Sunteți pe pagina 1din 52

Test1 Conditiile generale ale up

1.1 Rolul activ a organelor de urmarire penala


Organul de urmarire penala este obligat sa i-a toate masurile prevazute de lege pentru cercetatrea sub toate aspectele , completa
si obectiva , a circumstantelor cauzei pentru stabilira adevarului .
Oup este obligat sa adune probele atit in devavoarea cit si in favoarea, banuitului, invinuitului .
Astfel oup trebuie sa aiba un rol activ in procesu probatoriu stabilind toate circumstantele la examinarea plingerelor si
denunturilor referitoare la infractiune, la explicarea dr. si oblg. participantilor la urmarirea penala, deasemenea la asigurarea
securitatii participantilor la proces si a altor personae.
Organele de UP intocmesc ordonante a diferitor actiuni care trebuie sa fie motivate.
1.2 Determinati cazurile UP efectuata de mai multi ofiteri de up
In cazul unor cause complicate sau de mari proportii, conducarorul organuluiUP, cu incuviintarea procurorului,dispune efectuare
UP de mai multi ofteri de UP care contribuie la descoperirea rapida, deplina si eficienta a tuturor circumstantelor a unei cauze.
Deasemenea procurorul poate dispune efectuarea UP de mai multi ofiteri de UP din diferite organe de UP. Dispozitia cu privire
la efectuare UP de mai multi ofiteri de UP se face prin ordonanta in care se indica ofiterul care va conduce actiunele celorlanti
ofiteri. Aceasta ordonanta se adunce la cunostinta banuitului , invinuitului si altor participanti in proces explicinduli-se dr de a
face recuzare orcaruia din ofiteri.
Ofiterul de UP numit conducator al grupului de ofiteri dirijeaza activitatea celorlalti ofiteri de u.p., le da indicatii orale referitor
la efectuarea anumitor procedee probatorii ,stabileste versiunile ce urmaza a fi verificate, facind propuneri de punere sau scoatere
de sub invinuire.
Demersurile privind autorizarea unor masuri procesule de constringere sau a unor procedee probatorii pot fi facute atit de
conducatorul grupului de UP cit de si catre orice ofiter UP din acest grup.
In unele cazuri cu multiple infr., unde unele episoade sunt de competenta exclusiva a procurorului , conform cpp procurorul
ieraric superior poate dispune efectuarea UP de un grup mixt de procurori si ofiteri de UP, in acest caz unul din procurori va fi
numit in calitate de conducator al grupului de u.p.
1.3 Apreciati importanta prelungirii termenului de UP de catre procuror
Actualul cpp nu prevede termenul legal de urmarire penala, dar aceasta urmeaza a fi efectuata intr-un termen rezonabil care se
fixeaza de procuror prin ordonanta in functie de complexitatea cauzei si de comportamentul participantilor la process, conduit
organului de u.p. !ermenul de UP fixat de procurer este obligatoriu pentru ofiteri de UP si poate fi prelungit la solicitarea
acestuia .
Prin urmare prelungirea termenului de UP se face numai inauntrul termenului de prescriptie privind tragerea la raspundere
penala stabilite de "P.
In cazul cind este necesar a prelungi termenul UP, ofiterul de UP intocmeste un demers motivat in acest sens si il prezinta
procurorului inainte de expirarea termenului fixat de acesta.
#ixarea termenului si prelungirea lui se dispune de procuror pina la inaintarea de catre ofiter de UP a dosarului insotit de un
raport cu propunerea terminarii UP.
Importanta prelungirii UP poate consta in stabilirea a anumitor circumstante care nu erau cunoscute si care au o importanta
deosebita , au aparut noi probe care urmeaza a fi cercetate, deasemenea conduita partilor a tergeversat UP .
Test 2 Competenta organelor de UP
1.1Relatati despre felurile competentei organelor UP
Pentru a-si pute indeplini atributiile in desfasurarea activitatii de UP organul de UP trebuie sa fie competent a efectua acte de
UP in fiecare cauza concreta. Prin competenta se intelege dr si obligatia OUP de a proceda la UP in anumite cazuri penale ,
deasemenea prin competenta intelegem repartizarea legala a cauzei penale in cadrul atributiilor unui anumit organ. In functie
de anumiti criterii mentionam urmatoarele forme ale competentei OUP$
-"ompetenta functionala,
-compet. materiala ,
-comptenta personala ,
-compt teritoriala ,
-compet. alternativa ,
- compet derogata.
1.2 Stailiti si caracterizati e!ceptiile de la competenta legala a oup
"a exceptie de la competenta OUP este conflictul de competenta care se solutioneaza de procurorul care exercita controlul
asupra UP sau dupa caz de procurorul ieraric superior .
Procurorul poate sa dispuna , motivat , ca intr-o cauza in care UP trebuie efectuata de un anumit organ UP sa fie efectuat de un
alt organ similar . Iar in cazul cind competenta de UP tine de mai multe organe UP, cestiunile legate tine de procurorul ieraric
superior.
In cazurile in care UP se exercita de procuror , acesta poate sa dispuna ca anumite actiuni de UP sa fie efectuate de un alt
organ de UP.
%& poate intimpla ca efectuare anumitor actiuni de UP sa nu poata fi aminate , dar posibilitatea de a le efectua neintirziat sa o
aiba nu organul caruia ii revine competenta, ci un alt organ de UP care nu are aceasta competenta . Aplicarea riguroasa a
regulilor de competenta ar putea compromite intreaga desfasurare a UP . Din aceste considerente lg procesuala obliga organul
de UP necompetent sa efectueze actiuni de UP care nu pot fi aminate. Obligatia opereaza indifferent daca este sau nu inceputa
UP, precum si in cauzile unde UP este in competenta exclusiva a procurorului. Procesul verbal privind actiunele effectuate in
'
asemenea cauze se anexeaza la cauza respectiva si se remite procurorului care conduce UP I(&DIA!, DA) *U (AI !I)+IU
D& , zile, pentru a transmite organului de UP competent sau dupa caz procurorului.
1.3 Apreciati consecintele nerespectarii anumitor feluri de competenta a "UP
Dac- organul de urm-rire penal- constat- c- nu este competent a efectua urm-rirea penal-, imediat, dar nu mai t.rziu de , zile,
trimite cauza procurorului care exercit- conducerea urm-ririi penale pentru a o transmite organului competent.
"onflictul de competen/- .ntre organele de urm-rire penal- este inadmisibil. "estiunile legate de conflictul de competen/- se
solu/ioneaz- de procurorul care exercit- controlul asupra urm-ririi penale sau, dup- caz, de procurorul ieraric superior.
Procurorul poate s- dispun-, motivat, ca .ntr-o cauz- .n care urm-rirea penal- trebuie efectuat- de un anumit organ de urm-rire
penal- aceast- urm-rire s- fie efectuat- de un alt organ similar.
0n cazul .n care urm-rirea penal- /ine de competen/a mai multor organe de urm-rire penal-, cestiunile legate de competen/- se
solu/ioneaz- de procurorul ieraric superior.
0n cazurile .n care urm-rirea penal- se exercit- de c-tre procuror, acesta poate dispune ca anumite ac/iuni de urm-rire penal- s-
fie efectuate de c-tre un organ de urm-rire penal-.
Procurorul 1eneral 2i adjunc/ii lui, .n caz de necesitate, .n scopul asigur-rii urm-ririi complete 2i obiective, sub toate aspectele,
pot dispune, prin ordonan/- motivat-, efectuarea urm-ririi penale de c-tre orice organ de urm-rire penal-, indiferent de
competen/-.
T#STU$3 Sesizarea organului de UP
1.1 Definiti si caracterizati modalitatile de sesizare a organelor de UP.
%esizarea constituie deci punctul de plecare fara de care nu poate incepe UP.
%esizare presupune instiintarea completa sau mai putin completa a OUP despre savirsirea unei infractiuni si obligarea lui la
efectuarea activitatilor prevazute de lege pentru realizarea obiectului UP. OUP poate fi sesizat despre savirsirea infractiunei sau
pregatirea savirsirii infractiunii prin urmatoarele modalitati$
-Plingere-este .n2tiin/area f-cut- de o persoan- fizic- sau de o persoan- juridic- c-reia i s-a cauzat un prejudiciu prin infrac/iune.
-Denunt-este .n2tiin/area f-cut- de o persoan- fizic- sau de o persoan- juridic- despre s-v.r2irea unei infrac/iuni
-Autodenunt- este .n2tiin/area benevol- f-cut- de o persoan- fizic- sau de o persoan- juridic- despre s-v.r2irea de c-tre ea a unei
infrac/iuni .n cazul .n care organele de urm-rire penal- nu s.nt la curent cu aceast- fapt-.
-Depistarea nemijlocita a infractiunei de OUP- 0n cazul depist-rii infrac/iunii nemijlocit de c-tre lucr-torul organului de urm-rire
penal-, acesta .ntocme2te un raport .n care expune circumstan/ele depistate 2i dispune .nregistrarea infrac/iunii
Deasemenea in functie de parvenirea si producerea examinarii sesizarea se clasifica in$
-%esizare oficiala despre infr savirsite
-%esizari neoficiale 3anonime4
1.2 Stailiti garantiile primirii si e!aminarii sesizarilor privind savirsirea unor infractiuni
Organul de UP este obligat sa primeasca plingerele sau denunturile referitoare la infractiuni savirsite , pregatite sau in curs de
pregatire ciar si in cazurile cind nu este de competenta lui. Persoanei carea a depus plingerea I se ilebereaza un certificat
despre acest fapt indicindu-se persoana care a depus plingerea sau denutul si timpul inregistrarii.
Primirea sesizarilor , indifferent de timpul si locul savirsirei infractiunii se efectueaza zilnic la orele de lucru . sesizarea trebuie
depusa in limba de stat sau in limba pe care o cunoaste.
%esizarile si alte informatii parvenite in organul de UP sunt inregistrate in conformitate cu regulile stabilite si raportate
organului care stabileste ordinea solutionarii lor in termen rezonabil. )efuzul OUP de a de a primi plingerea sau denunturile
pot fi atacate la judecatorul de instructie , dar nu mai tirziu de 5 zile din momentul refuzului.
Astfel organul sesizat face propuneri procurorului de a decide sau , dupa caz , cu acordul acestuia limitele competentei sale
dispune$
de a porni UP , neinceperea UP , prezentarea materialilor despre infr. flagrante si cele ce nu necesita un control special.
In concluzie putem mentiona ca examinarea plingerilor , denunturilor si a altor sesizari referitoare la infractiuni include actiuni
de completare , verificare a informatiilor primite pentru a confirma sau infirma concordanta acestora cu realitatile faptice ale
cauzei si adoptarea uneia din solutiile cuvenite.
1.3Apreciati importanta unor modalitati speciale de sesizare
Putem mentiona ca modalitatile de sesizare au o importanta sporita pentru descoperirea infractiunilor si acordarea garantiilor
personelor care au pagubit in urma lor.
Opurtunitate plingerei o putem descrie prin faptul ca o pers fizica sau juridica
careia I sau cauzat prejudicii prin infractiune poate sesiza OUP in scris desemnid fapta care formeaza obect al acesteia,
indicarea faptuitorului daca este cunoscut si a mijloacelor de proba fiind raspunzatoare de declaratile facute care este un drept
fundamental.
Denuntul deasemenea este instiintarea facuta de o pers fiz sau jur despre savirsirea unei infractiune , dar spre deosebire de
plingere unde este facuta de victima aici poate fi orice persoana care isi asuma rolul de denuntator al infractiunei pentru
costatarea infractiunii produse.
Autodenuntarea fiind instiintarea benevola de producerea sau savirsirea de catre ea a unei infractiuni are o importanta sporita
deoarece prezentarea benevola a faptuitorului in fata OUP si instiintarea despre tentative sau savirsirea infractiunii este o
remuscare o parere de rau despre faptele produse..
Autosesizarea constituind o modalitate de sesizare cind OUP afla de savirsirea infractiunei din alte surse decit victima sau
denuntatorul, in baza unei infractiuni flagrante sau a unui denunt anonim. OUP sint obligate sa i-a masuri operative de
investigatie, deasemenea sint obligate sa inregistreze in registrul despre savirsirea infractiunii.
Importanta autosesizarii este depistarea tuturor infractinilor care atenteaza la viata si securitatea populatiei si a bunastarii lor.
6
O modalitate speciala de seizare a OUP este plingerea prealabila care spre deosebire de 7plingere8 poate fi retrasa si produce
efectele prevazute de lege,iar plingerea este irevocabila si care nu produce efecte.
T#ST% &nceperea UP
1.1 T#'#&UR&$# D# &(C#P#R# A UP
Inceperea UP constituie un fapt juridic important ce marceaza declansarea unui proces penal si care presupune ca organele
competente de stat au cunostinta de savirsirea unei infractiuni si se intreprind toate masurile prevazute de lege pentru constatarea
acestei fapte prejudiciabile.
Pentru inceperea UP sunt necesare urmatoarele conditii$
'9 din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare trebuie sa rezulte o banuiala rezonabila ca a fost savirsita o
infractiune.Pentru inceperea UP nu se cer date privind cunoasterea tuturor elementelor infractiunii, fiind suficiente informatiile ce
caracterizeaza 6 elemente ale infractiunii si anume$obiectul si latura obiectiva.Astfel, UP incepe in rem :in privinta faptei
savirsite, numai dupa ce identitatea faptuitorului se cunoaste cu precizie UP incepe in personam .
69sa nu existe vreuna din circumstantele care exclude UP,in cazul cind se depisteaza vreo circumstanta ce exclude UP,organul de
UP inainteaza procurorului actele intocmite cu propunerea de a nu porni UP.Daca procurorul considera ca nu sunt circumstante
care impiedica UP, el restituie actele, cu ordonanta sa oragnului mentionat pentr inceperea UP.
,9 confiramarea actelor de incepere a UP de procuror
1.2Determinati rolul ofiterului de UP si a procurorului la e!aminarea sesizarilor privind inceperea UP
0n cazul depist-rii infrac/iunii nemijlocit de c-tre lucr-torul organului de urm-rire penal-, acesta .ntocme2te un raport .n care
expune circumstan/ele depistate 2i dispune .nregistrarea infrac/iunii.
In cazul in care OUP se autosesizeaza in privinta inceperei UP el intocmeste un proces verbal in care consemneaza cele
constatate privitor la infractiune depistata , apoi prin ordonanta dispune inceprea UP . Ordonanta de incepere a UP se
intocmeste de ofiterul de UP si contine urmatoarele$ data si locul intocmirii , numele si calitatea persoanei care o intocmeste ,
descrierea faptei care a constituit obectul sesizarii, rezultatele verificarii plingerilor sau a demersurilor, deasemenea dispozitia
de incepere a UP privind fapta savirsirii infractiunii cu indicare art din "P .
Ordonanta de incepere a UP , emise de organul de UP in termen de 6; ore de la data inceperii UP trebuie confirmata de procuror
care efectueaza conducerea activitatii de UP prezentindu-i-se totodata si dosarul respectiv, totodata se fixeaza si termenul UP a
cauzei respective.
In cazul cind procurorul considera ca lipsesc temeiuri pentru inceperea UP el nu va confirma ordonanta de incepere a UP si
prin ordonanta o va abroga.
De regula procurorul poate dispune inceperea UP si de sine statator in cazurile infractiunilor savirsite de$ presedintele
tarii,deputati,judecatori,procurori,ofiteri de UP,minori,membri ai 1uvernului.
1.3Proiectati o ordonanta de incepere a UP la plingera prealaila a victemei
"RD"(A()*
de +ncepere a urm,ririi penale
or. -riceni 11 iunie 2../
Ofi /er de urm-rire penal- din cadrul "omisariatului de Poli/ie al raionului <riceni,
c-pitan de poli/ie )uslan <anaru, examin=nd pl=ngerea depus- de (or-ra2 1alina, >n
care anun/- c- la '? iunie curent, >n jurul orei ',, la marginea p-durii din apropierea
satului !restieni, raionul <riceni, a fost violat- de Poparcea !rofi m, 2i av=nd >n vedere
c- din cuprinsul pl=ngerii 2i materialele de control acumulate rezult- o b-nuial- rezonabil-
c- a fost s-v=r2it- infrac/iunea de viol, prev-zut- >n art. '@' alin. A'9 din "odul
penal, >n temeiul art. 55 alin. A;9 2i art. 6@; alin. A'9 din "odul de procedur- penal-,
D&SPU(0
'. Bnceperea urm-ririi penale cu privire la infrac/iunea de viol, prev-zut- >n art. '@'
alin. A'9 din "odul penal, s-v=r2it- de Poparcea !rofi m, n-scut la ,' martie 'CD? >n satul
(-rc-u/i, raionul <riceni, )epublica (oldova, posesor al buletinului de identitate
seria < nr. ,E'?D,6@, eliberat de of. nr. D,, domiciliat >n or. <riceni, str. "osmonau/ilor,
nr. 'E.
6. Informarea persoanei care a depus pl=ngere despre decizia luat-.
"fi 1er de urm,rire penal,2
c,pitan de poli1ie semntura Ruslan -anaru
C"(3&R'
inceperea urm-ririi penale
Procuror >n Procuratura
raionului <riceni
jurist de rangul I
semntura 'i4ail -ou
'' iunie 6??D
T#STU$ 5 R#3U6U$ &(C#P#R&& UP
1.1R#$ATAT& D#SPR# PR"C#DURA R#3U6U$U& &(C#PR&& UP
,
Daca din cuprinsul actului de sesizare rezulta o cauza care impedica pornirea UP, OUP inainteaza procurorului actele intocmite
cu propunerea de a nu incepe UP.
In cazul in care procurorul refuza pornirea up el confirma faptul printro ordonanta motivata si anunta despre aceasta persoana
care a inaintat sesizarea. Ordonanta de refuz a inceperii UP poate fi atacata prin plingere in instanta judecatoreasca de nivelul
procuraturii respective.Plingerea se inainteaza, de catre victima sau persoana care a depus denuntul, in termen de '? zile,
judecatorului de instructie la locul aflarii organului care a comis incalcarea. Fotarirea de neincepere a UP se consemneaza in
)egistrul de evident a materialelor de refuz in inceperea Up cu atribuirea numarului de ordine.Daca ulterior se constata ca nu a
existat sau ca a disparut circumstanta pe care se baza propunerea de a nu se incepe UP, procurorul ieraric superior anuleaza
ordonanta respectiva si dispune inceperea UP.
1.2 Clasificati temeiurile de refuz a inceperii UP
"a temei de refuz a UP pot fi urmatoarele caracteristici$
'. *u exista faptul infractiunii, acest temei include cind din eroare a fost sesizat faptul savirsirii unei infractiuni costatindu-se
ulterior ca obiectul presupus sustras s-a gasit.
6. #apta nu e prevazuta de legea penala, aici nici o persoana nu poate fi trasa la raspundere pentru o fapta care la momentul
savirsirii ei nu era prevazuta de legea penala.
,.#apta nu intruneste elementele infractiunii, este un temei de neinceperea UP, faptei concrete ii lipsesc anumite elemente sau
semne care ar permite calificarea lor drept o infractiune.
;.A intervenit termenul de prescriptie sau amnistie,adica a expirat termenul prescriptiei tragerii la raspundere penala. Ga aplicarea
actului de amnistie se impune realizarea cumulative a urmatoarelor conditii$a9actul de amnistie sa intervina dupa savirsirea
infractiuniiHb9sa fie identificat faptuitoruls si acesta sa fie present in fata organului de UPsi a procuroruluiHc9sa fie respectate
dispozitiile special ale legii privind amnistiaHd9 daca banuitul, invinuitul nu se opune solutiei aplicarii actului de amnistie in
privinta sa.
5. A intervenit decesul faptuitorului, este un impediment al desfasurarii UP datorita imposibilitatii aplicarii pedepsei. Daca
decesul faptuitorului a survenit pina dupa inceperea UP, se dispune incetarea UP.
D. Gipseste plingerea victemei in cazurile in care UP incepe numai in baza plingerii acesteia. Daca victim declara ca nu-si
insuseste plingerea depusa de sot sau copilul major, se dispune neinceperea UP sau dupa caz incetarea UP.
@. In privinta unei persone exista o otarire definitiva in legatura cu aceeasi acuzatie sau prin care s-a constatat imposibilitatea
UP pe aceleasi temeiuri.
E.In privinta unei persone exista o otarire neanulata de neincepere a UP sau de incetare a UP, daca nu sint intrunite conditiile
de reluare a up
Daca aceste circumstante sunt depistate in etapa initiala , se va dispune neinceperea UP, iar daca pe parcurs, se va dispune
incetarea UP.
1.3 Proiectati un model de ordonanta privind refuzul de incepere a UP
O)DO*A*!A
D& )&#U+ A I*"&P&)II UP
(un "FI%I*AU '; iunie 6??,
Procurorul sec <otanica, mun "isinau consilier juridic de rangul 6 Diaconu &manuil, examinind materialele inregistrate cu
nr @6C5D;,6 cu privire la punerea in circulatie a unei bacnote de '?? lei care se banuia a fi falsa si raportul ofiterului de UP din
cadrul comisariatului de politie sec<otanica locotenent de pollitie Pelin "onstantin cu propunerea de nu porni UP
"O*%!A!A
Ga data ; iulie 6??, intr-un magazin de alimentara 1avrilov Ilie, (inza Ion procurind produse alimentare a inminat vinzatoarei
#edot Aurelia o bancnota de '?? lei. "ercetind vizual bancnota operatoru magazinului #edot Aurelia a ajuns la concluzia ca
bancnota este falsa si a sesizat imediat comisariatul de politie sec<otanica. In explicatiile sale #edot Aurelia a precizat ca
banuitul lucreaza pe maxi taxi si ca bancnota i-a fost prezentata de o pesoana necunoscuta la acitarea calatoriei.
<ancnota a fost supusa expertizei si s-a constatat ca este confectionata cu folosirea formelor de tipar folosite pentru
confectionarea banilor si nu e falsa.
Astfel din analiza materialului de control rezulta ca UP nu poate fi inceputa deoarece nu exista fapta infractiunii. In conformitate
cu art 6@; ,6@5 "PP
DI%PU*$
' a refuza inceperea UP in cazul sus mentionat din motive ca nu exista faptul infractiunii
6 restabilirea magazinului bancnota de '?? lei
,anuntarea operatorului #edot Aurelia persoana care a inaintat sesizarea despre decizia luata.
P)O"U)O)UG 1)I1O)A% %&)1&I
O)DO*A*!A (I-A #O%! ADU%A GA
"U-----------------------------------------------------------------------------------------------------*O%!I*!A GA '@ AU1U%! 6??E #edot
Aurelia
T#ST / D#S3ASURAR#A S& R#$UAR#A UP
1.1 Relatati despre Desfasurarea UP
Desfasurarea UP constituie partea centrala a acestei faze si constituie efectuarea tuturor actelor procesuale si procedurale
necesare pentru realizarea obiectului urmarit, motiv pentru care majoritatea activitatilor se concentreaza spre srtingerea si
administrarea probelor referitoare la existenta infractiunii, la identificarea infractorului si la stabilirea raspunderii acestuia in asa
fel incit sa se poata decide daca este sau nu cazul sa fie trimis in judecata.
Astfel desfasurarea up cuprinde toate actiunele ofiterului de up si ale procurorului imediat dupa inceprea up si pina la timiterea
acetora in judecata.
;
In perioada desfasurarii up se emit ordonante de punere sub invinuire a persoanei , inaintarea acuzarii si modificarea acesteia,
incetarea up, clasarea cauzei penale , suspendarea conditonata a up.
1.2Stailiti cazurile si conditiile reluarii UP
UP poate fi reluata dupa pronuntarea urmatoarelor solutii in faza UP$
- de incetare a UP
-de clasare a cauzei penale
-de scoatere de sub UP.
Deasemenea alte modalitati de reluarea a UP %I*!$
- )estituirea cauzei procurorului de catre inst de judecata la demersul acestuia privind efectuarea up la o alta infractiune
savirsita de inculpatH
-Prezentrea probelor suplimentare in faza judecarii cauzei H
-)eluarea up in cazul suspendarii conditionate a upH
-)eluarea up dupa clasarea cauzei dupa incetarea up sau dupa scoaterea persoanei de sub invinuire se dispune de procurorul
ieraric superior prin ordonanta daca, ulterior, se constata ca nu a existat in fapt cauza care a determinat luarea acestor masuri sau
ca au disparut circumstantele pe care se intemeiaza incetarea up., clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei de sub invinuire.
)eluarea up poate fi dispusa si de judecatorul de instructie in cazul admiterii plingerii depuse impotriva ordonantei procurorului
de incetare a up ori clasare sau scoaterea persoanei de sub invinuire.
)eluarea up poate avea loc doar daca apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental in cadrul up precedente ,
urmarirea nu poate fi reluata mai tirziu de ' an de la intrarea in vigoare a ordonantei de incetare a up.
Deasemenea ca un temei de reluare a up este interpretarea gresita a legii, ordonanta de reluare a up trebuie sa fie motivata in
sensul mentionarii erorilor de fapt.
1.3 Proiectati o ordonanta motivata de reluare a up
O)DO*A*!A
P)III*D )&GUA)&A UP
(U* "FI%I*AU 66 septembrie6??C
Procurorul in procuratura sect "entru, mun "isinau "onstantin Deleanu,
examinind marerialele cauzei penale nr EC@EE si constatind fapul ca finisarea urmaririi penale efectuata de procurorul
(IFAIG "OP!IG&! nu este intemeiata
"O*%!A!A
Ga data de ?5august 6??, a fost pornita up nr EC@EE in baza art 'ED "P )( in urma faptului ca la data 6, iunie 6??, in urma
cercetarii la fata locului a fost gasit la domiciliul cet. (acari Iirgilia bunuri care apartineau cet "ebotari Iasile in valoare de
6?? lei si un mobil.
In urma controlului efectuat sa constat ca bunurile aflate la domiciliul cet "ebotari Iasile nu sunt suficiente pentru constituirea
infractiunii. Astfel faptele comise de catre(acari Iirgilia nu intrunesc elementele infractiunei 'ED cp fiind clasata UP.
)eesind din cele expuse conducindu-ne de art..6ED cpp
Dispun $
'. reluarea UP in privinta banuitei (acari virgilia pe cauza penala nr EC@EE
6.despre decizia primita a se informa procurorul (iai "optilet
Procuror sec"entru "onstantin Deleanu
jurist de rangu 6
Test 7 PU(#R#A SU- &(8&(U&R#
1.1R#$ATAT& D#SPR# &'P"RTA(TA PU(#R#& SU- &(8&(U&R#
Ofiterul de UP face propunerea de punere sub invinuire cind considera intrunite conditiile
#aptuitorul este identificat , in sensul ca exista date despre vinovatia sa , exista probe suficiente care justifica oportunitatea si
teminicia tragerei la rapundere in sensul ca sunt stabilite toate cicunstantele laturei objective a unei componente de infr.
)aportu cu materialile cause se imineaza procurorului. In dependenta de circumstantele cauzei punerea sub invinuire se va
efectua in timp de @6J6; ore '? zile ,, sauD luni.
Procurorul care conduce UP pentru a pune sub invinuire o persoana apreciaza probele prezentate ofite UP conform proprii
convingeri. Ordonanta de punere sub invinuire este actul prin care pers se considera invinuita.#ara inaintarea acuzarii ,UP nu
poate fi terminata si invinuitul nu poate fi judecat.Gipsa aparatorului la inaintarea acuzarii atrage nulitatea acestui act.
1.2 Determinati particularitatile ordonantei de punere su invinuire in raport cu ric4izitoriul
Ordonanta de punere sub invinuire nu este susceptibila de a fi atacata la judecatorul de instructie in mod special pentru motivul
neintemeiat sau illegal,datorita faptului ca ulterior materialile cauzei vor fi inaintate instantei de judecata cu recizitoriul.
Ordonanta poate fi modificata de procurorul ieraric superior.
Ordonanta de punere sub invinuire este actul prin care persoana se considera invinuita si din momentul adoptarii acesta este
considerat tras la raspundere penala.Ordonanta de punere sub invinuire este actul initial si strict personal.astfel in cazul in care
exista mai multe personae care au savirsit o infractiune prin coparticipare, se va intocmi cite o ordonanta de punere sub invinuire
pentru fiecare invinuit aparte.
)ecizitoriul este actul procedural prin care se sesizeaza instanta de judecata care detemina limitele judecarii cauzei.
)ecizitoriul constituie o totalitate atuturor materialilor urmarirei penale privind toate faptele si episoadele savirsite de catre
toti invinuitii cercetati intro cauza penala cu dispozitia de trimiterein judecata in raport cu ordonanta de punere sub invinuire care
constata savirsirea unei infr . de o pesoana care este invinuita.
5
1.3 Proiectati a ordonanta de punere su invinuire
O)DO*A*!A
D& PU*&)& %U< I*II*UI)&
(U* "FI%I*AU 'E iulie 6?'?
Procurorul in procuratura sect "entru, mun "isinau,(oraru &duard, jurist de gradul ,
examinind cauza penala nr '6,D5EC
A "O*%!A!A!
Popovici Iadim a comis fapta prejudiciabila prevazuta de legea penala ca infractiune si pasibila de raspundere si pedeapsa
penala in urmatoarele circumstante$
Ga 'E iunie 6?'? cet Popovici Iadim fiind in stare de ebrietate in urma unui conflict verbal cu cet Inur Alexei , in cadrul
caruia s-au numit reciproc cu cuvinte murdare necinzurate , din motiv de razbunare stiind cu certitudine ca ii va provoca
victimei moarte, intentionat cu un cutit de bucatarie i-a aplicat lui cet Inur Alexei o lovitura in regiunea gitului insa nu si-a dus
intentia pina la capat deoarece in momentul atacului a fost imobilizat de cet "retu &gor.
"onform expertizei medico :legale plaga taiata in regiunea cevicala se califica ca fiind leziuni corporale usoare.
Astfel prin actiunele sale ilegale cet Popovici Iadim a savirsit o infr actiune prevazuta la art 6@, ';5 "P )(
)eesind din cele expuse din prevederile art 56 ,655, 6E' "PP )(
DI%PU*
A pune sub invinuire pe cet. Popovici Iadim anul nasterei ?6 '? 5; domicliat pe str (ircea cel <atrin '@ ap ';C, in present
somer , incriminindu-i savirsira infr,6@ si ';5 "P )(
A adduce la cunostinta cet Popovici Iadim prezenta ordonanta.
Procurorul
%ec . "entru & (O)A)U
"O)DO*A!
Procurorul sectorul "entru I. 1&)U
T#ST 9 SC:&'-AR#A S& C"'P$#TAR#A ACU6AR&&
1.1CARACT#R&6AT& D&3#R&T# 3"R'# D# ACU6AR#
Inaintrea acuzarii se face in prezenta aparatorului , lipsa aparatorului la inaintarea acuzarii atrage nulitatea acestui act . In cazul
inaintarii acuzarii unui minor participa obligatoriu reprezentantul legal un pedagog sau psiolog.
Acuzarea inaintata isi pastreaza forta juridica pe parcursul UP daca nu se dispune completarea acesteia , scoaterea de sub UP
sau incetarea UP.
In cazul reluarii UP dupa incetarea UP sau dupa scoaterea de sub UP , acuzarea inaintata anterior este valabila si nu este necesara
repetarea procedurii prevazute de "PP, daca nu intervin temeiuri de scimbare sau completare a acuzarii.%cimbarea acuzarii
poate avea loc atunci cind din probele accumulate rezulta o alta calificarea juridica a faptei atit in sensul agravarii cit si in sensul
atenuarii, ia raport cu acuzarea precedent.%cimbarea acuzarii in legatura cu recalificarea faptei sau faptelor imputate se face in
baza unei ordonante noi de punere sub invinuire emise de procurer din oficiu sau la propunerea ofiterului de UP .
1.2Stailiti rolul ofiterului de up si a procurorului la modificarea acuzarii
Daca in cursul UP apar temeiuri pentu scimbarea acuzarii sau completarea ei, procurorul este obligat sa inainteze invinuitului
o noua acuzare sau sa o completeze pe cea anterioara.
%cimarea acuzarii poate avea loc atunci cind din probele acumulate razulta o alta calificare juridica a faptei atit in sensul
agravarii cit si a atenuarii. %cimbarea acuzarii in legatura cu recalificarea faptei se face in baza ordonantei noi de punere sub
invinuire emisa de procuror din oficiu la propunerea ofit de UP , cind pe parcursul urmaririi se constata ca invinuitul a mai
savirsit o infractiune. O modalitate de scimbare a acuzarii este prevazut in "PP prin scoaterea pers invinuite de sub UP partial
in privinta unei infractiuni sau a unui episod ori prin incetarea partial a up.
1.3 Proiectati o ordonanta motivata de sc4imare a acuzarii in sensul atenuarii prin recalificare.
"RD"(A(TA
de sc4imare a acuzarii in sensul atenuarii prin recalificare
mun. "isinau 6? noiembrie 6??D
Procuror in Procuratura sectorului )iscani, municipiul "isinau, jurist de rangul I Oleg Iasilace, examinand materialele
cauzei penale nr. 6??D?;?5C@,
C"(STAT0
(ovila, la '' noiembrie 6??D, aproximativ la ora 6,.??, aflandu-se in ap. @@ din blocul de pe bd. )enasterii nr. @,J6, mun.
"isinau, fi ind in stare de ebrietate alcoolica, la atacat pe (indru 1enadie, cauzandu-i vatamari corporale grave, manifestate
prin legarea mainilor cu fi rul de la telefon si aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii si picioarele peste diferite parti ale corpului.
Dupa imobilizarea lui a sustras descis din apartamentul acestuia un televizor de model K%onL8 in valoare de ; 6;? Apatru mii
doua sute patruzeci9 lei, insusindu-l, cauzand partii vatamate daune in proportii considerabile,
Prin actiunile sale intentionate, (ovila Iictor a savarsit infractiunea Ktalarie8, prevazuta in art. 'EE din "odul penal, dupa
semnele califi cative$ 7!alaria, adica atacul savarsit asupra unei persoane in scopul sustragerii bunurilor, insotit de violenta
periculoasa pentru viata persoanei agresate, cu vatamarea grava a integritatii corporale8.
Pentru motivele invocate si pornind de la premisa ca materialele cauzei penale au survenit contin probe
concludente si suficiente care confirma ca (ovila Iictor a comis infractiunile prevazute '56 din "odul penal, actionand in
conformitate cu prevederile art. 56 alin. A'9 pct. 6,9, 655, 6E', 6E, din "odul de procedura penala,
D&SPU(0
'.%cimbarea invinuirii a lui (ovila Iictor, nascut la '6 octombrie 'C@@ in satul (ereseni, raionul Fincesti, moldovean, cetatean
al )epublicii (oldova, casatorit, studii medii, anterior necondamnat, supus militar, domiciliat in mun. "isinau, str. Miev nr. ''E,
ap. ,;, incriminandu-i savarsirea infractiunilor prevazute de art. '5' alin
D
din "odul penal.
6.Aducerea la cunostinta lui (ovila Iictor a ordonantei in cauza,explicandu-i continutul ei.
Procuror in Procuratura sect. )iscani,
jurist de rangul I semnatura Oleg Iasilace
Prezenta ordonanta mi-a fost adusa la cunostinta, continutul ei mi-a fost explicat in limba moldoveneasca, pe care o cunosc, la 6?
noiembrie 6??D, ora ?C.;5 .
Invinuit semnatura (ovila Iictor
Aparator semnatura
Procuror semnatura Oleg Iasilace
Test ; SC"AT#R# D# SU- UR'AR&R# P#(A$A
1.1 Definiti institutia scoaterii de su UP
%coateraea de sub up a invinuitului banuitului constituie o otarire prin care se reabiliteaza aceasta persoana , daca solutia se
refera la toate capetele de acuzare. %olutia data se aplica numai in faza UP, in faza judecarii cauzei pentru asemenea temeiuri se
dispune acitarea persoanei.Persoana reabilitata prin actul de scoatere de sub urmarire penala are dr sa inainteze o actiune
privind repararea prejudiciului moral si material pricinuite de actiunele ilicite ale OUP
1.2T#'#&UR&$# SC"AT#R# D# SU- UP
!emei de scoatere de sub UP sint$
-fapta nu a fost savisita de banuit
-infractiunea a fost savirsita de o alta pesoana si se exclude faptul participarii banuitului, cind nu sint probe suficiente de a pune
pers banuita sub invinuire,
-nu exista faptul infractiunii,
-fapta nu e prevazuta de lg penala ca infractiune,
-fapta nu intruneste elementele infractiuniiH
- fapta e savirsita in conditii de extrema necessitateH
- a intervenit termenul de prescriptie sau amnistiaH
-.n privin/a unei persoane exist- o ot-r.re judec-toreasc- definitiv- .n leg-tur- cu aceea2i acuza/ie sau prin care s-a constatat
imposibilitatea urm-ririi penale pe acelea2i temeiuriH
- .n privin/a unei persoane exist- o ot-r.re neanulat- de ne.ncepere a urm-ririi penale sau de .ncetare a urm-ririi penale pe
acelea2i acuza/iiH
Ofiterul de UP are obligatia sa inainteze procurorului propunerea de scoatere de sub invinuire si UP , procurorul dispune prin
ordonanta scoatrea de sub up daca din probele acumulare rezulta solutia data.
1.3Proiectati o ordonanta de scoatere de su UP
"rdonanta
de scoatere de su urm,rire penal,
or. Ca4ul ; mai 2../
Procuror >n Procuratura raionului "aul, jurist de rangul II <oris Gozan, examin=nd
materialele cauzei penale nr. 6??D?5@?C',
C"(STAT0
Urm-rirea penal- >n cauza nr. 6??D?5@?C' a fost >nceput- la '? ianuarie 6??D de
organul de urm-rire penal- al "omisariatului de Poli/ie al raionului "aul, >n baza semnelor
infrac/iunii prev-zute >n art. ,6C alin. A'9 din "odul penal, pe faptul neglijen/ei >n
serviciu s-v=r2ite de factorii de decizie ai prim-riei satul )o2u, raionul "aul.
Bn cadrul urm-ririi penale s-a stabilit c- (arcu Iiorel, activ=nd >n baza Gegii nr. 'ED
din D noiembrie 'CCE privind administra/ia public- local- >n func/ia de secretar al prim-riei
satului )o2u, r-nul "aul, adic- fi ind func/ionar public 2i persoan- cu func/ie de
r-spundere, 2i-a >ndeplinit necorespunz-tor obliga/iile de serviciu, aplic=nd 2tampila
cu blazon a Prim-riei, f-r- a verifi ca autenticitatea deciziei "onsiliului s. )o2u nr. 6J'@
din 6' martie 6??', pe proiectul deciziei nominalizate, inexistent- de fapt, prin care lui
1eorgi/- !udor i-a fost atribuit un lot de p-m=nt pentru construc/ia casei de locuit
>n s. )o2u, r-nul "aul, cu suprafa/a de ?,?@ a.
Ga C februarie 6??D (arcu Iiorel, prin ordonan/a ofi /erului de urm-rire penal- al
"omisariatului de Poli/ie al r-nului "aul Iictor "iobanu, a fost recunoscut b-nuit de
comiterea infrac/iunii prev-zute >n art. ,6C alin. A'9 din "odul penal.
P=n- >n prezent, organul de urm-rire penal- nu a >naintat procurorului vreun raport
cu propunerea de punere sub >nvinuire a persoanei b-nuite, de >ncetare a urm-ririi
penale sau, dup- caz de clasare a cauzei penale. Bn acela2i timp, organul de
urm-rire penal- nu a acumulat sufi ciente probe pentru ca procurorul s- poat- adopta
din ofi ciu o ordonan/- de punere sub >nvinuire >n privin/a lui (arcu Iiorel.
Bn conformitate cu prevederile art. D, alin. A69 pct. ,9 din "odul de procedur- penal-,
organul de urm-rire penal- nu este >n drept s- men/in- >n calitate de b-nuit mai
mult de , luni persoana >n privin/a c-reia a fost emis- o ordonan/- de recunoa2tere >n
aceast- calitate.
Art. D, alin. A,9 din "odul de procedur- penal- stipuleaz- c- la momentul expir-rii
termenului nominalizat, organul de urm-rire penal- este obligat s- dispun- scoaterea
@
b-nuitului de sub urm-rire penal-.
Bn contextul celor expuse, av=nd >n vedere c- termenul procedural de , luni a expirat,
conduc=ndu-m- de prevederile art. 56 alin. A'9 pct. 669, art. 655, D, alin. A,9 2i 6E;
din "odul de procedur- penal-,
D&SPU(0
'. %coaterea de sub urm-rire penal- a b-nuitului (arcu Iiorel Ion, n-scut la '6
septembrie 'CDD, originar 2i domiciliat >n s. )o2u, r-nul "aul, moldovean, c-s-torit,
angajat >n func/ia de secretar al Prim-riei s. )o2u, cet-/ean al )epublicii (oldova.
6. )estituirea cauzei penale organului de urm-rire penal- al "omisariatului de Poli/iei
al r-nului "aul pentru continuarea urm-ririi penale.
,. %tabilirea termenului urm-ririi penale p=n- la C iunie 6??D.
;. Aducerea la cuno2tin/a persoanelor interesate a ot-r=rii adoptate, a modului 2i
termenului ei de atac.
Procuror <n Procuratura raionului Ca4ul2
=urist de rangul && semntura -oris $ozan
T#ST 1. &(C#TAR#A UP
1.1Relatai despre diferite feluri de incetarea a UP
Incetarea UP are loc in cazurile $
-plingerea prealabila a fost retrasa de catre partea vatamata sau partile sau impacat,
-persoana nu a tins virsta la care poate fit trasa la raspundere ,
-persoana a savirsit o fapta fiind in stare de iresponsabilitate si nu e necesar aplicarea masurilor de constringere cu caracter
medical,
-exista o otarire difinitiva a organului de UP sau instanta in legatura cu acelasi fapt sau prin care s-a constitui imposibilitatea
UP
Incetarea UP are loc in orice moment al UP daca se constata existenta temeiurilor prevazute ea se dispune de catre procuror
prin ordonanta din oficiu sau la propunere organului de UP.
1.2 Stailiti deoseirele incetarii UP pe temei de reilitare de scoaterea de su UP
Incetarea UP , ca si scoatere de sub UP se realizeaza totdeauna numai cu referire la o anumita persoana certa determinata cu
precizie . Pornind de la la natura juridica ,temeiurile incetarii UP pot fi clasificate in temeiuri reabilitoare , care incuba
obligatia de a emite solutia scoaterei de sub urmarire pen cu incetarea UP si temeiurile care absolva persoana invinuita de
raspundere penala, dar care nu sunt reabilitatatore , si respectiv impun solutia incetarii UP si fara scoaterean persoanei de sub
UP. In cazurile cind nu exista faptul infractiunea si cazurile care inlatura caracterul penal al faptei sunt temeiuri de incetare UP
si a scoatere de sub UP
Incetare UP de rabilitare presupune acordare timpului rezonabil pentru reabilitarea a invinuitului banuitului , pe cind scoaterea
de sub UP acorda persoanei reabilitate prin actul de scoatere de sub up dr sa inainteze o actiune privind repararea prejudiciului
moral si material cauzat.
1.3ordonanta de incetare a UP pe temei de nereailitare
O)DO*A*!A
(un. "isinau '? ?D 6?'?
Procurorul procuraturei sectorul <uicani, min "isinau jurist de rangul 6 )adu <ordeien examinind matreialile cauzei nr
6,5;5D
"O*%!A!
UP in cauza nr6';;5 afosta inceputa de OUP al comisariatului de politie sectorul buicani in baza semnelor prevazute de art '@'
"P pe faptul violului savirsit de IO* (O)U cu *irtea !atiana minora
In cadrul UP sau consatat urmatoarele ca IO* (O)U afacut cunostinta cu *irte !atiana la cematograf IO* propunindui
!atianei sa faca o plimbare , in timpul plimbarii !atiana ea comunica ca parintii ei nu sint acasa sunt plecati la nunta. Ambii
deplasiduse la doniciliul ! * au intretinut un raport sexual benevol. Dimineata ei au fost gasiti de parintii minorei care au sesizat
despre aceasta comisariatul de politie.
UP a fost inceputa in urma denunturilor parintilor *1 , * I .
Partea vatama ta minora * .! arecunoscut ca la dus in eroare pe I( comunicindui ca are 'C ani , iar in realitate avind '@ ani si
ca raportul sexual intretinut era benevol
Actiunele lui IO* (O)U nu realizeaza latura obectiva a art '@' cp sub pretecxtul inexistentei constringerei fizice sau psiice a
minorei si necunoacind faptul ca e minora
DI%PU*
Incetarea UP in prininta lui IO* (O)U nascut '6 ,? EC dom mun cis , str %tefan cel matre
A adduce la cunostinta persoanelor interesate otarirea luata si a modului si termenului de atac

