorul restituie cererea de chemare n judecat dac:
a) reclamantul nu a respectat procedura de soluionare prealabil a pricinii pe calea
extrajudiciar, prevzut de lege pentru categoria respectiv de pricini sau de contractul
prilor;
b) instana nu este competent s judece pricina;
c) cererea a fost depus de o persoan incapabil;
g) la aceeai instan sau la o alta, se afl n judecat un litigiu ntre aceleai pri,
asupra aceluiai obiect i avnd aceleai temeiuri;
Articolul 266. Procedura i efectele ncetrii procesului
(1) Instana judectoreasc dispune ncetarea procesului printr-o ncheiere, care
poate fi atacat cu recurs.

(2) Pronunnd ncheierea de ncetare a procesului, instana judectoreasc


menioneaz c nu se admite o nou adresare n judecat a aceleiai pri cu privire la acelai
obiect i pe aceleai temeiuri.
Articolul 268. Procedura i efectele scoaterii cererii de pe rol
(2) ncheierea judectoreasc privind scoaterea cererii de pe rol se supune
recursului.
Articolul 263. Atacarea ncheierii judectoreti
privind suspendarea procesului
(1) n toate cazurile de suspendare a procesului, instana pronun o ncheiere, care
poate fi atacat separat cu recurs.
(2) Recursul se poate declara, att ct dureaz suspendarea procesului, mpotriva
ncheierii prin care s-a dispus suspendarea, precum i mpotriva ncheierii prin care s-a respins
cererea de repunere pe rol a pricinii.
Articolul 251. Explicarea hotrrii
ncheierea judectoreasc privind explicarea hotrrii se supune recursului
Articolul 249. Corectarea greelilor din hotrre
ncheierea prin care instana judectoreasc se pronun asupra cererii poate fi atacat
cu recurs.
Articolul 181. Atacarea ncheierii de asigurare a aciunii
(1) ncheierile de asigurare a aciunii pot fi atacate cu recurs.
Articolul 164. Anularea ori reducerea amenzii
Cererea se examineaz n edin de judecat cu citarea persoanelor interesate, a cror
neprezentare nu mpiedic examinarea. Cererea se soluioneaz prin ncheiere, emis n
camera de deliberare, care poate fi atacat cu recurs.
Articolul 70. Succesiunea n drepturile procedurale
ncheierea instanei despre admiterea sau despre refuzul n admiterea succesorului
poate fi atacat cu recurs.
Articolul 65. Intervenientul principal (intervenientul care formuleaz
pretenii proprii cu privire la obiectul litigiului)
ncheierea prin care instana refuz s examineze concomitent aciunea
intervenientului principal i aciunea iniial a reclamantului poate fi atacat cu recurs.
Articolul 423. Recursul mpotriva ncheierii primei instane
(1) ncheierea dat n prim instan poate fi atacat cu recurs, separat de hotrre,
de ctre pri i de ceilali participani la proces n cazurile prevzute de prezentul cod i de
alte legi, precum i n cazurile n care ncheierea face imposibil desfurarea de mai departe
a procesului. Ea se examineaz n recurs conform regulilor stabilite de prezentul capitol.
(2) mpotriva celorlalte ncheieri pronunate n prim instan nu se poate face
recurs.
- Incheieri care se ataca odata cu fondul,
Articolul 23. Caracterul public al dezbaterilor judiciare
Privitor la examinarea pricinii n edin secret, instana judectoreasc emite o
ncheiere motivat.
Articolul 53. Procedura de soluionare a cererii de recuzare
Instana decide asupra recuzrii n camera de deliberare printr-o ncheiere motivat,
care nu se supune nici unei ci de atac dect o dat cu fondul hotrrii sau al deciziei.
Admiterea coparticiparii obligatorii facultative ( art 62), admiterea intervenientului
principal in proces ( art 65 ), examinarea probelor la fata locului ( art 255 al 1.)