Procurer procuraturei buicani jurist rang 6 ). <O)D&A*
T#ST 11 C$ASAR#A CAU6#& P#(A$#
1.1C$ASAR#A CAU6#& P#(A$# &( RAP"RT CU &(C#TAR#A UP
"lasarea este o modalitate de incetare a UP in exclusivitate in rem, adica in privinta faptei, nefiind srabilita nici o persoana
in calitate de banuit invinuit in cazul cind$
- nu exista fapta prejudiabila
E
-fapta nu e prevazuta de lg penala sau nu intruneste elementele infractiunii.
1.2 &mortanta practica a clasarii cauzei
"alasarea cauzei fiind efectuata din temeiul ca nu exista fapta infractiunii , fapta nu e prevazuta de lg penala ca infractiune,
fapta nu intruneste elementele infractiunei.
Din punct de vedere preactic, clasarea cauzei penale se intilneste in situatiile cind autorii infractiunei ramin nedescoperiti, cind
rezultatele produse nu pot fi imputate unei personae , in urama distrugerei de bunuri in timpul calamitatilor naturale.
"lasarea este o institutie proprie UP neavind correspondent in faza judecatii , fiindca trimiterea in judecata se face numai atunci
cind este stbilita cu certitudine o persoana invinuita.
"lasarea se dispune de catre procurer din oficiu sau la propunerea OUP prin ordonanta motivate, copia ordonantei se imineaza
victemei care e in dr sa o atace.
Importanta acestei institute este preintimpinarea atragerei la raspundere pentru faprte care nu sunt imputate de lg penala.
1.3 "rdonanta motivate de clasare a cauzei
O)DO*A*!A
D& "GA%A)& A "AU+&I P&*AG&
(U*."FI%I*AU ?E ?C. 6?'?
P)O"U)O)UG I* procuratura sec centru mun "isinau <O!&+A!U IO* , examinind materialile cauzei penale
nr,5;5;
A "O*%!A!A!
GAdata de ?, '' 6??; a fost pornita UP nr ,5;5; in baza art 'ED cp pe faptul ca la data de ?, '' 6??; aproximativ in
jurul orelor 'C in urma cercetare la fata locului la domiciliul cet 1)I*IU (ANI(A de pe str malina J mica 6JJC mun
"isinau au fost depistate bunuricare apartineu cet "A%APU II"!O) in valore de ,?? lei
In urna controlului efectuat sa constatat ca bunurile aflate la domiciliul cet 1)I*"IU" (ANI( nu sufficient pentru a
constitui o infractiune .
Astfel fapta comisa 1.I nu intruneste elementele infractiunei prev de art 'ED cp
)esind din cele spuse mai sus si conducinduma de art 56,6ED,6@5 cpp
DI%PU*
' clasarea cauzei penale in privinta banuitului 1 ( pe cauza penala nr ,5 ;5;
6 despre decizia primita de a informa persoanele interesate
Procuror in procuratura sec "entru m "isinau <O!&+A!U IO*
T#ST12 SUSP#(DAR#A UP
1.1 T#'#&UR&$# SUSP#(DAR&& UP
UP se suspenda in cazurile cind exista temeiurile$
- invunuitul a disparut , sustraginduse de la UP , sau locul aflari nu este stabilit
-nu este identificata persoana care poate fi pusa sub invinuire
- in caz de refuz privind persoanei de imunitate in caz de extra dare a pers de un st strain
- invinuitul sa imbolnavit de o boala psiica sau de o alta boala grava crae il impedica sa ia parte la process penal, atestata printro
concluzie medico :legala
1.2 delimitati suspendarea UP de suspendarea conditionata
Durata suspendarii conditionate constituie termen de incercare pentru condamnat si se compune din cuantumul pedepsei
incisorii aplicate, la care se adauga un interval de tim. !ermenul curge de la data cand otararea de suspendare a ramas
definitiva. )evocarea masurii suspendarii conditionate poate fi luata, tot de instanta de judecata, daca cel condamnat a savarsit
din nou o infractiune, in termenul de incercare, sau acesta nu si-a indeplinit, in acelasi termen, obligatiile civile stabilite prin
otararea de condamnare. De asemenea, in conditiile prevazute de lege, masura suspendarii conditionate poate fi anulata. Daca in
termenul de incercare, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii, acesta este
reabilitat de drept. "ererea de revocare in cazul neexecutarii obligatiilor civile poate fi formulata de partea interesata si de
procuror si se depune la instanta competenta
%uspendarea UPpeprezinta intreruperea temporara a ctivitatii procesual penale , determinate de anumite circumstante , care
impedica desfasurarea acetor activitatii. Odata cu suspendare UP actiunele de up nu se mai efectueaza si termenu UP nu se
prelungeste. Inainte de suspendarea UP terbuie indeplinite toate masurele a caror efectuare este posibila , de cautare a
invinuitului. %uspendarea poate fi totala sau partiala . desemenea OUP este obligat sa anunte partile despre suspendare sis a ea
toate masurele in vederea identificarei ifractorului.
1.3ordonanta motivata de reluare a UP dupa suspendare
O)DO*A*!A
P)III*D )&GUA)&A A UP %U%P&*DA!&
(U* "FI%I*AU ?C.?5 6?''
P)O"U)O)UG IO* )U%U al procuraturei sec botanica jurist de rangul 6 studiind dosarele materialui nr,655;5 cauzei
penale
"O*%!A!
P)&+&*!A cauza a fost examinata in marti 6?'' unde a fost suspendata din motive ca invinuitul (A)I* "elac se afla
internat in spitalul de urgenta cu leziuni corporale grave fiind in imposibilitate sa se continuie urmarirea penala, invinuitul fin
faptuitorul al art 6@ ';5 cp in urma incairarii cu cet <U+U* A*D)&I intentionat la lovit cu cutitul pentru ai provoca moarte dar
din anumite circumstante ce nu depend de vointa sa , in urma incairari si producerei leziunelor corporale cu cutitul invinuitul a
C
fost lovit de o masina .find sesizata infaactine si costatat faptuitorul care se afla in stare grava la spitalul de urgenta confirmat prin
certificatul medical UP a fost suspendata.
Dupa , luni invinuitul (" sia revenit si a recunoscut vina sa , astfel in temeiu art 6E@ se va relua UP si stabiliduse temenu UP
6? zile
DI%PU*&
' A relua UP pe cauza penala nr,6;E,6?; a invinuitului ( " in baza
art 6@ ';5 cp
6 a anunta pesoanele interesate despre aceasta otarire
Procurorul procuraturei botanica IO* )U%U
T#ST 1% R#'&T#R#A CAU6#& PR"CUR"RU$U& CU PR"PU(#R#A D# T#R'&(AR# A UP
1.1conditiile si raportu privind terminarea up
"onstatind ca probele administrate sunt concludente si suficiente pentru a termina UP . OUP inainteaza procurorului dosarul
insotit cu un raport , in care consemneaza rezultatele UP si propunerea solutii se UP
)aportul trebuie sa contina fapta care a sevit drept temei pentru pornirea UP , informatii cu privire la invinuit , incadrarea
juridica afaptei si probele administrate. In cazul cind in UP sint indicate mai multe personae raportul va contine informatii
despre fiecare
)aportul trebuie sa contina , corpurile delicate si masurile luate in privinta lor, masuri asiguratoare luate in cursul urmarirei

1.2 diversele solutii intreprinse de procurpor in cazul primirii propunerii de UP
Procurorul in cel mult '? zile la primirea dosarului trimis de OUP, verifica materialile dosarului si actiunele procesuale
effectuate pronuntindu-se asupra cestora .
Daca in termenu verificarei materialilor cauzei expira durata masurei preventive , procuporul va prelungi masura preventiva
si va inainta un demers in acest sens judecatorului de instructie
Deasemenea poare inainta urmatoarele solutii , atunci cind din materialile cauzei rezulta ca fapta exista , ca a fost constatat
faptuitorul si ca acesta poarta raspundere penala
- pune sub invinuire faptuitorul daca acesta nu a fost pus sub invinuire in cursul UP , apoi intocmeste recizitoriul privind
transmiterea cauzei in judecata
- prin ordonanta motivate dispune incetarea UP
1.3 proectati o situatie cind procurorul remite cauza "UP
Procurorul constata ca UP nu este copleta sau ca nu s foat respectate dispozitiile legale in desfsurarea urmarirei cazului
prevazut de art 'EE cp tiaria in care organul de urmarire penala nu aindicat toate circumstantele , procurorul restituie cauza
organului care a efectuat UP sau trimite cauza altui organ .
)estituirea cauzei se face prin ordonanta in care, pe linga elementele se indica actiunele procesuale care trebuie effectuate
sau refacute in privinta faptelor si circumstantelor ce urmeaza afi contestate.
Organul caruia ea fost restituit cauza este obligat sa se pronunte , in modul prevazut de lg asupra masurelor preventive
"a temei de restituire a causei este insuficienta de probe pentru dispunerea unei solutii privind terminarea UP , daca acestea
pot fi reparate de procuror nu constitui temei de restituire a cauzei OUO.
"ind procurorul constata ca UP nu este completa sau nu a fost respectata dispozitiile legale , separa din cauza penala
materialile cu privire la unele fapte sau la unii invinuiti si le restitie pentru completarea lor sau dupa caz pentru eliminarea
incalcarilor in accest caz sau separarea materialilor nu prevede inceperea unei noi UP . dupa ilaturarea najunsurilor dosarul se
prezinta procurorului.
T#ST 15 PR#6#(TAR#A 'AT#R&A$&$"R D# UP
1.1R#$ATAT& D#SPR# "RD&(#A PR#6#(TAR#& 'AT#R&A$&$"R D# UP
Dupa verificare de procuror a materialilor cauzei si adoptarea unei solutii , procurorul comunica invinuitului, reprezentantului,
aparatorului , partiii vatamate despre terminarea UP
(aterialile UP se aduc la cunostinta invinuitului arestat in prezenta aparatoruluimaterialile se prezinta numerotate in dosar si in
borderou, penrtu luare cunostintei cu dosare voluminoase , procurorul printro ordonanta un grapic pentru studiere.
1.2 conditiile limitarii dr de a lua cunostinta de dosarele penale
!ermenul pentru a se lua cunostinta de materialile dosarului nu este limitat , insa in cazurile cind persoanele care iau cunostinta
abuzeaza , procurorul fixeaza modul si termenul acestei actiuni
In scopul asigurarii secretului de stat , commercial sau al atui secret ocrotit prin lege conform demersului procurorului , poate fi
limitat dr persoanei de a lua cunostinta de materialile dosarului. In scopul protectii martorului si a altor personae la cererea
acestora , procuroru prezinta spre luare de cunostinta numai continutul acestora acestor declaratii din cadrul urmarirei. Procesul
verbal al prezentarii materialilor de up se semneaza de persoana care a luat cunostinta sau de aparator sau reprezentant .
1.3 cerere in calitate de aparator in care se ivoca prezentarea materialilor dosarului
Procuraturei sec centru
(un "isinau ,
Procurorului constantin moraru
"erere
%ubsemnatul <. Iieru in calitate de aparator a partii vatamate in ocectul cauzei nr EC@D in baza art 'ED al 6 cp si art 6C, cpp
%olicit prezentarea materialilor dosarului nr E@@D de Up de alua cunostinta de toate circumstantele si probele , si toate actele
procedurale infaptuite de OUP
< Iieru ?C ?5 6?''
'?
T#ST1/ R#C:&6&T"R&U$
1.1caracterizati partile constitutive ale rec4izitoriului
)ecizitoriul este actul procedural prin care se sesizeaza instanta de judecata care determina limitele judecarii cauzei , prin care
inst de fond se pronunta prin sentinta.
)ecizitoriul constituie totalitatea a tuturor materialilor UP privind toate faptele si episoadele infractionale savirsite de toti
invinuitii intr-o cauza penala
)ecizitoriul este compus din 6 parti expunerea care cuprinde informatii despre fapta si persoana in privinta careia sa
efectuatUP , analiza probelor care confirma vinovatia
Dispozitivul cuprinde date cu privire la persoana invinuita si formularea invinuirei cu incadrarea juridica a actiunelor
1.2particularitatile rec4izitoriului in raport cu ordonanta de punere su invinuire
)ecizitoriul fiind format din 6 parti expunera si dispozitivul el cuprinde totalitatea informatii despre UP . recizitoriul se
semneaza de procurorul care la intocmit , indicinduse locul si data semnarii
#ormulrea invinuirei din dispozitioa recizitoriului trebuie sa corespunda intocmai invinuirei prevazuta de ordonanta se
punere su invinuire , atit prin continutul ei faptic cit si incadrarea juridica .
#ormare invinuirei din dispozitivul recizitoriului consta in discrierea succinta a cauzei penale cu dispozitia de invinuire a
faptuitorului in comitrea infractiunei
)ecizitoriul se semneaza de procurorul care a efectuat UP , &Gpregateste pentru fiecare invinuit si dupa caz pentru fiecare
reprezentant legal cite o copie de pe recizitoriu, daca partile nu poseda limba el este tradus .
1.3analiza diverselor poroe din rec4izitoriu
"azul tentativa la omor 6@ -';5 cp
%e mai dovedeste prin probele accumulate la materialile cauzei penale si anume
- instiintarea C?,
-certificatul de vizita
- proceusl verbal de cercetare la fata locului a starii de ebrietate
-raportul de expertiza medico-legala
-raportul de expertiza medico-legala a corpurilor delicate
-proces vrbal de cercetare a corpurilor delicte
In cadrul UP a fost studiata personalitatea invinuitului in care sa constatat
- la evidenta medicului narcolog nu se afla ,la evidenta medicului psiiatru
- la locul de trai din materialile dosarului penal se caracterizeaza negav
"ircumstantele atenuante pentru invinuit conforn art @D cp au fost stabilite
-cainta sincera
- contribuirea active la comiterea infractiunei
"ircumstantele agravante pentru comiterea infractiunei conform art @@cp au fost stabilite savirsirea infractiunei in stare de
ebrietate .
In baza celor expuse se invinuieste
Testul 17controlul procurorului irar4ic superior in cauzele primate pentru confirmarea rec4izitoriului
1.1solutiile adoptate de procurorul ira4ic superior la verificarea cauzei
Procurorul iraric superior este obligat in termen de 5 zile , sa examineze cauza primita sis a adopte in privinta ei un din
otarirele
' sa confirme prin rezolutia sa, recizitoriul daca constata ca sunt temeiuri pentru a trimite cauza in judecata ,
6 sa reia UP si sa restituie cauza persoanei care a efectuat urmarirea cu indicatiile scrise cu efectuarea unei urmariri
suplimentare
, sa dispuna incetarea UP
Daca nu ete de accord cu recizitoriul intocmeste unul nou
1.2 clasificati c4estiunele solutionate de procurorul irar4ic superior in cazurile primate cu rec4izitoriu
Astfel primind dosarul pentru confirmarea recizitoriului , procurorul iraric superior este obligat sa verifice
-existenta faptei imputate invinuitului si daca aceasta fapta constitue infractiune
-daca nu exista vreuna din imprejurarile care ipun incetarea UP
-daca UP a fost efectuata sub toate aspectele , complet si obectiv
- daca invinurea este confirmata cu probe din dosar
-daca invinuirea a fost inaintata pentru toate ifractiunele din dosar
-daca lg penala a fost apicata just faptelor savirsite
- daca masura preventiva aleasa a fost aleasa just
-daca sau clarificat cauzele si conditiile care au contribuit la savirsira infractiunei si daca sau luat masuri pentru inlaturarea lor
Daca este de accord cu recizitoriul procurorul iraic superor il confirma daca nu intocmeste un recizitoriu nou , cel intocmit
ulterior fiind elimenat din dosar si fiind restituit procurorului ce la efectuat cu indicarea greselelor constatate
Procurorul iraic superior are dr prin ordonanta sa scoata din recizitoriu anumite capete de cerere sis a aplice lg infractiunea
mai usoara
1.3situatie cind peocurorul irar4ic superior restituie rec4izitoriul
In cazu omorului a (" de cate I< au fost constatate probele ca faptuitoru I< se afla in stare de &<)I&!A!& si nu
constinteza actiunele sa calificat ca circumstanta atenuanta , fapt care nu a fost probat cu suficiente probe pe parcusul UP , pe
''
parcursul controlui recizitoriului procurorul ireic a depistat ca urmarire penala nu fost efectuata calitativ si ca trebuie sa
scimbe invinuirea in una mai grava si resituie cauza procurorului pentru a se inainta o nou invinuire
T#ST19 TR&'&T#R#A CAU6#& &( 6UD#CATA
1.1 procedura trimiterei cauzei in =udecata"auza se trimite in judecata de procurer care a intocmit recizitoriul. Dupa
inaintarea copiilor de pe recizitoriu invinuitului si reprezentantului legal , procurorul trimite cauza in judecata competenta fara
intirziere prin intermediul cancelariei procuraturei respective
1.2 comparati trimitere in =udecata conform procedurei generale si celei speciale
A'9 "auza se trimite .n judecat- de c-tre procurorul care a .ntocmit recizitoriul.
A69 0n cazul .n care .nvinuitul se ab/ine de a se prezenta pentru a lua cuno2tin/- de materialele cauzei 2i a primi
recizitoriul, procurorul trimite cauza .n judecat- f-r- efectuarea acestor ac/iuni procesuale, dar cu anexarea la dosar a probelor
care confirm- ab/inerea .nvinuitului, iar .n cazul sustragerii - 2i a informa/iei despre m-surile luate pentru c-utarea acestuia, dac-
judecarea cauzei este posibil- .n lipsa .nvinuitului.
A,9 0n situa/ia prev-zut- .n alin.A69, copia de pe recizitoriu se .nm.neaz-, .n mod obligatoriu, ap-r-torului .nvinuitului 2i
reprezentantului lui legal, c-rora li se prezint- 2i materialele cauzei pentru a lua cuno2tin/- de ele.
A;9 !oate cererile, pl.ngerile 2i demersurile .naintate dup- trimiterea cauzei .n judecat- se solu/ioneaz- de c-tre instan/a
care judec- cauza.
A59 0n cazul .n care inculpatul se afl- .n stare de arest preventiv sau arest la domiciliu, procurorul va trimite cauza .n
judecat- cu cel pu/in '? zile p.n- la expirarea termenului de arest stabilit.
1.3proectati o situatie cind este posiil trimiterea in =udecata c4iar daca invinuitului nu & sa iminat su recipisa copia
rec4izitoriului din cauza sustragerei
"etateanul (.I savirsind infractinea prevazuta la art 'DD cp sa sustras de la urmarirea penala . OUP au luat toate masurile
pentru cautare a acestuia . procurorul timite cauza in instanta de judecata fara aducerea la cunostinta a invinuitului a
recizitoriului, dar cu anexarea la dosar a probelor care confirma sustragera faptuitorului de la UP si masurele luate pentru
gasirea lui. Deasemenea invinuitului I sau inaintat pentru unele fapte , si pentru altele nu informatia de punerei sub invinuire
T#ST 1; PR"C#DURA SUSP#(DAR#& C"(D&T&"(AT# A UP CU $&-#RAR# D# RASPU(D#R# P#(A$A
1.1 C"(D&T&&$# SUSP#(DAR&&& C"(D&T"(AT#
"onditiile suspendarei conditionate pot fi clasificate in O
"onditii positive : in privinta personae puse sub invinuire pentru o inf. Usoara sau mai putin grava , care isi recunoaste
vinovatia , nu prezinta pericol social si poate fi reeducate fara pedeapsa, UP poate fi suspendata cu liberarea ulterior de
rapundere penala
"onditii negative pesona nu prezinta pericol social
*u are antecedente penale , nu sint dependente de alcool, nu exista persona cu functie de raspundere care a comis infractiunea
"onditii privind comportamentul post infractional
%a nu paraseasca localitatea unde isi are domiciliu , sa comuniceOUP orce scimbare a doniciliului, sa nu savirseasca infractiuni
sau contraventii, sa continue lucrul sau studiile
'.2stailiti rolul partii vatamate si partii civile in cazul suspendarei conditionate
Pentru respectarea prevederelor legii despre suspendarea conditionata a UP , P)O"U)O)UG va anunta partea vatamata ,
partea civila sau reprezentantii lor legali . concomitant , lor li se explica dr de a primi gratuit, la solicitare, o copie de pe cerere
de suspendare conditonata a UP ca si dr dea de a constata aceasta otarire.
1.3ordonanta de suspendare conditonata
T#ST 2. PR"C#DURA D# UR'AR&R# S& >UD#CAR# A U("R &(3RACT&U(& 3$A?RA(T#
'.1C"(D&T&&$# D# AP$&CAR# AU("R &(3RACT&U(& 3$A?RA(T#
%e considera flagranta infractiunea decopeita in momentul savirsirei ei sau inainte ca efectele ei sa se fi consumat , astfel
infractiunea flagranta este o infractiune evidenta cazurile se aplica in cadrul infactiunelor usoare si mai putin grave, si nu se apica
in cazul copiilor minori se va efactua procedura urgenta
1.2constatare si verificarea infractiunelor flagrante8
"onstatarea infrac/iunii
A'9 0n cazul infrac/iunii flagrante, organul de urm-rire penal- .ntocme2te un proces-verbal .n care consemneaz- cele
constatate privitor la fapta s-v.r2it-, declara/iile b-nuitului, dac- acesta accept- s- le fac-, 2i declara/iile celorlalte persoane
audiate. Dup- caz, pot fi administrate 2i alte probe care se consemneaz- .n procesul-verbal.
A69 Procesul-verbal se .ntocme2te 2i se aduce la cuno2tin/- persoanelor audiate, conform dispozi/iilor art.6D? 2i 6D', 2i
.mpreun- cu celelalte materiale se prezint- procurorului imediat, dar nu mai t.rziu de 6; ore de la momentul .ntocmirii.
Ierificarea materialelor de urm-rire penal-
A'9 Procurorul, primind materialul de urm-rire penal-, verific- corespunderea acestuia prevederilor legale 2i, dac- s.nt
probe suficiente, pune f-ptuitorul sub .nvinuire, conform dispozi/iilor art.6E' 2i 6E6, f-r- .ntocmirea recizitoriului, dispun.nd
trimiterea cauzei .n judecat-.
'6
A69 0n cazul .n care procurorul consider- c- nu s.nt suficiente probe de a pune persoana sub .nvinuire, el dispune
continuarea urm-ririi penale, cu indicarea ac/iunilor care urmeaz- s- fie efectuate, 2i fixeaz- termene reduse necesare pentru
aceasta, care nu vor dep-2i '? zile, cu excep/ia cazurilor .n care efectuarea actelor de urm-rire penal- necesit- un termen de
executare mai mare.
A,9 Dac- procurorul a dispus continuarea urm-ririi penale 2i f-ptuitorul este re/inut, procurorul decide 2i asupra aplic-rii
m-surii preventive .n condi/iile prezentului cod.
1.3 "purtunitatea procedurei simplificate in cadrul infractiune flagrante
OUP are mai multe probe care sunt concludente si pertinente, se efectueaza up mai repede si ea este o procedura simplificata
deoarece persoana este prinsa in flagrant si persoana se pune automat sub invinuire si conform cpp se face fara intocmirea
recizitorului dispunind trimiterea cauzei in judecata de catre procuror.!otoadata prevede o procedura urgenta prin care se reduce
doar durata activitatii de constatare a circumstantelor infractiunii si examinarii cauzei in instanta de judecatai.
Testul 21 PR"C#DURA R#PARAR&& PR#>UD&C&U$U& CAU6AT PR&( ACT&U(#$# &$&C&T# A$# "R?A(U$U&
D# UP S& A$# &(STA(T#& >UD#CAT"R#ST&
1.1natura =uridica a repararii pre=udiciului cauzat prin actiunele ilicite ale "UP si &(ST D# >UD#CATA
Dr. la repararea prejudiciului este conditionata de existenta unor erori savirsite in procesul penal de OUP si instantele de
judecata . lg procesul penala acorda dr victimei in urma infractiunelor si abuzurilor de seviciu dr la reparatia acestor fapte cu
conditia ca eroarea sa se manifeste prin anumite actiuni procesuale sau extraprocesuale sis a fie constatate printro otarire
1.2 conditii si temeiurile repararii pre=udiciului
"onditiile repararii prejudiciului sunt existenta erorii care se manifesta prin anumite actiuni procesuale si extraprocesuale ,
orce abatere de la principiul legalitatii care urmeaja a fi reparat , deasemenea caracterul illicit al actiunelor procesuale.
!emeiul repararii prejudiciului sunt :retinerea ilegala , tinerea sub arrest, tragerei ilegale la raspundere, condamnari ilegale ,
confiscari ilegale , efectuarea ilegala apercezitiii, punerea ilegala sub secestru , supunerei ilegale la arrest administrative,
masurilor operative de investigatii, ridicarea ilegala a documentelor contabile. Deasemenea repararea prejudiciului apare in
situatile pronuntarei sentintei de acitare , scoaterei persoanei de sub UP, adoptarii de catre instanta de judecata a otarirei cu
privire la anularea sanctiunei
Prin urmare caracterul illicit al actiunelor effectuate in cursul UP sau a judecarii cauzei se constata prin unul din actele
mentionate
1.3proectati o cerere de reparare a pre=udiciului in calitate de aparator
Pudecatorii sec . ciocana
Pudecatorul (<
"erere
%ubsemnatul %.D aparator al cet (% care a fosr prejudiciat in dreptul sau prin ridicarea ilegala a documentelor contabile
din cadrul istitutii mega for , fara temei legal , si cauzarea prejudiciului material si moral , cerem reparearea prejudiciului si
inapoierea documentelor ridicate.
Test 19 Sedinta preliminara
1.1 &dentifica1i c4estiunile e!aminate +n @edin1a preliminar,.
Articolul ,;5. Qedin/a preliminar-
Pentru a asigura o organizare mai eficient- a procesului de judecare a cauzei f-r- am.n-ri nejustificate a 2edin/ei de judecat-,
legislatorul a prev-zut procedura 2edin/ei preliminare a instan/ei de judecat- .n cadrul c-reia vor fi solu/ionate cestiunile privind
cererile, demersurile 2i recuz-rile, dac- acestea au parvenit la aceast- faz-H cestiunea prezent-rii 2i examin-rii listei probelor,
precum 2i cestiunile privind trimiterea cauzei .n instan/a de judecat- competent-, suspendarea sau .ncetarea procesului dac- este
cazul ori numirea cauzei spre judecare 2i referitor la m-surile preventive 2i de ocrotire.
0n termen de cel mult '? zile de la data la care cauza a fost repartizat- de c-tre pre2edinte sau vicepre2edinte, judec-torul sau, dup-
caz, completului de judecat-, studiaz- materialele dosarului 2i judec-torul sau pre2edintele completului fixeaz- termenul pentru
2edin/a preliminar-.
Qedin/a preliminar- .n cauzele .n care s.nt inculpa/i minori sau aresta/i se face de urgen/- 2i cu prioritate, astfel ca cauza s- fie
judecat- pe c.t este posibil mai repede.
0n cazul posibilit-/ii judec-rii cauzei .n procedur- de urgen/- 2i dac- nu sunt cestiuni prev-zute la alin. A;9 din articolul comentat
pentru solu/ionare, judec-torul sau, dup- caz, pre2edintele completului de judecat- pune cauza pe rol f-r- a /ine 2edin/a preliminar-
2i ia m-surile necesare pentru preg-tirea 2i desf-2urarea 2edin/ei de judecare a cauzei astfel ca aceasta s- nu fie am.nat-.
Qedin/a preliminar- const- .n solu/ionarea, cu participarea p-r/ilor, a cestiunilor legate de punerea pe rol a cauzei. Deci, pentru a
desf-2ura 2edin/a preliminar- este necesar de a cita p-r/ile, iar dac- inculpatul este de/inut .n arest, se va dispune 2i aducerea lui .n
2edin/a preliminar-. Qedin/a preliminar- se /ine cu respectarea condi/iilor generale de judecare a cauzei, prev-zute la capitolul I
din prezentul titlu, care se aplic- .n mod corespunz-tor
Articolul 3%/. #!aminarea cererilor2 demersurilor @i recuz,rilor
!oate cererile 2i demersurile care au fost declarate .n cauza dat- dup- trimiterea cauzei .n judecat- conform prevederilor art. 6C@,
se solu/ioneaz- de c-tre instan/-, dac- solu/ionarea lor nu este de competen/a altor organe. Ga solu/ionarea cererilor, demersurilor 2i
recuz-rilor .naintate de c-tre p-r/i la 2edin/a preliminar-, instan/a pune .n discu/ie fiecare cerere, demers sau recuzare separat,
p-r/ile .2i expun opiniile asupra fiec-rei cestiuni puse .n discu/ie 2i instan/a ia ot-r.re pe marginea lor. Dac- cererile, demersurile
sau recuz-rile au fost respinse, ele pot fi .naintate repetat .n 2edin/- la judecarea cauzei.
Articolul 3%7. Prezentarea @i e!aminarea listei proelor
',
Actuala procedur- penal- a simplificat modul de .ntocmire a recizitoriului 2i a exclus anexeaz- listei persoanelor care, dup-
p-rerea organului de urm-rire penal-, trebuie s- fie citate .n 2edin/- de judecat-. !otodat-, pentru a asigura respectarea
principiului egalit-/ii p-r/ilor .n proces, s-a prev-zut obligativitatea p-r/ilor acuz-rii 2i ap-r-rii s- prezinte .n 2edin/a preliminar-
instan/ei lista probelor pe care inten/ioneaz- s- le cerceteze .n cadrul judec-rii cauzei, inclusiv cele care nu au fost cercetate pe
parcursul urm-ririi penale.
Gista probelor pe care inten/ioneaz- p-r/ile s- le cerceteze .n cadrul judec-rii cauzei, trebuie s- fie prezentate cu at.tea copii c./i
participan/i la proces sunt. "opia de pe lista probelor prezentate instan/ei de c-tre parte, aceasta o .nm.neaz-, .n mod obligatoriu, 2i
p-r/ii oponente pentru a-2i preg-ti ap-rarea. P-r/ii civile 2i p-r/ii civilmente responsabile li se .nm.neaz- doar lista probelor care se
refer- la ac/iunea civil-.
0n 2edin/a preliminar- instan/a, ascult.nd opiniile p-r/ilor prezente, privitor la lista probelor, decide asupra pertinen/ei probelor
propuse .n liste 2i dispune care din ele s- fie prezentate de p-r/i la judecarea cauzei. Dac- instan/a .n 2edin/- preliminar- a declarat
unele probe impertinente, .n cadrul judec-rii cauzei .n fond, partea va putea solicita repetat prezentarea probelor recunoscute
impertinente.
Articolul 3%9. Trimiterea cauzei +n instan1a de =udecat, competent,
Ga studierea cauzei date 2i preg-tirea pentru 2edin/a preliminar- judec-torul sau, dup- caz, completul de judecat-, c-ruia i-a fost
repartizat- cauza, trebuie s- verifice dac- cauza /ine de competen/a instan/ei sesizate pentru a o judeca. 0n cazul .n care judecarea
cauzei nu /ine de competen/a instan/ei sesizate, aceasta, .n 2edin/- preliminar-, prin .nceiere motivat- .2i declin- competen/a .n
ordinea prev-zut- de art. ;; 2i dispune trimiterea cauzei .n instan/a de judecat- competent-. Despre aceasta se anun/- p-r/ile care
nu au participat la 2edin/a preliminar-.
Articolul 3%;. Suspendarea @i reluarea procesului penal
%uspendarea procesului penal se dispune .n 2edin/a preliminar- .n cazul .n care se constat- c-, la momentul parvenirii cauzei .n
instan/-, inculpatul sufer- de o boal- grav- care .i .mpiedic- participarea la judecarea cauzei. "ondi/iile 2i modul de suspendare 2i
reluare a procesului penal sunt comentate la art. ,,?, care se aplic- .n mod corespunz-tor. %uspendarea 2i reluarea procesului penal
se face de instan/- prin .nceiere motivat-.
Articolul 35.. Ancetarea procesului penal
0ncetarea procesului penal .n 2edin/a preliminar- se dispune .n temeiurile 2i condi/iile expuse .n comentariu la art. ,,6. "estiunea
.ncet-rii se pune .n discu/ie p-r/ilor 2i se solu/ioneaz- de c-tre instan/- prin sentin/- de .ncetare. O dat- cu .ncetarea procesului
penal, instan/a urmeaz- s- decid- 2i asupra revoc-rii m-surilor preventive, a altor m-suri procesuale .n modul prev-zut de legeH
asupra restituirii cau/iunii .n cazurile 2i .n modul prev-zute de lege 2i asupra altor cestiuni care necesit- a fi solu/ionate la
moment.
%entin/a de .ncetare adoptat- .n 2edin/a preliminar- poate fi atacat- cu recurs .n termen de '5 zile .n instan/a ieraric superioar-.
"opia de pe sentin/- se .nm.neaz- p-r/ilor 2i persoanelor interesate, cu explicarea termenului 2i modului de atac a acesteia.
Articolul 351. (umirea cauzei spre =udecare
Dac- .n urma studierii cauzei nu au fost constatate circumstan/e care ar confirma necesitatea declin-rii de competen/- 2i trimiterii
cauzei .n instan/a de judecat- competent-, a suspend-rii sau .ncet-rii procesului penal .n cauza dat-, instan/a va numi cauza spre
judecare.
0nainte de a numi cauza spre judecare instan/a consult- cu p-r/ile urm-toarele cestiuni$ locul, data 2i ora la care se va judeca
cauza, astfel ca to/i participan/ii s- fie prezen/i 2i s- nu apar- temei pentru a am.na 2edin/a de judecat-H procedura .n care se va
judeca cauza : general- sau special-H lista persoanelor a c-ror prezen/- la judecarea cauzei va fi asigurat- de c-tre p-r/iH judecarea
cauzei .n lipsa inculpatului, dac- legea permite aceastaH judecarea cauzei .n 2edin/- public- sau .ncis- 2i limba .n care va avea loc
judecarea cauzeiH m-surile preventive 2i de ocrotire. "u inculpatul 2i, dup- caz, reprezentantul lui legal instan/a va consulta
cestiunea admiterii ap-r-torului ales de inculpat sau rudele acestuia, iar dac- inculpatul nu are ap-r-tor ales, - numirea
ap-r-torului din oficiu. Opiniile p-r/ilor pe toate aceste .ntreb-ri se fixeaz- .n procesul verbal al 2edin/ei preliminare.
*umind cauza spre judecare, instan/a oblig- p-r/ile s- asigure la data stabilit-, prezen/a .n instan/- a persoanelor pe care le-au
solicitat .n listele prezentate de ele. Dac- una din p-r/i este .n imposibilitate de a asigura prezen/a vreunei persoane din lista
.naintat-, ea poate solicita, prin cerere, citarea acestor persoane de c-tre instan/a de judecat-.
Dac- cauza a fost trimis- .n instan/a de judecat- f-r- ca .nvinuitul s- ia cuno2tin/- de materialele dosarului 2i f-r- a primi copia de
pe recizitoriu, iar .n 2edin/a preliminar- .nvinuitul s-a prezentat, instan/a dispune executarea acestor m-suri de c-tre procuror,
fix.nd astfel data pentru judecare a cauzei, ca inculpatul s- aib- timp suficient pentru a-2i preg-ti ap-rarea.
Ga numirea cauzei pentru judecare instan/a se va expune 2i asupra m-surilor preventive sau de ocrotire .n conformitate cu
prevederile prezentului cod.
"onstat.nd condi/ii, prev-zute la articolele ;6-;, pentru conexare a cauzelor penale sau condi/ii pentru disjungere a cauzei, instan/a
.n 2edin/- preliminar- va solu/iona 2i aceste cestiuni. 0n mod deosebit urmeaz- a fi solu/ionat- problema privind disjungerea
cauzei .n privin/a minorilor 2i .n privin/a persoanelor care au .nceiat acord de recunoa2tere a vinov-/iei, pentru a dispune
judecarea acestor cauze .n proceduri speciale.
1.2 Analiza1i cazurile de suspendare a procesului penal +n @edin1a preliminar,.
Articolul 3%;. Suspendarea @i reluarea procesului penal
%uspendarea procesului penal se dispune .n 2edin/a preliminar- .n cazul .n care se constat- c-, la momentul parvenirii cauzei .n
instan/-, inculpatul sufer- de o boal- grav- care .i .mpiedic- participarea la judecarea cauzei. "ondi/iile 2i modul de suspendare 2i
reluare a procesului penal sunt comentate la art. ,,?, care se aplic- .n mod corespunz-tor. %uspendarea 2i reluarea procesului penal
se face de instan/- prin .nceiere motivat-.
Articolul 33.. Suspendarea @i reluarea =udec,rii cauzei
1. !emei pentru a suspenda judecarea cauzei poate fi doar .mboln-virea inculpatului de o boal- grav- care .i .mpiedic-
participarea la judecare. "onstatarea .mboln-virii inculpatului de o boal- grav- are loc pe baza expertizei medicale. )eluarea
procesului penal are loc din oficiu de .ndat- cec sa constatat posibilit-/ii inculpatului de a participa la proces. %uspendarea 2i
reluarea procesului se dispune de c-tre instan/- prin .nceiere.
2. Dac- .n cauza penal- s.nt mai mul/i inculpa/i unul dintre care s-a .mboln-vit grav, procesul penal .n privin/a acestuia se
suspend- p.n- la .ns-n-to2ire, iar .n privin/a celorlal/i inculpa/i judecarea cauzei continu-. Ap-r-torul inculpatului .n privin/a
';
c-ruia procesul a fost suspendat, iar .n cazul minorilor 2i reprezentantul lui legal particip- .n mod obligatoriu la judecarea cauzei
celorlal/i inculpa/i 2i .l reprezint- dac- infrac/iunea a fost s-v.r2it- cu participa/ie.
3. Dup- reluarea procesului suspendat cauza este judecat- .n continuare de c-tre acela2i judec-tor sau, dup- caz, de acela2i
complet de judecat- 2i .n privin/a inculpatului fa/- de care a fost reluat procesul Ga proces particip- ap-r-torul inculpatului, care
i-a reprezentat interesele .n cadrul judec-rii coparticipan/ilor. 0n aceast- situa/ie inculpatul va lua cuno2tin/- de toate materialele
2edin/ei de judecat- .n privin/a persoanelor condamnate .n aceea2i cauz- pentru a2i preg-ti ap-rarea. Pentru inculpatul .n privin/a
c-ruia procesul a fost suspendat, procesul se reia din faza de judecat- la care a fost suspendat. Inculpatul 2i ap-r-torul s-u s.nt
.n drept s- solicite repetarea oric-ror ac/iuni procesuale efectuate .n lipsa inculpatului dac- acesta are de concretizat
suplimentar anumite cestiuni.
%. Dac- din careva motive .ntemeiate ap-r-torul inculpatului care i-a reprezentat interesele .n procesul judec-rii cauzei .n privin/a
coparticipan/ilor, nu va putea s--i apere interesele .n acest proces, cauza urmeaz- a fi transmis- altui judec-tor sau, dup- caz, altui
complet de judecat-, care va judeca cauza .n privin/a inculpatului fa/- de care s-a reluat procesul de la .nceput .n ordinea
general-, de oarece nu poate fi realizat- continuitatea ap-r-rii acestui inculpat, fapt ce va afecta calitatea ap-r-rii lui.
1.3 Aprecia1i @i motiva1i prezentarea @i e!aminarea listei proelor din perspectiva dreptului la ap,rare 2
contradictorialit,1ii @i egalit,1ii armelor
Articolul ;. &galitatea .n fa/a legii 2i a autorit-/ilor
A'9 !o/i s.nt egali .n fa/a legii, a organelor de urm-rire penal- 2i a instan/ei de judecat- f-r- deosebire de sex, ras-, culoare, limb-,
religie, opinie politic- sau orice alt- opinie, origine na/ional- sau social-, apartenen/- la o minoritate na/ional-, avere, na2tere sau
orice alt- situa/ie.
A69 "ondi/iile speciale de urm-rire penal- 2i judecare fa/- de anumite categorii de persoane care beneficiaz-, conform legii, de un
anumit grad de imunitate se asigur- .n baza prevederilor "onstitu/iei, tratatelor interna/ionale, prezentului cod 2i altor legi.
Articolul 17. Asigurarea dreptului la ap-rare
A'9 0n tot cursul procesului penal, p-r/ile Ab-nuitul, .nvinuitul, inculpatul, partea v-t-mat-, partea civil-, partea civilmente
responsabil-9 au dreptul s- fie asistate sau, dup- caz, reprezentate de un ap-r-tor ales sau de un avocat care acord- asisten/-
juridic- garantat- de stat.
A69 Organul de urm-rire penal- 2i instan/a judec-toreasc- s.nt obligate s- asigure participan/ilor la procesul penal deplina
exercitare a drepturilor lor procesuale, .n condi/iile prezentului cod.
A,9 Organul de urm-rire penal- 2i instan/a s.nt obligate s- asigure b-nuitului, .nvinuitului, inculpatului dreptul la asisten/- juridic-
calificat- din partea unui ap-r-tor ales de el sau a unui avocat care acord- asisten/- juridic- garantat- de stat, independent de
aceste organe.
A;9 Ga audierea p-r/ii v-t-mate 2i a martorului, organul de urm-rire penal- nu este .n drept s- interzic- prezen/a avocatului invitat
de persoana audiat- .n calitate de reprezentant.
A59 0n cazul .n care b-nuitul, .nvinuitul, inculpatul nu au mijloace de a pl-ti ap-r-torul, ei s.nt asista/i gratuit de c.te un avocat
care acord- asisten/- juridic- garantat- de stat.
Articolul 2%. Principiul contradictorialit-/ii .n procesul penal
A'9 Urm-rirea penal-, ap-rarea 2i judecarea cauzei s.nt separate 2i se efectueaz- de diferite organe 2i persoane.
A69 Instan/a judec-toreasc- nu este organ de urm-rire penal-, nu se manifest- .n favoarea acuz-rii sau a ap-r-rii 2i nu exprim- alte
interese dec.t interesele legii.
A,9 P-r/ile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind .nvestite de legea procesual- penal- cu posibilit-/i egale pentru
sus/inerea pozi/iilor lor. Instan/a de judecat- pune la baza sentin/ei numai acele probe la cercetarea c-rora p-r/ile au avut acces .n
egal- m-sur-.
A;9 P-r/ile .n procesul penal .2i aleg pozi/ia, modul 2i mijloacele de sus/inere a ei de sine st-t-tor, fiind independente de instan/-,
de alte organe ori persoane. Instan/a de judecat- acord- ajutor oric-rei p-r/i, la solicitarea acesteia, .n condi/iile prezentului cod,
pentru administrarea probelor necesare.
Articolul ;.
1arantarea 2i )espectarea drepturilor, libert-/ilor 2i demnit-/ii umane este un domeniu .n care interven/ia statului este dezirabil-
2i obligatorie. Aceast- obliga/ie nu trebuie s- fie ignorat- din mai multe considerente. Unul din ele este .ncrederea .n justi/ie 2i
sentimentul de siguran/- al fiec-rui membru al societ-/ii c.nd este vorba despre protec/ia lui din partea statului. Pe l.ng- acest
drept moral, inerent persoanei statul mai este obligat s- respecte aceste exigen/e 2i datorit- angajamentelor interna/ionale 2i
actelor normative interne.
"onstitu/ia )epublicii (oldova .n art. ; prevede c- normele "onstitu/ionale cu privire la drepturile 2i libert-/ile omului se
interpreteaz- 2i se aplic- .n concordan/- cu Declara/ia Universal- a Drepturilor Omului, cu pactele 2i celelalte tratate la care
)epublica (oldova este parte. Dac- exist- neconcordan/e .ntre aceste acta interna/ionale 2i legile interne ale )epublicii
(oldova, prioritate au reglement-rile interna/ionale.
"odul de Procedur- penal- al ).(. consacr- drepturile, libert-/ile 2i demnitatea uman- .n art. '? : acord.ndu-i valoare de
principiu general al Procesului Penal. 0n formularea pe care o prime2te .n "odul de Procedur- Penal- obliga/ia statului de a
garanta 2i a respecta drepturile, libert-/ile 2i demnitatea uman- se materializeaz- prin interdic/ia tuturor organelor 2i
persoanelor participante la procesul penal de a .ntreprinde orice ac/iune care ar putea prejudicia valorile ocrotite de acest
principiu. Persoanele participante la procesul penal sunt 2i altele, dec.t acele persoane cu func/ii de r-spundere 2iJsau
reprezentan/e ale organelor de stat cu atribu/ii legale .n cadrul procesului penal.
Aceste persoane pot fi ciar b-nuitul, .nvinuitul, inculpatul, partea v-t-mat-, partea civil-, partea civilmente-responsabil-,
martorii 2i al/i participan/i implica/i .n procesul penal. Principiul dat garanteaz-, .n egal- m-sur-, drepturile, libert-/ile 2i
demnitatea oric-rui participant al Procedurii Penale.
0nc-lcarea acestor valori poate fi comis- 2i prin inac/iune, atunci c.nd persoanele oficiale implicate .n Procedura Penal- nu
intervin, cu bun- 2tiin/-, .n cazurile de .nc-lcare a drepturilor, libert-/ilor 2i demnit-/ii umane, adic- c.nd aceste ac/iuni le sunt
puse .n sarcin- prin norme juridice procesual-penale sau alte acte care le reglementeaz- statutul juridic.
Procedura Penal- este o ramur- de drept ce reglementeaz- raporturile sociale din momentul .n care a fost descoperit- comiterea
unei infrac/iuni. Aceste raporturi se realizeaz- 2i .n virtutea principiului oficialit-/ii procesului penal, pentru a ap-ra
'5
societatea de ac/iuni criminale. 0n aceste cazuri, .n interesul societ-/ii unele drepturi ale individului pot fi limitate pentru o
perioad- de timp, .n cadrul procesului penal. Al. 6 al art. '? "PP admite limitarea temporar- a drepturilor 2i libert-/ilor persoanei
2i aplicarea doar de c-tre organele competente a m-surilor de constr.ngere, numai .n cazurile 2i .n modul strict prev-zut de "odul
de Procedur- Penal-. Prevederile "PP, la acest capitol, cuprind institu/ia Pudec-torului de Instruc/ie .n art. 6C al. ,H art. ;' "PP,
capitolul 7(-surile Preventive8, capitolul 7"ontrolul Pudicial al Procedurii prejudiciare. Aceste norme juridice 2i altele din "odul
de Procedur- Penal- prev-d anume acele cazuri 2i modul de limitare a drepturilor prev-zute de principiul )espect-rii drepturilor,
libert-/ilor 2i demnit-/ii umane.
Al. , al art. '? al "PP interzice, f-r- nici o excep/ie, supunerea persoanei la tortur-, la tratamente cu cruzime, inumane ori
degradanteH sau de/inerea .n condi/ii umilitoare 2i impunerea particip-rii la ac/iuni procesuale care ar leza demnitatea uman-.
"onstitu/ia ).(. consacr- acest principiu .n al. 6;$
A'9 %tatul garanteaz- fiec-rui om dreptul la via/- 2i la integritate fizic- 2i psiic-H
A69 *imeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane ori departamente.
Pe l.ng- reglementarea constitu/ional- a acestui aspect al principiului, el prime2te 2i o vast- reglementare interna/ional-.
Adunarea 1eneral- a Organiza/iei *a/iunilor Unite a adoptat Declara/ia Universal- a Drepturilor Omului la '?.NII.'C;E 2i
principiul respect-rii demnit-/ii umane Aart. 59. Acest principiu este reluat 2i .n art. , al "onven/iei &uropene privind protec/ia
drepturilor omului 2i a libert-/ilor fundamentale A)oma, ;.NI.'C5?9. "onven/ia &uropean- pentru prevenirea torturii 2i a
pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, adoptat- la %trasbourg la 6D.NI,'CE@, devine obligatorie din
?'.?6.'CCE 2i pentru )epublica (oldova. Pactul Interna/ional cu privire la Drepturile "ivile 2i Politice din 'CDD .n art. @
iar-2i consacr- acest principiu, de asemenea 2i "onven/ia O*U din 'CE; pentru prevenirea torturii 2i a altor !ratamente sau
pedepse "rude, Inumane ori Degradante.
0n toate aceste acte juridice figureaz- termeni$ tortur-, tratament inuman, tratament degradant.
"onven/ia O*U pentru prevenirea torturii, .n vigoare din 6D iunie 'CE@ .n art. ' stabile2te$ !ermenul 7tortur-8 semnific-
orice act prin care se cauzeaz- unei persoane .n mod inten/ionat suferin/e sau dureri grave, fie fizice sau psiice .n scopul
de/inerii de la ea sau de la o ter/- persoan- a unei anumite informa/ii sau m-rturiiH pedepsirea ei pentru o ac/iune, pe care ea
sau o ter/- persoan- a comis-o sau este b-nuit- de comitereH intimidarea sau constr.ngerea ei sau a unei ter/e persoane ori din
alte motive bazate pe orice fel de discriminare.
De aici rezult- c- tortura este construit- din trei elemente esen/iale$
"auzarea unor suferin/e sau durerii fizice sau psiice graveH
"auzarea inten/ionat- a dureriiH
Urm-rirea unui scop anume precum ar fi ob/inerea informa/iei, pedepsirea sau intimidarea.
"urtea &uropean- pentru ap-rarea Drepturilor Omului deosebe2te trei no/iuni de baz- ale art. , al. "&DO dup- indicele de
gravitate al tratamentului sau al pedepselor. Pentru fiecare dintre no/iuni "omisia &uropean- pentru Drepturile Omului 2i
"urtea definesc criteriile cu prilejul a dou- cauze interstatale examinate de "urte. 0n cauza Danemarca, #ran/a, *orvegia,
%uedia 2i Olanda cJ1reciei. A"auza 1reac- 'CDC9 au determinat gradele comportamentului interzis dup- cum urmeaz-$
!ortura$ tratament inuman av.nd drept scop ob/inerea informa/iei sau a unor m-rturisiri, sau aplicarea unei pedepse.
!ratamentul sau pedeapsa uman-$ tratament de natur- s- provoace .n mod deliberat grave suferin/e mintale sau fizice, care,
.n aceste situa/ii particulare, nu se pot justifica.
!ratament degradant$ tratament care umile2te .n mod grav individual .n fa/a altora sau care .l determin- s- ac/ioneze
.mpotriva voin/ei ori a con2tiin/ei sale.
0n cauza Irlanda cJ)egatul Unit A'C@E9 "urtea a modificat un pic aceste principii, dar .n esen/- p-str.nd prevederile lor.
Acest principiu include 2i interdic/ia aplic-rii pedepsei cu moartea. Protocolul adi/ional nr. D la "&DO prevede cazurile
excep/ionale c.nd un stat poate prescrie o pedeaps- cu moartea.
"odul de Procedur- Penal- al ).(. interzice 2i de/inerea .n condi/ii umilitoare pentru a nu ofensa, jigni sau .njosi persoana cu
scopul de a-l pune .ntr-o situa/ie de inferioritate, care s--i aduc- atingere demnit-/ii. Prin demnitate .n/elegem :
con2tientizarea individual- 2i de c-tre alte persoane a faptului posed-rii unor calit-/i morale 2i intelectuale de apreciere a
personalit-/ii.
0n caz de .nc-lcare a acestui principiu orice persoan- este .n drept s--2i apere prin orice mijloc neinterzis de lege libert-/ile 2i
demnitatea uman- prejudiciate ilegal .n cursul procesului Penal.
Gegisla/ia )epublicii (oldova prevede modul de ap-rare al acestor drepturi .n Gegea )( privind modul de reparare a
prejudiciului cauzat prin ac/iunile ilicite ale organelor de urm-rire penal-, ale procurorului 2i ale instan/elor judec-tore2ti din
65.?6.'CCE.
Test 231; Punerea pe rol
2.1 Defini1i institu1ia punerii pe rol a cauzei penale.
Articolul 3%%. )epartizarea cauzei parvenite pentru judecare
"auza parvenit- .n instan/-, .n termen de p.n- la , zile, se repartizeaz- judec-torului sau, dup-
caz, completului de judecat- de c-tre pre2edintele sau vicepre2edintele instan/ei, prin rezolu/ie,
conform modului stabilit la .nceputul anului, prin repartizarea numerelor dosarelor judec-torilor,
.n ordinea alfabetic- a numelor acestora. Derogarea de la aceast- ordine poate avea loc numai .n
'D
cazul deregl-rii grave a s-n-t-/ii judec-torului, c-ruia .i revine num-rul respectiv al dosarului,
sau .n cazurile legate de alte temeiuri justificate care urmeaz- s- fie argumentate .n .nceierea de
transmitere a cauzei altui judec-tor. "oncomitent cu repartizarea cauzei completului de judecat-,
pre2edintele sau vicepre2edintele instan/ei dispune care din judec-torii completului va prezida
2edin/a de judecat-.
comentariuBArticolul 3%%. Repartizarea cauzei parvenite pentru =udecata
Pentru a asigura o judecat- mai obiectiv- 2i impar/ial-, legislatorul a prev-zut procedura de repartizare a cauzelor penale. "auza
parvenit- .n instan/a, .n termen de p.n- la , zile, se repartizeaz- judec-torului sau, dup- caz, completului de judecat- de c-tre
pre2edintele sau vicepre2edintele instan/ei, prin rezolu/ie.
"auzele penale se repartizeaz- conform modului stabilit la .nceputul anului, prin repartizarea numerelor dosarelor
judec-torilor, .n ordinea alfabetic- a numelor acestora. Astfel, la .nceputul anului, reie2ind din num-rul de cauze penale, judecate
de c-tre instan/a respectiv-, pre2edintele va repartiza numerele dosarelor penale judec-torilor din instan/a respectiv- .n ordinea
alfabetic- a numelor judec-torilor. Gista judec-torilor cu numerele dosarelor repartizate pe .ntreg anul se p-streaz- la pre2edintele
instan/ei. "auzei parvenite .n instan/- i se atribuie num-rul ordinar conform registrului de eviden/- a dosarelor penale .n cancelaria
instan/ei, iar apoi cauza se transmite pre2edintelui sau vicepre2edintelui, care verific.nd lista judec-torilor cu numerele dosarelor
repartizate, dispune prin rezolu/ie repartizarea cauzei date judec-torului c-ruia i-a revenit num-rul de .nregistrare a dosarului dat.
Derogarea de la aceast- ordine poate avea loc numai .n cazul deregl-rii grave a s-n-t-/ii judec-torului, c-ruia .i revine
num-rul respectiv al dosarului, sau .n cazurile legate de alte temeiuri justificate care urmeaz- s- fie argumentate .n .nceierea de
transmitere a cauzei altui judec-tor.
"oncomitent cu repartizarea cauzei completului de judecat-, pre2edintele sau vicepre2edintele instan/ei dispune care din
judec-torii completului va prezida 2edin/a de judecat-.
2.2 Aprecia1i importan1a @edin1ei preliminare.
Articolul 3%5. Qedin/a preliminar-
A'9 0n termen de cel mult , zile de la data la care cauza a fost repartizat- pentru judecare, judec-torul sau, dup- caz,
completul de judecat-, studiind materialele dosarului, fixeaz- termenul pentru 2edin/a preliminar-, care va .ncepe .n cel mult 6?
de zile de la data repartiz-rii cauzei, cu excep/ia infrac/iunilor flagrante. Qedin/a preliminar- .n cauzele .n care s.nt inculpa/i
minori sau aresta/i se face de urgen/- 2i cu prioritate, p.n- la expirarea termenului de arest stabilit anterior.
A69 0n cazul posibilit-/ii judec-rii cauzei .n procedur- de urgen/-, judec-torul pune cauza pe rol f-r- a /ine 2edin/a
preliminar- 2i ia m-surile necesare pentru preg-tirea 2i desf-2urarea 2edin/ei de judecare a cauzei ca aceasta s- nu fie am.nat-.
A,9 Qedin/a preliminar- const- .n solu/ionarea, cu participarea p-r/ilor, a cestiunilor legate de punerea pe rol a cauzei.
Qedin/a preliminar- se /ine cu respectarea condi/iilor generale de judecare a cauzei, prev-zute la capitolul I din prezentul titlu,
care se aplic- .n mod corespunz-tor.
A;9 0n 2edin/a preliminar- se solu/ioneaz- cestiunile privind$
'9 cererile 2i demersurile .naintate, precum 2i recuz-rile declarateH
69 lista probelor care vor fi prezentate de c-tre p-r/i la judecarea cauzeiH
,9 trimiterea cauzei dup- competen/- sau, dup- caz, .ncetarea, total- sau par/ial-, a procesului penalH
;9 suspendarea procesului penalH
59 fixarea termenului de judecat-H
D9 m-surile preventive 2i de ocrotire.
ComentariuB Articolul 3%5. Cedin1a preliminar,
Pentru a asigura o organizare mai eficient- a procesului de judecare a cauzei f-r- am.n-ri nejustificate a 2edin/ei de
judecat-, legislatorul a prev-zut procedura 2edin/ei preliminare a instan/ei de judecat- .n cadrul c-reia vor fi solu/ionate cestiunile
privind cererile, demersurile 2i recuz-rile, dac- acestea au parvenit la aceast- faz-H cestiunea prezent-rii 2i examin-rii listei
probelor, precum 2i cestiunile privind trimiterea cauzei .n instan/a de judecat- competent-, suspendarea sau .ncetarea procesului
dac- este cazul ori numirea cauzei spre judecare 2i referitor la m-surile preventive 2i de ocrotire.
0n termen de cel mult '? zile de la data la care cauza a fost repartizat- de c-tre pre2edinte sau vicepre2edinte, judec-torul
sau, dup- caz, completului de judecat-, studiaz- materialele dosarului 2i judec-torul sau pre2edintele completului fixeaz- termenul
pentru 2edin/a preliminar-.
Qedin/a preliminar- .n cauzele .n care s.nt inculpa/i minori sau aresta/i se face de urgen/- 2i cu prioritate, astfel ca cauza
s- fie judecat- pe c.t este posibil mai repede.
0n cazul posibilit-/ii judec-rii cauzei .n procedur- de urgen/- 2i dac- nu sunt cestiuni prev-zute la alin. A;9 din articolul
comentat pentru solu/ionare, judec-torul sau, dup- caz, pre2edintele completului de judecat- pune cauza pe rol f-r- a /ine 2edin/a
preliminar- 2i ia m-surile necesare pentru preg-tirea 2i desf-2urarea 2edin/ei de judecare a cauzei astfel ca aceasta s- nu fie
am.nat-.
Qedin/a preliminar- const- .n solu/ionarea, cu participarea p-r/ilor, a cestiunilor legate de punerea pe rol a cauzei. Deci, pentru a
desf-2ura 2edin/a preliminar- este necesar de a cita p-r/ile, iar dac- inculpatul este de/inut .n arest, se va dispune 2i aducerea lui .n
2edin/a preliminar-. Qedin/a preliminar- se /ine cu respectarea condi/iilor generale de judecare a cauzei, prev-zute la capitolul I
din prezentul titlu, care se aplic- .n mod corespunz-tor
2.3 Argumenta1i2 prin prisma dreptului la un proces ec4itail2 repartizarea aleatorie a cauzelor penale.
Opinia proprie si se poate de facut tangenta cu principiul$
Articolul 2/. Independen/a judec-torilor 2i supunerea lor numai legii
A'9 Ga .nf-ptuirea justi/iei .n cauzele penale, judec-torii s.nt independen/i 2i se supun numai legii. Pudec-torii judec-
cauzele penale pe baza legii 2i .n condi/ii care exclud orice presiune asupra lor.
A69 Pudec-torul judec- materialele 2i cauzele penale conform legii 2i propriei convingeri bazate pe probele cercetate .n
procedura judiciar- respectiv-.
'@
A,9 Pudec-torul nu trebuie s- fie predispus s- accepte concluziile date de organul de urm-rire penal- .n defavoarea
inculpatului sau s- .nceap- o judecat- de la ideea preconceput- c- acesta a comis o infrac/iune ce constituie obiectul .nvinuirii.
%arcina prezent-rii probelor .nvinuirii .i revine procurorului.
A;9 Pusti/ia penal- se .nf-ptuie2te f-r- careva imixtiune. Pudec-torul este obligat s- se opun- oric-rei .ncerc-ri de a
exercita presiune asupra sa. &xercitarea de presiune asupra judec-torului la judecarea cauzelor penale cu scopul de a influen/a
emiterea ot-r.rii judec-tore2ti atrage r-spundere conform legii.
A59 Pudec-torul de instruc/ie este independent .n rela/iile cu celelalte organe de drept 2i instan/e judec-tore2ti 2i .2i
exercit- atribu/iile numai .n temeiul legii 2i .n cadrul acesteia.
1.1 Determina1i limitele =udec,rii cauzei.
Articolul 325. Gimitele judec-rii cauzei
A'9 Pudecarea cauzei .n prim- instan/- se efectueaz- numai .n privin/a persoanei puse sub .nvinuire 2i numai .n limitele .nvinuirii
formulate .n recizitoriu.
A69 (odificarea .nvinuirii .n instan/a de judecat- se admite dac- prin aceasta nu se agraveaz- situa/ia inculpatului 2i nu se lezeaz-
dreptul lui la ap-rare. (odificarea .nvinuirii .n sensul agrav-rii situa/iei inculpatului se admite numai .n cazurile 2i .n condi/iile
prev-zute de prezentul cod.

Articolul 325. $imitele =udec,rii cauzei
Pudecarea cauzei .n prim- instan/- are loc doar .n privin/a persoanei puse sub .nvinuire 2i numai .n limitele .nvinuirii formulate .n
recizitoriu, .nvinuire .n privin/a c-reia persoana a avut posibilitatea real- de a-2i preg-ti ap-rarea. (odificarea .nvinuirii .n
cadrul judec-rii cauzei poate avea loc numai dac- prin aceasta nu se agraveaz- situa/ia inculpatului 2i nu se lezeaz- dreptul lui la
ap-rare. "onstituie agravarea situa/iei inculpatului orice modificare a .nvinuirii care fie m-re2te volumul de .nvinuire referitor la
fapt- f-r- re.ncadrare a faptei .n baza unei legi mai aspre, fie duce la re.ncadrarea ac/iunilor .n baza unei legi mai aspre, fie
completeaz- .nvinuirea cu ni2te semne calificative care nu au fost puse persoanei sub .nvinuire sau .n orice alt mod duce la
agravarea situa/iei inculpatului.
Orice modificare a .nvinuirii .n sensul agrav-rii situa/iei inculpatului poate avea loc doar .n condi/iile 2i .n cazurile prev-zute de
art. ,6D.
1.2 Compara1i procedura modific,rii +nvinuirii +n @edin1a de =udecat, +n sensul atenu,rii @i +n sensul agrav,rii situa1iei
inculpatului
Articolul 32/. 'odificarea acuz,rii +n @edin1a de =udecat, +n sensul agrav,rii ei
Articolul 32/. (odificarea acuz-rii .n 2edin/a de judecat- .n sensul agrav-rii ei
A'9 Procurorul care particip- la judecarea cauzei penale .n prim- instan/- 2i .n instan/a de apel este .n drept s- modifice, prin
ordonan/-, .nvinuirea adus- inculpatului .n cadrul urm-ririi penale .n sensul agrav-rii ei dac- probele cercetate .n 2edin/a de
judecat- dovedesc incontestabil c- inculpatul a s-v.r2it o infrac/iune mai grav- dec.t cea incriminat- anterior, aduc.nd la
cuno2tin/- inculpatului, ap-r-torului lui 2i, dup- caz, reprezentantului legal al inculpatului noua .nvinuire. 0n asemenea situa/ie,
instan/a, la cererea inculpatului 2i a ap-r-torului lui, acord- termen necesar pentru preg-tirea ap-r-rii de noua .nvinuire, dup- ce
judecarea cauzei continu-. 0n instan/a de apel, procurorul poate modifica acuzarea .n sensul agrav-rii doar .n cazul .n care a
declarat apel.
A69 Dac-, .n cadrul judec-rii cauzei, se constat- c- inculpatul a s-v.r2it o alt- infrac/iune sau c- au ap-rut circumstan/e noi care
vor influen/a la .ncadrarea juridic- a .nvinuirii aduse lui, sau c- infrac/iunea incriminat- a fost comis- .n coparticipare cu alt-
persoan- care a fost scoas- ne.ntemeiat sau ilegal de sub urm-rire penal-, instan/a, la cererea procurorului, am.n- examinarea
cauzei pe un termen de p.n- la o lun- 2i o restituie procurorului pentru efectuarea urm-ririi penale privind aceast- infrac/iune sau
pentru reluarea urm-ririi penale, .n modul stabilit la art.6E@, pentru formularea unei .nvinuiri noi 2i .naintarea acesteia
inculpatului, cu participarea ap-r-torului. 0n primul caz, instan/a restituie dosarul penal f-r- recizitoriu 2i f-r- procesul-verbal al
2edin/ei de judecat- 2i anexele la el, iar .n situa/ia c.nd cauza se restituie procurorului .n vederea relu-rii urm-ririi penale .n
privin/a persoanei scoase anterior de sub urm-rire penal- pentru aceea2i fapt-, instan/a restituie dosarul penal cu recizitoriu.
Dup- aceasta, materialele noi, dob.ndite .n cadrul urm-ririi penale, se aduc la cuno2tin/- inculpatului, ap-r-torului acestuia 2i
celorlal/i participan/i interesa/i, .n condi/iile prevederilor art.6C, 2i 6C;, apoi cauza se prezint- .n instan/a respectiv- pentru
continuarea judec-rii. Ga demersul procurorului, termenul stabilit .n prezentul alineat poate fi prelungit de instan/- p.n- la 6 luni,
la expirarea c-ruia cauza, .n mod obligatoriu, se trimite instan/ei pentru continuarea judec-rii.
A,9 Dac-, .n urma .naint-rii unei .nvinuiri noi, mai grave, se scimb- competen/a de judecare a cauzei penale, instan/a, prin
.nceiere, trimite cauza penal- dup- competen/-.
1. 0n cadrul judec-rii cauzei .n prim- instan/-, procurorul participant la judecarea cauzei penale este .n drept s- modifice, prin
ordonan/-, .nvinuirea adus- inculpatului .n cadrul urm-ririi penale .n sensul agrav-rii ei dac- probele cercetate .n 2edin/a de
judecat- .n opinia lui dovedesc incontestabil c- inculpatul a s-v.r2it o infrac/iune mai grav- dec.t cea incriminat- anterior.
Procurorul trebuie s- aduc- la cuno2tin/- inculpatului, ap-r-torului acestuia 2i, dup- caz, reprezentantului lui legal noua
.nvinuire, .nm.n.ndu-le copia ordonan/ei de modificare a .nvinuirii 2i explic- inculpatului sensul noii .nvinuiri. 0n asemenea
situa/ie, instan/a, la cererea inculpatului 2i a ap-r-torului lui, acord- termen necesar pentru preg-tirea ap-r-rii de noua
.nvinuire, dup- ce judecarea cauzei continu-.
2. Dac-, .n cadrul judec-rii cauzei, se constat- c- inculpatul a s-v.r2it o alt- infrac/iune care va influen/a .ncadrarea juridic-
a .nvinuirii aduse lui, instan/a, la cererea procurorului, am.n- examinarea cauzei pe un termen de p.n- la o lun- 2i restitue
cauza c-tre procuror pentru efectuarea urm-ririi penale privind aceast- infrac/iune. 0n aceast- situa/ie, instan/a restituie dosarul
penal f-r- recizitoriu 2i f-r- procesul-verbal al 2edin/ei de judecat- 2i anexele la el.
3. Dup- efectuarea urm-ririi penale pe aceast- infrac/iune, procurorul formuleaz- printr-o ordonan/- o nou- .nvinuire 2i o
.nainteaz- inculpatului, cu participarea ap-r-torului .n ordinea prev-zut- de art. 6E' 2i 6E6. Dup- aceasta, materialele noi,
dob.ndite .n cadrul urm-ririi penale, se aduc la cuno2tin/- inculpatului, ap-r-torului lui 2i celorlal/i participan/i interesa/i, .n
condi/iile prevederilor art.6C, 2i 6C;, apoi cauza se prezint- .n instan/a respectiv- pentru continuarea judec-rii ei de
acela2i complet de judecat-.
'E
%. Ga demersul procurorului, termenul de o lun- poate fi prelungit de instan/- p.n- la 6 luni, la expirarea c-ruia cauza, .n
mod obligatoriu, se trimite instan/ei pentru continuarea judec-rii.5. Dac-, .n urma .naint-rii unei .nvinuiri noi, mai grave, se
scimb- competen/a de judecare a cauzei penale, instan/a, prin .nceiere, .2i declin- competen/a 2i trimite cauza penal-
instan/ei de judecat- competente .n ordinea prev-zut- de art. ;;
2.3 Proiecta1i situa1ii de renun1are la proe @i prezentare a proelor suplimentare.
Articolul 327. Prezentarea probelor suplimentare
Instan/a de judecat-, la cererea p-r/ilor, poate am.na 2edin/a de judecat- pe o perioad- de p.n- la o lun- pentru ca acestea s-
prezinte probe suplimentare .n cazul .n care ele consider- c- probele prezentate .n instan/- s.nt insuficiente pentru confirmarea
pozi/iilor lor. Probele prezentate suplimentar se cerceteaz- .n 2edin/a de judecat- .n mod obi2nuit. Dac- p-r/ile nu prezint- probe
suplimentare .n termenul cerut, instan/a solu/ioneaz- cauza .n baza probelor existente.
Articolul 329. )enun/area la probe
A'9 P-r/ile, .n procesul judec-rii cauzei, pot renun/a la unele probe pe care le-au propus.
A69 Dup- punerea .n discu/ie a renun/-rii la probe, instan/a dispune neexaminarea acestora dac- nu s-a solicitat examinarea lor de
c-tre alt- parte.
Articolul 32;. )ezolvarea cestiunii cu privire la m-sura preventiv-
A'9 Ga judecarea cauzei, instan/a, din oficiu sau la cererea p-r/ilor 2i ascult.nd opiniile acestora, este .n drept s- dispun- aplicarea,
.nlocuirea sau revocarea m-surii preventive aplicate inculpatului. O nou- cerere de aplicare, .nlocuire sau revocare a m-surii
preventive poate fi depus- dac- au ap-rut temeiuri pentru aceasta, dar nu mai devreme dec.t peste o lun- dup- ce .nceierea
precedent- privind aceast- cestiune a intrat .n vigoare sau dac- nu au intervenit noi .mprejur-ri care condi/ioneaz- noua cerere.
A69 0n cazul aplic-rii arest-rii preventive, ot-r.rea instan/ei poate fi atacat-, .n termen de , zile, .n instan/a ieraric
superioar- cu recurs, care se va judeca conform prevederilor art.,'6, care se aplic- .n mod corespunz-tor.
Suiectul 21
1.1 Relata1i cazurile cDnd =udecata poate avea loc +n lipsa inculpatului.
Pudecata nu poate avea loc decRt .n prezenSa inculpatului, .n cazul .n care acesta se afla .n stare de deSinere sau esteminor. 0n
celelalte cazuri, instanSa .ndeplinind procedura de citare .n conformitate cu dispoziSiile legii poate judeca procesul,dacT pTrSile
nu se prezintT Ui acestea nu au fost .mpiedicate de o .mprejurare fortuitT. Instanta poate dispune aducerea la judecatT a pTrSilor,
cu mandat de aducere, dacT ascultarea sau prezenSa acestora este necesarT Ui deUi au fost anterior citate, nu s-au prezentat. De
asemenea, instanSa poate dispune Ui amendarea acestora, cu excepSia inculpatului, cu privire la care se poate dispune emiterea
unui mandat de aducere, fTrT citare prealabilT, dacT aceastT mTsurT este .n interesul judecTSii.
1.2Argumenta1i oligativitatea particip,rii inculpatului la =udecarea cauzei +n instan1a de fond @i +n instan1a de apel.
Pre2edintele 2edin/ei de judecat- .ntreab- inculpatul dac- .i este clar- .nvinuirea adus-, dac- accept- s- fac- declara/ii 2i s-
r-spund- la .ntreb-ri. 0n cazul .n care inculpatului nu-i este clar- .nvinuirea formulat-, procurorul .i face explica/iile respective.
Articolul 3/7. Audierea inculpatului
A'9 Dac- inculpatul accept- s- fie audiat, pre2edintele 2edin/ei de judecat- .l .ntreab- .n ce rela/ii se afl- cu partea v-t-mat- 2i .i
propune s- declare tot ce 2tie despre fapta pentru care cauza a fost trimis- .n judecat-. Primii .i pot pune .ntreb-ri ap-r-torul 2i
participan/ii la proces din partea ap-r-rii, apoi procurorul 2i ceilal/i participan/i din partea acuz-rii.
A69 Pre2edintele 2edin/ei 2i, dup- caz, ceilal/i judec-tori pot pune .ntreb-ri inculpatului dup- ce i-au pus .ntreb-ri p-r/ile, .ns-
.ntreb-ri cu caracter de concretizare pot fi puse de pre2edintele 2edin/ei de judecat- 2i judec-tori .n orice moment al audierii.
A,9 Dac- .n cauza penal- s.nt mai mul/i inculpa/i, audierea fiec-ruia dintre ei se face .n prezen/a celorlal/i inculpa/i.
A;9 Audierea unui inculpat .n lipsa unui alt inculpat care particip- la judecarea cauzei se admite numai la cererea p-r/ilor, .n baza
unei .nceieri motivate, c.nd aceasta este necesar pentru stabilirea adev-rului. 0n acest caz, dup- .ntoarcerea inculpatului .nl-turat,
acestuia i se aduce la cuno2tin/- con/inutul declara/iilor f-cute .n lipsa lui 2i i se d- posibilitate s- pun- .ntreb-ri inculpatului
audiat .n lipsa lui.
A59 Inculpatul poate fi audiat ori de c.te ori este necesar .n cursul cercet-rii judec-tore2ti 2i el poate s- fac- declara/ii suplimentare
oric.nd, cu permisiunea pre2edintelui 2edin/ei de judecat-.
AD9 Pre2edintele 2edin/ei de judecat- respinge .ntreb-rile sugestive 2i cele care nu se refer- la cauz-.
Articolul 3/9. "itirea declara/iilor inculpatului
A'9 "itirea declara/iilor inculpatului depuse .n cursul urm-ririi penale, precum 2i reproducerea .nregistr-rilor audio 2i video ale
acestora, pot avea loc, la cererea p-r/ilor, .n cazurile$
'9 c.nd exist- contradic/ii esen/iale .ntre declara/iile depuse .n 2edin/a de judecat- 2i cele depuse .n cursul urm-ririi penaleH
69 c.nd cauza se judec- .n lipsa inculpatului.
A69 Aceea2i regul- se aplic- 2i .n cazurile .n care se d- citire declara/iilor inculpatului depuse anterior .n instan/- sau .n fa/a
judec-torului de instruc/ie, dac- acesta din urm- l-a informat despre posibilitatea citirii lor .n instan/-.
A,9 *u se admite reproducerea .nregistr-rii audio sau video f-r- a se da citire, .n prealabil, declara/iilor consemnate .n procesul-
verbal respectiv.
Articolul 39.. Ultimul cuv.nt al inculpatului
A'9 Dup- terminarea dezbaterilor judiciare, pre2edintele 2edin/ei acord- ultimul cuv.nt inculpatului.
A69 0n timpul .n care inculpatul are ultimul cuv.nt, nu i se pot pune .ntreb-ri 2i el nu poate fi .ntrerupt dec.t .n cazul .n care el se
refer- la alte .mprejur-ri dec.t cele care se refer- la cauz-.
A,9 Dac- inculpatul, .n ultimul cuv.nt, relev- fapte sau .mprejur-ri noi, esen/iale pentru solu/ionarea cauzei, instan/a poate
dispune reluarea cercet-rii judec-tore2ti pentru verificarea acestora.
1.3 Proiecta1i m,suri ale instan1ei +n cazul neprezent,rii nemotivate a inculpatului la =udecarea cauzei.
Articolul 321. Participarea inculpatului la judecarea cauzei 2i efectele neprezent-rii lui
A'9 Pudecarea cauzei .n prim- instan/- 2i .n instan/a de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excep/ia cazurilor
prev-zute de prezentul articol.
A69 Pudecarea cauzei .n lipsa inculpatului poate avea loc .n cazul$
'9 c.nd inculpatul se ascunde de la prezentarea .n instan/-H
'C
69 c.nd inculpatul, fiind .n stare de arest, refuz- s- fie adus .n instan/- pentru judecarea cauzei 2i refuzul lui este confirmat
2i de ap-r-torul luiH
,9 examin-rii unor cauze privitor la s-v.r2irea unor infrac/iuni u2oare c.nd inculpatul solicit- judecarea cauzei .n lipsa sa.
A,9 0n cazul judec-rii cauzei .n lipsa inculpatului, participarea ap-r-torului 2i, dup- caz, a reprezentantului lui legal este
obligatorie.
A;9 0n caz de neprezentare a inculpatului .n instan/-, judecarea cauzei se am.n-, cu excep/ia cazurilor prev-zute la alin.A69.
A59 Instan/a, .n cazul neprezent-rii nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei, este .n drept s- dispun- aducerea silit- a
inculpatului 2i s--i aplice o m-sur- preventiv- sau s- o .nlocuiasc- cu o alt- m-sur- care va asigura prezentarea lui .n instan/-, iar
la demersul procurorului, s- dispun- anun/area inculpatului .n c-utare. 0nceierea privind anun/area inculpatului .n c-utare se
execut- de c-tre organele afacerilor interne.
AD9 Instan/a decide judecarea cauzei .n lipsa inculpatului din motivele prev-zute .n alin.A69 pct.'9 numai .n cazul .n care
procurorul a prezentat probe verosimile c- persoana pus- sub .nvinuire 2i .n privin/a c-reia cauza a fost trimis- .n judecat- a
renun/at .n mod expres la exercitarea dreptului s-u de a ap-rea .n fa/a instan/ei 2i de a se ap-ra personal, precum 2i se sustrage de
la urm-rirea penal- 2i de la judecat-.
Test 22
2.1 Caracteriza1i cazurile de amDnare a @edin1ei de =udecat,.
Articolul 331. Am.narea 2edin/ei de judecat-
A'9 0n cazul .n care cauza nu poate fi judecat- din motivul neprezent-rii .n 2edin/- a uneia din p-r/i sau a martorilor ori din alte
motive .ntemeiate, instan/a, .n urma consult-rii p-r/ilor, decide am.narea 2edin/ei 2i dispune p-r/ii obligate s- prezinte probe s- ia
m-surile respective pentru asigurarea prezen/ei persoanelor care nu s-au prezentat 2i pentru asigurarea judec-rii cauzei la data
fixat- de instan/-.
A69 Dac- .n procesul judec-rii cauzei apare necesitatea de a administra noi probe sau de a modifica .nvinuirea adus-
inculpatului .n sensul agrav-rii ei, precum 2i .n leg-tur- cu alte circumstan/e, instan/a, .n condi/iile art.,6D 2i ,6@, am.n- 2edin/a
de judecat- pe o perioad- respectiv- de timp, convenind cu p-r/ile asupra datei continu-rii 2edin/ei. Ga luarea ot-r.rii privind
am.narea 2edin/ei, pre2edintele nume2te data, ora 2i locul 2edin/ei, iar p-r/ile 2i persoanele prezente la aceast- 2edin/- s.nt obligate
s- se prezinte la data numit- f-r- a fi citate suplimentar. !otodat- se aplic-, .n mod corespunz-tor, dispozi/iile art.6?'.
A,9 Fot-r.rea instan/ei privind am.narea 2edin/ei se adopt- prin .nceiere motivat-, care se consemneaz- .n procesul-
verbal al 2edin/ei.
ComentariuB Articolul 331. Am+narea @edin1ei de =udecat,
Am.narea 2edin/ei de judecat- poate avea loc .n cazul .n care .n 2edin/- nu s-a prezentat careva din p-r/i .n lipsa c-reia
nu poate fi judecat- cauza, sau a intervenit o circumstan/- care .mpiedic- judecarea cauzei la data fixat-. "estiunea necesit-/ii
am.n-rii cauzei se solu/ioneaz- de c-tre instan/- .n urma consult-rii p-r/ilor prezente la proces 2i se decide printr-o .nceiere
motivat- care se consemneaz- .n procesul 2edin/ei de judecat-.
0n cazul am.n-rii 2edin/ei de judecat- din motivul neprezent-rii martorilor sau a altor persoane, instan/a dispune p-r/ii
obligate s- prezinte probe s- ia m-surile respective pentru asigurarea prezen/ei persoanelor care nu s-au prezentat 2i pentru
asigurarea judec-rii cauzei la data fixat- de instan/-. Am.narea 2edin/ei de judecat- nu necesit- .nceperea procesului de la
.nceput.
Dac- .n procesul judec-rii cauzei apare necesitatea de a administra noi probe sau de a modifica .nvinuirea adus-
inculpatului .n sensul agrav-rii ei, precum 2i .n leg-tur- cu alte circumstan/e, instan/a, .n condi/iile art.,6D 2i ,6@, am.n-
2edin/a de judecat- pe o perioad- respectiv- de timp, convenind cu p-r/ile asupra datei continu-rii 2edin/ei.
Ga luarea ot-r.rii privind am.narea 2edin/ei, pre2edintele nume2te data, ora 2i locul 2edin/ei, iar p-r/ile 2i
persoanele prezente la aceast- 2edin/a s.nt obligate s- se prezinte la data numit- f-r- a fi citate suplimentar cu excep/iile
prev-zute de art. ,'C. !otodat- instan/a va aplic-, .n mod corespunz-tor, dispozi/iile art.6?', privitor la sanc/ionare cu amend-
judec-toreasc- a persoanelor care nu s-au prezentat la 2edin/- 2i nu au informat instan/a despre imposibilitatea prezent-rii lor,
pentru neprezentare nejustificat-.
2.2 Distinge1i amDnarea @edin1ei de =udecat, de suspendarea =udec,rii cauzei.
Articolul 33.. %uspendarea 2i reluarea judec-rii cauzei
A'9 %uspendarea judec-rii cauzei se dispune .n cazul .n care se constat- c- inculpatul sufer- de o boal- grav- care .i
.mpiedic- participarea la judecarea cauzei. Instan/a dispune suspendarea 2i reluarea judec-rii cauzei dup- suspendare prin
.nceiere motivat-.
A69 Dac- .n cauza penal- s.nt mai mul/i inculpa/i unul dintre care s-a .mboln-vit grav, procesul penal .n privin/a acestuia
se suspend- p.n- la .ns-n-to2ire, iar .n privin/a celorlal/i inculpa/i judecarea cauzei continu-. Ap-r-torul inculpatului .n privin/a
c-ruia procesul a fost suspendat particip- la judecarea cauzei celorlal/i inculpa/i 2i .l reprezint- dac- infrac/iunea a fost s-v.r2it-
cu participa/ie.
A,9 Dup- reluarea procesului suspendat .n condi/iile alin.A69, acela2i judec-tor sau, dup- caz, complet de judecat- judec-
cauza 2i .n privin/a inculpatului fa/- de care a fost reluat procesul. Pentru aceasta, pre2edintele 2edin/ei de judecat- prezint-
inculpatului materialele 2edin/ei de judecat- .n privin/a persoanelor condamnate .n aceast- cauz- pentru a lua cuno2tin/- de ele 2i
a-2i preg-ti ap-rarea. Pentru inculpatul .n privin/a c-ruia procesul a fost suspendat, procesul se reia din faza de judecat- la care a
fost suspendat. Inculpatul 2i ap-r-torul s-u s.nt .n drept s- solicite repetarea oric-ror ac/iuni procesuale efectuate .n lipsa
inculpatului dac- acesta are de concretizat suplimentar anumite cestiuni.
Articolul 331. Am.narea 2edin/ei de judecat-
A'9 0n cazul .n care cauza nu poate fi judecat- din motivul neprezent-rii .n 2edin/- a uneia din p-r/i sau a martorilor ori
din alte motive .ntemeiate, instan/a, .n urma consult-rii p-r/ilor, decide am.narea 2edin/ei 2i dispune p-r/ii obligate s- prezinte
probe s- ia m-surile respective pentru asigurarea prezen/ei persoanelor care nu s-au prezentat 2i pentru asigurarea judec-rii cauzei
la data fixat- de instan/-.
6?
A69 Dac- .n procesul judec-rii cauzei apare necesitatea de a administra noi probe sau de a modifica .nvinuirea adus-
inculpatului .n sensul agrav-rii ei, precum 2i .n leg-tur- cu alte circumstan/e, instan/a, .n condi/iile art.,6D 2i ,6@, am.n- 2edin/a
de judecat- pe o perioad- respectiv- de timp, convenind cu p-r/ile asupra datei continu-rii 2edin/ei. Ga luarea ot-r.rii privind
am.narea 2edin/ei, pre2edintele nume2te data, ora 2i locul 2edin/ei, iar p-r/ile 2i persoanele prezente la aceast- 2edin/- s.nt obligate
s- se prezinte la data numit- f-r- a fi citate suplimentar. !otodat- se aplic-, .n mod corespunz-tor, dispozi/iile art.6?'.
A,9 Fot-r.rea instan/ei privind am.narea 2edin/ei se adopt- prin .nceiere motivat-, care se consemneaz- .n procesul-
verbal al 2edin/ei.
art 33. de comparat cu 331
art.33.BB 1. !emei pentru a suspenda judecarea cauzei poate fi doar .mboln-virea inculpatului de o boal- grav- care .i
.mpiedic- participarea la judecare. "onstatarea .mboln-virii inculpatului de o boal- grav- are loc pe baza expertizei medicale.
)eluarea procesului penal are loc din oficiu de .ndat- cec sa constatat posibilit-/ii inculpatului de a participa la proces.
%uspendarea 2i reluarea procesului se dispune de c-tre instan/- prin .nceiere.
2. Dac- .n cauza penal- s.nt mai mul/i inculpa/i unul dintre care s-a .mboln-vit grav, procesul penal .n privin/a acestuia se
suspend- p.n- la .ns-n-to2ire, iar .n privin/a celorlal/i inculpa/i judecarea cauzei continu-. Ap-r-torul inculpatului .n privin/a
c-ruia procesul a fost suspendat, iar .n cazul minorilor 2i reprezentantul lui legal particip- .n mod obligatoriu la judecarea cauzei
celorlal/i inculpa/i 2i .l reprezint- dac- infrac/iunea a fost s-v.r2it- cu participa/ie.
3. Dup- reluarea procesului suspendat cauza este judecat- .n continuare de c-tre acela2i judec-tor sau, dup- caz, de acela2i
complet de judecat- 2i .n privin/a inculpatului fa/- de care a fost reluat procesul Ga proces particip- ap-r-torul inculpatului, care
i-a reprezentat interesele .n cadrul judec-rii coparticipan/ilor. 0n aceast- situa/ie inculpatul va lua cuno2tin/- de toate materialele
2edin/ei de judecat- .n privin/a persoanelor condamnate .n aceea2i cauz- pentru a2i preg-ti ap-rarea. Pentru inculpatul .n privin/a
c-ruia procesul a fost suspendat, procesul se reia din faza de judecat- la care a fost suspendat. Inculpatul 2i ap-r-torul s-u s.nt
.n drept s- solicite repetarea oric-ror ac/iuni procesuale efectuate .n lipsa inculpatului dac- acesta are de concretizat
suplimentar anumite cestiuni.
%. Dac- din careva motive .ntemeiate ap-r-torul inculpatului care i-a reprezentat interesele .n procesul judec-rii cauzei .n privin/a
coparticipan/ilor, nu va putea s--i apere interesele .n acest proces, cauza urmeaz- a fi transmis- altui judec-tor sau, dup- caz, altui
complet de judecat-, care va judeca cauza .n privin/a inculpatului fa/- de care s-a reluat procesul de la .nceput .n ordinea
general-, de oarece nu poate fi realizat- continuitatea ap-r-rii acestui inculpat, fapt ce va afecta calitatea ap-r-rii lui.
2.3An calitate de ap,r,tor elaora1i o cerere de amDnare a @edin1ei de =udecat, +n leg,tur, cu prezentarea proelor
suplimentare .
Pudec-toriei sectorului "entru
mun. "i2in-u
)eclamant$ (ustea/- Orest, domiciliat, mun.
"i2in-u, str. &minescu, nr. 5J6, ap. 'DH
Parat$ (inisterul #inan/elor al ). (oldova
mun. "i2in-u, str. "osmonau/ilor, nr. 6
C#R#R# D# C:#'AR# &( >UD#CAT*
Eprivind repararea pre=udiciului cauzat prin ac1iunile ilicite ale organelor
de urm,rire penal, @i ale instan1elor =udec,tore@tiB
%ubsemnatul, (ustea/- Orest, prin prezenta solicit$
'9 admiterea ac/iuniiH
69 incasarea in benefi ciul meu a salariului pentru 2ase luni de absen/- for/at- de la
serviciu, in sum- de @ ?5@ A2apte mii cincizeci 2i 2apte9 leiH
,9 incasarea celtuielilor pentru tratamentul determinat de aplicarea maltrat-rilor
la etapa de urm-rire penal-, in valoare de D @,, A2ase mii 2apte sute treizeci 2i trei9 leiH
;9 recuperarea prejudiciului moral, estimat la suma de 5? ??? Acincizeci mii9 lei.
'otivele cererii sunt urm,toarele0
Articolul 331. Am.narea 2edin/ei de judecat-
A69 Dac- .n procesul judec-rii cauzei apare necesitatea de a administra noi probe sau de a modifica .nvinuirea adus-
inculpatului .n sensul agrav-rii ei, precum 2i .n leg-tur- cu alte circumstan/e, instan/a, .n condi/iile art.,6D 2i ,6@, am.n- 2edin/a
de judecat- pe o perioad- respectiv- de timp, convenind cu p-r/ile asupra datei continu-rii 2edin/ei. Ga luarea ot-r.rii privind
am.narea 2edin/ei, pre2edintele nume2te data, ora 2i locul 2edin/ei, iar p-r/ile 2i persoanele prezente la aceast- 2edin/- s.nt obligate
s- se prezinte la data numit- f-r- a fi citate suplimentar. !otodat- se aplic-, .n mod corespunz-tor, dispozi/iile art.6?'.
%e poate de exemplu cu audierea expertului pu ca el sa se pregateascaV
Anexe$
'9diferite anexe
69 "opia certifi catului de salarizare, eliberat de %)G K+orile8H
,9 "opia bonurilor de cas-.
'5 decembrie 6??D
Semntura 'ustea1, "rest
_______________________________________
2.1 Relata1i +n ordine succesiv, ac1iunile =udec,torului +n partea preg,titoare a @edin1ei de =udecat,.
Partea preg,titoare a @edin1ei de =udecat,
Articolul 35%. Desciderea 2edin/ei de judecat-
Ga data 2i ora fixat- pentru judecare, pre2edintele 2edin/ei de judecat- descide 2edin/a 2i anun/- care cauz- penal- va fi judecat-.
Articolul 355. Ierificarea prezent-rii .n instan/-
6'
Dup- apelul p-r/ilor 2i celorlalte persoane citate, grefierul raporteaz- prezentarea .n instan/- 2i motivele neprezent-rii celor care
lipsesc.
Articolul 35/. 0ndep-rtarea martorilor din sala de 2edin/-
Dup- apelul martorilor, pre2edintele 2edin/ei de judecat- cere ca ei s- p-r-seasc- sala de 2edin/- 2i le pune .n vedere s- nu se
.ndep-rteze f-r- .ncuviin/area lui. Pre2edintele ia m-suri ca martorii audia/i s- nu comunice cu cei neaudia/i.
Articolul 357. %tabilirea identit-/ii interpretului, traduc-torului 2i explicarea drepturilor 2i obliga/iilor acestora
A'9 Pre2edintele 2edin/ei stabile2te identitatea 2i competen/a interpretului, traduc-torului 2i explic- drepturile 2i obliga/iile lor
conform prevederilor art.E@.
A69 Interpretul, traduc-torul s.nt preveni/i, contra semn-tur-, asupra r-spunderii ce o poart- .n caz de interpretare sau traducere
inten/ionat incorect-, conform art.,'6 din "odul penal.
Articolul 359. %tabilirea identit-/ii inculpatului
A'9 Pre2edintele 2edin/ei de judecat- stabile2te identitatea inculpatului, 2i anume$
'9 numele, prenumele 2i patronimiculH
69 anul, luna, ziua 2i locul na2terii, cet-/eniaH
,9 domiciliulH
;9 ocupa/ia 2i datele despre eviden/a militar-H
59 situa/ia familial- 2i datele despre existen/a la .ntre/inerea lui a altor persoaneH
D9 studiileH
@9 datele despre invaliditateH
E9 datele despre existen/a titlurilor speciale, gradelor de calificare 2i a distinc/iilor de statH
C9 dac- posed- limba .n care se desf-2oar- procesulH
'?9 dac- a fost .n aceast- cauz- .n stare de re/inere sau de arest 2i .n ce perioad-H
''9 alte date referitoare la persoana inculpatului.
A69 Pre2edintele 2edin/ei verific- dac- inculpatului i-a fost .nm.nat- informa/ia .n scris privind drepturile 2i obliga/iile sale, copia
de pe recizitoriu 2i dac- .i s.nt clare aceste documente.
A,9 0n cazul .n care cauza a fost trimis- .n judecat- .n conformitate cu prevederile art.6C@, iar .n 2edin/a de judecat- inculpatul s-a
prezentat, lui i se .nm.neaz- copia recizitoriului 2i i se d- posibilitate s- ia cuno2tin/- de materialele dosarului. Dac- dup-
aceasta inculpatul cere termen pentru preg-tirea ap-r-rii, instan/a solu/ioneaz- aceast- cestiune.
Articolul 35;. %tabilirea identit-/ii celorlalte p-r/i 2i verificarea cunoa2terii drepturilor 2i obliga/iilor lor
A'9 Pre2edintele stabile2te identitatea procurorului 2i a avocatului 2i documentele care confirm- calitatea 2i .mputernicirile lor.
A69 0n acela2i mod se stabile2te identitatea p-r/ii v-t-mate, p-r/ii civile, p-r/ii civilmente responsabile 2i a reprezentan/ilor lor.
A,9 Pre2edintele 2edin/ei verific- dac- persoanelor men/ionate .n alin.A69 le-a fost .nm.nat- informa/ia privind drepturile 2i
obliga/iile lor 2i dac- acestea le s.nt clare.
A;9 0n cazul .n care vreuna din p-r/i declar- c- nu .i s.nt clare drepturile 2i obliga/iile, pre2edintele face explica/iile respective.
Articolul 3/.. Anun/area completului care judec- cauza 2i solu/ionarea cererilor de recuzare
A'9 Pre2edintele 2edin/ei anun/- numele 2i prenumele s-u 2i, dup- caz, 2i ale celorlal/i judec-tori din complet, ale procurorului,
grefierului, precum 2i ale expertului, interpretului, traduc-torului 2i specialistului, dac- ace2tia particip- la judecare, 2i verific-
dac- nu s.nt cereri de recuzare sau ab/ineri.
A69 "ererile de recuzare sau ab/inerile se solu/ioneaz- conform prevederilor respective din prezentul cod.
Articolul 3/1. %olu/ionarea cestiunilor privitoare la participarea ap-r-torului
A'9 Pre2edintele 2edin/ei de judecat- anun/- numele 2i prenumele ap-r-torului 2i constat- dac- inculpatul accept- asisten/a
juridic- a acestui ap-r-tor, renun/- la el cu scimbarea lui sau singur .2i va exercita ap-rarea. Dac- inculpatul formuleaz- vreo
cerere, instan/a o solu/ioneaz- conform prevederilor art.DC-@'.
A69 Pre2edintele 2edin/ei de judecat- verific-, totodat-, dac- nu s.nt circumstan/e care fac imposibil- participarea ap-r-torului la
procesul penal conform prevederilor art.@6.
Articolul 3/2. %olu/ionarea cestiunii judec-rii cauzei .n lipsa vreuneia din p-r/i sau a altor persoane citate
A'9 0n caz de neprezentare a uneia din p-r/i la 2edin/a de judecat-, instan/a, ascult.nd opiniile p-r/ilor prezente asupra acestei
cestiuni, decide .n modul prev-zut de dispozi/iile respective ale capitolului I din prezentul titlu.
A69 0n caz de neprezentare a vreunui martor, a expertului sau a specialistului legal cita/i, instan/a, ascult.nd opiniile p-r/ilor asupra
acestei cestiuni, dispune continuarea 2edin/ei 2i ia m-surile respective pentru asigurarea prezen/ei lor, dac- aceasta este necesar,
sau dispune p-r/ii care nu a asigurat prezen/a s- o asigure la 2edin/a urm-toare.
Articolul 3/3. %tabilirea identit-/ii expertului 2i specialistului 2i explicarea drepturilor 2i obliga/iilor lor
Dac- la judecarea cauzei particip- expertul sau specialistul, pre2edintele stabile2te identitatea 2i competen/a acestora 2i le explic-
drepturile 2i obliga/iile prev-zute .n art.C? 2i C'.
Articolul 3/%. #ormularea 2i solu/ionarea cererilor sau demersurilor
A'9 Pre2edintele 2edin/ei .ntreab- fiecare parte .n proces dac- are careva cereri sau demersuri.
A69 "ererile sau demersurile formulate vor fi argumentate, iar dac- se solicit- administrarea unor probe noi, se vor indica
faptele 2i circumstan/ele ce urmeaz- a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se afl- acestea,
iar .n privin/a martorilor, exper/ilor 2i speciali2tilor se va indica identitatea 2i adresa lor .n cazul .n care partea nu poate asigura
prezen/a lor .n instan/a de judecat-.
A,9 "ererile sau demersurile formulate se solu/ioneaz- de c-tre instan/- dup- audierea opiniilor celorlalte p-r/i asupra
cerin/elor .naintate.
A;9 P-r/ile pot prezenta 2i cere administrarea probelor 2i .n cursul cercet-rii judec-tore2ti.
2.2 Staili1i @i argumenta1i diferite consecin1e +n dependen1, de neprezentarea +n @edin1, a vreuneia din p,r1i sau a
altor persoane citate.
,9 *eprezentarea procurorului la 2edin/a de judecat- atrage am.narea 2edin/ei cu informarea despre acest fapt a
procurorului ieraric superior. Pentru lips- nemotivat-, procurorul poate fi sanc/ionat cu amend- judiciar- .n cazul .n care aceasta
a dus la celtuieli judiciare suplimentare.
66
A;9 Dac-, pe parcursul judec-rii cauzei, se constat- c- procurorul este .n imposibilitate de a participa .n continuare la
2edin/-, el poate fi .nlocuit cu un alt procuror. Procurorului care a intervenit .n proces instan/a .i ofer- timp suficient pentru a lua
cuno2tin/- de materialele cauzei, inclusiv de cele cercetate .n instan/-, 2i pentru a se preg-ti de participarea de mai departe .n
proces, .ns- .nlocuirea procurorului nu necesit- reluarea judec-rii cauzei de la .nceput. Procurorul este .n drept s- solicite
repetarea unor ac/iuni procesuale deja efectuate .n 2edin/- .n lipsa lui dac- are de concretizat cestiuni suplimentare.
A69 Pudecarea cauzei .n lipsa inculpatului poate avea loc .n cazul$
'9 c.nd inculpatul se ascunde de la prezentarea .n instan/-H
69 c.nd inculpatul, fiind .n stare de arest, refuz- s- fie adus .n instan/- pentru judecarea cauzei 2i refuzul lui este confirmat 2i de
ap-r-torul luiH
,9 examin-rii unor cauze privitor la s-v.r2irea unor infrac/iuni u2oare c.nd inculpatul solicit- judecarea cauzei .n lipsa sa.
A,9 0n cazul judec-rii cauzei .n lipsa inculpatului, participarea ap-r-torului 2i, dup- caz, a reprezentantului lui legal este
obligatorie.
A;9 0n caz de neprezentare a inculpatului .n instan/-, judecarea cauzei se am.n-, cu excep/ia cazurilor prev-zute la alin.A69.
A59 Instan/a, .n cazul neprezent-rii nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei, este .n drept s- dispun- aducerea silit- a
inculpatului 2i s--i aplice o m-sur- preventiv- sau s- o .nlocuiasc- cu o alt- m-sur- care va asigura prezentarea lui .n instan/-, iar
la demersul procurorului, s- dispun- anun/area inculpatului .n c-utare. 0nceierea privind anun/area inculpatului .n c-utare se
execut- de c-tre organele afacerilor interne.
AD9 Instan/a decide judecarea cauzei .n lipsa inculpatului din motivele prev-zute .n alin.A69 pct.'9 numai .n cazul .n care
procurorul a prezentat probe verosimile c- persoana pus- sub .nvinuire 2i .n privin/a c-reia cauza a fost trimis- .n judecat- a
renun/at .n mod expres la exercitarea dreptului s-u de a ap-rea .n fa/a instan/ei 2i de a se ap-ra personal, precum 2i se sustrage de
la urm-rirea penal- 2i de la judecat-.
A,9 0n cazul neprezent-rii .n 2edin/- a ap-r-torului 2i al imposibilit-/ii de a-l .nlocui .n 2edin/a respectiv-, 2edin/a de judecat- se
am.n-. Pentru lips- nemotivat-, ap-r-torul poate fi sanc/ionat cu amend- judiciar- .n cazul .n care aceasta a dus la celtuieli
judiciare suplimentare.
A;9 0nlocuirea ap-r-torului care nu s-a prezentat la 2edin/- se admite doar cu consim/-m.ntul inculpatului.
A59 Dac- participarea ap-r-torului ales de inculpat este imposibil- pe o durat- care dep-2e2te 5 zile, instan/a am.n- 2edin/a 2i
propune inculpatului s--2i aleag- un alt ap-r-tor, iar .n caz de refuz al inculpatului de a-2i alege alt ap-r-tor, instan/a decide
solicitarea desemn-rii, de c-tre coordonatorul oficiului teritorial al "onsiliului *a/ional pentru Asisten/- Puridic- 1arantat- de
%tat, a unui avocat care acord- asisten/- juridic- garantat- de stat. Pentru .nlocuirea ap-r-torului .n condi/iile prezentului alineat,
instan/a stabile2te inculpatului un termen de 5 zile.
AD9 %olu/ion.nd cestiunea am.n-rii 2edin/ei de judecat- .n leg-tur- cu .nlocuirea ap-r-torului, instan/a ia .n considerare
oportunitatea unei asemenea ot-r.ri, /in.nd cont de durata de timp deja utilizat- pentru judecare, de complexitatea cauzei, de
durata de timp necesar- pentru studierea materialelor cauzei de c-tre ap-r-torul care intervine .n proces, precum 2i de alte
circumstan/e pentru preg-tirea ap-r-rii. Instan/a .i ofer- ap-r-torului care a intervenit .n proces timp suficient 2i .i asigur-
posibilit-/ile respective pentru a lua cuno2tin/- de materialele cauzei, inclusiv de cele cercetate .n instan/-, 2i pentru a se preg-ti
de participarea de mai departe .n proces, .ns- .nlocuirea ap-r-torului nu necesit- reluarea judec-rii cauzei de la .nceput.
Ap-r-torul este .n drept s- solicite repetarea unor ac/iuni procesuale deja efectuate .n 2edin/- .n lipsa lui dac- are de concretizat
cestiuni suplimentare.
Articolul 323. Participarea p-r/ii v-t-mate la judecarea cauzei 2i efectele neprezent-rii ei
A'9 Partea v-t-mat-, particip.nd la judecarea cauzei, dispune de drepturile 2i obliga/iile prev-zute .n art.D?.
A69 Pudecarea cauzei .n prim- instan/- 2i .n instan/a de apel se desf-2oar- cu participarea p-r/ii v-t-mate sau a reprezentantului ei,
cu excep/iile prev-zute de prezentul cod.
A,9 0n caz de neprezentare motivat- a p-r/ii v-t-mate, instan/a, consult.nd opiniile p-r/ilor, decide judecarea cauzei sau am.narea
ei .n func/ie de faptul dac- cauza poate fi judecat- .n lipsa p-r/ii v-t-mate f-r- a-i leza drepturile 2i interesele.
A;9 Ga cererea .ntemeiat- a p-r/ii v-t-mate, instan/a o poate elibera de prezen/a la 2edin/a de judecat-, oblig.nd-o s- se prezinte la
un anumit termen stabilit pentru audierea ei.
A59 0n caz de neprezentare nemotivat- .n instan/- pentru audiere, partea v-t-mat- poate fi adus- silit 2i poate fi supus- amenzii
judiciare.