Incheierii care nu se supun nici unei cai de atac


Incheierii peivind solutionarea conflictului de competenta art 44 al. 8
Anularea ordonantei art 353 al.1
Refuzul de a primi cererea de eliberare a ordonantei judecatoresti art 348 al. 3

Dupa importanta si complexitatea problemei ce determina procedura emiterii si forma


perfectarii.
-

incheieri adoptate fara a se retrage in camera de deliberari, fiind consemnata


continutul acesteia in proces verbal al sedintei de judecata.-in cazul solutionarii
unor probleme simple

Incheieri ce se emana dupa deliberare in scris sub forma unui act dispozitional
separat in czurile privitor la probleme pocesuale complexe

3.

Argumentati dispozitiile primei instante ce urmeaza a fi pronuntata in urmatarele


cazuri privind:
a)admiterea renuntarii reclamantului la actiune;
hotarire
b)recunoasterea actiunii de catre pirit;
incheiere

c)admiterea cererii reclamantultui de repartizare a cheltuieililio de judecata dupa


ce a fost emisa hotarirea.
Incheiere

Subiect 2. Procedura de judecare a recursului impotriva hotaririlor primei


instante pentru care nu etse prevazuta calea apelului.Limitele judecarii recursului.
1. Expuneti limitele judecarii recursului impotriva hotaririlor pentru care nu este
prevazuta calea apelului.
2. Identificati procedura de judecare a recursului impotriva hoatririlor pentru care
nu este prevazuta calea apelului.
3. Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta de recurs in urmatoarele situatii:
a) la cererea de recurs a fost anexat raportul de expertiza in forma scrisa ,
care nu a fost prezentat si cercetat in prima instanta;
b) dupa depunerea cererii de recurs reclamantu a renuntat la actiune;
c) intimatul a pierdut capacitatea de exercitiu.
1. Expuneti limitele judecarii recursului impotriva hotaririlor pentru care nu este
prevazuta calea apelului.
Spre deosebire de apel,declararea recursului impotriva hotaririlor pentru care nu este
prevazuta calea apelului nu implica rejudecarea pricinii in fond.Recursul este o cale
nedevolutiva de atac.Regulile generale valabile pentru toate caile de atac au repercursiuni si
aspra limetelor de judecare a pricinii in recurs si anume :

?
Instant de recurs verifica legalitatea si temeinicia hotaririi atacate in limetele
argumentelor invocate in ceririle de recurs , referintile si obiectiile inaintate
?
In recurs;

Instant de recurs este obligate sa se pronunta asupra tuturor motivelor invocate

?
In instant de recurs nu se poate schimba calitatea partilor , temeiul sa obiectul
actiunii si nici nu se poate inainta pretentii noi
?
Recurentului nu se poate crea in propria cale de atac o situatie mai dificila decit
aceea din hotarirea atacata cu recurs, cu exceptia cazurilor cind comsinte si cind hotarirae este
atacata si de alti participant la process(art.410 CPC)- La judecarea pricinii in recurs, instanta
verifica, in limitele recursului declarat, in baza materialelor din dosar si a noilor inscrisuri,
corectitudinea aplicarii si interpretarii de catre prima instanta a normelor de drept material si
procedural.Instanta de recurs verifica legalitatea si temeinicia hotaririi primei instante in
intregul ei si in ceea ce priveste persoanele care nu au declarat recurs. Recurentului nu i se
poate crea in propria cale de atac o situatie mai dificila decit aceea din hotarirea atacata cu
recurs, cu exceptia cazurilor cind consimte si cind hotarirea este atacata si de alti participanti
la proces.
Cu toate acestea , limitele de judecare a pricinii in recurs au si anumite particularitati:
1.
Incalcarile esentiale ale normelor de drept procedural, specificate la art.400alin
3CPC(Se considera ca normele de drept procedural sint incalcate sau aplicate eronat in
cazul in care:
a) pricina a fost judecata de un judecator care nu era in drept sa participe la
examinarea ei;
b) pricina a fost judecata in absenta unui participant la proces caruia nu i s-a
comunicat locul, data si ora sedintei de judecata;
c) in judecarea pricinii au fost incalcate regulile cu privire la limba procesului;
d) instanta a solutionat problema drepturilor unor persoane neantrenate in proces;
e) hotarirea nu este semnata de judecator sau este semnata de judecatorul
nementionat in hotarire, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 242 alin.(2);) se iau in
considerare din oficiu de catre instanta de recurs.
2.
Instant de recurs verifica legalitatea si temeinicia hotaririi primei instante in
intregul ei si in ceea ce priveste persoanele care nu au declarat recurs
3.
In instanata de recurs nu se poate prezenta probe noi cu exceptia inscrisuriilor
art 413 alin 3 CPC
Articolul 137. Inscrisurile
Se considera inscris orice document, act, conventie, contract, certificat, scrisoare de
afacere ori scrisoare personala, alt material expus in scris cu litere, cifre, semne grafice,