Articolul 32%. Participarea p-r/ii civile 2i p-r/ii civilmente responsabile la judecarea cauzei 2i efectele neprezent-rii lor
A'9 Partea civil- 2i partea civilmente responsabil- sau reprezentan/ii lor particip- la judecarea cauzei 2i beneficiaz- de drepturile 2i
obliga/iile prev-zute .n art.D6, @;, E?.
A69 0n caz de neprezentare .n instan/- a p-r/ii civile sau a reprezentantului ei instan/a las- ac/iunea civil- f-r- solu/ionare 2i, .n
acest caz, partea civil- .2i men/ine dreptul de a intenta ac/iunea .n modul prev-zut de procedura civil-.
A,9 Instan/a, la cererea .ntemeiat- a p-r/ii civile sau a reprezentantului ei, poate decide judecarea ac/iunii civile .n lipsa acesteia.
A;9 *eprezentarea p-r/ii civilmente responsabile sau a reprezentantului ei la instan/a de judecat- nu .mpiedic- solu/ionarea
ac/iunii civile.

1.3 Proiecta1i ac1iunile instan1ei de =udecat, +n cazul +n care inculpatul nu a luat cuno@tin1, de materialele cauzei @i nu a
primit rec4izitoriul.
A;9 0n caz de neprezentare a inculpatului .n instan/-, judecarea cauzei se am.n-, cu excep/ia cazurilor prev-zute la alin.A69.
A59 Instan/a, .n cazul neprezent-rii nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei, este .n drept s- dispun- aducerea silit- a
inculpatului 2i s--i aplice o m-sur- preventiv- sau s- o .nlocuiasc- cu o alt- m-sur- care va asigura prezentarea lui .n instan/-, iar
la demersul procurorului, s- dispun- anun/area inculpatului .n c-utare. 0nceierea privind anun/area inculpatului .n c-utare se
execut- de c-tre organele afacerilor interne.
AD9 Instan/a decide judecarea cauzei .n lipsa inculpatului din motivele prev-zute .n alin.A69 pct.'9 numai .n cazul .n care
procurorul a prezentat probe verosimile c- persoana pus- sub .nvinuire 2i .n privin/a c-reia cauza a fost trimis- .n judecat- a
6,
renun/at .n mod expres la exercitarea dreptului s-u de a ap-rea .n fa/a instan/ei 2i de a se ap-ra personal, precum 2i se sustrage de
la urm-rirea penal- 2i de la judecat-.
2.1 Relata1i ordinea cercet,rii =udec,tore@ti.
Cercetarea =udec,toreasc,
Articolul 3/5. Ordinea cercet-rii judec-tore2ti
A'9 0n cadrul cercet-rii judec-tore2ti, .n primul r.nd se cerceteaz- probele prezentate de c-tre partea acuz-rii.
A69 Instan/a, la cererea p-r/ilor sau a altor participan/i la proces, poate modifica ordinea de cercetare a probelor dac-
aceasta este necesar pentru buna desf-2urare a cercet-rii judec-tore2ti. Inculpatul poate cere s- fie audiat la .nceputul cercet-rii
probelor sau la orice etap- a cercet-rii judec-tore2ti.
Articolul 3//. 0nceperea cercet-rii judec-tore2ti
A'9 Pre2edintele 2edin/ei de judecat- anun/- .nceperea cercet-rii judec-tore2ti. "ercetarea judec-toreasc- .ncepe cu
expunerea de c-tre procuror a .nvinuirii formulate. Dac- .n procesul penal a fost pornit- o ac/iune civil-, se expune 2i aceasta.
A69 0n cazul .n care a fost prezentat- referin/- la recizitoriu, pre2edintele 2edin/ei de judecat- aduce la cuno2tin/a celor
prezen/i con/inutul acesteia.
A,9 Pre2edintele 2edin/ei de judecat- .ntreab- inculpatul dac- .i este clar- .nvinuirea adus-, dac- accept- s- fac- declara/ii
2i s- r-spund- la .ntreb-ri. 0n cazul .n care inculpatului nu-i este clar- .nvinuirea formulat-, procurorul .i face explica/iile
respective.
A;9 Dup- executarea ac/iunilor men/ionate .n alin.A'9-A,9, procurorul prezint- spre examinare probele acuz-rii.
Articolul 3/7. Audierea inculpatului
A'9 Dac- inculpatul accept- s- fie audiat, pre2edintele 2edin/ei de judecat- .l .ntreab- .n ce rela/ii se afl- cu partea
v-t-mat- 2i .i propune s- declare tot ce 2tie despre fapta pentru care cauza a fost trimis- .n judecat-. Primii .i pot pune .ntreb-ri
ap-r-torul 2i participan/ii la proces din partea ap-r-rii, apoi procurorul 2i ceilal/i participan/i din partea acuz-rii.
A69 Pre2edintele 2edin/ei 2i, dup- caz, ceilal/i judec-tori pot pune .ntreb-ri inculpatului dup- ce i-au pus .ntreb-ri p-r/ile,
.ns- .ntreb-ri cu caracter de concretizare pot fi puse de pre2edintele 2edin/ei de judecat- 2i judec-tori .n orice moment al audierii.
A,9 Dac- .n cauza penal- s.nt mai mul/i inculpa/i, audierea fiec-ruia dintre ei se face .n prezen/a celorlal/i inculpa/i.
A;9 Audierea unui inculpat .n lipsa unui alt inculpat care particip- la judecarea cauzei se admite numai la cererea p-r/ilor,
.n baza unei .nceieri motivate, c.nd aceasta este necesar pentru stabilirea adev-rului. 0n acest caz, dup- .ntoarcerea inculpatului
.nl-turat, acestuia i se aduce la cuno2tin/- con/inutul declara/iilor f-cute .n lipsa lui 2i i se d- posibilitate s- pun- .ntreb-ri
inculpatului audiat .n lipsa lui.
A59 Inculpatul poate fi audiat ori de c.te ori este necesar .n cursul cercet-rii judec-tore2ti 2i el poate s- fac- declara/ii
suplimentare oric.nd, cu permisiunea pre2edintelui 2edin/ei de judecat-.
AD9 Pre2edintele 2edin/ei de judecat- respinge .ntreb-rile sugestive 2i cele care nu se refer- la cauz-.
Articolul 3/9. "itirea declara/iilor inculpatului
A'9 "itirea declara/iilor inculpatului depuse .n cursul urm-ririi penale, precum 2i reproducerea .nregistr-rilor audio 2i
video ale acestora, pot avea loc, la cererea p-r/ilor, .n cazurile$
'9 c.nd exist- contradic/ii esen/iale .ntre declara/iile depuse .n 2edin/a de judecat- 2i cele depuse .n cursul urm-ririi
penaleH
69 c.nd cauza se judec- .n lipsa inculpatului.
A69 Aceea2i regul- se aplic- 2i .n cazurile .n care se d- citire declara/iilor inculpatului depuse anterior .n instan/- sau .n
fa/a judec-torului de instruc/ie, dac- acesta din urm- l-a informat despre posibilitatea citirii lor .n instan/-.
A,9 *u se admite reproducerea .nregistr-rii audio sau video f-r- a se da citire, .n prealabil, declara/iilor consemnate .n
procesul-verbal respectiv.
Articolul 3/;. Audierea celorlalte p-r/i
A'9 Audierea p-r/ii v-t-mate se efectueaz- .n conformitate cu dispozi/iile ce se refer- la audierea martorilor 2i care se
aplic- .n mod corespunz-tor. Iictima sau, dup- caz, partea v-t-mat-, la cererea acesteia sau la demersul procurorului, poate fi
audiat- .n lipsa inculpatului, asigur.ndu-i ultimului posibilitatea de a lua cuno2tin/- de declara/ii 2i de a pune .ntreb-ri persoanei
audiate.
A69 Audierea p-r/ii civile 2i a p-r/ii civilmente responsabile se face conform dispozi/iilor ce se refer- la audierea
inculpatului, care se aplic- .n mod corespunz-tor.
A,9 Partea v-t-mat- poate fi audiat- ori de c.te ori este necesar .n cursul cercet-rii judec-tore2ti 2i ea poate s- fac-
declara/ii suplimentare oric.nd cu permisiunea pre2edintelui 2edin/ei.
Articolul 37.. Audierea martorilor
A'9 (artorii se audiaz- fiecare separat 2i .n lipsa martorilor care .nc- nu au fost audia/i. Primii s.nt audia/i martorii din
partea acuz-rii.
A69 Audierea martorului se efectueaz- .n condi/iile prev-zute .n art.'?5-''?, care se aplic- .n mod corespunz-tor. 0n caz
de necesitate, martorul, la cerere sau .n baza demersului procurorului, poate fi audiat .n lipsa inculpatului, care este .nl-turat din
2edin/-, asigur.ndu-i-se ultimului posibilitatea de a lua cuno2tin/- de declara/ii 2i de a pune .ntreb-ri prin intermediul ap-r-torului
s-u persoanei audiate.
A,9 P-r/ile la proces s.nt .n drept s- pun- .ntreb-ri martorului. Primii pun .ntreb-ri participan/ii la proces ai acelei p-r/i
care a solicitat audierea martorului, iar apoi ceilal/i participan/i. Pre2edintele 2edin/ei 2i ceilal/i judec-tori pot pune .ntreb-ri
martorului .n condi/iile prev-zute .n art.,D@ alin.A69.
A;9 #iecare din p-r/i poate pune .ntreb-ri suplimentare pentru a elucida 2i a completa r-spunsurile date la .ntreb-rile altor
p-r/i.
A59 Pre2edintele 2edin/ei poate permite martorului audiat s- p-r-seasc- sala de 2edin/- .nainte de terminarea cercet-rii
judec-tore2ti, dar numai dup- audierea opiniilor p-r/ilor la proces pe aceast- cestiune.
AD9 (artorul a c-rui lips- nu este justificat-, .n cazul .n care partea insist- s- fie audiat, poate fi supus aducerii silite.
Articolul 371. "itirea .n 2edin/a de judecat- a declara/iilor martorului
6;
A'9 "itirea .n 2edin/a de judecat- a declara/iilor martorului depuse .n cursul urm-ririi penale, precum 2i reproducerea
.nregistr-rilor audio 2i video ale acestora, pot avea loc, la cererea p-r/ilor, .n cazurile$
'9 c.nd exist- contradic/ii esen/iale .ntre declara/iile depuse .n 2edin/a de judecat- 2i cele depuse .n cursul urm-ririi
penaleH
69 c.nd martorul lipse2te .n 2edin/- 2i absen/a lui este justificat- fie prin imposibilitatea absolut- de a se prezenta .n
instan/-, fie prin motive de imposibilitate de a asigura securitatea lui, cu condi/ia c- audierea martorului a fost efectuat- cu
confruntarea dintre acest martor 2i b-nuit, .nvinuit sau martorul a fost audiat .n conformitate cu art.'?C 2i ''?.
A69 *u se admite reproducerea .n 2edin/a de judecat- a .nregistr-rii audio sau video f-r- a se da citire .n prealabil
declara/iilor consemnate .n procesul-verbal respectiv.
A,9 Dac- martorul care este eliberat, prin lege, de a face declara/ii .n baza prevederilor art.C? alin.A''9 nu a acceptat s-
fac- declara/ii .n 2edin/a de judecat-, declara/iile lui f-cute .n cursul urm-ririi penale nu pot fi citite .n 2edin/a de judecat-,
precum nu pot fi reproduse nici .nregistr-rile audio sau video ale declara/iilor lui.
Articolul 372. &xaminarea corpurilor delicte
A'9 "orpurile delicte prezentate de p-r/i pot fi examinate .n orice moment al cercet-rii judec-tore2ti. At.t la cererea uneia
din p-r/i, c.t 2i din ini/iativa instan/ei, corpurile delicte pot fi prezentate pentru examinare p-r/ilor, martorilor, expertului sau
specialistului. Persoanele c-rora le-au fost prezentate corpurile delicte pot atrage aten/ia instan/ei asupra diferitor circumstan/e
legate de examinarea acestora, fapt ce se consemneaz- .n procesul-verbal al 2edin/ei.
A69 "orpurile delicte care nu pot fi aduse .n sala de 2edin/- pot fi examinate, dac- este necesar, la locul afl-rii lor.
Articolul 373. "ercetarea documentelor 2i a proceselor-verbale ale ac/iunilor procesuale
A'9 Primele s.nt cercetate documentele 2i procesele-verbale ale ac/iunilor procesuale propuse de partea acuz-rii, apoi cele
propuse de partea ap-r-rii.
A69 Pot fi citite, integral sau par/ial, procesele-verbale ale ac/iunilor procesuale care confirm- circumstan/e 2i fapte
constatate prin percezi/ie, ridicare, cercetare la fa/a locului, examinare corporal-, reconstituirea faptei, interceptarea
comunic-rilor, examinarea coresponden/ei ridicate, constatarea tenico-2tiin/ific- 2i medico-legal-, raportul de expertiz- 2i prin
alte mijloace de prob-, precum 2i documentele anexate la dosar sau prezentate .n 2edin/a de judecat-, dac- .n ele s.nt expuse sau
ele confirm- circumstan/e care au importan/- .n cauza dat-. Documentele prezentate .n 2edin/a de judecat- se anexeaz- la dosar
.n baza unei .nceieri.
A,9 "ercetarea documentelor 2i a proceselor-verbale ale ac/iunilor procesuale se efectueaz- prin citirea lor de c-tre partea
care a cerut cercetarea lor sau de c-tre pre2edintele 2edin/ei de judecat-.
Articolul 37%. Dispunerea de c-tre instan/- a efectu-rii expertizei 2i audierea expertului .n 2edin/a de judecat-
Dispunerea de c-tre instan/- a efectu-rii expertizei 2i audierea expertului .n 2edin/a de judecat- se fac .n cazurile 2i .n
condi/iile prev-zute .n art.';6-'55.
Articolul 375. Alte ac/iuni procesuale la judecarea cauzei
Ga cererea p-r/ilor, .n caz de necesitate, la judecarea cauzei, instan/a poate efectua, .n condi/iile prezentului cod, alte
ac/iuni procesuale pentru constatarea circumstan/elor cauzei.
Articolul 37/. !erminarea cercet-rii judec-tore2ti
A'9 Dup- cercetarea tuturor probelor din dosar 2i a celor prezentate la judecarea cauzei, pre2edintele 2edin/ei de judecat- .ntreab-
p-r/ile dac- doresc s- dea explica/ii suplimentare ori s- formuleze cereri sau, dup- caz, demersuri noi pentru completarea
cercet-rii judec-tore2ti.
A69 Dac- nu au fost formulate cereri sau demersuri noi sau dup- solu/ionarea cererilor 2i demersurilor formulate 2i .ndeplinirea .n
cazurile necesare a ac/iunilor procesuale suplimentare, pre2edintele 2edin/ei de judecat- declar- cercetarea judec-toreasc-
terminat-.
A,9 Pre2edintele 2edin/ei de judecat- explic- p-r/ilor c- ele, .n dezbaterile judiciare, 2i instan/a, la adoptarea sentin/ei, s.nt .n drept
s- fac- trimiteri numai la probele cercetate .n 2edin/a de judecat-.

2.2 Analiza1i rolul instan1ei de =udecat, la cercetarea =udec,toreasc, +n raport cu principiul contradictorialit,1ii @i
nemi=locirii =udec,rii cauzei
Articolul 2%. Principiul contradictorialit-/ii .n procesul penal
A'9 Urm-rirea penal-, ap-rarea 2i judecarea cauzei s.nt separate 2i se efectueaz- de diferite organe 2i persoane.
A69 Instan/a judec-toreasc- nu este organ de urm-rire penal-, nu se manifest- .n favoarea acuz-rii sau a ap-r-rii 2i nu
exprim- alte interese dec.t interesele legii.
A,9 P-r/ile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind .nvestite de legea procesual- penal- cu posibilit-/i
egale pentru sus/inerea pozi/iilor lor. Instan/a de judecat- pune la baza sentin/ei numai acele probe la cercetarea c-rora p-r/ile au
avut acces .n egal- m-sur-.
A;9 P-r/ile .n procesul penal .2i aleg pozi/ia, modul 2i mijloacele de sus/inere a ei de sine st-t-tor, fiind independente de instan/-,
de alte organe ori persoane. Instan/a de judecat- acord- ajutor oric-rei p-r/i, la solicitarea acesteia, .n condi/iile prezentului cod,
pentru administrarea probelor necesare.
P-r/ile nu vor fi .ndep-rtate din sal-, principiul contradictorialit-/ii 2i al dreptului la ap-rare put.ndu-se realiza, .n bune condi/ii,
numai prin perceperea nemijlocit- a declara/iilor date de inculpat, celelalte p-r/i, martori 2i exper/i.
!oate aceste aspecte privind cererile, demersurile, c.t 2i propunerile de noi probe se pun .n discu/ia p-r/ilor, ca un efect
obligatoriu al principiului contradictorialit-/ii, instan/a pronun/.ndu-se asupra lor prin +nc4eiere motivat,. (omentele ce /in de
solu/ionarea cererilor, demersurilor 2i propunerilor de noi probe se fixeaz- .n procesul : verbal.
Articolul 3/5."rdinea cercet,rii =udec,tore@ti
"ercetarea judec-toreasc- este cea mai important- 2i mai complex- parte a judec-/ii .n fond, de buna ei desf-2urare depinz.nd .n
mare m-sur- stabilirea adev-rului .n cauz-. Anume aici se manifest- .n toat- amploarea principiul contradictorialit-/ii procesului
penal, .n care dovedirea acuz-rii se pune exclusiv .n sarcina acuzatorului de stat. De aceea eficien/a activit-/ii acuzatorului .n
mare parte depinde de capacitatea lui de a se opune .n mod competent ap-r-rii prin utilizarea at.t a normelor de drept material 2i
procesual, c.t 2i a procedeelor tactice, elaborate de criminalistic-.
65
'. "ercetarea probelor reprezint- metoda de verificare judiciar- a acuz-rii formulate 2i a .ncadr-rii juridice a
faptei comise. 0n opinia noastr-, circumstan/ele care dovedesc vinov-/ia inculpatului sau .l dezvinov-/esc, precum 2i cele care-i
agraveaz- sau atenueaz- r-spunderea, nu pot constitui obiectivul principal al ancetei judec-tore2ti. &le .ntotdeauna s.nt cercetate
.n leg-tur- cu acuzarea. Aceasta fiind dezmin/it-, inevitabil dispare 2i necesitatea examin-rii lor.
6. "ercetarea judec-toreasc-, .n virtutea specificului ei, urm-re2te scopuri mai .nguste dec.t etapa judec-/ii .n
fond .n general. Activitatea instan/ei const- .n a analiza 2i a verifica detaliat acuzarea, dar f-r- ca participan/ii la proces 2i
judec-torul s--2i expun- .n aceast- etap- p-rerile 2i concluziile. Ga cerectarea judec-toreasc-, gra/ie cercet-rii acuz-rii 2i
administr-rii probelor, se formeaz- convingerea 2i se preg-tesc concluziile pentru desf-2urarea activit-/ii procesual-penale .n
etapele ulterioare ale judec-/ii. Ieridicitatea concluziilor va fi pus- la .ncercare .n cadrul sus/inerilor verbale 2i .2i va g-si expresie
definitiv- .n sentin/a judec-/ii.
,. Acuzatorul de stat, realiz.ndu-2i func/iile .n cadrul cercet-rii judec-tore2ti, au un rol activ, trebuie s- dea
dovad- de ini/iativ- .n administrarea probelor noi, necesare pentru cercetarea cauzei sub toate aspectele. Gimitele plenitudinii
cercet-rii, dup- p-rerea noastr-, trebuie s- fie determinate de cestiunile pe care, .n conformitate cu legea, le solu/ioneaz- instan/a
de judecat- la darea sentin/ei.
;. Deseori administrarea noilor probe sau r-sturnarea probelor administrate anterior submineaz- substan/ial
acuzarea sau conduce spre dezmin/irea ei total-. (odificarea bazei probatorii este .n str.ns- leg-tur- cu modificarea formul-rii
acuz-rii, a .ncadr-rii juridice a infrac/iunii 2i .n condi/ii legale implic- darea unei sentin/e de acitare sau de clasare a procesului
penal.
5. 0n aceasta 2i const- importan/a cercet-rii judec-tore2ti, .n cadrul c-reia subiec/ilor acuz-rii le revine un rol
deosebit. Procurorul, partea v-t-mat- 2i partea civil- trebuie nu numai ei .n2i2i s- se conving- de temeinicia acuz-rii, dar s-
conving- 2i instan/a de judecat- de juste/ea .nvinuirii aduse inculpatului 2i de dovedirea ei prin probele administrate. !otodat-,
trebuie s- se /in- cont de importan/a educativ- a procesului judiciar.
D. "ercetarea judec-toreasc- nu este o modalitate de verificare a concluziilor urm-ririi penale sau o repetare,
.n condi/ii noi, a cercet-rilor preliminare.