precum si primit prin fax, posta electronica ori prin alt mijloc de comunicare sau in alt mod ce
permite citirea informatiei care se refera la circumstante importante pentru solutionarea
pricinii si care pot confirma veridicitatea lor. Se considera proba scrisa sentintele, hotaririle si
alte acte judecatoresti, procesele verbale ale actelor procedurale, procesele-verbale ale
sedintelor judiciare, anexele (scheme, proiecte, desene etc.) la procesele-verbale ale actelor
procedurale.
De aceea nu constitue inscrisuri si nu pot fi prezentate in instant de recurs declaratiile
martorilor, rapoartele de expertiza, descriirile probelor material in forma scrisa, inclusive
autentificate notarial etc.
2. Identificati procedura de judecare a recursului impotriva hoatririlor pentru
care nu este prevazuta calea apelului.
La judecarea pricinilor civile in instant de recurs se aplica dispozitiile de procedura
privind judecarea pricinilor civile in instant de apel, cu unele particularitati stabilite de lege.
Una din exceptii consta in faptul ca in instant de recurs nu se intocmeste proces verbal, din
aceste considerente actele de dispozitie in instant de recurs trebuie exprimate in toate cazurile
sub forma unui act scris separate.Participantii la process trebuia sa fie instiintati despre
locul,data si ora sedintei in instant de recurs, prezenta lor nu este obligatorie.Neprezentarea in
sedinta de judecata a participantului la process sau al reprezentantului citat legaldespre locul ,
data si ora sedintei nu impedica judecarea recursului.In cazul neprezentarii in sedinta de
judecata a participantului la process careia nu I s-a comunicat in mod legal locul, data si ora
sedintei sau careia nu I s-a expediat copia de pe recurs sau de pe noile inscrisuri instant este in
drept sa amine sedinta.Initial, prin art 416 alin 3 CPC, S-A STABILIT O REGULA
POTRIVIT CAREIA LA EXAMINAREA RECURSULUI de catre CSJ, partile vor participa
, in mod obligatoriu prin intermediul unui avocet sau al unui alt reprezentant licentiate in
drept , care isi va argument pozitia prin motive de fapt si de drept ,iar luarile de cuvint ale
reprezentantilor partilor nu vor depasi 30 de minute.Curtea Costitutionala a r.m a declarat
neconstitutionale aceste norme , ulterior art. 416 alin 3 a fost abrogate.
3. Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta de recurs in urmatoarele
situatii:
a) la cererea de recurs a fost anexat raportul de expertiza in forma scrisa , care nu a
fost prezentat si cercetat in prima instanta
b) dupa depunerea cererii de recurs reclamantu a renuntat la actiune-conform art.212
Renuntarea reclamantului la actiune se consemneaza in procesul-verbal al sedintei de judecata
si se semneaza de reclamant, pirit sau de ambele parti. Daca renuntarea reclamantului la
actiune. sint exprimate in cereri scrise, adresate instantei, ele se anexeaza la dosar, fapt
mentionat in procesul-verbal al sedintei de judecata. Inainte de a admite renuntarea
reclamantului la actiune instanta judecatoreasca explica reclamantului, piritului sau partilor
efectele acestor acte de procedura. In cazul admiterii renuntarii reclamantului la actiune
instanta judecatoreasca pronunta o incheiere prin care dispune incetarea procesului,insa acesta
trebuie sa achite.
Articolul 97. Repartizarea cheltuielilor de judecata in cazul renuntarii
la actiune si incheierii tranzactiei

(1) In cazul in care isi retrage cererea de chemare in judecata sau renunta la actiune
pina la comunicarea catre pirit a cererii, reclamantul nu beneficiaza de compensarea
cheltuielilor suportate. Daca el a renuntat dupa comunicarea cererii de chemare in judecata,
instanta il obliga, la cererea piritului, sa ompenseze acestuia cheltuielile suportate.
(2) Daca reclamantul nu-si sustine pretentiile din cauza faptului ca au fost
satisfacute benevol de catre pirit dupa intentarea actiunii, instanta, la cererea reclamantului, il
obliga pe pirit sa compenseze acestuia toate cheltuielile de judecata suportate in legatura cu
intentarea procesului, inclusiv suma cuvenita pentru asistenta juridica.
(3) Daca reclamantul a intentat actiunea fara a inainta in prealabil pretentii
piritului, iar piritul a recunoscut in judecata imediat pretentiile, cheltuielile de judecata se
suporta de catre reclamant.
(4) Daca, la incheierea tranzactiei, partile au prevazut modul de repartizare a
cheltuielilor de judecata, inclusiv a sumei cuvenite reprezentantului pentru asistenta juridica,
instanta solutioneaza problema in conformitate cu intelegerea partilor.
(4) Daca, la incheierea tranzactiei, partile au prevazut modul de repartizare a
cheltuielilor de judecata, inclusiv a sumei cuvenite avocatului pentru asistenta juridica,
instanta solutioneaza problema in conformitate cu intelegerea partilor.
(5) Daca, la incheierea tranzactiei, partile nu au prevazut modul de repartizare a
cheltuielilor de judecata, acestea se considera compensate.

c) intimatul a pierdut capacitatea de exercitiuTestul Nr.11


SUBIECTUL 1: Efectele juridice ale neprezentarii in sedinta de judecata a
participantilor la proces.
1 .Descrieti efectele juridice ale neprezentarii in sedinta de judecata a
participantilor la proces, a reprezentantilor acestora si a persoanelor care contribuie la
infaptuirea justitiei.
Prezentarea in sedinta de judecata pt a participa la examinarea pricinii civile este
conditionata de faptul instiintarii sau citarii persoanelor respective.Daca nu sunt date despre
citarea legala a unui participant care nu s-a prezentat la proces atunci acesta se
amina(art.205,al.2).Atunci cind cei instiintati sau citati prezinta motive intemeiate ce justifica
faptul ca nu vor putea sa se prezinte la proces,acestia trebuie sa anunte instanta din timp.Daca
instanta considera intemeiat motivul respectiv, ea va dispune aminarea sedintei.Cind motivele
sunt apreciate de instanta k fiind nejustificate si participantul nu cere examinarea pricinii in
lipsa lui, atunci efectele sunt diferite in dependenta de obligatiile si interesele acestora.In
cazul in care reclamantul citat legal nu se prezinta in sedinta de judecata, nu expune motivele
neprezentarii sau sunt considerate de instanta k neintemeiate si daca reclamantul nu solicita
solutionarea cauzei in lipsa sa,iar piritul nu solicita examinarea pricinii in fond,cererea de
chemare in judecata va fi scoasa de pe rol,cu conditia ca prin acest act procedural nu se
incalca drepturile altor participanti la proces.Atunci cind nu se prezinta intervenientul