&a reprezint- o nou- cercetare a tuturor p-r/ilor componente ale acuz-rii .n baza probelor
administrate. !otodat-, ar fi o eroare s- afirm-m c- .ntre anceta judec-toreasc- 2i urm-rirea penal- nu exist- nici o leg-tur-.
"ercetarea judec-toreasc-, de regul-, este precedat- de activitatea organelor de urm-rire .n scopul descoperirii infrac/iunii s-v.r2ite,
a demasc-rii persoanelor vinovate, a dovedirii prin probe a temeiniciei acuz-rii formulate.
@. 0n practica judiciar- s-a ar-tat .n mod constant c- judecata are obliga/ia s- se pronun/e cu privire la faptele
re/inute 2i examinate .n expozitivul recizitoriului. ADecizia "olegiului penal al "%P nr.'rJe-6'JCE din 'C martie 'CCE JJ <uletinul
"%P, 'CCE, nr.@, p. ';H Decizia "olegiului penal al "%P nr. 'rJe-E;JCE din 'E iunie 'CCE JJ <uletinul "%P, 'CCE, nr.E, p. '5-'DH
Decizia "olegiului penal al "ur/ii de Apel nr. 'a-''@JCC din 6 iunie 'CCC JJ "urtea de Apel, "ulegere de practic- judiciar- 'CCC-
6???, p.6?5-6?D.9 %impla men/iune privind s-v.r2irea unei anumite infrac/iuni sau simpla reproducere a con/inutului unui mijloc de
prob- prin care se face o anumit- nara/iune privind fapta penal- nu implic- obliga/ia ar-tat-.
E. %tabilirea competent- a procedurii de cercetare a probelor are o importan/- organizatoric- 2i tactic-. &a
determin- mersul corect al cercet-rii judec-tore2ti, desf-2urarea ei ra/ional-, cu o pierdere minim- a timpului subiec/ilor oficiali,
p-r/ilor 2i a persoanelor citate .n instan/-.
C. Av.ndu-se .n vedere c- art. ,D5 "PP d- preferin/- examin-rii probelor prezentate de acuzator, procurorul
trebuie s- recomande instan/ei de judecat- o ordine de examinare a probelor argumentat- 2tiin/ific, prin care s- asigure elucidarea
tuturor circumstan/elor esen/iale ale cauzei, completarea eventualelor lacune ale urm-ririi penale, cercetarea obiectiv- 2i complet- a
probelor 2i individualizarea culpei fiec-rui inculpat.
'?. Ordinea de examinare a probelor este determinat- de multipli factori, pe care acuzatorul de stat este
obligat s--i cunoasc- 2i s- 2tie s--i analizeze, pentru ca, aplic.ndu-i la cauza penal- concret-, s- poat- propune singura solu/ie just-.
Printre ace2tia s.nt$
- versiunile propuse de acuzatorH
- recunoa2terea deplin-, par/ial- sau negarea de c-tre inculpat a vinov-/iei saleH
- tipul infrac/iuniiH
- volumul 2i complexitatea cauzei penaleH
- num-rul inculpa/ilor 2i existen/a contradic/iilor .n declara/iile lorH
- v.rsta inculpa/ilorH
- stabilitatea pozi/iei p-r/ilor v-t-mate 2i a martorilorH
- calitatea urm-ririi penale.
Aceast- list- nu este exaustiv- 2i poate fi continuat-.
''. Ordinea de efectuare a cercet-rii, stabilit- de instan/-, poate fi scimbat- doar printr-o .nceiere special-.
De aceea, dac- .n scopul unei cercet-ri obiective 2i complete a circumstan/elor cauzei apare necesitatea de a modifica ordinea de
examinare a probelor, atunci acuzatorul de stat primul este obligat s- fac- un asemenea demers c-tre instan/- .ntr-o expunere
motivat-.
2.3. Proiecta1i situa1ii de reluare a cercet,rii =udec,tore@ti dup, dezaterile =udiciare @i +n cursul delier,rii.
Articolul 379. "on/inutul dezbaterilor judiciare
A'9 0n cuv.nt-rile lor, participan/ii la dezbateri nu au dreptul s- se refere la probe noi care nu au fost examinate .n cadrul cercet-rii
judec-tore2ti. 0n cazul .n care trebuie prezentate probe noi, participan/ii la dezbateri pot cere reluarea cercet-rii judec-tore2ti,
indic.nd, totodat-, care anume circumstan/e vor fi cercetate suplimentar 2i .n baza c-ror noi probe. Instan/a, ascult.nd opiniile
celorlalte p-r/i, adopt- o .nceiere motivat- privind admiterea sau respingerea cererii sau demersului respectiv.
A69 Instan/a nu poate limita durata dezbaterilor la un anumit timp, .ns- pre2edintele 2edin/ei de judecat- are dreptul s- .ntrerup-
cuv.nt-rile participan/ilor la dezbateri dac- ace2tia, .n sus/inerile lor, dep-2esc limitele cauzei ce se judec-.
A,9 0ntre cuv.nt-ri nu se admit .ntreruperi, .ns-, pentru motive .ntemeiate dezbaterile pot fi .ntrerupte, dar .ntreruperea nu poate
dep-2i , zile.
Articolul 37;. )eplica
6D
Dup- ce au luat cuv.ntul to/i participan/ii la dezbateri, ei pot s- mai ia o dat- cuv.nt .n replic- .n leg-tur- cu cele spuse .n
cuv.nt-rile ulterioare. Dreptul la ultima replic- apar/ine .ntotdeauna ap-r-torului sau inculpatului, dup- caz.
Articolul 39.. Ultimul cuv.nt al inculpatului
A'9 Dup- terminarea dezbaterilor judiciare, pre2edintele 2edin/ei acord- ultimul cuv.nt inculpatului.
A69 0n timpul .n care inculpatul are ultimul cuv.nt, nu i se pot pune .ntreb-ri 2i el nu poate fi .ntrerupt dec.t .n cazul .n care el se
refer- la alte .mprejur-ri dec.t cele care se refer- la cauz-.
A,9 Dac- inculpatul, .n ultimul cuv.nt, relev- fapte sau .mprejur-ri noi, esen/iale pentru solu/ionarea cauzei, instan/a poate
dispune reluarea cercet-rii judec-tore2ti pentru verificarea acestora.
'.trebuie exercitat personal, nu prin ap-r-torul s-u.
6.Dac- din cele exprimate de inculpat rezult- fapte sau .mprejur-ri noi, esen/iale pentru solu/ionarea cauzei, instan/a va dispune
reluarea cercet-rii judec-tore2ti.
0n opinia unor autori, ultimul cuv.nt al inculpatului reprezint-, .n Kraportul de for/e8 angajat .n procesul penal, un factor de
contrabalansare al dezecilibrului evident existent .ntre inculpat 2i func/ia acuz-rii.
2.1&dentifica1i locul @i importan1a cercet,rii =udec,tore@ti +n sistemul etapelor =udec,rii +n prima instan1, a cauzei penale.
Articolul 3/5."rdinea cercet,rii =udec,tore@ti
"ercetarea judec-toreasc- este cea mai important- 2i mai complex- parte a judec-/ii .n fond, de buna ei desf-2urare depinz.nd .n
mare m-sur- stabilirea adev-rului .n cauz-. Anume aici se manifest- .n toat- amploarea principiul contradictorialit-/ii procesului
penal, .n care dovedirea acuz-rii se pune exclusiv .n sarcina acuzatorului de stat. De aceea eficien/a activit-/ii acuzatorului .n
mare parte depinde de capacitatea lui de a se opune .n mod competent ap-r-rii prin utilizarea at.t a normelor de drept material 2i
procesual, c.t 2i a procedeelor tactice, elaborate de criminalistic-.
'6. "ercetarea probelor reprezint- metoda de verificare judiciar- a acuz-rii formulate 2i a .ncadr-rii juridice a
faptei comise. 0n opinia noastr-, circumstan/ele care dovedesc vinov-/ia inculpatului sau .l dezvinov-/esc, precum 2i cele care-i
agraveaz- sau atenueaz- r-spunderea, nu pot constitui obiectivul principal al ancetei judec-tore2ti. &le .ntotdeauna s.nt cercetate
.n leg-tur- cu acuzarea. Aceasta fiind dezmin/it-, inevitabil dispare 2i necesitatea examin-rii lor.
',. "ercetarea judec-toreasc-, .n virtutea specificului ei, urm-re2te scopuri mai .nguste dec.t etapa judec-/ii .n
fond .n general. Activitatea instan/ei const- .n a analiza 2i a verifica detaliat acuzarea, dar f-r- ca participan/ii la proces 2i
judec-torul s--2i expun- .n aceast- etap- p-rerile 2i concluziile. Ga cerectarea judec-toreasc-, gra/ie cercet-rii acuz-rii 2i
administr-rii probelor, se formeaz- convingerea 2i se preg-tesc concluziile pentru desf-2urarea activit-/ii procesual-penale .n
etapele ulterioare ale judec-/ii. Ieridicitatea concluziilor va fi pus- la .ncercare .n cadrul sus/inerilor verbale 2i .2i va g-si expresie
definitiv- .n sentin/a judec-/ii.
';. Acuzatorul de stat, realiz.ndu-2i func/iile .n cadrul cercet-rii judec-tore2ti, au un rol activ, trebuie s- dea
dovad- de ini/iativ- .n administrarea probelor noi, necesare pentru cercetarea cauzei sub toate aspectele. Gimitele plenitudinii
cercet-rii, dup- p-rerea noastr-, trebuie s- fie determinate de cestiunile pe care, .n conformitate cu legea, le solu/ioneaz- instan/a
de judecat- la darea sentin/ei.
'5. Deseori administrarea noilor probe sau r-sturnarea probelor administrate anterior submineaz- substan/ial
acuzarea sau conduce spre dezmin/irea ei total-. (odificarea bazei probatorii este .n str.ns- leg-tur- cu modificarea formul-rii
acuz-rii, a .ncadr-rii juridice a infrac/iunii 2i .n condi/ii legale implic- darea unei sentin/e de acitare sau de clasare a procesului
penal.
'D. 0n aceasta 2i const- importan/a cercet-rii judec-tore2ti, .n cadrul c-reia subiec/ilor acuz-rii le revine un rol
deosebit. Procurorul, partea v-t-mat- 2i partea civil- trebuie nu numai ei .n2i2i s- se conving- de temeinicia acuz-rii, dar s-
conving- 2i instan/a de judecat- de juste/ea .nvinuirii aduse inculpatului 2i de dovedirea ei prin probele administrate. !otodat-,
trebuie s- se /in- cont de importan/a educativ- a procesului judiciar.
'@. "ercetarea judec-toreasc- nu este o modalitate de verificare a concluziilor urm-ririi penale sau o repetare,
.n condi/ii noi, a cercet-rilor preliminare.

&a reprezint- o nou- cercetare a tuturor p-r/ilor componente ale acuz-rii .n baza probelor
administrate. !otodat-, ar fi o eroare s- afirm-m c- .ntre anceta judec-toreasc- 2i urm-rirea penal- nu exist- nici o leg-tur-.
"ercetarea judec-toreasc-, de regul-, este precedat- de activitatea organelor de urm-rire .n scopul descoperirii infrac/iunii s-v.r2ite,
a demasc-rii persoanelor vinovate, a dovedirii prin probe a temeiniciei acuz-rii formulate.
'E. 0n practica judiciar- s-a ar-tat .n mod constant c- judecata are obliga/ia s- se pronun/e cu privire la faptele
re/inute 2i examinate .n expozitivul recizitoriului. ADecizia "olegiului penal al "%P nr.'rJe-6'JCE din 'C martie 'CCE JJ <uletinul
"%P, 'CCE, nr.@, p. ';H Decizia "olegiului penal al "%P nr. 'rJe-E;JCE din 'E iunie 'CCE JJ <uletinul "%P, 'CCE, nr.E, p. '5-'DH
Decizia "olegiului penal al "ur/ii de Apel nr. 'a-''@JCC din 6 iunie 'CCC JJ "urtea de Apel, "ulegere de practic- judiciar- 'CCC-
6???, p.6?5-6?D.9 %impla men/iune privind s-v.r2irea unei anumite infrac/iuni sau simpla reproducere a con/inutului unui mijloc de
prob- prin care se face o anumit- nara/iune privind fapta penal- nu implic- obliga/ia ar-tat-.
'C. %tabilirea competent- a procedurii de cercetare a probelor are o importan/- organizatoric- 2i tactic-. &a
determin- mersul corect al cercet-rii judec-tore2ti, desf-2urarea ei ra/ional-, cu o pierdere minim- a timpului subiec/ilor oficiali,
p-r/ilor 2i a persoanelor citate .n instan/-.
6?. Av.ndu-se .n vedere c- art. ,D5 "PP d- preferin/- examin-rii probelor prezentate de acuzator, procurorul
trebuie s- recomande instan/ei de judecat- o ordine de examinare a probelor argumentat- 2tiin/ific, prin care s- asigure elucidarea
tuturor circumstan/elor esen/iale ale cauzei, completarea eventualelor lacune ale urm-ririi penale, cercetarea obiectiv- 2i complet- a
probelor 2i individualizarea culpei fiec-rui inculpat.
6'. Ordinea de examinare a probelor este determinat- de multipli factori, pe care acuzatorul de stat este
obligat s--i cunoasc- 2i s- 2tie s--i analizeze, pentru ca, aplic.ndu-i la cauza penal- concret-, s- poat- propune singura solu/ie just-.
Printre ace2tia s.nt$
- versiunile propuse de acuzatorH
- recunoa2terea deplin-, par/ial- sau negarea de c-tre inculpat a vinov-/iei saleH
6@
- tipul infrac/iuniiH
- volumul 2i complexitatea cauzei penaleH
- num-rul inculpa/ilor 2i existen/a contradic/iilor .n declara/iile lorH
- v.rsta inculpa/ilorH
- stabilitatea pozi/iei p-r/ilor v-t-mate 2i a martorilorH
- calitatea urm-ririi penale.
Aceast- list- nu este exaustiv- 2i poate fi continuat-.
Ordinea de efectuare a cercet-rii, stabilit- de instan/-, poate fi scimbat- doar printr-o .nceiere special-. De aceea, dac- .n scopul
unei cercet-ri obiective 2i complete a circumstan/elor cauzei apare necesitatea de a modifica ordinea de examinare a probelor,
atunci acuzatorul de stat primul este obligat s- fac- un asemenea demers c-tre instan/- .ntr-o expunere motivat-.
2.2 Compara1i condi1iile de administrare a proelor +n cadrul cercet,rii =udec,tore@ti @i +n cursul urm,ririi penale.
Articolul 3/5."rdinea cercet,rii =udec,tore@ti
"ercetarea judec-toreasc- este cea mai important- 2i mai complex- parte a judec-/ii .n fond, de buna ei desf-2urare depinz.nd .n
mare m-sur- stabilirea adev-rului .n cauz-. Anume aici se manifest- .n toat- amploarea principiul contradictorialit-/ii procesului
penal, .n care dovedirea acuz-rii se pune exclusiv .n sarcina acuzatorului de stat. De aceea eficien/a activit-/ii acuzatorului .n
mare parte depinde de capacitatea lui de a se opune .n mod competent ap-r-rii prin utilizarea at.t a normelor de drept material 2i
procesual, c.t 2i a procedeelor tactice, elaborate de criminalistic-.
"ercetarea probelor reprezint- metoda de verificare judiciar- a acuz-rii formulate 2i a .ncadr-rii juridice a faptei comise. 0n opinia
noastr-, circumstan/ele care dovedesc vinov-/ia inculpatului sau .l dezvinov-/esc, precum 2i cele care-i agraveaz- sau atenueaz-
r-spunderea, nu pot constitui obiectivul principal al ancetei judec-tore2ti. &le .ntotdeauna s.nt cercetate .n leg-tur- cu acuzarea.
Aceasta fiind dezmin/it-, inevitabil dispare 2i necesitatea examin-rii lor.
"ercetarea judec-toreasc-, .n virtutea specificului ei, urm-re2te scopuri mai .nguste dec.t etapa judec-/ii .n fond .n general.
Activitatea instan/ei const- .n a analiza 2i a verifica detaliat acuzarea, dar f-r- ca participan/ii la proces 2i judec-torul s--2i expun-
.n aceast- etap- p-rerile 2i concluziile. Ga cerectarea judec-toreasc-, gra/ie cercet-rii acuz-rii 2i administr-rii probelor, se formeaz-
convingerea 2i se preg-tesc concluziile pentru desf-2urarea activit-/ii procesual-penale .n etapele ulterioare ale judec-/ii.
Ieridicitatea concluziilor va fi pus- la .ncercare .n cadrul sus/inerilor verbale 2i .2i va g-si expresie definitiv- .n sentin/a judec-/ii.
Acuzatorul de stat, realiz.ndu-2i func/iile .n cadrul cercet-rii judec-tore2ti, au un rol activ, trebuie s- dea dovad- de ini/iativ- .n
administrarea probelor noi, necesare pentru cercetarea cauzei sub toate aspectele. Gimitele plenitudinii cercet-rii, dup- p-rerea
noastr-, trebuie s- fie determinate de cestiunile pe care, .n conformitate cu legea, le solu/ioneaz- instan/a de judecat- la darea
sentin/ei.
Deseori administrarea noilor probe sau r-sturnarea probelor administrate anterior submineaz- substan/ial acuzarea sau conduce
spre dezmin/irea ei total-. (odificarea bazei probatorii este .n str.ns- leg-tur- cu modificarea formul-rii acuz-rii, a .ncadr-rii
juridice a infrac/iunii 2i .n condi/ii legale implic- darea unei sentin/e de acitare sau de clasare a procesului penal.
0n aceasta 2i const- importan/a cercet-rii judec-tore2ti, .n cadrul c-reia subiec/ilor acuz-rii le revine un rol deosebit. Procurorul,
partea v-t-mat- 2i partea civil- trebuie nu numai ei .n2i2i s- se conving- de temeinicia acuz-rii, dar s- conving- 2i instan/a de
judecat- de juste/ea .nvinuirii aduse inculpatului 2i de dovedirea ei prin probele administrate. !otodat-, trebuie s- se /in- cont de
importan/a educativ- a procesului judiciar.
"ercetarea judec-toreasc- nu este o modalitate de verificare a concluziilor urm-ririi penale sau o repetare, .n condi/ii noi, a
cercet-rilor preliminare.

&a reprezint- o nou- cercetare a tuturor p-r/ilor componente ale acuz-rii .n baza probelor administrate.
!otodat-, ar fi o eroare s- afirm-m c- .ntre anceta judec-toreasc- 2i urm-rirea penal- nu exist- nici o leg-tur-. "ercetarea
judec-toreasc-, de regul-, este precedat- de activitatea organelor de urm-rire .n scopul descoperirii infrac/iunii s-v.r2ite, a
demasc-rii persoanelor vinovate, a dovedirii prin probe a temeiniciei acuz-rii formulate.
0n practica judiciar- s-a ar-tat .n mod constant c- judecata are obliga/ia s- se pronun/e cu privire la faptele re/inute 2i examinate .n
expozitivul recizitoriului. ADecizia "olegiului penal al "%P nr.'rJe-6'JCE din 'C martie 'CCE JJ <uletinul "%P, 'CCE, nr.@, p. ';H
Decizia "olegiului penal al "%P nr. 'rJe-E;JCE din 'E iunie 'CCE JJ <uletinul "%P, 'CCE, nr.E, p. '5-'DH Decizia "olegiului penal al
"ur/ii de Apel nr. 'a-''@JCC din 6 iunie 'CCC JJ "urtea de Apel, "ulegere de practic- judiciar- 'CCC-6???, p.6?5-6?D.9 %impla
men/iune privind s-v.r2irea unei anumite infrac/iuni sau simpla reproducere a con/inutului unui mijloc de prob- prin care se face o
anumit- nara/iune privind fapta penal- nu implic- obliga/ia ar-tat-.
%tabilirea competent- a procedurii de cercetare a probelor are o importan/- organizatoric- 2i tactic-. &a determin- mersul corect al
cercet-rii judec-tore2ti, desf-2urarea ei ra/ional-, cu o pierdere minim- a timpului subiec/ilor oficiali, p-r/ilor 2i a persoanelor citate
.n instan/-.
Av.ndu-se .n vedere c- art. ,D5 "PP d- preferin/- examin-rii probelor prezentate de acuzator, procurorul trebuie s- recomande
instan/ei de judecat- o ordine de examinare a probelor argumentat- 2tiin/ific, prin care s- asigure elucidarea tuturor circumstan/elor
esen/iale ale cauzei, completarea eventualelor lacune ale urm-ririi penale, cercetarea obiectiv- 2i complet- a probelor 2i
individualizarea culpei fiec-rui inculpat.
Ordinea de examinare a probelor este determinat- de multipli factori, pe care acuzatorul de stat este obligat s--i cunoasc- 2i s- 2tie
s--i analizeze, pentru ca, aplic.ndu-i la cauza penal- concret-, s- poat- propune singura solu/ie just-. Printre ace2tia s.nt$
- versiunile propuse de acuzatorH
- recunoa2terea deplin-, par/ial- sau negarea de c-tre inculpat a vinov-/iei saleH
- tipul infrac/iuniiH
- volumul 2i complexitatea cauzei penaleH
- num-rul inculpa/ilor 2i existen/a contradic/iilor .n declara/iile lorH
- v.rsta inculpa/ilorH
- stabilitatea pozi/iei p-r/ilor v-t-mate 2i a martorilorH
- calitatea urm-ririi penale.
Aceast- list- nu este exaustiv- 2i poate fi continuat-.
6E
Ordinea de efectuare a cercet-rii, stabilit- de instan/-, poate fi scimbat- doar printr-o .nceiere special-. De aceea, dac- .n scopul
unei cercet-ri obiective 2i complete a circumstan/elor cauzei apare necesitatea de a modifica ordinea de examinare a probelor,
atunci acuzatorul de stat primul este obligat s- fac- un asemenea demers c-tre instan/- .ntr-o expunere motivat-.
Articolul 1... Administrarea probelor
A'9 Administrarea probelor const- .n folosirea mijloacelor de prob- .n procesul penal, care presupune str.ngerea 2i
verificarea probelor, .n favoarea 2i .n defavoarea .nvinuitului, inculpatului, de c-tre organul de urm-rire penal-, din oficiu sau la
cererea altor participan/i la proces, precum 2i de c-tre instan/-, la cererea p-r/ilor, prin procedeele probatorii prev-zute de
prezentul cod.
A69 0n scopul administr-rii probelor, ap-r-torul admis .n procesul penal, .n modul prev-zut de prezentul cod, este .n drept$
'9 s- solicite 2i s- prezinte obiecte, documente 2i informa/ii necesare pentru acordarea asisten/ei juridice, inclusiv s-
poarte convorbiri cu persoane fizice dac- acestea s.nt de acord s- fie audiate .n modul stabilit de legeH
69 s- solicite certificate, caracteristici 2i alte documente din diverse organe 2i institu/ii care pot s- le elibereze .n modul
stabilitH
,9 .n interesul asisten/ei juridice, s- solicite, cu consim/-m.ntul persoanei pe care o ap-r-, opinia specialistului pentru
explicarea cestiunilor care necesit- cuno2tin/e speciale.
A,9 <-nuitul, .nvinuitul, inculpatul, ap-r-torul, acuzatorul, partea v-t-mat-, partea civil-, partea civilmente responsabil- 2i
reprezentan/ii lor, precum 2i alte persoane fizice sau juridice, s.nt .n drept s- prezinte informa/ii orale 2i scrise, obiecte 2i
documente care pot fi utilizate ca mijloace de prob-.
A;9 !oate probele administrate .n cauza penal- vor fi verificate sub toate aspectele, complet 2i obiectiv. Ierificarea
probelor const- .n analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe 2i verificarea sursei din
care provin probele, .n conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective.
Articolul 1.1. Aprecierea probelor
A'9 #iecare prob- urmeaz- s- fie apreciat- din punct de vedere al pertinen/ei, concluden/ei, utilit-/ii 2i veridicit-/ii ei, iar
toate probele .n ansamblu : din punct de vedere al corobor-rii lor.
A69 )eprezentantul organului de urm-rire penal- sau judec-torul apreciaz- probele conform propriei convingeri, formate
.n urma examin-rii lor .n ansamblu, sub toate aspectele 2i .n mod obiectiv, c-l-uzindu-se de lege.
A,9 *ici o prob- nu are o valoare dinainte stabilit- pentru organul de urm-rire penal- sau instan/a de judecat-.
A;9 Instan/a pune la baza ot-r.rii sale numai acele probe la cercetarea c-rora au avut acces toate p-r/ile .n egal- m-sur-.
Articolul ;3. Probele
A'9 Probele s.nt elemente de fapt dob.ndite .n modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea existen/ei sau
inexisten/ei infrac/iunii, la identificarea f-ptuitorului, la constatarea vinov-/iei, precum 2i la stabilirea altor .mprejur-ri importante
pentru justa solu/ionare a cauzei.
A69 0n calitate de probe .n procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul urm-toarelor mijloace$
'9 declara/iile b-nuitului, .nvinuitului, inculpatului, ale p-r/ii v-t-mate, p-r/ii civile, p-r/ii civilmente responsabile,
martoruluiH
69 raportul de expertiz-H
,9 corpurile delicteH
;9 procesele-verbale privind ac/iunile de urm-rire penal- 2i ale cercet-rii judec-tore2tiH
59 documentele Ainclusiv cele oficiale9H
D9 .nregistr-rile audio sau video, fotografiileH
@9 constat-rile tenico-2tiin/ifice 2i medico-legale.
A,9 &lementele de fapt pot fi folosite .n procesul penal ca probe dac- ele au fost dob.ndite de organul de urm-rire penal-
sau de alt- parte .n proces, cu respectarea prevederilor prezentului cod.
A;9 Datele de fapt ob/inute prin activitatea operativ- de investiga/ii pot fi admise ca probe numai .n cazurile .n care ele au
fost administrate 2i verificate prin intermediul mijloacelor prev-zute la alin.A69, .n conformitate cu prevederile legii procesuale,
cu respectarea drepturilor 2i libert-/ilor persoanei sau cu restric/ia unor drepturi 2i libert-/i autorizat- de c-tre instan/a de judecat-.
Articolul 1... Administrarea proelor
'. 0n vederea asigur-rii egalit-/ii armelor, articolul 1.. determin- o totalitate de drepturi ale ap-r-rii. Articolul '?? con/ine
.n sine o enumerare a mijloacelor procesuale de colectare a datelor de fapt care au importan/- .n cauza penal-. 0n articolele care
reglementeaz- efectuarea anumitor ac/iuni procesuale sunt detalizate regulile procesuale de administrare a probelor. 0nc-lcarea
acestor reguli poate duce la dubitatea corespunderii datelor prezentate cu realitatea obiectiv-. Prevederile articolului '??, constat-
.n$
a9 instan/a de judecat- nu este .n drept s- se implice .n strRngerea probelor din ini/iativa sa.
b9 Administrarea probelor poate avea loc doar prin procedeele probatorii prev-zute de procedura penal-.
c9 Instan/a din ini/iativa sa, poate efectua anumite ac/iuni procesuale .n vederea verific-rii probelor, spre exemplu o
reconstituire a faptei, un experiment, o confruntare, 2.a.
d9 Ga cererea ap-r-rii, at.t organul de urm-rire penal-, c.t 2i instan/a, sunt obligate s- verifice temeinicia cererii .n cazul
c.nd organul de urm-rire sau instan/a consider- c- cererea ap-r-rii de a efectua ac/iuni procesuale suplimentare este
ne.ntemeiat-, ordonan/a sau .nceierea instan/ei de a respinge cererea trebuie s- fie motivat-. Ap-rarea trebuie s- aib-
posibilitatea de a contesta ot-r.rea organului de urm-rire penal- privind refuzul de a efectua ac/iuni procesuale la
cererea ap-r-rii.
6. Ga strRngerea probelor este necesar de a respecta drepturile constitu/ionale ale persoanei, respect.nd inviolabilitatea
persoanei, a domiciliului, a propriet-/ii, a vie/ii intime, private, a libert-/ii de a m-rturisi .mpotriva sa 2i .mpotriva apropia/ilor.
&ste obligatoriu de a p-stra .n secret anumite date ce /in de via/a intim- a persoanei, dac- aceste date au fost descoperite .n timpul
efectu-rii ac/iunilor procesuale.
,. %arcina ap-r-rii .n sensul articolului '?? const- .n descoperirea unor .mprejur-ri care fie .l .ndrept-/esc pe .nvinuit, fie
contribuie la atenuarea responsabilit-/ii. %arcina ap-r-torului nu poate fi asimilat- cu sarcina organului de urm-rire, care .n baza
articolului 'C, alineatul , are obliga/ia de a lua toate m-surile prev-zute de lege, pentru cercetarea sub toate aspectele, complet 2i
obiectiv a circumstan/elor cauzei, reie2ind din faptul c- articolul 'C determin- accesul la justi/ie, 2i pune aceast- sarcin- .n seama
6C
organelor statului. !rebuie de luat .n considera/ie 2i faptul c- dac- ap-rarea nu 2i-a realizat atribu/iile sale potrivit articolul '??,
aceasta nu poate fi interpretat ca o dovedire a vinov-/iei persoanei. Ap-r-torul, .ns- nu poate administra probe, aplic.nd acelea2i
mijloace probatorii aplicate de c-tre organul de urm-rire penal-.
;. )eie2ind din faptul c- persoana se prezum- nevinovat-, toate ac/iunile .n constatarea vinov-/iei este pus- .n seama
subiectului care intenteaz- ac/iunea penal-. Partea ap-r-rii au dreptul de a participa la proba/iune, la administrarea probelor,
utiliz.nd metoda de solicitare. 0n acest sens avocatul are dreptul de a descoperi 2i a transmite anumite obiecte, documente, poate
efectua fotografierea, .nregistrarea audio sau video, poate .ntocmi anumite sceme sau planuri, .n caz c.nd sunt necesare anumite
cuno2tin/e speciale avocatul poate apela la un specialist. 0n cazul c.nd avocatul a purtat convorbiri cu unele persoane fizice,
aceste date sunt transmise organului de urm-rire, care trebuie s- audieze aceste persoane .n calitate de martori. 0n cazul c.nd a dus
convorbiri cu persoana fizic-, avocatul poate .nregistra aceste convorbiri video sau audio cu acordul persoanei, fie poate propune
persoanei de a .ntocmi o l-murire care apoi poate fi autentificat- .n notariat 2i servi .n continuare temei pentru audierea persoanei
de c-tre organul de urm-rire sau de c-tre instan/a de judecat-.
5. O alt- metod- de administrare a probelor de c-tre ap-rare este solicitarea diferitor documente din organiza/ii 2i institu/ii.
Aceste documente pot s- fie certificate de s-n-tate, materiale de ariv-, diferite acte normative departamentale, 2.a. "u toate c- .n
fiecare caz concret organul de urm-rire ia decizia privind efectuarea actelor suplimentare la cererea avocatului, refuzul de a
efectua aceste acte trebuie s- fie .ntemeiat 2i argumentat.
D. &ste necesar de men/ionat 2i faptul c- administrarea probelor de c-tre ap-r-tor este un drept 2i nu o obliga/ie a acestuia 2i
faptul c- ap-rarea nu a administrat probe nu poate fi interpretat ca un e2ec al ap-r-rii. Ap-rarea determin- oportunitatea
administr-rii anumitor probe. Ierificarea probelor .n sensul alineatului ;, articolul '??, se efectueaz- prin anumite metode$
analiza con/inutului probelor administrate, coroborarea cu alte probe. "orobora Adin latinescul Kcorroborare89 .nseamn- a .nt-ri, a
sprijini, a da putere, a consolida, a confirma. Probele trebuie coroborate cu alte probe care au fost administrate mai .nainte, pot fi
administrate noi probe sau poate fi verificat- sursa Ade exemplu, prezentarea spre recunoa2tere, verificarea declara/iilor la fa/a
locului, experimentul, 2.a.9. Administrarea probelor poate avea loc doar prin procedee probatorii prev-zute de "odul de Procedur-
Penal-.
2.3 Argumenta1i prevederile legale privitoare la citirea declara1iilor inculpatului2 p,r1ii v,t,mate @i ale martorului
Articolul 3/9. "itirea declara/iilor inculpatului
A'9 "itirea declara/iilor inculpatului depuse .n cursul urm-ririi penale, precum 2i reproducerea .nregistr-rilor audio 2i
video ale acestora, pot avea loc, la cererea p-r/ilor, .n cazurile$
'9 c.nd exist- contradic/ii esen/iale .ntre declara/iile depuse .n 2edin/a de judecat- 2i cele depuse .n cursul urm-ririi
penaleH
69 c.nd cauza se judec- .n lipsa inculpatului.
A69 Aceea2i regul- se aplic- 2i .n cazurile .n care se d- citire declara/iilor inculpatului depuse anterior .n instan/- sau .n
fa/a judec-torului de instruc/ie, dac- acesta din urm- l-a informat despre posibilitatea citirii lor .n instan/-.
A,9 *u se admite reproducerea .nregistr-rii audio sau video f-r- a se da citire, .n prealabil, declara/iilor consemnate .n
procesul-verbal respectiv.
Articolul 3/;. Audierea celorlalte p-r/i
A'9 Audierea p-r/ii v-t-mate se efectueaz- .n conformitate cu dispozi/iile ce se refer- la audierea martorilor 2i care se
aplic- .n mod corespunz-tor. Iictima sau, dup- caz, partea v-t-mat-, la cererea acesteia sau la demersul procurorului, poate fi
audiat- .n lipsa inculpatului, asigur.ndu-i ultimului posibilitatea de a lua cuno2tin/- de declara/ii 2i de a pune .ntreb-ri persoanei
audiate.
A69 Audierea p-r/ii civile 2i a p-r/ii civilmente responsabile se face conform dispozi/iilor ce se refer- la audierea
inculpatului, care se aplic- .n mod corespunz-tor.
A,9 Partea v-t-mat- poate fi audiat- ori de c.te ori este necesar .n cursul cercet-rii judec-tore2ti 2i ea poate s- fac-
declara/ii suplimentare oric.nd cu permisiunea pre2edintelui 2edin/ei.
Articolul 37.. Audierea martorilor
A'9 (artorii se audiaz- fiecare separat 2i .n lipsa martorilor care .nc- nu au fost audia/i. Primii s.nt audia/i martorii din
partea acuz-rii.
A69 Audierea martorului se efectueaz- .n condi/iile prev-zute .n art.'?5-''?, care se aplic- .n mod corespunz-tor. 0n caz
de necesitate, martorul, la cerere sau .n baza demersului procurorului, poate fi audiat .n lipsa inculpatului, care este .nl-turat din
2edin/-, asigur.ndu-i-se ultimului posibilitatea de a lua cuno2tin/- de declara/ii 2i de a pune .ntreb-ri prin intermediul ap-r-torului
s-u persoanei audiate.
A,9 P-r/ile la proces s.nt .n drept s- pun- .ntreb-ri martorului. Primii pun .ntreb-ri participan/ii la proces ai acelei p-r/i
care a solicitat audierea martorului, iar apoi ceilal/i participan/i. Pre2edintele 2edin/ei 2i ceilal/i judec-tori pot pune .ntreb-ri
martorului .n condi/iile prev-zute .n art.,D@ alin.A69.
A;9 #iecare din p-r/i poate pune .ntreb-ri suplimentare pentru a elucida 2i a completa r-spunsurile date la .ntreb-rile altor
p-r/i.
A59 Pre2edintele 2edin/ei poate permite martorului audiat s- p-r-seasc- sala de 2edin/- .nainte de terminarea cercet-rii
judec-tore2ti, dar numai dup- audierea opiniilor p-r/ilor la proces pe aceast- cestiune.
AD9 (artorul a c-rui lips- nu este justificat-, .n cazul .n care partea insist- s- fie audiat, poate fi supus aducerii silite.
Articolul 371. "itirea .n 2edin/a de judecat- a declara/iilor martorului
A'9 "itirea .n 2edin/a de judecat- a declara/iilor martorului depuse .n cursul urm-ririi penale, precum 2i reproducerea
.nregistr-rilor audio 2i video ale acestora, pot avea loc, la cererea p-r/ilor, .n cazurile$
'9 c.nd exist- contradic/ii esen/iale .ntre declara/iile depuse .n 2edin/a de judecat- 2i cele depuse .n cursul urm-ririi
penaleH
69 c.nd martorul lipse2te .n 2edin/- 2i absen/a lui este justificat- fie prin imposibilitatea absolut- de a se prezenta .n
instan/-, fie prin motive de imposibilitate de a asigura securitatea lui, cu condi/ia c- audierea martorului a fost efectuat- cu
confruntarea dintre acest martor 2i b-nuit, .nvinuit sau martorul a fost audiat .n conformitate cu art.'?C 2i ''?.
A69 *u se admite reproducerea .n 2edin/a de judecat- a .nregistr-rii audio sau video f-r- a se da citire .n prealabil
declara/iilor consemnate .n procesul-verbal respectiv.
,?
A,9 Dac- martorul care este eliberat, prin lege, de a face declara/ii .n baza prevederilor art.C? alin.A''9 nu a acceptat s-
fac- declara/ii .n 2edin/a de judecat-, declara/iile lui f-cute .n cursul urm-ririi penale nu pot fi citite .n 2edin/a de judecat-,
precum nu pot fi reproduse nici .nregistr-rile audio sau video ale declara/iilor lui.
"omentariu9 Articolul 3/9. Citirea declara1iilor inculpatului
"itirea depozi/iilor inculpatului presupune .ntr-un anumit fel limitarea principiului nemijlocirii, acuzatorii trebuie s- recurg- la
acest procedeu de cercetare doar .n anumite condi/ii.
0n primul r.nd, citirea m-rturiilor f-cute .n timpul urm-ririi penale se admite numai dup- ce inculpatul 2i-a expus .n .ntregime
depozi/iile sale judec-/ii sau cauza se judec- .n lips inculpatului.
0n al doilea r.nd, nu orice argumente pot fi invocate pentru a citi depozi/iile inculpatului f-cute .n cadrul urm-ririi penale, ci doar
cele principiale, prin care se scimb- .ns-2i esen/a 2i con/inutul m-rturiilor. De cele mai multe ori, aceast- situa/ie se creeaz- c.nd
inculpatul, care 2i-a m-rturisit vina .n timpul ancetei preliminare, se dezice de aceast- m-rturisire .n instan/a de judecat- 2i insist-
asupra nevinov-/iei lui sau c.nd .n timpul ancetei preliminare a indicat .n calitate de complici asupra unor persoane, iar la judecat-
: asupra altora.
Apreciind m-rturiile inculpatului .n timpul ancetei 2i .n judecat-, acuzatorii nu le pot da preferin/- unora .n raport cu
celelalte, deoarece nici una nu are prioritate.

Ieridicitatea se cere apreciat- prin coroborare cu celelalte probe administrate .n cauz-.
0n practica judiciar- .nt.lnim cazuri c.nd inculpatul refuz- s- fac- depozi/ii. 0n asemenea situa/ii, acuzatorii au dreptul s-
fac- demers c-tre instan/- privind citirea m-rturiilor date la urm-rirea penal- Aart.65? "PP9. !otodat-, /in.nd cont c- refuzul
inculpatului de a face depozi/ii nu-l lipse2te de dreptul de a participa la audierea martorilor 2i la cercetarea altor probe 2i c-, dac-
inculpatul va decide s- dea m-rturii, trebuie s--i fie acordat acest drept oric.nd.
%.nt frecvente cazurile c.nd inculpatul se declar- vinovat de o fapt- mai pu/in grav-, cu scopul de a evita r-spunderea pentru o alt-
infrac/iune mai grav-.