principal sau coreclamantul facultativ,se vor aplica regulile ca si pt reclamant.Coreclamantul


obligatoriu daca nu se prezinta in sedinta fara sa comunice motive sau motivele sunt
neintemeiate atunci cererea coreclamantului oblligatoriu va fi scoasa de pe rol.Dac prtul,
ntiinat legal despre locul, data i ora edinei de judecat, nu s-a prezentat n judecat i nu
a comunicat instanei motivul neprezentrii sau dac motivele snt considerate de instan ca
fiind nentemeiate, sau dac prtul nu a solicitat examinarea pricinii n lipsa sa, instana o
examineaz n lipsa acestuia.
Dac reclamantul i prtul nu s-au prezentat n judecat din motive nentemeiate i dac nici
una din pri nu a cerut examinarea pricinii n absena sa, instana amn procesul.
Neprezentarea repetat aduce la scoaterea cererii de pe rol.
Neprezentarea n edin de judecat a avocatului (reprezentantului) sau a celui care acord
asisten prii, sau a unui alt participant la proces nu mpiedic examinarea pricinii. La
solicitarea ntemeiat a participantului la proces, instana poate amna o singur dat judecarea
pricinii din cauza neprezentrii motivate a reprezentantului acestuia.Neprezentarea n edin
de judecat a reprezentantului, sau a unui alt participant la proces nu mpiedic examinarea
pricinii. La solicitarea ntemeiat a participantului la proces, instana poate amna o singur
dat judecarea pricinii din cauza neprezentrii motivate a reprezentantului acestuia.
n cazul neprezentrii nemotivate n edin de judecat a avocatului sau a unui alt
reprezentant, nerespectrii ndatoririlor lor legale, dac n acest mod s-a amnat judecarea
pricinii, instana poate obliga vinovatul, la cererea prii interesate, s repare prejudiciul
cauzat prin amnarea procesului.
n cazul neprezentrii n edin de judecat a martorului, expertului, specialistului sau
interpretului, instana judectoreasc, dup ce ascult opiniile participanilor la proces despre
posibilitatea examinrii pricinii n absena prilor enumerate, pronun o ncheiere privind
prelungirea dezbaterilor judiciare sau amnarea procesului.Dac nu s-au prezentat n edin
de judecat din motive considerate de instan ca fiind nentemeiate, martorul, expertul,
specialistul i interpretul, citai legal, pot fi supui unei amenzi de pn la 10 uniti
convenionale. n cazul neprezentrii nemotivate a martorului dup cea de-a doua citare,
instana judectoreasc poate ordona aducerea lui forat i, la cererea prii interesate, l
poate obliga la reparaia prejudiciului cauzat prin amnarea edinei de judecat.
2. Comparati actele procesuale ale instantei in caz de neprezentare a reclamantului
sedinta de judecata si in caz de neprezentare a piritului.
In primul rind trebuie sa precizam ca importanta acestor persoane in proces este
justificata prin drepturile ce sunt aparate si obligatiile ce necesita a fi indeplinite pentru a fi
solutionat conflictul dintre ele. Dac reclamantul, ntiinat legal despre locul, data i ora
edinei, nu s-a prezentat n judecat i nu a comunicat instanei motivul neprezentrii sau
dac motivele snt considerate de instan ca fiind nentemeiate, sau dac reclamantul nu a
solicitat examinarea pricinii n lipsa sa, iar prtul nu cere soluionarea pricinii n fond,
instana scoate cererea de pe rol printr-o incheiere judecatoreasca dac prin acest act
procedural nu se ncalc dreptul altor participani la proces.In cazul in care piritul instiintat
legal nu se prezinta in instanta si nu comunica motivele neprezentarii sau acestea nu sunt
justificate si nu a cerut sa fie examinta cauza in lipsa lui,atunci instanta va examina pricina in
lipsa acestuia.
3.Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta in urmatoarele situatii:
a)avocatul reclamantului nu s-a pezentat in sedinta, fara a aduce la cunostinta instantei
motivatia
-Daca partile solicita,instanta poate amina o singura data judecarea pricinii,in caz
contrar va fi examinata cauza in lipsa acestuia.
b)intervenientul principal nu s-a prezentat repetat in sedinta din motive necunoscute-

Cererea intervenientului va fi scoasa de pe rol.


c)reclamantul citat lega; nu s-a prezentat la proces si nu a comunicat instantei motivele
neprezentarii-Instanta amina procesul iar la neprezentarea repetata scoate cererea de pe rol
daca acest act procedural nu incalca drepturile altor participanti.
SUBIECT 2:Recursul impotriva incheierilor primei instante
1. Caracterizati recursul impotriva incheierilor primei instante drept cale de
atac.
Instantele judecatoresti emit incheieri in urma examinarii cauzei,conditie
indispensabila fiind ca acestea sa fie legale si intemeiate.Oferirea dreptului de a ataca cu
recurs separat toate incheierile primei instante ar duce la tergiversarea examinarii pricinii in
fond.Insa unele incheieri ale primei instante au o relevanta sporita pt participanti la proces si
interzicerea atacarii lor cu recurs,separat de hotarire ar duce la incalcarea intereselor legitime
ale participantilor la proces.Astfel,CPP prevede diferite modalitati de atacare a incheierilo
primei instante,in dependenta de rolul procesual:
a)atacarea incheierilor cu recurs,separat de hotarire;
b)atacarea incheierilor odata cu hotarirea.
Art.423 stipuleaza ca incheierile primei instante pot fi atacate cu recurs,separat de hotarire in
2 cazuri:
1.in cazurile expres prevazute de lege;2.cind incheierea nu permite desfasurarea de mai
departe a procesului.
Posibilitatea expresa in lege privind recursul impotriva inchierii primei instante exista in
urmatoarele cazuri:stramutarea pricinii dispusa de instanta care judeca pricina in fond
;respingerea cererii persoanei interesate de a fi admisa in calitate de participant in cazul
coparticiparii obligatorii;refuzul examinarii concomitente a actiunii intervenientului principal
si a actiunii principale;introducerea in proces a intervenientului accesoriu;cheltuieli de
judecata;respingerea cererii de repunere in termen;respingerea cu privire la asigurarea
probelor:refuzul de a primi cererea de chemare in judecata;restituirea acestei cereri;asigurarea
actiunii;cererea de corectare a greselilor din hotarire;incetarea procesului;scoaterea cererii de
pe rol;
Cu recurs separat de hotarire mai pot fi atacate si inccheierile emise de instantele judecatoresti
in faza executarii silite a hotaririlor, cum ar fi cele cu privire la:refuzul de a elibera
duplicatului titlului executoriu ;admiterea succesiunii in drepturi;controlul legalitatii actelor
executorului judecatoresc; cautarea sau refuzul de a da debitorul in cautare;suspendarea
executarii documentului executoriu.
Nu pot fi atacate separat de hotarire urmatoarele incheieri:stramutarea pricinii dispusa de
instanta ierarhic superioara celei care judeca pricina in fond;recuzare;admiterea coparticiparii
facultative;repunerea in termen;efectuarea expertizei.De asemenea, nu se ataca separat
incheierile privind pregatirea pricinii pt dezbateri,aminarea procesului,aminarea procesului
etc.
Recursurile impotriva incheierilor emise in prima instanta se examineaza de instantele ierarhic
superioare.
2. Comparati categoriile de incheieri judecatoresti in functie de posibilitatea de
atacare a acestora.
Incheierile primei instante pot fi clasificate in dependenta de posibilitatea de atac in
urmatoarele categorii: a)atacarea incheierilor cu recurs,separat de hotarire;b)atacarea
incheierilor odata cu hotarirea. Evidentiind mai sus criteriul care permit recursul incheierii
primei instante putem deduce ca prin aceasta actiune participantii pot sa-si apere mai efectiv
drepturile si interesele.Astfel legea prevede expres cazurile in care este posibil recurs fata de
aceste incheieri,considerind ca participantul are dreptul sa innainteze recurs daca considera ca