Uneori inculpatul se poate autocalomnia, ca s--l .ngr-deasc- de r-spundere pe organizatorul infrac/iunii sau
pe o persoan- apropiat- lui. De aceea 2i declara/iile inculpatului despre recunoa2terea vinov-/iei sale se cer verificate 2i apreciate
critic .n coroborare cu alte probe.
O aten/ie aparte acuzatorul trebuie s- acorde explica/iilor inculpatului la .ntreb-rile puse de al/i participan/i la proces 2i, .n special,
de ap-r-tor. Ga .ntreb-rile ap-r-torului inculpatul deseori d- r-spunsuri pu/in deosebite dec.t la .ntreb-rile analogice ale
procurorului. Acuzatorul de stat urmeaz- s- stabileasc- care dintre cele dou- r-spunsuri ale inculpatului, date la una 2i aceea2i
.ntrebare, este corect. Acest lucru are o importan/- deosebit- pentru realizarea reu2it- 2i corect- a activit-/ii de acuzare.
Articolul3/;.Audierea celorlalte p,r1i
Prima variant- se atesteaz- mai rar .n practica sus/inerii acuza/iei de stat, deoarece nu este destul de comod-. Un singur martor
poate face depozi/ii referitoare la c.teva episoade, 2i nu e ra/ional ca .n 2edin/a de judecat- m-rturiile acestuia s- fie
dezmembrate. Acelea2i probleme pot ap-rea 2i .n cazul dac- se alege a doua variant- de cercetare a probelor. (ai des este aplicat
cel de-al treilea mod, dar faptul c- interogarea pe episoade dezmembreaz- depozi/iile inculpatului face ca 2i aceast- variant- s-
nu fie destul de eficient-. "ea mai ra/ional- 2i mai aplicabil- .n practica de sus/inere a acuza/iei de stat este urm-toarea
ordine de examinare a probelor$ consecutiv s.nt interoga/i inculpa/ii privitor la faptele 2i episoadele incriminate, iar restul
probelor se cerceteaz- .n particular pentru fiecare. Ordinea propus- ofer- posibilitatea, pe de o parte, de a asigura sistematizarea
informa/iilor ob/inute, iar pe de alt- parte : de a nu .ntrerupe .n timp cercetarea probelor. Ga stabilirea ordinii de cercetare a
probelor .n cauze cu multe episoade, procurorul trebuie s- decid- .n ce consecutivitate este ra/ional a le cerceta$ .n ordine
cronologic-, dup- gradul de pericol social sau dup- m-sura de probare.
Un alt factor esen/ial reprezint- ponderea probelor de acuzare 2i calitatea desf-2ur-rii urm-ririi penale. Dac- urm-rirea a fost
efectuat- la un nivel sc-zut, fapt constatat la etapa studierii materialelor dosarului penal, este oportun, dup- interogarea
inculpatului, s- se propun- cercetarea probelor incontestabile, iar apoi a celor care trebuie s- fie verificate deosebit de minu/ios,
.nl-tur.nd lacunele constatate.
Asupra ordinii ancetei judec-tore2ti pot influen/a 2i factori de ordin organiza/ional, .n special neprezentarea unor persoane citate
la 2edin/a de judecat-. 0n asemenea cazuri, audierile alterneaz- .n func/ie de consecutivitatea .n care au venit martorii. ".nd exist- o
baz- solid- de martori, procurorul trebuie s- decid- .nc- .n etapa studierii materialelor dosarului .n ce ordine ei vor fi audia/i 2i s-
recomande instan/ei citarea lor .ntr-o anumit- zi, deoarece aflarea martorilor .n judecat- timp de c.teva s-pt-m.ni sau ciar luni este
absurd-.
0n cauzele voluminoase 2i complicate, consider-m c- procurorul, pe l.ng- o expunere oral- a ordinii ancetei judec-tore2ti, poate
prezenta instan/ei 2i un plan .n scris.
Deoarece asupra cestiunii despre ordinea de cercetare a probelor cel dint.i face propuneri acuzatorul de stat, ceilal/i subiec/i ai
acuz-rii .2i exprim- p-rerea .n leg-tur- cu ordinea propus-, totodat- rezerv.ndu-li-se dreptul de a propune complet-rile sau
modific-rile lor.
Articolul 37.. Audierea martorilor
Depozi/iile martorilor constituie cea mai r-sp.ndit- surs- din care se pot ob/ine datele de fapt utile dovedirii acuz-rii. De aici nu
.nt.mpl-tor .n activitatea de cercetare a probelor .n anceta judec-toreasc- audierea martorilor 2i verificarea datelor de fapt care
se con/in .n depozi/iile lor au cea mai mare pondere.
'.Informa/ia de/inut- de martor depinde de factori obiectivi 2i subiectivi.

De aceea acuzatorul, .nc- .nainte de audiere, trebuie s--2i
determine clar care elemente din formularea acuz-rii se pot dovedi prin declara/iile respectivului, astfel concentr.ndu-2i aten/ia
numai asupra lor. !otodat-, pentru ca audierea martorului s- fie strict orientat-, iar circumstan/ele necesare clarificate .ntr-o ordine
logic-, consider-m necesar ca .n cauzele cu acuzare simpl- s- se respecte consecutivitatea expunerii elementelor formul-rii
acuz-rii. 0n leg-tur- cu aceasta, am putea recomanda ca, .n timpul audierii martorilor, s- se clarifice datele de fapt$ '9 care se refer-
la .mprejur-rile faptei de s-v.r2irea c-reia este acuzat inculpatulH 69 care caracterizeaz- pericolul social al fapteiH ,9 care confirm-
s-v.r2irea faptei de inculpatH ;9 care au importan/- pentru concluzia privitor la .ncadrarea juridic-H 59 care indic- m-rimea daunei
cauzate prin infrac/iune.

0n .nceiere pot fi clarificate 2i datele de fapt care au importan/- pentru solu/ionarea cestiunii privitoare la
pedeapsa penal-.
,'
6.Dac- martorul de/ine informa/ii doar referitor la o parte din ele sau numai la o singur- cestiune, acuzatorii trebuie s- conduc-
audierea anume .n acea direc/ie.
,.#iind audiat un martor ocular, prima .ntrebare clarificat- /ine de faptul infrac/iunii. &ste deosebit de important a se evita concluzia
eronat- despre existen/a faptului infrac/iunii. (artorii pot comite diferite gre2eli 2i .n cazul argument-rii altor elemente ale
formul-rii, .ntemeindu-le doar pe afirma/ii subiective, nefondate pe fapte reale.
;.Dac- .n depozi/iile martorului se con/in date de fapt, care confirm- c.teva episoade ale unei infrac/iuni omogene continue Acauze
cu acuzare complex-9 sau c.teva infrac/iuni independente .n cazul cumulului lor real Apluralitate de acuz-ri9, acuzatorii trebuie s-
efectueze audierea .ntr-o anumit- consecutivitate, cea mai indicat- fiind ordinea cronologic-.
5.".nd martorul se refer- numai la una din acuz-rile incluse .n pluralitate, la audierea lui pot fi respectate recomand-rile propuse
pentru cauzele cu acuzare simpl-.
D.Acuzatorii trebuie s- ia .n considera/ie anumite particularit-/i metodice la audierea martorului care-l demasc- pe inculpat .n
s-v.r2irea infrac/iunii printr-o singur- ac/iune, dar care a condus spre urm-ri diferite Acumul ideal9. Acestea s.nt cauzele cu acuzare
complex- 2i formularea acuz-rii aici este unic-. 0n cauzele date acuzatorii .nc- la .nceput trebuie s- afle de la martor tot ce 2tie
acela despre fapta ilicit-, s-v.r2it- de inculpat, iar apoi s- treac- la precizarea datelor de fapt, care se refer- la consecin/ele ilicite.
@.Dac- .n cercetarea judec-toreasc- se examineaz- o pluralitate de acuz-ri, care s-a format .n urma s-v.r2irii unei infrac/iuni de
c-tre c./iva inculpa/i, martorii oculari, de regul-, descriu tabloul infrac/iunii care li s-a .ntip-rit .n memorie. 0n timpul audierii unor
asemenea martori, acuzatorii trebuie, pe c.t e posibil, s- ob/in- c.t mai multe date de fapt care caracterizeaz- rolul fiec-rui inculpat
.n aceast- infrac/iune, pentru a individualiza formularea acuz-rii 2i .ncadrarea celor s-v.r2ite. 0n acest scop trebuie cibzuit-
ordinea .ntreb-rilor pe care le vor pune, a2a .nc.t martorul s--2i poat- restabili .n memorie, pe fragmente aparte, toate
circumstan/ele esen/iale ce confirm- elementele formul-rii acuz-rii. Aici poate fi acceptat- forma expunerii narative a tot ceea ce a
remarcat el, iar apoi s- fie efectuat- audierea .n scopul concretiz-rii rolului pe care l-a avut fiecare coinculpat. Asemenea precizare
este ra/ional s- fie .nceput- cu stabilirea caracterului ac/iunilor ilicite, s-v.r2ite mai .nt.i de organizator, de instigator, de autor, iar
apoi s- se treac- la individualizarea activit-/ii altor complici. Dup- ce au fost ob/inute de la martor datele de fapt, care
individualizeaz- formularea acuz-rii pentru fiecare dintre ei, acuzatorii, pun.nd .ntreb-ri martorului, pot clarifica dac- acestuia nu-i
s.nt cunoscute alte fapte, legate de confirmarea formul-rii acuz-rii aduse inculpatului.
)ecomand-rile expuse .n cadrul ancetei judiciare pot fi aplicate, .n egal- m-sur-, 2i la audierea p-r/ii v-t-mate. !otodat-, ele pot
fi utilizate 2i de partea v-t-mat- sau reprezentantul ei .n audierea martorilor.
Articolul 371. Citirea +n @edin1a de =udecat, a declara1iilor martorului
A'9 "itirea .n 2edin/a de judecat- a declara/iilor martorului depuse .n cursul urm-ririi penale, precum 2i reproducerea
.nregistr-rilor audio 2i video ale acestora, pot avea loc, la cererea p-r/ilor, .n cazurile$
'9 c.nd exist- contradic/ii esen/iale .ntre declara/iile depuse .n 2edin/a de judecat- 2i cele depuse .n cursul urm-ririi penaleH
69 c.nd martorul lipse2te .n 2edin/- 2i absen/a lui este justificat- fie prin imposibilitatea absolut- de a se prezenta .n instan/-, fie
prin motive de imposibilitate de a asigura securitatea lui.
A69 *u se admite reproducerea .n 2edin/a de judecat- a .nregistr-rii audio sau video f-r- a se da citire .n prealabil
declara/iilor consemnate .n procesul-verbal respectiv.
A,9 Dac- martorul care este eliberat, prin lege, de a face declara/ii .n baza prevederilor art.C? alin.A''9 nu a acceptat s-
fac- declara/ii .n 2edin/a de judecat-, declara/iile lui f-cute .n cursul urm-ririi penale nu pot fi citite .n 2edin/a de judecat-,
precum nu pot fi reproduse nici .nregistr-rile audio sau video ale declara/iilor lui.
A'9 "itirea .n 2edin/a de judecat- a declara/iilor martorului depuse .n cursul urm-ririi penale, precum 2i reproducerea
.nregistr-rilor audio 2i video ale acestora, pot avea loc, la cererea p-r/ilor, .n cazurile$
'9 c.nd exist- contradic/ii esen/iale .ntre declara/iile depuse .n 2edin/a de judecat- 2i cele depuse .n cursul urm-ririi penaleH
69 c.nd martorul lipse2te .n 2edin/- 2i absen/a lui este justificat- fie prin imposibilitatea absolut- de a se prezenta .n instan/-, fie
prin motive de imposibilitate de a asigura securitatea lui.
A69 *u se admite reproducerea .n 2edin/a de judecat- a .nregistr-rii audio sau video f-r- a se da citire .n prealabil
declara/iilor consemnate .n procesul-verbal respectiv.
A,9 Dac- martorul care este eliberat, prin lege, de a face declara/ii .n baza prevederilor art.C? alin.A''9 nu a acceptat s-
fac- declara/ii .n 2edin/a de judecat-, declara/iile lui f-cute .n cursul urm-ririi penale nu pot fi citite .n 2edin/a de judecat-,
precum nu pot fi reproduse nici .nregistr-rile audio sau video ale declara/iilor lui.
A'9 "itirea .n 2edin/a de judecat- a declara/iilor martorului depuse .n cursul urm-ririi penale, precum 2i reproducerea
.nregistr-rilor audio 2i video ale acestora, pot avea loc, la cererea p-r/ilor, .n cazurile$
'9 c.nd exist- contradic/ii esen/iale .ntre declara/iile depuse .n 2edin/a de judecat- 2i cele depuse .n cursul urm-ririi penaleH
69 c.nd martorul lipse2te .n 2edin/- 2i absen/a lui este justificat- fie prin imposibilitatea absolut- de a se prezenta .n instan/-, fie
prin motive de imposibilitate de a asigura securitatea lui.
A69 *u se admite reproducerea .n 2edin/a de judecat- a .nregistr-rii audio sau video f-r- a se da citire .n prealabil
declara/iilor consemnate .n procesul-verbal respectiv.
A,9 Dac- martorul care este eliberat, prin lege, de a face declara/ii .n baza prevederilor art.C? alin.A''9 nu a acceptat s-
fac- declara/ii .n 2edin/a de judecat-, declara/iile lui f-cute .n cursul urm-ririi penale nu pot fi citite .n 2edin/a de judecat-,
precum nu pot fi reproduse nici .nregistr-rile audio sau video ale declara/iilor lui.
A'9 "itirea .n 2edin/a de judecat- a declara/iilor martorului depuse .n cursul urm-ririi penale, precum 2i reproducerea
.nregistr-rilor audio 2i video ale acestora, pot avea loc, la cererea p-r/ilor, .n cazurile$
'9 c.nd exist- contradic/ii esen/iale .ntre declara/iile depuse .n 2edin/a de judecat- 2i cele depuse .n cursul urm-ririi penaleH
69 c.nd martorul lipse2te .n 2edin/- 2i absen/a lui este justificat- fie prin imposibilitatea absolut- de a se prezenta .n instan/-, fie
prin motive de imposibilitate de a asigura securitatea lui.
A69 *u se admite reproducerea .n 2edin/a de judecat- a .nregistr-rii audio sau video f-r- a se da citire .n prealabil
declara/iilor consemnate .n procesul-verbal respectiv.
A,9 Dac- martorul care este eliberat, prin lege, de a face declara/ii .n baza prevederilor art.C? alin.A''9 nu a acceptat s-
fac- declara/ii .n 2edin/a de judecat-, declara/iile lui f-cute .n cursul urm-ririi penale nu pot fi citite .n 2edin/a de judecat-,
precum nu pot fi reproduse nici .nregistr-rile audio sau video ale declara/iilor lui.
,6
Test 3.
2.1 Staili1i corela1ia dintre legalitatea2 temeinicia @i motivarea sentin1ei.
%entinta treb sa fie legala.Gegalitatea sentintei consta in faptul ca ea trebuie sa respecte intru totul legea- incepind de la ceea ca
completul de judexcata care adopta sentinta, trebuie sa fie legal coinstituit si finisind cu aceea ca structura si forma sentintei
trebuie sa respecte prevederile legale. Asadar sentinta trebuie sa corespunda normelor legale material si procedural sub a caror
incidenta cade.
%entinta trebuie sa fie intemeiata. !emeinicia sentintei prevede concludenta intre imprejurarile si probele examinate la cercetarea
judecatoreasca cu argumentele expusein sentinta. Instanta poate pune la baza doar acele probe care au fost recunoscute ca fiind
pertinente, concludente ,utile, admisibile , certe si suficiente.
%entinta trebuie sa fie motivate. (otivarea sentintei inseamna ca fiecare concluzie din sentinta trebuie sa fie argumentata,
indicindu-se expres izvorul probant care confirma concluzia data. (otivarea sentintei lipseste in instantele cu jurati, deoarece ei
trebuie sa pronunte doar verdictul univoc pozitiv sau negative, motivare aotaririi fiind pusa in sarcina instantei clasice.
2.2
Articolul 395. "estiunile pe care trebuie s- le solu/ioneze instan/a de judecat- la adoptarea sentin/ei
A'9 Ga adoptarea sentin/ei, instan/a de judecat- solu/ioneaz- urm-toarele cestiuni .n urm-toarea consecutivitate$
'9 dac- a avut loc fapta de s-v.r2irea c-reia este .nvinuit inculpatulH
69 dac- aceast- fapt- a fost s-v.r2it- de inculpatH
,9 dac- fapta .ntrune2te elementele infrac/iunii 2i de care anume lege penal- este prev-zut- eaH
;9 dac- inculpatul este vinovat de s-v.r2irea acestei infrac/iuniH
59 dac- inculpatul trebuie s- fie pedepsit pentru infrac/iunea s-v.r2it-H
D9 dac- exist- circumstan/e care atenueaz- sau agraveaz- r-spunderea inculpatului 2i care anumeH
@9 ce m-sur- de pedeaps- urmeaz- s- fie stabilit- inculpatului, lu.nd .n considerare 2i recomand-rile serviciului de
resocializare, dac- o asemenea ancet- a fost efectuat-H
E9 dac- m-sura de pedeaps- stabilit- inculpatului trebuie s- fie executat- de inculpat sau nuH
C9 tipul penitenciarului .n care urmeaz- s- execute pedeapsa .ncisoriiH
'?9 dac- trebuie admis- ac/iunea civil-, .n folosul cui 2i .n ce sum-H
''9 dac- trebuie reparat- paguba material- atunci c.nd nu a fost intentat- ac/iunea civil-H
'69 dac- urmeaz- s- fie ridicat secestrul asupra bunurilorH
',9 ce trebuie s- se fac- cu corpurile delicteH
';9 cine 2i .n ce propor/ie trebuie obligat s- pl-teasc- celtuielile judiciareH
'59 dac- urmeaz- s- fie revocat-, .nlocuit- sau aplicat- o m-sur- preventiv- .n privin/a inculpatuluiH
'D9 dac- .n privin/a inculpatului recunoscut vinovat de comiterea infrac/iunii urmeaz- s- fie aplicat tratament medical for/at de
alcoolism sau narcomanie.
A69 Dac- inculpatul este .nvinuit de s-v.r2irea mai multor infrac/iuni, instan/a solu/ioneaz- cestiunile ar-tate .n alin.A'9 pct.'9-
',9 pentru fiecare infrac/iune .n parte.
A,9 Dac- de s-v.r2irea infrac/iunii s.nt .nvinui/i mai mul/i inculpa/i, instan/a solu/ioneaz- cestiunile prev-zute .n alin.A'9
referitor la fiecare inculpat .n parte.
A;9 Dac-, .n cursul urm-ririi penale sau judec-rii cauzei, s-au constatat .nc-lc-ri ale drepturilor inculpatului, precum 2i s-a
stabilit din vina cui au fost comise aceste .nc-lc-ri, instan/a examineaz- posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept
recompens- pentru aceste .nc-lc-ri.
"lasificarea legala a sentintelor este una tripartite$
'sentinta de condamnare
6sentinta de acitare
,sentinta de incetare a procesului
2.3
S#(T&()*
D# AC:&TAR# A( 8&RTUT#A #F&ST#()#& CAU6#& CAR# A($*TUR* CARACT#RU$ P#(A$ A$ 3APT#&
Dosarul nr.WWWWWWW
S#(T&()*
An numele legii
Data, luna, anul Ora2ul WWW
Pudec-toria Aincludei denumirea9, .n componen/a
pre2edintelui 2edin/ei de judecat-, judec-tor Numele, prenumele grefierului
Numele, prenumele
cu participarea
procurorului Numele, prenumele
avocatului Numele, prenumele
a judecat .n 2edin/- public-J .ncis- Aindicai9 cauza penal- privind .nvinuirea lui
Includei numele, prenumele patronimicul nvinuitului, data i locul naterii, naionalitatea, studiile, cetenia, statutul
matrimonial, numrul copiilor minori i a persoanelor ntreinute (dac este aplicabil), locul muncii, statutul militar, gradul de
invaliditate (dac este aplicabil), adresa de la domiciliu, antecedentele penale (dac exist sau nu exist), cunoaterea limbii de
stat,
.nvinuit de s-v.r2irea infrac/iunii prev-zut- de articolul Anumrul, alin., lit. articolului), "od penal.
,,
Procedura de citare legal executat-.
Avocatul a pledat Aindicai concret cintesena9.
Procurorul s-a pronun/at Aindicai concret cintesena9.
Asupra materialelor din dosar 2i a probelor administrate .n 2edin/-, instan/a
"O*%!A!X$
Indicai nvinuirea pe ba!a crei cau!a n privina nvinuitului a "ost trimis n #udecat.
$escriei circumstanele cau!ei constatate de instana de #udecat i enunarea temeiurilor pentru acitarea inculpatului, cu
indicarea motivelor pentru care instana respinge probele aduse n spri#inul acu!rii.
*evinov-/ia inculpatului se .ntemeiaz- pe urm-toarele probe$
Indicai probele pe care se ntemeia! conclu!iile instanei de #udecat i care demonstrea! nevinovia inculpatului i
explicai "iecare prob n parte (declaraiile prii vtmate, a martorilor, a inculpatului, corpurile delicte, procesele%verbale,
documente, constatri tenico%tiini"ice etc).
Audiat .n 2edin/a de judecat-, inculpatul vina nu a recunoscut-o, explic.nd c- ac/iunile sale sunt legale 2i nu constituie o .nc-lcare a
legii Aincludei explicaiile nvinuitului9. Declara/iile inculpatului instan/a de judecat- le apreciaz- din punct de vedere al
corobor-rii lor ca probe puse la baza ot-r.rii de acitare.
Prin prisma probelor administrate, instan/a de judecat- consider- c- infrac/iunea prev-zut- de art. Anumrul, alineatul, lit.
articolului9 "od penal inculpatul nu a s-v.r2it-o 2i urmeaz- a fi acitat, deoarece exist- cauza care .nl-tur- caracterul penal al
faptei (indicai cau!a care nltur caracterul penal al "aptei).
)elevante sub acest aspect sunt 2i prevederile art.,@ "od penal, unde se precizeaz-, c- nu constituie infrac/iune fapta,
prev-zut- de legea penal-, care (indicai cau!a care nltur caracterul penal al "aptei).
Iis-a-vis de temeiurile de drept relevate, se impune solu/ia de acitare a lui Anumele, prenumele9 din motivul c- exist- o cauz-
care .nl-tur- caracterul penal al faptei.
0n conformitate cu prevederile art. ,E;, ,E5, ,C? alin.A'9 pct.59, ,C6-,C; "od de procedur- penal-, instan/a de judecat-
: " T * R * C T #0
Inculpatul Anumele, prenumele, patronimicul9 se acit- de .nvinuirea de s-v.r2ire a infrac/iunii prev-zut- de art. Anumrul
articolului) "odul penal pe motiv c- exist- cauza care .nl-tur- caracterul penal al faptei : (indicai cau!a care nltur caracterul
penal al "aptei).
Indicai dispo!iiile privind revocarea msurilor preventive (dac este ca!ul), dispo!iii de revocare a msurilor de asigurare a
aciunii civile i a eventualei con"iscri speciale, dac ast"el de msuri au "ost luate.
%entin/a cu drept de apel .n termen de '5 zile la "urtea de Apel Aincludei denumirea).
Pre2edintele 2edin/ei, judec-tor semntura Numele, prenumele
(ot,0 la adoptarea sentin/ei urmeaz- s- se consulte Fot-r.rea Plenului "ur/ii %upreme de Pusti/ie nr. 5 din 'C.?D.6??D privind
sentina #udectoreasc.
Test31
2.1 Articolul 3;1. Sentin1a de +ncetare a procesului penal
A'9 %entin/a de .ncetare a procesului penal se adopt- dac-$
'9 lipse2te pl.ngerea p-r/ii v-t-mate, pl.ngerea a fost retras- sau p-r/ile sau .mp-catH
69 a intervenit decesul inculpatuluiH
,9 persoana nu a atins v.rsta pentru tragere la r-spundere penal-H
;9 exist- o ot-r.re judec-toreasc- definitiv- asupra aceleia2i persoane pentru aceea2i fapt-H
59 exist- o ot-r.re a organului de urm-rire penal- asupra aceleia2i persoane pentru aceea2i fapt- de .ncetare a urm-ririi penale,
de scoatere a persoanei de sub urm-rire penal- sau de clasare a procesului penalH
D9 exist- alte circumstan/e care exclud sau condi/ioneaz- pornirea urm-ririi penale 2i tragerea la r-spundere penal-H precum 2i
@9 0n cazurile prev-zute .n art.5;-5D din "odul penal.
A69 0n cazul prev-zut .n art.,,6 alin.A69, instan/a .nceteaz- procesul penal, cu aplicarea sanc/iunii administrative prev-zute .n
"odul contraven/ional
2.2 dispoz sentintei de incetare
: " T * R * C T #0 A .nceta procesul penal .n cauza lui Anumele, prenumele, patronimicul9 care a s-v.r2it infrac/iunea
prev-zut- de art. Anumrul, alineatul, lit. articolului) "od penal .n leg-tur- cu .mp-carea p-r/ilor.
Indicai dispo!iiile privind revocarea msurilor preventive (dac este ca!ul), dispo!iii de revocare a msurilor de asigurare a
aciunii civile i a eventualei con"iscri speciale (dac ast"el de msuri au "ost luate).
%entin/a poate fi atacat- cu apel .n termen de '5 zile la "urtea de Apel Aincludei denumirea).
Pre2edintele 2edin/ei, judec-tor semntura Numele, prenumele
Sentinta de condamnare$
: " T * R * C T #0
A-l recunoa2te vinovat pe (numele, prenumele, patronimicul) de s-v.r2irea infrac/iunii prev-zut- de art. (numrul, alineatul, lit.
articolului) "P, a stabili lui$
,;
"onform art. C? "P, de suspendat condi/ionat executarea pedepsei aplicat- lui (numele, prenumele, patronimicul), stabilindu-i un
termen de prob- de Anum-rul anilor9 ani 2i oblig.ndu-l s- nu-2i scimbe domiciliul f-r- consim/-m.ntul organului competent.
(-sura preventiv- aplicat- fa/- de inculpatul (numele, prenumele, patronimicul) - arest preventiv, de .nlocuit cu obligarea de a nu
p-r-si localitatea, care se men/ine p.n- la intrarea .n vigoare a prezentei sentin/e, eliber.ndu-l imediat din starea de arest.
A-l recunoa2te vinovat pe (numele, prenumele, patronimicul) de s.v.r2irea infrac/iunii prev-zut- de art. (numrul, alineatul, lit.
articolului) "P, a stabili lui$
- numele, prenumele, patronimicul inculpatului & indicai categoria i mrimea pedepsei aplicate inculpatului, categoria
penitenciarului n care trebuie s execute pedeapsa cel condamnat la ncisoare, data de la care ncepe executarea pedepsei,
dac exist concurs de in"raciuni % de stabilit pedeapsa de"initiv prin cumulul pedepselor aplicate, dispo!iii privind msura
preventiv ce se va aplica inculpatului pn cnd sentina va deveni de"initiv.
Indica/i dispozi/iile privind confiscarea special-, corpurile delicte 2i dispozi/ii referitoare la repartizarea celtuielilor judiciare etc.
%entin/a cu drept de apel la "urtea de Apel Aincludei denumirea9 .n termen de '5 zile de la pronun/are, prin intermediul
Pudec-toriei Aindicai9.
Pre2edintele 2edin/ei, judec-tor semntura Numele, prenumele
Pudec-tor semntura Numele, prenumele
Pudec-tor semntura Numele, prenumele
2.3
S#(T&()*
D# A(C#TAR# A PR"C#SU$U& P#(A$ A( $#?*TUR* CU AP$&CAR#A
ACTU$U& D# A'(&ST&#
Dosarul nr.WWWW
Data, luna, anul Ora2ul WWW
Pudec-toria Aincludei denumirea9, .n componen/a
pre2edintelui 2edin/ei de judecat-, judec-tor Numele, prenumele
grefierului Numele, prenumele
cu participarea
procurorului Numele, prenumele
avocatului Numele, prenumele
a judecat .n 2edin/- public-J .ncis- Aindicai9 cauza penal- privind .nvinuirea lui
Includei numele, prenumele , patronimicul nvinuitului, data i locul naterii, naionalitatea, studiile, cetenia, statutul
matrimonial, numrul copiilor minori i a persoanelor ntreinute (dac este aplicabil), locul muncii, statutul militar, gradul de
invaliditate (dac este aplicabil), adresa de la domiciliu, antecedentele penale (dac exist sau nu exist), cunoaterea limbii de
stat,
.nvinuit de s-v.r2irea infrac/iunii prev-zut- de articolul Anumrul, alin., lit. articolului), "od penal.
Procedura de citare legal executat-.
Avocatul a pledat Aindicai concret cintesena9.
Procurorul s-a pronun/at Aindicai concret cintesena9.
Asupra materialelor din dosar 2i a probelor administrate .n 2edin/-, instan/a
"O*%!A!X$
$escriei "apta in"racional comis i circumstanele cau!ei, indicnd locul, timpul, modul svririi ei, "orma i gradul de
vinovie, motivele i consecinele pre#udiciabile ale in"raciunii (latura obiectiv a in"raciunii).
Iinov-/ia inculpatului se .ntemeiaz- pe urm-toarele probe$
Indicai probele pe care se ntemeia! conclu!iile instanei de #udecat i care demonstrea! vinovia inculpatului i explicai
"iecare prob n parte (declaraiile prii vtmate, a martorilor, a inculpailor, corpurile delicte, procesele%verbale, documente,
constatri tenico%tiini"ice,etc).
Audiat .n 2edin/a de judecat-, inculpatul nu 2i-a recunoscut vina Aincludei explicaiile inculpatului9.
&valu.nd .n ansamblu probele administrate, instan/a constat- c- vinov-/ia lui Anumele, prenumele9 este dovedit- deplin, iar
ac/iunile s-v.r2ite se .ncadreaz- .n articolul Anumrul, alineatul, lit. articolului9 "od penal ca Aindicai denumirea in"raciunii i
coninutul acesteia9, fapt confirmat prin Aindicai probele care demonstrea! vinovia inculpatului).
!otodat-, instan/a de judecat- respinge declara/iile inculpatului Anumele, prenumele9 privind nevinov-/ia sa, deoarece Aindicai
motivele respingerii9. Instan/a concide ca de2i Anumele, prenumele9 a s-v.r2it o infrac/iune, el nu poate fi pedepsit conform
sanc/iunii art. Anumrul articolului9 "od penal.
Ga (indicai data) a fost adoptat- Gegea nr. (indicai numrul) privind amnistia .n leg-tur- cu (indicai oca!ia adoptrii legii de
amnistiere). Includei articolul din lege care prevede ncetarea procesului penal privind anumite categorii de in"raciuni svrite
pn la data adoptrii legii respective.
Infrac/iunea incriminat- inculpatului Anumele, prenumele9 a fost comis- p.n- la adoptarea legii sus-men/ionate. Prin urmare, fapta
incriminat-, c.t 2i persoana inculpatului cade sub inciden/a legii men/ionate, temeiuri anume pentru neaplicarea actului de
amnistie instan/a nu a stabilit, astfel c- procesul .n cauz- urmeaz- a fi .ncetat.
Indicai orice prevederi privind aciunea civil (dac a "ost naintat), revocarea msurilor preventive (dac este ca!ul).
An conformitate cu art. 3%.2 3;1G1;%2 3;/ CPP, instan1a de =udecat,
: " T * R * C T #0
,5
0n temeiul articolului (indicai numrul, alineatul, lit.) din Gegea nr. (indicai numrul) privind amnistia .n leg-tur- cu (indicai
oca!ia adoptrii legii de amnistiere), a .nceta procesul penal .n cauza lui Anumele, prenumele, patronimicul9 care a s-v.r2it
infrac/iunea prev-zut- de art. Anumrul, alineatul, lit. articolului9 "od penal.
Indicai dispo!iiile privind revocarea msurilor preventive (dac este ca!ul), corpurile delicte, dispo!iii de revocare a
msurilor de asigurare a aciunii civile i a eventualei con"iscri speciale, dac ast"el de msuri au "ost luate.
%entin/a cu drept de apel .n termen de '5 zile la "urtea de Apel Aincludei denumirea).
Pre2edintele 2edin/ei, judec-tor semntura Numele, prenumele
(ot,0 la adoptarea sentin/ei urmeaz- s- se consulte Fot-r.rea Plenului "ur/ii %upreme de Pusti/ie nr.5 din 'C.?D.6??D privind
sentina #udectoreasc.
Test32
2.1 Articolul 3;.. %entin/a de acitare
A'9 %entin/a de acitare se adopt- dac-$
'9 nu s-a constatat existen/a faptei infrac/iuniiH
69 fapta nu a fost s-v.r2it- de inculpatH
,9 fapta inculpatului nu .ntrune2te elementele infrac/iuniiH
;9 fapta nu este prev-zut- de legea penal-H
59 exist- una din cauzele care .nl-tur- caracterul penal al faptei.
A69 0n cazul acit-rii persoanei .n temeiul alin.A'9 pct.69, organul de urm-rire penal- este obligat s- continue urm-rirea penal-
pentru identificarea f-ptuitorului.
A,9 %entin/a de acitare duce la reabilitarea deplin- a inculpatului.
2.2
Gegea invoc- exaustiv temeiurile .n baza c-rora se adopt- sentin/a de acitare.
Acitarea .n baza oric-rui temei, enumerate .n alin. A'9 art. ,C? "PP, .nseamn-, c-$
- instan/a stabile2te fie inexisten/a infrac/iunii, ca temei al r-spunderii penale, fie existen/a unei cauze,
.n care este exclus- r-spunderea penal-, ceea ce ecivaleaz-, .n ambele situa/ii, cu nevinov-/ia penal- a
inculpatului.
- persoana trebuie s- fie reabilitat-. 0n acest caz persoana are dreptul la desp-gubiri materiale, morale,
s- fie restabilit .n drepturile de munc-, de pensionare, locative 2i alte drepturi .n condi/iile legii.
2.3
art.,C? alin.' pct.6 "PP. $ fapta nu a fost savirsita de inculpate
Organul de urm-rire penal- este obligat s- ia toate m-surile prev-zute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, complet- 2i
obiectiv-, a circumstan/elor cauzei pentru stabilirea adev-rului
Test33
2.1Organul de urm-rire penal- este obligat s- ia toate m-surile prev-zute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, complet-
2i obiectiv-, a circumstan/elor cauzei pentru stabilirea adev-rului.
Articolul 39;
A;9 %entin/a de condamnare se adopt-$
'9 cu stabilirea pedepsei care urmeaz- s- fie executat-H
69 cu stabilirea pedepsei 2i cu liberarea de executarea ei .n cazul amnistiei conform art.'?@ din "odul penal 2i .n cazurile
prev-zute .n art.EC alin.A69 lit.a9, b9, c9, e9, f9 2i g9 din "odul penalH
,9 f-r- stabilirea pedepsei, cu liberarea de r-spundere penal- .n cazurile prev-zute .n art.5@ 2i 5E din "odul penal, cu liberarea
de pedeaps- .n cazul prev-zut .n art.C, din "odul penal sau al expir-rii termenului de prescrip/ie.
2.2 Sentin1a de condamnare
Partea descriptiva sau expunerea sau partea demonstrativa este miezul sentintei, deoarece contine descrieri ampleAdupa caz9
despre faptapenala examinata, despre probele ce au fost appreciate in instant, despre prezenta circumstantelor ce agraveaza sau
atenuiaza raspunderea inculpatului, despre capul de acuzare, despre incadrarea juridical a faptei, ect
Articolul 3;%. Partea descriptiv- a sentin/ei
A'9 Partea descriptiv- a sentin/ei de condamnare trebuie s- cuprind-$
'9 descrierea faptei criminale, considerat- ca fiind dovedit-, indic.ndu-se locul, timpul, modul s-v.r2irii ei, forma 2i gradul de
vinov-/ie, motivele 2i consecin/ele infrac/iuniiH
69 probele pe care se .ntemeiaz- concluziile instan/ei de judecat- 2i motivele pentru care instan/a a respins alte probeH
,9 indica/ii asupra circumstan/elor care atenueaz- sau agraveaz- r-spundereaH
;9 .n cazul c.nd o parte a acuza/iei este considerat- ne.ntemeiat- : temeiurile pentru aceastaH
59 .ncadrarea juridic- a ac/iunilor inculpatului, motivele pentru modificarea .nvinuirii dac- la judecat- s-a efectuat a2a cevaH
D9 men/iunea referitor la recidiv-.
A69 Instan/a de judecat- este obligat-, de asemenea, s- motiveze$
'9 stabilirea pedepsei cu .ncisoare, dac- sanc/iunea legii penale prevede 2i alte categorii de pedepseH
,D
69 aplicarea unei pedepse mai u2oare dec.t cea prev-zut- de legeH
,9 aplicarea unei condamn-ri cu suspendarea condi/ionat- a execut-rii pedepseiH
;9 rezolvarea cestiunilor legate de condamnarea cu suspendarea condi/ionat- a execut-rii pedepsei sau de aplicarea altor
categorii de liberare de pedeapsa penal-, prev-zute .n art.EC din "odul penal.
Articolul 3;5. Dispozitivul sentin/ei de condamnare
A'9 0n dispozitivul sentin/ei de condamnare trebuie s- fie ar-tate$
'9 numele, prenumele 2i patronimicul inculpatuluiH
69 constatarea c- inculpatul este vinovat de s-v.r2irea infrac/iunii prev-zute de legea penal-H
,9 categoria 2i m-rimea pedepsei aplicate inculpatului pentru fiecare infrac/iune constatat- ca dovedit-, pedeapsa definitiv- pe
care urmeaz- s- o executeH categoria penitenciarului .n care trebuie s- execute pedeapsa cel condamnat la .ncisoareH data de la
care .ncepe executarea pedepseiH durata termenului de prob- .n cazul condamn-rii cu suspendarea condi/ionat- a execut-rii
pedepsei 2i cui .i revine obliga/ia de a supravegea pe cel condamnat cu suspendarea condi/ionat- a execut-rii pedepsei. 0n caz
dac- instan/a .l g-se2te pe inculpat vinovat, dar .l libereaz- de pedeaps- pe baza prevederilor respective ale "odului penal, ea este
datoare s- men/ioneze aceasta .n dispozitivul sentin/eiH
;9 dispozi/ia despre computarea re/inerii, arest-rii preventive sau arest-rii la domiciliu, dac- inculpatul p.n- la darea sentin/ei
se afla .n stare de arestH
59 dispozi/ia privitoare la m-sura preventiv- ce se va aplica inculpatului p.n- c.nd sentin/a va deveni definitiv-H
D9 obliga/iile puse .n seama condamnatului cu suspendarea condi/ionat- a execut-rii pedepsei.
A69 Dac- inculpatul este .nvinuit .n baza mai multor articole ale legii penale, .n dispozitivul sentin/ei trebuie s- se indice precis
.n baza c-ror anume articole el a fost acitat 2i .n baza c-rora a fost condamnat.
A,9 0n toate cazurile, pedeapsa trebuie s- fie precizat- astfel .nc.t la executarea sentin/ei s- nu apar- nici un fel de .ndoieli cu
privire la categoria 2i m-rimea pedepsei stabilite de instan/a de judecat-.
A;9 0n cazurile prev-zute .n art.DD din "odul penal, dispozitivul sentin/ei va cuprinde, de asemenea, 2i dispozi/ia .n vederea
ridic-rii gradului militar, titlului special, gradului de calificare Aclasificare9 sau a distinc/iilor de stat ale inculpatului.
A59 0n cazul condamn-rii unui cet-/ean str-in sau apatrid cu re2edin/- permanent- .n alt stat, dispozitivul sentin/ei va cuprinde
explica/ii privind dreptul de a cere transferarea condamnatului .n /ara de re2edin/-.
6., %&*!I*YX
D& "O*DA(*A)& P&*!)U A"!& D& FUGI1A*I%(
Dosarul nr.WWWW
S#(T&()*
An numele legii
Data, luna, anul Ora2ul WWWW
Pudec-toria Aincludei denumirea9, .n componen/a
pre2edintelui 2edin/ei de judecat-, judec-tor Numele, prenumele
judec-torilor Numele, prenumele
grefierului Numele, prenumele
interpretului Numele, prenumele
cu participarea
procurorului Numele, prenumele
avoca/ilor Numele, prenumele
a judecat .n 2edin/- public-J .ncis- Aindicai9 cauza penal- privind .nvinuirea lui
Includei numele, prenumele, patronimicul nvinuitului, data i locul naterii, naionalitatea, studiile, cetenia, statutul
matrimonial, numrul copiilor minori i a persoanelor ntreinute (dac este aplicabil), locul muncii, statutul militar, gradul de
invaliditate (dac este aplicabil), adresa de la domiciliu, antecedentele penale (dac exist sau nu exist), cunoaterea limbii de
stat,
.nvinuit de s-v.r2irea infrac/iunii prev-zut- de articolul Anumrul, alin., lit. articolului), "od penal,
Includei numele, prenumele, patronimicul nvinuitului, data i locul naterii, naionalitatea, studiile, cetenia, statutul
matrimonial, numrul copiilor minori i a persoanelor ntreinute (dac este aplicabil), locul muncii, statutul militar, gradul de
invaliditate (dac este aplicabil), adresa de la domiciliu, antecedentele penale (dac exist sau nu exist), cunoaterea limbii de
stat,
.nvinuit de s-v.r2irea infrac/iunii prev-zut- de articolul Anumrul, alin., lit. articolului), "od penal,
2i
Includei numele, prenumele, patronimicul nvinuitului, data i locul naterii, naionalitatea, studiile, cetenia, statutul
matrimonial, numrul copiilor minori i a persoanelor ntreinute (dac este aplicabil), locul muncii, statutul militar, gradul de
invaliditate (dac este aplicabil), adresa de la domiciliu, antecedentele penale (dac exist sau nu exist), cunoaterea limbii de
stat,
.nvinuit de s-v.r2irea infrac/iunii prev-zut- de articolul Anumrul, alin., lit. articolului), "od penal.
Procedura de citare legal executat-
Procurorul s-a pronun/at Aexpunei concret cintesena9.
,@
Avocatul a pledat Aexpunei concret cintesena9.
Asupra materialelor din dosar 2i a probelor administrate .n 2edin/-, instan/a
"O*%!A!X$
$escriei "apta in"racional i circumstanele cau!ei, indicndu%se locul, timpul, modul svririi ei, "orma i gradul de vinovie,
motivele i consecinele pre#udiciabile ale in"raciunii (latura obiectiv a in"raciunii).
De2i inculpa/ii integral .2i neag- vina, vinov-/ia acestora se .ntemeiaz- pe urm-toarele probe$
Indicai probele pe care se ntemeia! conclu!iile instanei de #udecat i care demonstrea! vinovia inculpailor i explicai
"iecare prob n parte (declaraiile prii vtmate, a martorilor, a inculpailor, corpurile delicte, procesele%verbale, documente,
constatri tenico%tiini"ice, etc).
Indicai prevederile 'otrrii (lenului )urii Supreme de *ustiie din +,.-../--. 0)u privire la practica #udiciar n cau!ele
penale despre uliganism1, caracteri!nd aciunile inculpailor con"orm acesteia.
Indicai dac instana a constatat semnele cali"icative ale uliganismului, ct i ale uliganismului agravat n aciunile
inculpailor.
&valu.nd .n ansamblu probele administrate, instan/a constat- vinov-/ia lui (numele, prenumele, patronimicul) 2i (numele,
prenumele, patronimicul), iar ac/iunile s-v.r2ite se .ncadreaz- .n prevederile articolului (numrul, alineatul, lit. articolului) "od
penal ca (indicai denumirea in"raciunii i coninutul acesteia).
Ga stabilirea categoriei 2i termenului pedepsei, instan/a de judecat- va /ine cont de gravitatea infrac/iunii s-v.r2ite, de motivul
acesteia, de personalitatea celor vinova/i, precum 2i de circumstan/ele cauzei care atenueaz- sau agraveaz- r-spunderea.
Indicai circumstanele care atenuea! sau agravea! rspunderea, meniuni despre recidiv (dac exist) pentru "iecare
inculpat n parte.
2otivai pedeapsa penal stabilit pentru "iecare inculpat n parte.
2eniuni privind modul de acoperire a celtuielilor de #udecat.
0n baza celor expuse, conform art. ,EC, ,C6 - ,C5, ,C@ "P, instan/a de judecat-
: " T * R * C T #0
A-i declara pe Anumele, prenumele, patronimicul9 2i pe (numele, prenumele, patronimicul) vinova/i de s-v.r2irea infrac/iunii
prev-zut- de articolul (numrul, alineatul, lit. articolului) "od penal, 2i a stabili lui$
- numele, prenumele inculpatului & indicai categoria i mrimea pedepsei aplicate inculpatului, categoria penitenciarului n
care trebuie s execute pedeapsa cel condamnat la ncisoare, data de la care ncepe executarea pedepsei, sau "aptul c
pedeapsa va "i suspendat, indicnd termenul i condiia pentru care se suspend, dispo!iii privind msura preventiv ce se va
aplica inculpatului pn cnd sentina va deveni de"initiv3
- numele, prenumele inculpatului & indicai categoria i mrimea pedepsei aplicate inculpatului, categoria penitenciarului n
care trebuie s execute pedeapsa cel condamnat la ncisoare, data de la care ncepe executarea pedepsei, sau "aptul c
pedeapsa va "i suspendat, indicnd termenul i condiia pentru care se suspend, dispo!iii privind msura preventiv ce se va
aplica inculpatului pn cnd sentina va deveni de"initiv3
Indica/i dispozi/iile privind confiscarea special-, corpurile delicate 2i dispozi/ii referitoare la repartizarea celtuielilor judiciare
etc.
%entin/a cu drept de apel la "urtea de Apel (includei denumirea) .n termen de '5 zile de la pronun/are, iar pentru (numele,
prenumele, patronimicul) 2i (numele, prenumele, patronimicul) de la data .nm.n-rii copiei sentin/ei.
Pre@edintele @edin1ei2 =udec,tor semntura Numele, prenumele
Test3%
2.1
Articolul 377. Anun/area 2i ordinea dezbaterilor judiciare
A'9 Dup- terminarea cercet-rii judec-tore2ti, pre2edintele 2edin/ei de judecat- anun/- dezbaterile judiciare.
A69 Dezbaterile judiciare constau din cuv.nt-rile procurorului, p-r/ii v-t-mate, p-r/ii civile, p-r/ii civilmente responsabile,
ap-r-torului 2i inculpatului c.nd ap-r-torul nu particip- .n cauza dat- sau dac- inculpatul cere cuv.ntul. Dac- exist- mai mul/i
reprezentan/i ai p-r/ilor, ordinea cuv.nt-rilor lor o stabile2te instan/a.
A,9 0n cazul .n care cel pu/in una din persoanele care particip- la dezbateri cere termen pentru preg-tirea c-tre dezbateri,
pre2edintele 2edin/ei de judecat- anun/- .ntrerupere, cu indicarea duratei ei.

Ordinea dezbaterilor judiciare$ discursul procurorului
Pledoaria aparatorului
)eplica
Ultimul cuvint al inculpatului
In caz de pluralitate a reprezentantilor partilor, ordinea cuvintarilor este stabilita de instant.
2.2
Continutul discursului0
Introducerea(exordiul9-face cunoscut printr-o forma sintetica obiectul procesului, fixeaza atentia judecatorului si creaza o
atmosfera favorabila oratorului.Introducerea nu poate consta din fraze departe de natura procesului.
4xpunerea circumstantelor de "apt :naratiunea faptelor
5nali!a si expunerea probelor administrate in cau!a% "ondul continutului discursului de acu!are
,E
5nali!a cau!elor si conditiilor ce au "avori!at comiterea in"ractiunii
5rgumentarea incadrarii #uridice a "aptelor
)aracteristica personalitatii inculpatului si aprecierea circumstantelor agravante sau atenuante
)onsideratii privind eventual pedeapsa, actiunea civila si alte cestiuni.
)onclu!ie(peroratia)
Continutul pledoariei0
%tructura pledoariei corespunde structurii discursului acuzatorului de stat, fiind un raspuns la pozitia acuzarii.
%pre deosebire de acuzatorul de stat, care a re obligatia de a analiza sub toate aspectele, complet si obiectiv, toate circumstantele
cauzei, aparatorul este patruns in exclusivitate de scopul apararii intereselor inculpatului si punerii lui intr-o lumina favorabila in
fata instantei.
2.3. "estiunile pe care trebuie s- le solu/ioneze
instan/a de judecat- la adoptarea sentin/ei
A'9 Ga adoptarea sentin/ei, instan/a de judecat- solu/ioneaz- urm-toarele cestiuni .n urm-toarea consecutivitate$
'9 dac- a avut loc fapta de s-v.r2irea c-reia este .nvinuit inculpatulH
69 dac- aceast- fapt- a fost s-v.r2it- de inculpatH
,9 dac- fapta .ntrune2te elementele infrac/iunii 2i de care anume lege penal- este prev-zut- eaH
;9 dac- inculpatul este vinovat de s-v.r2irea acestei infrac/iuniH
59 dac- inculpatul trebuie s- fie pedepsit pentru infrac/iunea s-v.r2it-H
D9 dac- exist- circumstan/e care atenueaz- sau agraveaz- r-spunderea inculpatului 2i care anumeH
@9 ce m-sur- de pedeaps- urmeaz- s- fie stabilit- inculpatului, lu.nd .n considerare 2i recomand-rile serviciului de
resocializare, dac- o asemenea ancet- a fost efectuat-H
E9 dac- m-sura de pedeaps- stabilit- inculpatului trebuie s- fie executat- de inculpat sau nuH
C9 tipul penitenciarului .n care urmeaz- s- execute pedeapsa .ncisoriiH
'?9 dac- trebuie admis- ac/iunea civil-, .n folosul cui 2i .n ce sum-H
''9 dac- trebuie reparat- paguba material- atunci c.nd nu a fost intentat- ac/iunea civil-H
'69 dac- urmeaz- s- fie ridicat secestrul asupra bunurilorH
',9 ce trebuie s- se fac- cu corpurile delicteH
';9 cine 2i .n ce propor/ie trebuie obligat s- pl-teasc- celtuielile judiciareH
'59 dac- urmeaz- s- fie revocat-, .nlocuit- sau aplicat- o m-sur- preventiv- .n privin/a inculpatuluiH
'D9 dac- .n privin/a inculpatului recunoscut vinovat de comiterea infrac/iunii urmeaz- s- fie aplicat tratament medical for/at de
alcoolism sau narcomanie.
A69 Dac- inculpatul este .nvinuit de s-v.r2irea mai multor infrac/iuni, instan/a solu/ioneaz- cestiunile ar-tate .n alin.A'9 pct.'9-
',9 pentru fiecare infrac/iune .n parte.
A,9 Dac- de s-v.r2irea infrac/iunii s.nt .nvinui/i mai mul/i inculpa/i, instan/a solu/ioneaz- cestiunile prev-zute .n alin.A'9
referitor la fiecare inculpat .n parte.
A;9 Dac-, .n cursul urm-ririi penale sau judec-rii cauzei, s-au constatat .nc-lc-ri ale drepturilor inculpatului, precum 2i s-a
stabilit din vina cui au fost comise aceste .nc-lc-ri, instan/a examineaz- posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept
recompens- pentru aceste .nc-lc-ri.
Test 35
2.1
Apelul este o cale ordinara de fapt si de drept.Apoelul poate fi folosit impotriva otaririlor pronuntate de catre instanta inferioara.
Prin apel se poate face o reexaminare a cauzei si a judecatii anterioare de catre instant superioara, denumita instant superioara de
grad. Apelul poate fi adresat numai instantei superioare, numita instant de apel, care este curtea de Apel.
2.2
Obiectul apelului este determinat de art;?? din codul "P", potrivit caruia sunt supuse apelului numai sentintele prin care cauza a
fost rezolvata in fond in urma judecarii in prima instant. Potrivit al6 al art;??, pot fi atacate cu apel si inceierile date de prima
instant.
%entintele susceptibile de a fi atacate cu apel pot fi grupate in urmatoarele categorii$
-sentintele prin care se solutioneaza latura penala si latura civila a cauzei, sentintele de acitare si sentintele de condamnare. &ste
posibil apelul asupra cauzei in intregime, cit si apelarea separate a laturii penale si laturii civile a cauzei.
-%entintele pronuntate in caile extraordinare de atac
-sentintele privind aplicarea masurilor de constringere cu caracter medical
*u pot fi atacate cu apel$
'9 sentin/elor pronun/ate de judec-torii privind infrac/iunile pentru s-v.r2irea c-rora legea prevede .n exclusivitate pedeaps-
nonprivativ- de libertateH
69 sentin/elor pronun/ate de judec-toria militar- privind infrac/iunile pentru s-v.r2irea c-rora legea prevede .n exclusivitate
pedeaps- nonprivativ- de libertateH
,9 sentin/elor pronun/ate de cur/ile de apel 2i de "urtea %uprem- de Pusti/ieH
;9 altor sentin/e pentru care legea nu prevede aceast- cale de atac.
Test3/
2.1
Potrivit art;?' "P", dreptul de a adeclara apel apartine fiecarui subiect procesual ale carui drepturi au facut obiectul judecatii in
prima instanta.
,C
2.2
Articolul %.1. Persoanele care pot declara apel
A'9 Pot declara apel$
'9 procurorul, .n ce prive2te latura penal- 2i latura civil-H
69 inculpatul, .n ce prive2te latura penal- 2i latura civil-. %entin/ele de acitare sau de .ncetare a procesului penal pot fi atacate
2i .n ce prive2te temeiurile acit-rii sau .ncet-rii procesului penalH
,9 partea v-t-mat-, .n ce prive2te latura penal-H
;9 partea civil- 2i partea civilmente responsabil-, .n ce prive2te latura civil-H
59 martorul, expertul, interpretul, traduc-torul 2i ap-r-torul, .n ce prive2te celtuielile judiciare cuvenite acestoraH
D9 orice persoan- ale c-rei interese legitime au fost prejudiciate printr-o m-sur- sau printr-un act al instan/ei.
A69 Apelul poate fi declarat .n numele persoanelor men/ionate .n alin.A'9 pct.69-;9 2i de c-tre ap-r-tor sau reprezentantul lor
legal.
Test37
2.1
!ermenul de apel este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilita de legea procesuala penala, in interiorul caruia, titularul
dreptului de apel, poate declansa aceasta cale ordinara de atac.
2.2
Articolul %.2. !ermenul de declarare a apelului
A'9 !ermenul de apel este de '5 zile de la data pronun/-rii sentin/ei integrale sau, .n cazul .naint-rii cererii .n condi/iile art.,CC
alin.A69, de la data .nm.n-rii copiei de pe sentin/a redactat-, dac- legea nu dispune altfel.
65rt.7-/ al.(+) n redacia 8(77%9:I din -..-;.-<, 2=>.%>>?+@.-7.-< art./@+A
A69 Pentru inculpatul arestat, termenul de apel curge de la .nm.narea copiei de pe sentin/a redactat-, iar pentru p-r/ile care au
lipsit de la pronun/area sentin/ei : de la data comunic-rii .n scris despre redactarea sentin/ei.
A,9 0n cazurile prev-zute .n art.;?' alin.A'9 pct.59 2i D9, calea de atac poate fi exercitat- de .ndat- dup- pronun/area .nceierii,
prin care instan/a a dispus asupra celtuielilor judiciare sau a luat o alt- m-sur-, dar nu mai t.rziu de '5 zile de la pronun/area
sentin/ei prin care s-a solu/ionat cauza. Pudecarea apelului se face numai dup- solu/ionarea cauzei .n fond, .n afar- de cazul c.nd
procesul a fost suspendat.
A;9 Dac- procurorul care a participat la judecarea cauzei sau partea v-t-mat- a declarat .n termen apel .n defavoarea
inculpatului, procurorul participant .n instan/a de apel, .n termen de '5 zile de la data primirii de c-tre parte a copiei apelului
declarat, poate declara apel suplimentar, .n care poate invoca motive ad-ug-toare de apel.
A59 Dac- inculpatul declar- apel .n termen 2i .2i .nlocuie2te ap-r-torul, noul ap-r-tor, .n termen de '5 zile e la data primirii de
c-tre parte a copiei apelului declarat, poate declara apel suplimentar pentru inculpat, .n care poate invoca motive ad-ug-toare de
apel.
AD9 0n cazul declar-rii apelurilor suplimentare .n condi/iile alin.A;9 2i A59, copiile de pe apelurile suplimentare se .nm.neaz-
p-r/ilor 2i se acord- timp necesar pentru preg-tirea c-tre judecarea apelurilor.
65rt.7-/ modi"icat prin 8(/.7%9:I din /<.->.-., 2=+>-%+>;?-;.++.-. art.><+A
2.3
Articolul %.3. )epunerea .n termen a apelului
A'9 Apelul declarat dup- expirarea termenului prev-zut de lege este considerat ca fiind f-cut .n termen dac- instan/a de apel
constat- c- .nt.rzierea a fost determinat- de motive .ntemeiate, iar apelul a fost declarat .n cel mult '5 zile de la .nceperea
execut-rii pedepsei sau .ncas-rii desp-gubirilor materiale.
A69 P.n- la solu/ionarea repunerii .n termen, instan/a de apel poate suspenda executarea ot-r.rii.
Test39
2.1
Prin efectul devolutiv al cererii instant de apel capata dreptul de ajudeca cauza ori imputernicirile de a infaptui o noua judecata.
Alte opinii sustin ca efectul devolutiv inseamna transmiterea cauzei de la prima instant la instant de gradul al doilea cu toate
cestiunile de fapt si de drept. Devolutia promoveaza o verificare a modului cum sa desfasurat judecata si solutionarea fara o
desfiintare prealabila a otaririi.
Articolul %.;. &fectul devolutiv al apelului 2i limitele lui
A'9 Instan/a de apel judec- apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat 2i la persoana la care se refer- declara/ia de
apel 2i numai .n raport cu calitatea pe care apelantul o are .n proces.
A69 0n limitele prevederilor ar-tate .n alin.A'9, instan/a de apel este obligat- ca, .n afar- de temeiurile invocate 2i cererile
formulate de apelant, s- examineze aspectele de fapt 2i de drept ale cauzei, .ns- f-r- a .nr-ut-/i situa/ia apelantului
2.2
Articolul %2%. &fectul devolutiv al recursului 2i limitele lui
A'9 Instan/a de recurs judec- recursul numai cu privire la persoana la care se refer- declara/ia de recurs 2i numai .n raport cu
calitatea pe care aceasta o are .n proces.
A69 Instan/a de recurs examineaz- cauza numai .n limitele temeiurilor prev-zute .n art.;6@, fiind .n drept s- judece 2i .n baza
temeiurilor neinvocate, f-r- a agrava situa/ia condamna/ilor.
;?
Prin declararea recursului nu se provoaca o reiterare, o repetare, o reluare de la inceput a judecatii ci o verificare multilateral in
drept a otaririi, pe baza lucrarilor si materialelor de la dosarul cauzei.
*u se poate transmite de la instant de fond sau de apel la cea de recurs ceea ce na fost supus judecatii instantei anterioare
&fectul devolutiv al recursului este limitat la vointa recurentului si la persoana acestuia, precum si la calitate a acestuia in proces.
%imilar, efectul devolutiv al apeleului este limitatL la persoana care la declarat si la persoana la care se refera declaratia de apel si
numai in raport cu calitatea pe care o are apelantul in process
*ici prin declararea apelului nu se provoaca o reluare a judecatii care s-a inceiat prin pronuntarea otaririi, ci o verificaree
multilateral de fapt si de drept, instant neputiond judeca decit in limitele sentintei de care a fost legata sesizarea.Avind dreptul de
a scimba calificarea faptei, de a examina probe noi, instant nu se poate pronunta asupra altor fapte sau altor personae decit
asupra celor care au constiutuit obiectul examinarii in prima instanta
Test3;
2.1
*otiune de 7extensive8 se defineste ca un fenomen ce are capacitatea de a se extinde, adic a de asi largi sfera de actiune. Potrivit
art ;'' "Pc, instant de apel examineaza cauza cu extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se
refera, avind dreptul de a otari in privinta lor, fara sa creeze acestor parti o situatie mai grea
2.2 Prin &fectul devolutiv, avind dreptul de a scimba calificarea faptei, de a examina probe noi, instant nu se poate pronunta
asupra altor fapte sau altor personae decit asupra celor care au constiutuit obiectul examinarii in prima instant
*u se poate transmite de la instant de fond sau de apel la cea de recurs ceea ce na fost supus judecatii instantei anterioare
&fectul devolutiv al recursului este limitat la vointa recurentului si la persoana acestuia, precum si la calitate a acestuia in proces.
!otusi efectul extensive presupune o derogare de la aceste reguli generale$ daca prima instant nu s-a pronuntat asupra unor fapte
sau personae incluse in recizitoriu si sustinute de procurer in cadrul dezbaterilor, instant de apel va avea dreptul de a se pronunta
si asupra lor
instant de apel examineaza cauza cu extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se refera, avind
dreptul de a otari in privinta lor, fara sa creeze acestor parti o situatie mai grea
%e poate intimpla ca un inculpate, Asau reprez acestuia9 atacind otarirea, sa obtina modificarea ei, iar alt inculpate din aceeasi
cauza penala nu a atacat-o, situatia lui raminind nescimbata, ciar daca prima instanta a comis erori de fapt sau de drept, ce
vizau ambii inculpate. Astfel apare pericolul de a fi pronuntate doua otariri contradictorii in aceeasi cauza. 1arantia excluderii
acestui pericol o constiuie efectul extensive.
!est;?
2.1 Defini1i no1iunea de efect al neagrav,rii situa1ieie +n propria cale de atac.
0n practica judec-toreasc- este posibil- situa/ia c.nd instan/a a fost sesizat- cu declara/ia de recurs s- constate c- solu/ia
pronun/at- de instan/a desesizat- constituie unele vicii 2i necesit- a fi reformat- .n defavoarea p-r/ii care a utilizat calea de atac.
Aceast- situa/ie ar impune stingerirea p-r/ilor de a ataca ot-r.rile judec-tore2ti 2i nerealizarea drepturilor sale .n procesul penal.
1ra/ie acestui fapt, "odul de procedur- penal- art.;65 expres revede c- instan/a de recurs solu/ion.nd cauza nu poate crea o
situa1ie mai grav, pentru persoana +n favoarea c,reia a fost declarat recurs Deci, pe baza c-ii de atac utilizat- de titular,
ot-r.rea poate fi reformat- numai .n favoarea lui.
#fectul neagrav,rii situa1iei +n propria cale de atac
"onform acestui efect, instan/a de control judiciar nu poate crea o situa/ie mai grea decRt cea ot-rRt de prima instan/-, pentru cel
care a declarat apel ori recurs sau .n favoarea c-ruia a fost declarat apelul ori recursul.
&fectul se produce nu numai la judecarea cauzei .n apel sau .n recurs ci 2i la rejudecarea cauzei ca urmare a desfiin/-ri i ot -rRrii
.n apel cu trimitere sau a cas-rii .n recurscu trimitere 2i la reluarea urm-ririi penale ca urmare a restituirii cauzeila procuror de
c-tre instan/a de apel ori de cea de recurs.Dac- procurorul a declarat apel sau recurs .n favoarea unei dintre p-r/ile .n proces, nuse
poate agrava situa/ia acestei p-r/i cu condi/ia ca precizarea rezerv-rii c-ii de atac .n favoarea p-r/ii s- fie expres- 2i neecivoc-
2i s- fie f-cut- .n declara/ia de apel ori de recurs..
0n materia recursului, .2i g-se2te aplicare regula potrivit c-reia nu se poate agrava situa/ia p-r/ii .n propria cale de atac, cunoscut-
sub denumirea de non reformatio in pe=us.
)egula Knon reformatio in pejus8 are ca scop ne.ngr-direa voin/ei p-r/ii de a ataca ot-r.rea judec-toreasc-. )egula neagrav-rii
situa/iei .2i va g-si realizare .n cazul .n care nu exist- un recurs contrar prin care s- se urm-reasc- promovarea unor interese
opuse..
Articolul %1..(eagravarea situa1iei +n propriul apel

'. Art. ;'? stabile2te c- instan/a de apel solu/ionRnd cauza nu poate crea o situa/ie mai grav- pentru persoana
care a declarat apel. Potrivit alin. 6 al art. ;'? dispozi/ia se aplic- 2i .n cazul .n care apelul a fost declarat .n favoarea
unei p-r/i de c-tre procuror. "u alte cuvinte, .n calea de atac ot-rRrea poate fi modificat- numai .n favoarea celui care
a exercitat-o.
6. &sen/a 2i importan/a acestui principiu const- .n faptul de a asigura 2i a garanta libertatea folosirii c-ii de atac
de c-tre p-r/i f-r- teama c- o dat- exercitat- calea de atac le poate .nr-ut-/i situa/ia.
,. 0n sfera de aplicare, acest principiu este supus anumitor reguli. 0n primul rRnd, se cere de men/ionat c- acest
principiu este limitat .n folosirea c-ii proprii de atac. &ste imposibil- agravarea situa/iei p-r/ii numai .n cazul cRnd
exist- un singur apel al s-u sau mai multe apeluri dar .ntre p-r/i nu exist- interese contrarii. De exemplu, apelul declarat
de mai mul/i inculpa/i sau de mai multe p-r/i civilmente responsabile.
;'
;. Dac- .n cauz- exist- un apel al altei p-r/i opuse, situa/ia p-r/ii care a declarat apel poate fi .nr-ut-/it- ca
rezultat al admiterii apelului p-r/ii opuse. De pild- exist- apelul inculpatului 2i apelul .n defavoare al procurorului. 0n
asemenea situa/ii o dat- cu admiterea apelului procurorului 2i agravarea situa/iei inculpatului nu se va considera c- este
o .nc-lcare a acestei reguli.
5. )egula neagrav-rii situa/iei se aplic- tuturor titularilor dreptului de apel, cu excep/ia procurorului. Aceasta
.nsemn- c- odat- ce procurorul a atacat ot-rRrea .n defavoarea inculpatului, instan/a de apel avRnd dreptul de a-i
agrava situa/ia .n orice sens, va putea lua 2i o ot-rRre care s- atenueze situa/ia inculpatului, .ns- .n cazul cRnd apelul
procurorului a fost declarat .n favoarea unei p-r/i, instan/a de apel nu va avea dreptul s- agraveze situa/ia ei.
D. Instan/a nu va putea recunoa2te starea de recidiv- a inculpatului ca urmare a admiterii apelului acestuia, ciar
dac- prima instan/- .n mod gre2it nu a recunoscut-o. Instan/a nu poate recunoa2te alte circumstan/e agravante, sau nu
poate .nl-tura alte circumstan/e atenuante ca rezultat al admiterii apelului inculpatului, ciar dac- prima instan/- a
comis o eroare .n acest sens.
@. %e va considera agravare a situa/iei dac- se va scimba .ncadrarea juridic- a faptei .ntr-o infrac/iune mai grea
.n urma apelului declarat de inculpat, ciar dac- durata pedepsei nu se va majora.
E. Partea civil- atacRnd ot-rRrea pe motivul c- de prima instan/- a fost respins- sau nesolu/ionat- ac/iunea
civil- sau au fost acordate desp-gubiri civile .ntr-o sum- mai inferioar- decRt cea la care s-a pretins nu poate ob/ine .n
urma examin-rii .n apel, ca rezultat al admiterii apelului acestuia o mic2orare a desp-gubirilor. Ia fi o agravare a
situa/iei p-r/ii civile .nl-turarea solidarit-/ii inculpa/ilor de la plata desp-gubirilor civile.
C. Apelul p-r/ii civilmente responsabile poate viza obligarea gre2it- la desp-gubirile materiale. 0n asemenea
situa/ii va fi o .nc-lcare a principiului neagrav-rii situa/iei 2i majorarea desp-gubirilor acordate p-r/ii civile, ca rezultat
al admiterii apelului p-r/ii civilmente responsabile.
'?. )egula neagrav-rii situa/iei, se aplic- 2i la al/i subiec/i procesuali, martorul, expertul, interpretul, traduc-torul
2i ap-r-torul care au atacat ot-rRrea cu privire la celtuielile judiciare ce li se cuvin. 0n acest sens se interzice de a
reduce celtuielile ce s-au acordat de prima instan/- acestor subiec/i, dac- .n urma apelului lor instan/a superioar- va
considera c- au fost nejustificat majorate.
2.2 #fectul e!tensiv
&fectul extensiv al c-ilor de atac ordinare oblig- instan/a de control judiciar s-
examineze cauza, prin extindere,2i cu privire la persoanele care nu au uzat de calea de atac sau la care aceasta nu se refer -,
putRnd ot-r. 2i .n privin/a acestora f -r - .ns- a le putea crea o situa/ie mai grea.&xtinderea examin-rii nu poate avea loc decRt fa
/- de persoanele din acela 2i grup procesual cu cel care a declarat apelul ori recursul sau la carese refer - declara/ia de apel ori
recurs.
*o/iunea de He!tensivI se define2te ca un fenomen ce are capacitatea de a se extinde, adic- a-2i l-rgi sfera de ac/iune. Din
prevederile art.;6D "PP )( se sub.n/elege c- instan/a de recurs este oligat, s, e!amineze cauza prin extindere cu privire la
persoanele .n privin/a c-rora nu s-a declarat recurs sau la care acesta nu se refer-. Din acela2i articol reiese, de asemenea, c-
instan/a nu este oligat, s, ia 4ot,r+rea @i +n privin1a lor, ci este .n drept. adic- ciar dac- instan/a va examina cauza .n
privin/a altor persoane din acela2i grup procesual, ea nu va decide .ntotdeauna 2i asupra lor. Pentru a decide 2i asupra altor
persoane din acela2i grup procesual sunt necesare anumite condi/ii$
&xtinderea efectului c-ilor de atac s- nu agraveze situa/ia p-r/ilor, dac- acestea nu au declarat recurs
sau la care acesta nu se refer- dac- s-a decis admisibilitatea recursului.
0n cazul admiterii recursului unui inculpat 2i reducerii pedepsei, instan/a poate reduce 2i pedeapsa
aplicat- coinculpatului condamnat pentru aceea2i fapt-, care nu a utilizat calea de atac, dac- situa/ia lor este
similar- din punct de vedere al circumstan/elor reale 2i datelor personale.
De asemenea, instan/a de control judiciar trebuie s- acite 2i pe inculpatul care nu a utilizat calea de
atac, dac- situa/ia lui este identic- inculpa/ilor recuren/i acita/i. Gegea Aart.;6D "PP )(9
A2adar, de calea de atac declarat- de o parte, profit- 2i celelalte p,r1i din acela@i grup procesual, ciar dac- acestea nu au
declarat-o. ele vor profita 2i .n situa/ia c.nd pentru cel care a atacat ot-r.rea, calea de atac este nefondat-, neput.ndu-se
subordona situa/ia p-r/ilor care nu au declarat-o, temeiniciei recursului p-r/ii care a utilizat calea de atac.
Asemanari$
%unt ambele efecte ale declararii apelului sau recursului
Articolul %11. #fectul e!tensiv al apelului

'. Prin extindere se .n/elege fenomenul care are capacitatea de a-2i l-rgi sfera de ac/iune. &fectul extensiv d- posibilitatea
ca instan/a de apel s- examineze 2i situa/ia altor p-r/i fa/- de care ot-rRrea a r-mas definitiv- prin neatacare. Instan/a are
dreptul 2i nu este obligat- de a examina situa/ia altor p-r/i.
6. &fectul extensiv este caracteristic numai c-ilor ordinare de atac 2i se aplic- .n situa/ia cRnd exist- o solidaritate
procesual-, adic- exist- mai mul/i inculpa/i, sau exist- mai multe p-r/i v-t-mate, sau mai multe p-r/i civile care au interese
comune .n proces.
,. &sen/a efectului extensiv este de a asigura drepturile persoanei din acela2i grup procesual, de a se bucura de
modificarea ot-rRrii .n favoarea sa .n caz cRnd el .nsu2i nu a atacat-o, dar .n urma atac-rii de c-tre un alt subiect din acela2i
grup procesual s-au depistat erori .n ce prive2te to/i subiec/ii procesuali din acela2i grup. 0n cazul cRnd nu ar exista efect
extensiv, ar putea exista situa/ia cRnd un inculpat atacRnd ot-rRrea ob/ine modificarea ei, iar alt inculpat din aceea2i cauz-
neatacRnd-o r-mRne la situa/ia stabilit- de instan/a de fond, ciar dac- prima instan/- a comis anumite erori de fapt sau de
drept ce vizau ambii inculpa/i.
;6
;. &fectul extensiv se va realiza cu respectarea anumitor condi/ii$
- existen/a unui apel declarat de o persoan- care este .n drept de a-l .naintaH
- p-r/ile care au declarat apel s- aib- aceia2i calitate .n procesH
- apelul declarat s- creeze o situa/ie mai bun- p-r/ilor care nu au declarat apel sau p-r/ilor la care acesta nu se
refer- AFot-rRrea nr. 6D9.
5. Din prevederile art. ''' reiese c- instan/a de apel este obligat- s- examineze cauza prin extindere 2i cu privire la p-r/ile
care nu au declarat apel, sau la care acestea nu se refer-, dar instan/a nu este obligat- s- ia ot-rRrea 2i .n privin/a lor, ci este
.n drept, adic- ciar dac- instan/a va examina situa/ia altor persoane din acela2i grup procesual, ea nu .n toate cazurile va
decide 2i asupra lor. Pentru a decide 2i asupra altor persoane din acela2i grup procesual sunt necesare anumite condi/ii.
Aceste condi/ii sunt determinate de particularit-/ile cauzei penale examinate. De exemplu$ .n cazul admiterii apelului unui
inculpat 2i reducerii pedepsei instan/a poate reduce 2i pedeapsa aplicat- inculpatului condamnat pentru aceea2i fapt-, care nu
au utilizat calea de atac, dac- situa/ia lor este similar- din punct de vedere a circumstan/elor reale 2i datelor personale.
Aceea2i situa/ia poate exista 2i .n cazul .n care instan/a acit- un inculpat 2i constat- c- situa/ia altor inculpa/i este identic-.
D. Art. ;'' cere ca extinderea efectului apelului s- nu agraveze situa/ia p-r/ilor care nu au declarat apel, sau la care acesta
nu se refer- Avezi comentariul la art. ;'?9.
Subiectul 43. Recursul ordinar.
o Defini/i no/iunea de recurs ordinar.
o "aracteriza/i titularii dreptului la recurs 2i ot-r.rile supuse recursului.
o Proiecta/i o decizie de respingere a recursului din motivul .nc-lc-rii art. ;6? AFot-r.rile supuse recursului9.
6.')ecursul este o cale ordinar- de atac care poate fi folosit- .mpotriva ot-r.rilor pronun/ate asupra fondului cauzei de c-tre
instan/ele inferioare. &ste o cale ordinar- pentru c- apar/ine desf-2ur-rii obi2nuite a procesului penal.
6.6"odul de procedur- penal- determin- cu precizie, prin art.;6? "PP )( oiectul recursului, adic- ot-r.rile ce pot fi atacate cu
recurs. &ste foarte important ca ot-r.rile susceptibile de recurs s- fie complete 2i cu claritate ar-tate .n cuprinsul legii, pentru ca,
pe de o parte, persoanele .ndrept-/ite s- atace ot-r.rea s- aib- cuno2tin/- de dreptul lor 2i, de pe alt- parte, s- evite declararea unor
recursuri inadmisibile, ceea ce ar conduce la punerea .n executare a ot-r.rii cu .nt.rziere, iar pentru p-r/i ar .nsemna timp pierdut 2i
celtuieli inutile.
Fot-r.rea prin care instan/a se pronun/- asupra apelului, recursului, recursului .n anulare, precum 2i ot-r.rea pronun/at- de
instan/a de recurs .n rejudecarea cauzei se nume2te decizie. !oate celelalte ot-r.ri date de instan/e .n cursul judec-/ii se numesc
.nceieri. Pot fi atacate cu recurs deciziile @i +nc4eierile pronun1ate de cur1ile de apel ca instan1e de apel .
Pot fi atacate cu recurs at.t latura penal- c.t 2i latura civil- a cauzei.
De asemenea, este posibil- atacarea separat- cu recurs a laturii penale sau a laturii civile a cauzei, .n dependen/- de persoanele
care .2i volorific- acest drept.
0n conformitate cu prevederile alin.' art.;6? "PP )( pot fi atacate cu recurs deciziile pronun/ate de
cur/ile de apel ca instan/e de apel.
Acestea sunt deciziile prin care se solu/ioneaz- cauza .n fond .n apel, asigur.ndu-se un control de drept asupra ot-r.rilor de
condamnare, de acitare sau de .ncetare a procesului penal, c.t 2i deciziile prin care se solu/ioneaz-, .n apel, orice cerere introdus-
.n baza unor dispozi/ii, referitoare la punerea .n executare a ot-r.rii penale Acum sunt deciziile instan/ei de apel pronun/ate .n
cazul cererii de am.nare sau .ntrerupere a execut-rii pedepsei, ori .n privin/a unor scimb-ri necesare .n executarea unor ot-r.ri
sau .n rezolvarea unor incidente ce se pot ivi .n cazul punerii .n executare a unor m-suri de siguran/- sau educative9.
(u sunt supuse recursului urm,toarele decizii$
- deciziile instan/ei de apel prin care s-a dispus rejudecarea cauzeiH
- deciziile prin care s-a luat act de retragere a apelului, dac- legea prevede aceast- cale de atacH
- deciziile instan/ei de recursH
- deciziile instan/ei de recurs .n anulare sau revizuireH
- deciziile prin care au fost solu/ionate conflictele de competen/-.
Anc4eierile pot fi atacate cu recurs, de regul-, numai odat- cu decizia recurat-, ciar dac- au fost date
dup- pronun/area ot-r.rii.
0n aceast- categorie sunt incluse$
- .nceieri care solu/ioneaz- cestiuni premerg-toare fondului cauzei 2i au fost date .n timpul judec-/ii
2i anume$ .nceieri prin care instan/a dispune asupra administr-rii probelor sau cererilor formulate de p-r/iH
.nceieri prin care instan/a ia m-suri pentru buna desf-2urare a procesului penal, cum sunt cele privind
respingerea cererii de recuzare a unui membru al completului de judecat- ori cele privind extinderea ac/iunii
penale sau a procesului penalH
- .nceieri care au fost date dup- pronun/area deciziei recurate Ade .nl-turare a unor omisiuni v-dite
sau de interpretare a erorilor materiale9.
Anc4eierile care nu pot fi atacate cu recurs sunt$
- .nceierile prin care s-a admis ori s-a respins ab/inerea sau s-a admis recuzarea Aart.,5 alin., "PP
)(9H
- .nceierile date .n cauzele penale .n care s-au pronun/at decizii nesusceptibile de a fi atacate cu
recurs.
*u pot fi atacate cu recurs sentin/ele$
- .n privin/a c-rora persoanele prev-zute .n art. ;?' "PP nu au folosit calea apeluluiH
- c.nd apelul a fost retras dac- legea prevede aceast- cale.
!otdat-, persoanele care nu au declarat apel .mpotriva sentin/ei, pot declara recurs .mpotriva deciziei date .n apelul de larat de alt-
persoan-, prin care i s-a .ntr-ut-/it situa/ia.
Procurorul, care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia prin care a fost admis apelul declarat din partea ap-r-rii.
;,
<
0n principiu, c-ile de atac ordinare pot fi folosite de orice persoan- ale c-rei interese au fost lezate prin actul justi/iei. Aceast-
regul- corespunde principiului constitu/ional al accesului liber la justi/ie, prev-zut de art.6? din "onstitu/ia )epublicii (oldova.
"alea de atac a recursului are caracter personal .n raport cu diversele p-r/i care o exercit-. Aceasta
.nseamn- c- dreptul de recurs al fiec-rei p-r/i este independent de dreptul de recurs al celorlalte.
0n art.;6' "PP )( sunt indicate expres persoanele care pot declara recursH acestea sunt persoanele
indicate .n art.;?' din acela2i cod, care se aplic- .n mod corespunz-tor.
Deci, pot declara recurs$
- Procurorul, .n ce prive2te latura penal- 2i latura civil-H
- Inculpatul, .n ce prive2te latura penal- 2i latura civil-. %entin/ele de acitare sau de .ncetare a
procesului penal pot fi atacate 2i .n ce prive2te temeiurile acit-rii sau .ncet-rii procesului penalH
- Partea v-t-mat-, .n ce prive2te latura penal- .n cazurile .n care procesul penal se porne2te doar la
pl.ngerea prealabil- a acesteia .n condi/iile legiiH
- Partea civil- 2i partea civilmente responsabil-, .n ce prive2te latura civil-H
- (artorul, expertul, interpretul, traduc-torul 2i ap-r-torul, .n ce prive2te celtuielile judiciare cuvenite
acestoraH
- Orice persoan- ale c-rei interese legitime au fost prejudiciate printr-o m-sur- sau printr-un act al
instan/ei.
Pentru a declara recurs, persoanele trebuie s- .ndeplineasc- dou- condi/ii$
- s- fi avut calitatea de parte .n cauz- .n momentul c.nd s-a pronun/at ot-r.rea care face obiectul
recursuluiH
- subiec/ii s- aib- un interes real .n exercitarea c-ii de atac 2i .n ob/inerea pe calea cas-rii a unei alte
ot-r.ri 3'D, pag.6C64.
*ecesit- de avut .n vedere c- persoanele indicate .n alin. A'9 pct. 69 : D9 art. ;?' "PP pot declara recurs
doar pirn intermediul avocatului .
0n cazul .n care recursul prev-zut .n art.;6' "PP )( este declarat de alt- persoan- dec.t procurorul sau avocatul, recursul se
restituie persoanei care l-a declarat cu o scrisoare de .nso/ire, explic.ndu-i-se modul de declarare a acestuia.
2.3
Dosarul nr. 'ra-@DJ?E
)epublica (oldova
"urtea %uprem- de Pusti/ie
D&"I+I&
'? ianuarie 6??E mun. "i2in-u
"olegiul penal .n urm-toarea componen/-$
pre2edinte : )aisa <otezatu,
judec-tori : (iail (acar 2i Andrei Fargel
a examinat admisibilitatea .n principiu a recursului ordinar .mpotriva deciziei
"olegiului penal al "ur/ii de Apel "i2in-u din 6? septembrie6??@ declarat de
c-tre avocatul (iail 1orincioi .n interesele condamnatului Urdea !udor
Petru, n-scut la 6? aprilie'C5;, originar 2i domiciliat .n s. <a2calia,
r-l <asarabeasca, moldovean, cet-/ian al )(oldova, cu studii
medii incomplete, neangajat, .n c.mpul muncii, c-s-torit, f-r-
antecedente penale.
Asupra admisibilit-/ii recursului .n cauz-, .n baza actelor din dosar "olegiul
penal al "ur/ii %upreme de justi/ie,
" O * % ! A ! X$
'. Prin sentin/a Pudec-toriei <asarabeasca din '6 martie 6??@, Urdea !udor
a fost condamnat .n baza art. '56 alin. A'9 "od penal la 'D? ore munc-
neremunerat- .n folosul comunit-/ii.
%-a dispus .ncasarea de la Urdea !udor .n folosul p-r/ii v-t-mate Faivaz
Iarvara daun- material- : 6C.,C@ lei 2i daun- moral- :'?.??? lei.
6. Pentru a pronun/a sentin/a instan/a de fond a re/inut, c- Urdea !udor la
6' iulie 6??5, .n jurul orelor 6? afl.ndu-se .n s. <a2calia, r-l <asarabeasca., .n
rezultatul conflictului ap-rut cu cet. Ivanov Alexandru, .n urma rela/iilor ostile ap-rute
spontan .ntre el 2i partea v-t-mat- Faivaz Iarvara, i-a aplicat ultimei multiple
lovituri cu pumnul .n regiunea capului 2i pieptului cauz.ndu-i leziuni corporale
medii, cu dereglarea s-n-t-/ii de lung- durat-.
,. 0mpotriva sentin/ei avocatul (iail 1orincioi .n interesele
condamnatului Urdea !udor a declarat apel, solicit.nd admiterea lui, casarea
sentin/ei, rejudecarea cauzei cu pronun/area unei noi ot-r.ri de acitare, invoc.nd c-
nu a comis infrac/iunea incriminat-.
;. Prin decizia "olegiului penal al "ur/ii de Apel "i2in-u din 6? septembrie
6??@ apelul declarat a fost respins ca depus peste termen 2i men/inut- sentin/a
Pudec-toriei <asarabeasca din '6 martie 6??@ f-r- modific-ri.
;;
5. 0mpotriva decizia "olegiului penal al "ur/ii de Apel "i2in-u din 6?
septembrie 6??@ avocatul (iail 1orincioi .n interesele condamnatului Urdea 6
!udor a declarat recurs ordinar .n care solicit- casarea acesteia, rejudecarea cauzei
cu pronun/area unei noi ot-r.ri de acitare, invoc.nd c- decizia adoptat- este
ilegal-.
D. IerificRnd argumentele invocate .n recursul ordinar .n raport cu critica
formulat- 2i actele cauzei, "olegiul penal al "ur/ii %upreme de Pusti/ie consider- c-
acesta urmeaz- a fi respins ca inadmisibil din urm-toarele considerente.
"onform art. ;?; alin.A'9 "PP, apelul poate fi declarat 2i peste termen, dar nu
mai t.rziu de '5 zile de la data .nceperii execut-rii pedepsei.
"olegiul penal al "ur/ii de Apel "i2in-u din 6? septembrie 6??@ corect a
respins apelul condamnatului concluzion.nd c- ultimul a fost depus cu .nc-lcarea
art. ;?6 "PP, pe c.nd .n cazul dat nu au fost stabilite temeiuri prev-zute de art. ;?,
2i ;?; "PP, pentru repunerea .n termen a apelului declarat tardiv.
"onform art. ;6? alin.A;9 "od de procedur- penal- nu pot fi atacate cu recurs
sentin/ele .n privin/a c-rora persoanele indicate .n art. ;?' al prezentului cod nu au
folosit calea apelului, adic- nu a utilizat calea de atac apelul.
Prin urmare recursul se v-a respinge din motiv c- nu a fost utilizat- calea de
atac apelul .
@. Pentru aceste motive .n conformitate cu art. ;,6 alin. 6 pct. ; "PP,
"olegiul penal al "ur/ii %upreme de Pusti/ie, .n numele Gegii,
D & " I D & $
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de c-tre avocatul (iail
1orincioi .n interesele condamnatului Urdea !udor .mpotriva deciziei
"olegiului penal al "ur/ii de Apel "i2in-u din 6? septembrie 6??@, ca fiind
v-dit ne.ntemeiat, din motiv c- nu a fost utilizat- calea de atac apelul.
Decizia este irevocabil-.
Pre2edinte )aisa <otezatu
Pudec-tori (iail (acar