ia fost incalcat vreun drept.Exista cazuri cind incheieri nu permite desfasurarea procesului si
ar fi nevoie de atac asupra acestor inchieri ce impiedica solutionarea cauzei.Legiuitorul
permite recurs neseparat de hotarie fata de incheierile primei instante deoarece puterea
hotariri demonstreaza obligativitate maxima datorita importantei acesteia.Drept exemplu
poate servi cazul aminarii procesului.Exista o justificare pentru a nu permite asta fiindca
instanta analizind situatia poate decide concret motivul intervenit ce face sa se amine
procesul(insuficienta probelor,neprezentarea participatilor).Deci, participantii nu pot pune la
indoiala decizia instantei.Pregatirea pentru dezbateri judiciare este o faza importanta si nu
trebuie sa fie admisa posibilitatea de atac separat de hotarire fiindca asta ar prelungi
solutionarea pricinii.Cit priveste recursul impotriva incheierilor primei instante separat de
hotarire trebuie de mentionat ca posibilitatea aceasta este oferita in cazurile in care rorlul lor
procesual nu este atit de sporit insa permit participantilor sa innainteze pretentii asupra
deciziilor respective.In aceasta categorie se pot include:cheltuieli de judecata,stramutarea
pricinii dispusa de instanta care judeca in fond,restituirea cererii,asigurarae
cererii,suspendarea procesului etc.Aceasta clasificare a fost efectuata cu scopul evidentierii
rolului preponderent al unor incheieri in raport cu altele,de o importanta mai mica.
3. Argumentati care este modalitatea de atacare a incheierilor privind:
a)scoaterea cererii de pe rol- Instana judectoreasc scoate cererea de pe rol n cazul n
care:
a) reclamantul nu a respectat procedura, prevzut prin lege sau prin contractul
prilor, de soluionare prealabil a pricinii pe cale extrajudiciar;
b) cererea a fost depus de o persoan incapabil;
c) cererea este semnat sau este depus n judecat de o persoan nemputernicit;
d) litigiul dintre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i pe aceleai temeiuri se
afl n curs de judecat la aceeai instan sau la o alta;
e) prile au ncheiat un contract prin care litigiul urmeaz a fi soluionat pe cale
arbitral, iar pn la examinarea pricinii n fond, prtul a ridicat obiecii mpotriva soluionrii
litigiului n judecat;
f) prile citate legal nu s-au prezentat la edina de judecat dup a doua citare i
nici nu au solicitat examinarea pricinii n absena lor;
g) reclamantul citat legal nu s-a prezentat n edin de judecat, nu a comunicat
instanei motivele neprezentrii sau motivele snt considerate de instan ca fiind
nentemeiate, sau nu a solicitat examinarea pricinii n absena sa, iar prtul nu solicit
soluionarea pricinii n fond;
h) soul a naintat aciune de desfacere a cstoriei fr consimmntul soiei n
timpul sarcinii ei sau n decursul unui an de la naterea copilului, iar cererea nu a fost
restituit reclamantului de ctre judector;
i) persoana n ale crei interese este pornit procesul, n conformitate cu art.7 alin.(2),
art.72 alin.(2) i art.73 alin.(3), nu susine preteniile naintate, nu solicit s intervin n
proces n calitate de reclamant;
j) persoanele indicate la art.72 i 73 au renunat la aciune, iar reclamantul care a
preluat aciunea nu a pltit tax de stat n termenul stabilit de instan;
k) instana a amnat sau a ealonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a pltit-o n
termenul stabilit de instan;
l) la examinarea pricinii n procedur special se constat un litigiu de drept ce ine
de competena instanelor judectoreti;
m) n alte cazuri prevzute de lege.
n cazul scoaterii cererii de pe rol, procesul se termin printr-o ncheiere judectoreasc. n
ea instana indic modul de nlturare a circumstanelor specificate la art.267. ncheierea

judectoreasc privind scoaterea cererii de pe rol se supune recursului. Dup nlturarea


circumstanelor care duc la scoaterea cererii de pe rol, persoana interesat poate
adresa instanei o nou cerere, conform dispoziiilor generale. La cererea reclamantului sau
a prtului, instana poate anula ncheierea privind scoaterea cererii de pe rol emise n temeiul
art.267 lit.f) i g), dac acetia depun probe care s confirme imposibilitatea prezentrii lor n
edin de judecat i a ntiinrii instanei. Cererea se depune n termen de 15 zile de la data
comunicrii ncheierii. ncheierea judectoreasc de respingere a cererii de anulare
a ncheierii privind scoaterea cererii de pe rol poate fi atacat cu recurs.
b)stramutarea pricinii- Pricina pe care instana a reinut-o spre judecare, cu

respectarea normelor de competen, se soluioneaz de aceasta n fond, inclusiv n cazul


devenirii ei ulterioare de competena unei alte instane
Instana strmut pricina la o alt instan dac:
a) prtul al crui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut cere strmutarea pricinii la
instana de la domiciliul sau locul de aflare al su
b) pe parcursul judecrii, s-a constatat c pricina a fost reinut spre judecare cu nclcarea
normelor de competen jurisdicional;
c) ambele pri solicit strmutarea pricinii la instana de la locul aflrii majoritii
probelor;
d) din motivul recuzrii (abinerii de la judecat) unui sau mai multor judectori ori
din alte motive ntemeiate, substituirea judectorilor si devine imposibil;
e) exist motive pentru msuri de securitate public;
f) exist bnuieli c neprtinirea judectorilor ar putea fi tirbit de circumstanele
pricinii sau de calitatea participanilor la proces;
g) n circumstane excepionale, instana competent s judece pricina nu poate
funciona timp ndelungat.
Strmutarea pricinii de la o instan la alta din motivele specificate la alin.(2) lit.a), b)
i c) se face n temeiul unei ncheieri motivate a instanei n care este intentat procesul.
ncheierea de strmutare a pricinii poate fi atacat cu recurs.
Strmutarea pricinii n cazurile prevzute la alin.(2) lit.d), e), f) i g) se efectueaz de
ctre instana ierarhic superioar, a crei ncheiere este irevocabil i nu este susceptibil de
recurs.Instana este obligat s remit instanei competente dosarul n termen de 5 zile de la
data la care ncheierea de strmutare a pricinii devine irevocabil.
Actele procedurale ndeplinite de instana care a intentat procesul anterior strmutrii pricinii
au efect juridic n msura n care noua instan consider c nu este necesar modificarea lor.
c)aplicarea amenzii judiciare- Aplicarea amenzii se stabilete prin ncheiere judectoreasc
executorie n edina n care se examineaz pricina, la judecarea creia s-au comis nclcri
procedurale, precum i n edin aparte, cu ntiinarea persoanelor interesate, a
cror neprezentare nu exclude sancionarea vinovailor. n cazul n care aplicarea amenzii
este examinat n lipsa persoanelor vinovate, celor sancionai li se va comunica ncheierea
judectoreasc.
Persoana sancionat prin ncheiere judectoreasc cu amend poate depune n aceeai
instan cerere de reexaminare a ncheierii n vederea anulrii ori reducerii amenzii. Cererea
se depune n termen de 15 zile de la data emiterii ncheierii de sancionare sau de la data
comunicrii ei. Cererea se examineaz n edin de judecat cu citarea persoanelor interesate,
a cror neprezentare nu mpiedic examinarea. Cererea se soluioneaz prin ncheiere, emis
n camera de deliberare, care poate fi atacat cu recurs