Andrei Fargel
WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW
Subiectul 44. Recursul ordinar.
6.' Da/i defini/ia temeiurilor recursului ordinar.
6.6 "aracteriza/i situa/iile c.nd recursul poate fi respins .n faza admisibilit-/ii .n principiu.
6., Proiecta/i o decizie de admitere a recursului la judecarea acestuia.
6.' Fot-r.rile instan/ei de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instan/ele de fond 2i de apel.
%ubliniem c- .n cazul c.nd recursul constituie al treilea grad de jurisdic/ie legea stabile2te expres anumite motive de casare,
prev-zute de art.;6@ "PP )(. Dup- regula general-, motivele recursului pot constitui numai erori de drept, fiind determinate
expres de lege. Aceasta .nseamn- c- alte motive de casare dec.t cele enumerate imperativ .n cuprinsul art.;6@ "PP )( nu pot
exista. (otivele recursului nu pot consta .n erori de fapt, cu excep/ia prevederilor p.'6 art.;6@ "PP )(, ci numai .n erori de drept.
&rorile de drept pot fi$
- erori de drept formal sau procesualeH
- erori de drept material sau substan/iale.
Instan/a de recurs controleaz- de asemenea dac- faptele au fost constatate de c-tre instan/a de fond 2i apel cu respectarea regulilor
de drept material sau formal. "estiunea dac- un fapt este constatat conform legii este, de regul-, o cestiune de drept, .ntruc.t
prive2te .ncadrarea juridic- dat- faptei s-v.r2ite. Dar aceea2i cestiune poate fi privit- 2i ca una de fapt. "u toate acestea, ea va fi
supus- controlului instan/ei de recurs pentru c- faptul nu poate fi primit ca stabilit atunci c.nd respinge dreptul.
Gimitarea recursului la anumite motive se face cu scopul de a evita examinarea a treia oar-, a cauzei .n ansamblu, ca examinarea .n
prima instan/-, ci se controleaz- numai corectitudinea aplic-rii dreptului la faptele constatate de fond, cu respectarea normelor
dreptului material 2i procesual.
Astfel, ot-r.rile judec-tore2ti sunt supuse cas-rii .n urm-toarele temeiuri$
1. (u au fost respectate dispozi1iile privind competen1a dup, materie sau dup, calitatea persoanei.
*erespectarea competen/ei materiale sau personale a instan/elor de fond conduce la nulitatea absolut- a ot-r.rii pronun/ate.
Prin competen/- dup- materie se are .n vedere c- organul judec-toresc 2i-a dep-2it sfera atribu/iilor 2i a examinat o cauz-
penal- care era de competen/a unui organ superior.
0n acest sens se va constata .nc-lcare a competen/ei dup- materie numai .n cazul c.nd organul inferior nu-2i va declina
competen/a, deoarece potrivit art.;; al., "PP )( nu se accept- declinarea de competen/- cu trimiterea .ntr-o instan/- ieraric
inferioar- a cauzei a c-rei examinare s-a .nceput .n 2edin/a de judecat- la instan/a ieraric superioar-.
Prin competen/- dup- calitatea persoanei se are .n vedere c- instan/a a .nc-lcat prevederile legale potrivit c-rora instan/ele
judec-tore2ti au competen/a de a examina cauzele penale .n raport cu calitatea f-ptuitorului implicat .n cauza respectiv-, 2i
anume$
;5
- competen/a Pudec-toriei (ilitare Aart.,@ "PP )(9H
- competen/a cur/ilor de apel Aart.,E "PP )(9H
- competen/a "ur/ii %upreme de Pusti/ie Aart.,C "PP )(9.
2. &nstan1a nu a fost compus, potrivit legii ori au fost +nc,lcate prevederile articolelor 3.2 31 @i 33 CPP R'.
Acest caz se refer- la urm-toarele circumstan/e 2i confirm- .nc-lcarea de c-tre instan/a de fond a regulilor privind
compunerea instan/ei de judecat- Aart.,? "PP )(9. Aceasta are .n vedere at.t aspectul constitutiv, c.t 2i cel func/ional al
no/iunii de compunere. "ompunerea instan/ei fiind o condi/ie esen/ial- a judec-/ii, neregularitatea ei conduce la casarea
deciziei.
Drept motiv de casare serve2te 2i existen/a .mprejur-rilor care exclud participarea judec-torului la judecarea cauzei penale.
"asarea pentru acest motiv, dup- cum arat- practica, are drept consecin/- casarea nu numai a ot-r.rii, dar 2i a tuturor actelor
procesuale cum sunt solu/ionarea unor cereri ale p-r/ilor, efectuat- .n prima instan/-.
Gegea stabile2te c- .nceierea instan/ei de judecat- asupra recuz-rii nu este susceptibil- de atac Aart.,5 al., "PP )(9. 0n
cazul c.nd partea consider- c- au fost .nc-lcate prevederile art.,, "PP )(, aceasta atac- .ntreaga ot-r.re, motivul fiind cel
expus .n art.;6@ pct.6 "PP )(.
3. Cedin1a de =udecat, nu a fost pulic,2 .n afar- de cazurile c.nd legea prevede altfel.
Publicitatea 2edin/ei de judecat- este reglementat- sub sanc/iunea nulit-/ii absolute. Gipsa publicit-/ii nu va constitui motiv de
casare atunci c.nd legea permite acest lucru. *epretinz.nd de a fi exaustivi, putem considera ca motiv de casare .n acest
aspect urm-toarele situa/ii$
- judecarea cauzei .n 2edin/a .ncis- c.nd nu exist- cazurile prev-zute de art.'E "PP )(,
- ot-r.rea nemotivat- a instan/ei de judecat- de a judeca cauza .n 2edin/- .ncis-,
- nerespectarea regulilor procedurii judiciare .n timpul judec-rii cauzei .n 2edin/- .ncis-,
- pronun/area deciziei .n 2edin/- .ncis-.
*u se poate considera ca motiv de casare faptul c- inculpatul a fost .ndep-rtat printr-o .nceiere din sala de 2edin/- pentru
tulburarea ordinii conform art.,,; "PP )(. 0ns- faptul c- decizia nu s-a pronun/at .n prezen/a lui sau nu i s-a adus la
cuno2tin/- imediat dup- pronun/are, conform acelora2i prevederi, va fi motiv de casare.
%. >udecata a avut loc f,r, participarea procurorului2 inculpatului2 precum @i a ap,r,torului2 interpretului @i
traduc,torului2 c+nd participarea lor era oligatorie potrivit legii.
0n conformitate cu prevederile cuprinse .n art.,6? "PP )(, procurorul prezint- .nvinuirea .n toate cauzele penale .n
numele statului, participarea procurorului la 2edin/a de judecat- .n toate cauzele este obligatorie. Potrivit al.@ art.;'6 "PP )(,
participarea procurorului la judecarea apelului, este de asemenea obligatorie.
0nc-lcarea acestor prevederi conduce la casarea total- a ot-r.rilor instan/elor.
Potrivit art.,6' "PP )(, judecarea cauzei .n prim- instan/- 2i .n instan/a de apel are loc cu participarea inculpatului, cu
excep/ia cazurilor prev-zute de lege.
Pudecarea cauzei .n lipsa inculpatului poate avea loc .n cazul$
- c.nd inculpatul se ascunde de la prezentarea .n instan/-H
- c.nd inculpatul, fiind .n stare de arest, refuz- s- fie adus .n instan/- pentru judecarea cauzei 2i
refuzul lui este confirmat 2i de ap-r-torul luiH
- examin-rii unor cauze privitor la s-v.r2irea unor infrac/iuni u2oare c.nd inculpatul solicit- judecarea
cauzei .n lipsa sa.
0n cazul judec-rii cauzei .n lipsa inculpatului, participarea ap-r-torului 2i, dup- caz, a reprezentantului lui legal este
obligatorie.
0n virtutea al.5 art.;'6 "PP )(, se poate afirma cu certitudine c- neprezentarea inculpatului care nu se afl- .n stare de arest
2i e legal citat .n instan/a de apel, nu poate conduce la casarea ot-r.rii acestei instan/e.
Participarea ap-r-torului la judecarea cauzei 2i efectuarea neprezent-rii lui necesit- de verificat,
reie2ind din prevederile art. ,66 "PP.
*ecesit- de re/inut, c- la judecarea apelului participarea avocatului este obligatorie, dac- interesele justi/iei o cer Aalin. @ art.
;'6 "PP9.
0nc-lcarea prevederilor art.'D "PP )( ce stabilesc drepturile persoanelor care particip- la proces 2i nu
cunosc limba .n care se desf-2oare procesul judiciar de a beneficia de serviciile interpretului, conduce la casarea
ot-r.rilor judec-tore2ti.
5. "auza a fost judecat- .n prim- instan/- sau .n apel f-r- citarea legal- a unei p-r/i sau care, legal citat-, a fost .n imposibilitate
de a se prezenta 2i de a .n2tiin/a despre aceast- imposibilitate.
0n conformitate cu prevederile art. ,5' "PP la numirea cauzei spre judecare instan/a de judecat- dispune citirea persoanelor
necesare pentru examinarea cauzei. "itarea p-r/ilor la judecat- se efectueaz- .n conformitate cu prevederile art. ,'C "PP. Ga
solu/ionarea cestiunii judec-rii cauzei .n lipsa vre-uneia din p-r/i sau a altor persoane citate instan/a decide .n modul prev-zut de
dispozi/iile respective ale capitolului I titlului II "PP Aart. ,D6 "PP9. Pudecarea apelului, potrivit al., art.;'6 "PP )( se face cu
citarea p-r/ilor. Instan/a de apel este .n drept de a examina cauza .n lipsa unei p-r/i legal citate Aal.5 art.;'6 "PP )(9, dac- sunt
prezentate date ce confirm- cu certitudine c- cita/ia a fost .nm.nat- acestei persoane.
*erespectarea acestor cerin/e conduce la casarea deciziei judec-tore2ti.
Pentru a casa decizia este necesar- respectarea a dou- condi/ii$
- persoana nu a avut posibilitatea de a se prezenta,
- nu a avut posibilitatea de a anun/a instan/a despre aceast- imposibilitate.
;D
Probarea acestor circumstan/e e pus- .n seama p-r/ii care a atacat ot-r.rea 2i lipsa uneia din condi/ii duce la respingerea
recursului ca nefondat. Persoana care era .n imposibilitate de a se prezenta conform cit-rii, are obliga/iunea de a confirma 2i
imposibilitatea de a anun/a instan/a respectiv- despre imposibilitatea de a se prezenta.
D. Fot-r.rea atacat- nu cuprinde motivele pe care se .ntemeiaz- solu/ia ori motivarea solu/iei contrazice dispozitivul ot-r.rii
sau aceasta este expus neclar, sau dispozitivul ot-r.rii redactate nu corespunde cu dispozitivul pronun/at dup- deliberare.
Acest temei de casare poate fi aplicat .n cazul c.nd nu s-a motivat .ntemeiat ot-r.rea judec-toreasc-. &ste
necesar ca ot-r.rile pronun/ate s- fie motivate at.t .n fapt, c.t 2i .n drept. Obliga/ia motiv-rii ot-r.rilor
judec-tore2ti este cuprins- .n dispozi/iile articolelor respective art. art. ,E5-,EE, ,C;H ;'5-;'@ "PP9.
(otivarea deciziei permite instan/elor superioare de a verifica corespunderea ot-r-r.rii pronun/ate cu legea. *ecesit- de avut .n
vedere, c- nu numai nemotivarea ot-r.rii, dar 2i motivarea insuficient- sau motivarea .n termeni generali, vagi, reprezint- motiv
de casare. *emotivarea ca o omisiune esen/ial-, apare astfel ca un viciu de procedur-.
Dispozitivul ot-r.rii se .ntocme2te .n conformitate cu prevederile art. art. ,C5, ,CE, ;'@ "PP.
Dispozitivul este o parte esen/ial- a ot-r.rii, reprezent.nd ceea ce instan/a a ot-r.t. De aceea el trebuie s- fie concis, explicit 2i
categoric. "a ot-r.rea s- fie legal-, se cere ca p-r/ile constitutive ale infrac/iunii expuse .n decizie s- se afle .ntr-o corela/ie
respectiv-. Dispozitivul, fiind o parte esen/ial- a ot-r.rii 2i reprezent.nd solu/ia aleas- de instan/-, trebuie s- coreleze cu
motivarea unei asemenea solu/ii. 0n sens contrar ot-r.rea nu va putea vi executat-. &a nu va putea fi executat- nici .n cazul c.nd
dispozitivul va fi lipsit de claritate, de sens etc.
@. Instan/a admis o cale de atac neprev-zut- de lege sau apelul a fost introdus tardiv.
Acest motiv de casare se refer- la situa/iile c.nd, de exemplu, instan/a a examinat apelul asupra deciziei instan/ei de apel, sau
.n cazul c.nd partea a atacat ot-r.rea dup- expirarea termenului, iar instan/a a examinat calea de atac, ciar dac- ulterior
apelul a fost respins .n fond.
E. *u au fost .ntrunite elementele infrac/iunii sau instan/a a pronun/at o ot-r.re de condamnare pentru o alt- fapt- dec.t
cea pentru care condamnatul a fost pus sub .nvinuire, cu excep/ia cazurilor re.ncadr-rii juridice a ac/iunilor lui .n baza unei legi
mai bl.nde.
0n aceast- categorie se includ cazurile$
- c.nd nu a fost stabilit- fapta care corespunde elementelor constitutive ale infrac/iunii, nici mijloacele de prob- prin
intermediul c-rora s-au constatat elementele constitutive, ori c.nd nu au fost stabilite faptele care invoc- circumstan/ele atenuante
2i agravante ale infrac/iunii,
- c.nd instan/a nu este .n drept s- se pronun/e asupra altei fapte dec.t cea care a constituit obiectul .nvinuirii formulate. 0n acest
caz este permis- numai re.ncadrarea aceleia2i fapte .n baza unei legi mai bl.nde.
C. Inculpatul a fost condamnat pentru o fapt- care nu este prev-zut- de legea penal-.
"ondi/ia esen/ial- pentru tragerea persoanei la r-spundere penal- const- .n aceea c- fapta imputat- s- fie prev-zut- de legea
penal- ca infrac/iune. Acest motiv de casare se va aplica 2i .n cazul c.nd la momentul s-v.r2irii fapta a fost prev-zut- de lege ca
infrac/iune, .ns- la momentul examin-rii .n recurs a .ncetat a mai fi considerat- ca infrac/iune, fiind exclus- din "odul Penal.
0n aceast- situa/ie s-a .nc-lcat principiul nula poena sine lege, fiindc- nu se poate dispune condamnarea pentru o fapt-
ne.ncriminat- de lege 2i nu poate exista pedeaps- f-r- infrac/iune.
'?. %-a aplicat pedepse .n alte limite dec.t cele prev-zute de lege.
%istemul dreptului penal stabile2te pedepse relativ determinate, de aceste limite trebuie s- se conduc- instan/a la aplicarea pedepsei.
Aceste limite sunt$ minimum 2i maximum general 2i minimum 2i maximum special prev-zut pentru fiecare infrac/iune .n textul
incriminator. Dep-2irea minimului sau maximului pedepsei, adic- aplicarea eronat- a legii .n ceea ce prive2te stabilirea unei
pedepse inexistente serve2te ca motiv de casare.
"a motiv de casare serve2te 2i .nc-lcarea esen/ial- a prevederilor art. @, @5- @E "P )(, care stipuleaz- principiile generale ale
individualiz-rii pedepsei.
''. Persoana condamnat- a fost judecat- anterior .n mod definitiv pentru aceea2i fapt- sau exist- o cauz- de .nl-turare a r-spunderii
penale, sau aplicarea pedepsei a fost .nl-turat- de o nou- lege sau anulat- de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori
a intervenit .mp-carea p-r/ilor .n cazul prev-zut de lege.
O persoan- fa/- de care s-a pronun/at o ot-r.re definitiv- de condamnare, de acitare sau de .ncetare a procesului penal
nu mai poate fi urm-rit- 2i judecat- pentru aceea2i fapt-, nici ciar sub o .ncadrare juridic- diferit-. Acest motiv de casare
const- .n violarea autorit,1ii de lucru =udecat.
0n acest sens se /ine cont .n mod obligatoriu de aceea c-, .n cazurile c.nd a expirat termenul de prescrip/ie sau
a fost adoptat un act de amnistie, sau persoana a fost gra/iat-, sau lipse2te pl.ngerea p-r/ii v-t-mate .n cazuri
stabilite de lege, ot-r.rea se caseaz-.
)-spunderea penal-, fiind o r-spundere personal- 2i individualizat-, face ca .n caz de deces al persoanei
.nvinuite s- fie firesc .nl-turat-.
'6. #aptei s-v.r2ite i s-a dat o .ncadrare juridic- gre2it-.
0n cazul dat instan/a de recurs supune controlului cestiunea dac- faptelor stabilite de c-tre instan/ele de fond 2i de apel li s-a dat
o .ncadrare juridic- corect-. 0ncadrarea juridic- este o cestiune de drept. scimbarea .ncadr-rii juridice atrage .ntotdeauna
casarea ot-r.rii instan/ei de fond, indiferent de modificarea pedepsei pronun/ate anterior.
0ns-, legea nu prevede drept temei de recurs Hcomiterea unei erori grave de faptI. Gegea nu de/ine nici aceast- no/iune.
Giteratura de specialitate sus/ine c- aceasta poate fi constatarea faptelor neconforme cu realitatea, deci contrar legilor naturii ori
ale firii omului. O ot-r.re .ntemeiat- pe o apreciere a probelor, pe constat-ri de fapte denaturate 2i neconforme cu realitatea
evident-, este lipsit- de baz- legal-. De exemplu, eroarea grav- de fapt este evaluarea gre2it- a probelor, av.nd ca urmare
neaplicarea prevederilor art.';D "P )( c.nd din con/inutul .ntregului material probator rezult- c- inculpatul trimis .n judecat-
pentru s-v.r2irea unui omor se afla .n stare de afect cauzat- de provocarea din partea victimei sau viceversa, c.nd instan/a de apel,
contrar materialului probator incontestabil, administrat de urm-rirea penal- 2i de instan/a de fond a re.ncadrat eronat ac/iunile de
omor premeditat .n ac/iuni de omor s-v.r2it .n stare de afect.
&roarea grav- de fapt, pentru a constitui drept motiv de casare, treuie s, fie0
;@
esen1ial,2 adic- s- aib- o influen/- ot-r.toare asupra solu/iei cauzeiH
eviden1,2 adic- s- fie v-dit- 2i contrar- probelor existente la dosarH
pree!istent, verific-rii instan/ei de recurs, deci s- apar/in- instan/elor de fondH
de natur- a influen/a solu/ia procesului, adic- datorit- eronatei st-ri de fapt re/inute s- se fi ajuns la
pronun/area unei solu/ii gre2ite de condamnare, acitare sau .ncetare a procesului penal.
0n acest sens necesit- de completat art.;6@ "PP )( cu acest temei pentru recurs.
13. A intervenit o lege penal, mai favorail, condamnatului.
0n opinia unor savan/i acest motiv de casare se bazeaz- pe regula melior le! din dreptul penal, conform c-reia .n materia aplic-rii
.n timp a legii penale, adic-, dac- .n intervalul de timp cuprins .ntre momentul s-v.r2irii infrac/iunii 2i judecarea definitiv- a
inculpatului a intervenit una sau mai multe legi penale se aplic- legea mai favorabil-. Prin ot-r.re definitiv- nu se .n/elege
ot-r.rea dat- .n ultim- instan/-, ci ot-r.rea care nu mai este susceptibil- de vreo cale ordinar- de atac. )etroactivitatea legii
penale mai bl.nde are o referin/- 2i la motivele de recurs. Dac- p.n- la pronun/area ot-r.rii definitive a intervenit o lege mai
favorabil-, de aceast- lege va profita condamnatul.
Aceste dispozi/ii se cuprind .n articolul '? din noul "od penal, care prevede o retroactivitate a legii penale nu doar la caracterul
infrac/ional al faptei, care u2ureaz- pedeapsa, ci 2i .n alt mod, amelioreaz- situa/ia persoanei care a comis infrac/iunea.
Ga momentul actual, .n baza art.'? "P )( 2i art.;6@ p.', "PP )( sunt .naintate un num-r impun-tor de recursuri .n favoarea
inculpa/ilor.
';. "urtea "onstitu/ional- a recunoscut neconstitu/ional- prevederea legii aplicate .n cauza respectiv-.
0n acest caz se aplic- .n direct prevederile constitu/ionale, Iezi ot-r.rea Plenului "ur/ii %upreme de Pusti/ie nr. 6 din ,?.?'.'CCD
A"ulegere de ot-r.ri explicative, "i2in-u, 6??69.
0n toate cazurile .ns- necesit- abrogarea sau modificarea legii.
'5. Instan/a de judecat- interna/ional-, prin ot-r.re pe un alt caz, a constatat o .nc-lcare la nivel na/ional a drepturilor 2i libert-/ilor
omului care poate fi reparat- 2i .n aceast- cauz-.
&ste necesar- .n fiecare caz ot-r.rea instan/ei interna/ionale respective.
'D. *orma de drept aplicat- .n ot-r.rea atacat- contravine unei ot-r.ri de aplicare a aceleia2i norme date anterior de c-tre "urtea
%uprem- de Pusti/ie.
Acest temei este .ndreptat spre unificarea practicii judiciare, dac- nu necesit- ca "urtea %uprem- de Pusti/ie s- o revad-.
222 Av.nd .n vedere, c- recursul .mpotriva ot-r.rilor instan/elor de apel constituie al treilea grad de jurisdic/ie, s.nt aplicabile 2i
unele restric/ii, cum ar fi procedura admisibilit-/ii.
Aceasta deriv- 2i din prevederile Protocolului al ';-lea adi/ional la "&DO, precum 2i din )ecomandarea )ec.A6??;9D
"omitetului (ini2trilor c-tre %tatele (embre cu privire la perfec/ionarea mijloacelor interne de ap-rare juridic- din '6 mai 6??;.
"omitetul de (ini2tri al "onsiliului &uropei.
Dispozi/iile art. ;,6 "PP reglementeaz- procedura de admisibilitate .n principiu a recursului, temeiurile de inadmisibilitate 2i
modul de adoptare a deciziilor respective.
*ecesit- de avut .n vedere, c- deoarece procedura de examinare a recursului .n faza admisibilit-/ii nu este public-, instan/a de
recurs este obligat-, reie2ind din principiile generale, s- aduc- la cuno2tin/- p-r/ilor .n scris decizia adoptat-.

%-a decis asupra inadmisibilit-/ii recursului din motivul$
este ne.ntemeiat- '
declarat peste termen-6
'. )ecursul a fost .naintat din motivul c- prin ot-r.re n-a fost rezolvat fondul cauzei, deoarece n-au fost apreciate corect probele
2i n-a fost numit- expertiza merceologic-.
"ompletul format din trei judec-tori a decis inadmisibilitatea recursului din motivul c- temeiurile invocate de recurent nu se
.ncadreaz- .n cele prev-zute de art.;6@ "PP, caz de casare ce se con/ine .n art.;,6 al.6 p., "PP.
6. !ermenul de recurs conform prevederi2or art.;66 "PP este de dou- luni.
Instan/a de recurs examin.nd admisibilitarea recursului declarat .mpotriva ot-r.rii instan/ei de apel l-a respins ca inadmisibil .n
baza art.;,6 al.6 p.; "PP- recursul a fost declarat peste termen.
Test %5
2.1Definiti termenii revizuirii
)evizuirea unei ot-r.ri de acitare, de .ncetare a procesului penal, precum 2i revizuirea unei ot-r.ri de condamnare pentru
motivul c- pedeapsa este prea u2oar- sau pentru c- celui condamnat trebuie aplicat- legea privitoare la o infrac/iune mai grav-, se
pot face numai .n-untrul termenelor de prescrip/ie a incrimin-rii, stabilite .n art.D? din "odul penal, 2i cel mai t.rziu p.n- la un an
de la descoperirea circumstan/elor prev-zute .n art.;5E alin.A,9.
2.2 Descrieti procedura de =udecare e revizuirii.
Activitatea procesual- .n solu/ionarea cererilor de revizuire se desf-2oar- .n dou- stadii$ admiterea +n principiu @i =udecarea +n
fond.
Ambele stadii au loc .n fa/a aceleia2i instan/e, .n aceea2i componen/-$ fiecare stadiu are .ns- func/iunea sa 2i un con/inut procesual
propriu.
',suri premerg,toare. Pre2edintele instan/ei competente s- judece cererea de revizuire, primind materialele trimise de
procuror, desemneaz- judec-torul care vizeaz- termenul pentru examinare cererea de revizuire dispun.nd citarea p-r/ilor
interesate, adic- p-r/ile fa/- de care se pot r-sfr.nge efectele .n vederea admiterii .n principiu revizuirii.
;E
Dac- persoana, .n favoarea sau defavoarea c-reia s-a cerut revizuirea, se afl- .n stare de de/inere, ciar .ntr-o alt- cauz-,
pre2edintele 2edin/ei de judecat- dispune aducerea acesteia la judecat- 2i ia m-suri pentru desemnarea unui ap-r-tor din oficiu,
dac- acesta nu are ap-r-tor.
Admiterea +n principiu este primul stadiu prin care trece desf-2urarea activit-/ii procesuale, .n judecarea cererii de revizuire.
0n acest prim stadiu, instan/a de judecat- se m-rgine2te la verificarea, pe baza materialelor trimise la procuror, a cererii de revizuire
sub aspectul .ndeplinirii condi/iilor legale de folosire a acestei c-i de atac extraordinare, este deci o =udecat, de admisiilitate2 +n
principiu2 a cererii de revizuire.
0n termenul stabilit pentru examinarea .n principiu, dac- p-r/ile s.nt prezente, dup- ce ascult- concluziile procurorului 2i sus/inerile
p-r/ilor, examineaz- dac- cererea de revizuire este f-cut- .n condi/iile prev-zute de lege Aadic-$ contra unei ot-r.ri definitive, .n
termen, c.nd introducerea cererii este supus- unui termen, de c-tre o persoan- cu drept s- foloseasc- calea de atac a revizuirii
pentru temeiuri care corespund cazurilor de revizuire, anume prev-zute de lege9.
Instan/a mai examineaz- apoi dac- din probele prezentate odat- cu cererea de revizuire sau str.nse .n cursul cercet-rii efectuate,
rezult- date suficiente pentru ca judecata asupra cererii s- continue, deci cererea s- fie admis- .n principiu. ".nd instan/a crede
necesar, poate proceda la verificarea probelor pe care se .ntemeiaz- cererea sau poate, c.nd este cazul, s- administreze probe noi.
0n cazul actelor de cercetare nu este permis- audierea ca martori a persoanelor, prev-zute n art. ;5E alin. A,9 pct. cpt. '9-,9.
Dup- terminarea examin-rii cererii de revizuire sub aspectul admiterii sale .n principiu, instan/a deliber.nd pe baza celor constatate
ot-r-2te asupra admisibilit-/ii sau inadmisibilit-/ii acesteia.
0n caz de admitere instan/a dispune aceasta printr-o +nc4eiere, procesul penal urm.ndu-2i cursul c-tre cel de-al doilea stadiu al
judec-/ii privitoare la cererea de revizuire.
".nd instan/a ot-r-2te c- cererea nu este admisibil-, dispune respingerea acesteia prin sentin1,, fiindc-, prin respingerea cererii,
ot-r.rea atacat- .2i p-streaz- autoritatea, ceea ce ecivaleaz- cu solu1ionarea cauzei +n fond.
0n cazul c.nd cererea de revizuire prive2te mai multe fapte, cu motive de revizuire distincte sau aparent comune, instan/a poate
admite .n principiu cererea de revizuire par/ial, cu privire la unele fapte, 2i pronun/a respingerea pentru alte fapte.
%entin/a de respingere a cererii de revizuire necesit- s- fie motivat- 2i poate fi atacat- cu apel sau, dup- caz, cu recurs.
',suri dup, admiterea +n principiu. Admiterea .n principiu av.nd procesual ca efect prelungirea activit-/ii procesuale, instan/a
competent- s- judece cererea de revizuire, va fi pus- eventual .n situa/ia de a lua unele m-suri necesare p.n- la definitiva
solu/ionare a revizuirii.
Astfel, .n cazul c.nd revizuirea a fost cerut- de un condamnat, care a ob/inut .n timpul cererii prealabile suspendarea execut-rii
pedepsei la care este condamnat, aceast- suspendare produce efecte numai p.n- la solu/ionarea, .n principiu, cererii de revizuire.
Instan/a de judecat- o dat- cu admiterea .n principiu a cererii de revizuire se pronun/- 2i asupra men/inerii suspend-rii execut-rii,
sau .n cazul c.nd condamnatul nu a ob/inut suspendarea execut-rii .n timpul cercet-rilor prealabile, instan/a poate suspenda
motivat, .n totul sau .n parte Anumai latura penal-9, executarea ot-r.rii supuse revizuirii.
"eea ce instan/a poate dispune, cu privire la suspendarea execut-rii n momentul admiterii .n principiu, poate dispune .n tot timpul
c.t se va desf-2ura activitatea procesual- .n judecarea revizuirii.
".nd revizuirea admis- .n principiu prive2te ot-r.ri definitive ce nu se pot concilia, instan/a ia m-suri pentru conexarea cauzelor
respective .n vederea rejudec-rii lor.
Subiectul 47. Recursul n anulare.
2.1 Defini1i recursul +n anulare.
' recursul +n anulare reprezint- o cale de atac .mpotriva ot-rRrilor judec-tore2ti irevocabile, .n materie civil-, respectiv a
ot-rRrilor definitive, .n materie penal-, exercitabil- de procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justi/iei, la "urtea
%uprem- de Pusti/ie.
)ecursul .n anulare este o cale de atac extraordinar-.
&ste susceptibil- de a fi atacat- cu recurs .n anulare orice ot-rRre irevocabil- .n urma exercit-rii c-ilor de atac ordinare Aepuiz-rii
lor9.
2.2 Caracteriza1i temeiurile pentru recurs +n anulare
"azurile de recurs .n anulare .mpotriva ot-rRrilor de condamnare, de acitare pe care le con/in ot-rRrile judec-tore2ti penale
r-mase definitive, se .mpart .n dou- categorii$
- primele cazuri, prev-zute de articolul ;5, alin.', pct.' "PP
- urm-toarele motive, prev-zute de art. ;5, alin.' Aalin.' pct.' art.;5, "PP9
0n prima categorie s.nt incluse acele cazuri, care permit casarea ot-rRrii definitive, atRt .n favoarea c.t 2i defavoarea
oric-rei p-r/i, inclusiv a inculpatului. Prin includerea acestor motive se d- posibilitatea titularilor dreptului de a exercita recursul .n
anulare se ac/ioneze pentru solu/ionarea legal- a cauzelor penale. "ea de-a doua categorie justific- exercitarea recursului .n anulare
pentru casarea ot-r.rii .n favoarea condamnatului.
Fot-rRrile definitive, altele decRt cele prev-zute .n alin.' art.;5, "PP, pot fi atacate cu recurs numai dac- sunt contrare legii. %e
consider- ca sunt Kcontrare legii8 acele ot-rRri, care au fost pronun/ate cu o .nc-lcare grav- a legii, astfel .ncRt nelegalitatea lor
s- fie esen/ial-. Printre ele putem men/iona, cele pronun/ate cu nerespectarea dispozi/iilor procesuale care atrag casare absolut-, a
celor referitoare la .ncadrarea juridic- a faptei, la corecta aplicare a cauzelor care .nl-tur- caracterul penal al faptei.
2.3 Proiecta1i o decizie de respingere a recursului +n anulare asupra 4ot,r+rii =udec,torului de instruc1ie.
"urtea %uprem- de Pusti/ie
F O ! X ) 0 ) &
0* *U(&G& G&1II
;C
'? martie 6??E mun. "i2in-u
Plenul "ur/ii %upreme de Pusti/ie, prezidat de
Pre2edintele "ur/ii %upreme de Pusti/ie, Ion (uruianu,
cu participarea procurorului %ergiu "r.janovsci,
avocatului Ialeriu Isiumbeli,
a judecat .n 2edin/- public- recursul .n anulare .mpotriva deciziei "olegiului
penal al "ur/ii de Apel "i2in-u din 6, august 6??D 2i deciziei "olegiului penal al
"ur/ii %upreme de Pusti/ie din 65 aprilie 6??@ declarat de avocatul Ialeriu
Isiumbeli .n interesele condamnatului "uicioglo *icolae.
Procedura de citare a fost .ndeplinit-.
Avocatul sus/ine recursul .n anulare.
Procurorul solicit- respingerea acestuia.
Asupra recursului .n anulare, .n baza actelor din dosar, Plenul
" O * % ! A ! X $
'. Prin .nceierea judec-torului de instruc/ie al Pudec-toriei "entru, mun.
"i2in-u din '6 iulie 6??D, "uicioglo *icolai "onstantin, condamnat prin decizia
"olegiului penal al "ur/ii de Apel "omrat din 6' februarie 6??D .n baza art.'C5
alin.A69 "P, cu aplicarea art.@C "P, la @ ani .ncisoare .n penitenciar de tip .ncis,
.n temeiul art., al Gegii nr. 6@E-NI din 'D iulie 6??; privind amnistia .n leg-tur-
cu aniversarea a N-a de la adoptarea "onstitu/iei )epublicii (oldova, a fost
absolvit de pedeapsa stabilit-.
6. 0nceierea nominalizat- a fost atacat- cu recurs de c-tre procuror, care a
solicitat casarea .nceierii, rejudecarea cauzei 2i pronun/area unei noi .nceieri,
motiv.nd c- "uicioglo *. gre2it a fost absolvit de pedeaps-, deoarece la momentul
intr-rii .n vigoare a Gegii privind amnistia .n leg-tur- cu aniversarea a N-a de la
adoptarea "onstitu/iei ). (oldova el nu avea statutul de condamnat.
,. Prin decizia "olegiului penal al "ur/ii de Apel "i2in-u din 6, august
6??D, a fost admis recursul declarat de procuror, anulat- .nceierea atacat-,
rejudecat- cauza 2i pronun/at- o nou- ot-r.re, prin care cererea condamnatului a
fost respins- ca fiind nefondat-.
;. Fot-r.rea nominalizat- a fost atacat- cu recurs .n anulare de c-tre
avocatul %ergiu Istrate .n interesele condamnatului, care a solicitat casarea
deciziei 2i men/inerea .nceierii, motiv.nd c- instan/a de recurs gre2it a
concluzionat c- .n privin/a lui "uicioglo nu pot fi aplicate prevederile art., din 6
Gegea privind amnistia .n leg-tur- cu aniversarea a N-a de la adoptarea
"onstitu/iei ). (oldova, aceast- norm- fiind aplicabil- prin prisma prevederilor
art.'? "P. Ga fel, recurentul a invocat c- procurorul a omis termenul de
declarare a recursului, iar instan/a nu a argumentat repunerea .n termen.
5. Prin decizia "olegiului penal al "ur/ii %upreme de Pusti/ie din 65 aprilie
6??@, recursul .n anulare declarat a fost respins ca inadmisibil, deoarece nu se
.ntemeiaz- pe motivele prev-zute .n art.;5, 2i este v-dit ne.ntemeiat.
D. 0n recursul .n anulare declarat, se solicit- casarea deciziilor nominalizate, 2i
men/inerea .nceierii judec-torului de instruc/ie, motiv.ndu-se, cu referire la
prevederile art.;5, alin.A'9 p.'9 lit.c9 "PP, c- recursul ordinar a fost declarat de
procuror peste termenul prev-zut de lege, iar argumentele instan/ei de recurs .n
anulare .n acest sens sunt ilegale. )ecurentul mai invoc- 2i faptul c- neaplicarea
prevederilor Gegii privind amnistia .n leg-tur- cu aniversarea a N-a de la adoptarea
"onstitu/iei ). (oldova .n privin/a lui "uicioglo *. este .n contradic/ie cu
prevederile art.'? "P.
@. Plenul concide$ respinge ca inadmisibil recursul .n anulare din motivul c-
este declarat repetat.
Din textul art.;56 "PP rezult- c- recursul .n anulare poate fi declarat numai
.mpotriva ot-r.rii judec-tore2ti irevocabile, adic-, .n cazul dat, acesta poate fi
declarat numai .mpotriva deciziei "olegiului penal al "ur/ii de Apel "i2in-u din
6, august 6??D.
Avocatul %. Istrate, .n interesele condamnatului, la ',.?,.6??@ a declarat
recurs .n anulare .mpotriva acestei ot-r.ri 2i, prin decizia "olegiului penal al
"ur/ii %upreme de Pusti/ie din 65 aprilie 6??@, acesta a fost respins.
Ga fel, se constat- c- motivele invocate .n recursul .n anulare din 6@.'6.6??@
declarat .mpotriva deciziei "olegiului penal al "ur/ii %upreme de Pusti/ie din
65.?;.6??@ sunt identice cu motivele invocate .n recursul .n anulare din
',.?,.6??@ declarat .mpotriva deciziei "olegiului penal al "ur/ii de Apel "i2in-u
din 6, august 6??D.
Astfel, .n recursul .n anulare din 6@.'6.6??@ se invoc- urm-toarele$
- recursul ordinar a fost declarat de procuror peste termenul prev-zut de
legeH
- neaplicarea prevederilor Gegii privind amnistia .n leg-tur- cu
aniversarea a N-a de la adoptarea "onstitu/iei ). (oldova .n privin/a lui
"uicioglo *. este .n contradic/ie cu prevederile art.'? "P.
5?
Acelea2i motive au fost invocate 2i .n recursul .n anulare din ',.?,.6??@ 2i
"olegiul penal al "ur/ii %upreme de Pusti/ie, respect.nd prevederile art.;5D "PP, sa pronun/at asupra tuturor motivelor invocate, a
relevat temeiurile care au dus la
respingerea recursului .n anulare, precum 2i motivele adopt-rii solu/iei date.
0n conformitate cu prevederile art.;5, alin.A,9 "PP, recursul .n anulare este
inadmisibil dac- este declarat repetat, invoc.ndu-se acelea2i motive.
De aici rezult- c- recursul .n anulare declarat de avocatul I. Isiumbeli .n
interesele condamnatului este inadmisibil din motivul c- este declarat repetat,
invoc.ndu-se acelea2i motive.,
Dreptul la un proces ecitabil, consfin/it .n articolul D din "onven/ia
&uropean- pentru Ap-rarea Drepturilor Omului 2i a Gibert-/ilor #undamentale,
coroborat cu accesul liber la justi/ie 2i prezum/ia nevinov-/iei : drepturi
fundamentale prev-zute .n articolele 6? 2i 6' din "onstitu/ie, enun/- preeminen/a
principiului suprema/iei dreptului. Unul dintre elementele fundamentale ale
preeminen/ei principiului suprema/iei dreptului este garantarea securit-/ii
raporturilor juridice, care .nseamn-, printre altele, c- o solu/ie definitiv- a oric-rui
litigiu, inclusiv de natur- penal-, nu trebuie rediscutat-. Acest principiu insist-
asupra faptului c- nici o parte la proces nu este .n drept s- solicite reluarea
procesului de judecat- .n scopul unei noi solu/ion-ri a cauzei dup- ce ot-r.rea a
devenit definitiv- 2i irevocabil-, excep/ie f-c.nd doar temeiurile prev-zute la
art.;5, "PP.
Astfel, recursul .n anulare nu trebuie tratat ca un recurs degizat 2i nici
existen/a a dou- p-reri asupra uneia 2i aceleia2i probleme juridice nu poate
constitui temei pentru casarea ot-r.rii judec-tore2ti definitive 2i irevocabile,
rejudecarea cauzei 2i pronun/area unei noi ot-r.ri.
Prin urmare, este inadmisibil recursul .n anulare .mpotriva unei ot-r.ri
judec-tore2ti date .n aceea2i cale extraordinar- de atac.
0n consecin/-, potrivit legii, se impune solu/ia enun/at- .n concluzie.
E. 0n temeiul articolului ;5@ "od de procedur- penal-, Plenul
F O ! X ) X Q ! & $
A respinge ca inadmisibil recursul .n anulare declarat de avocatul Ialeriu
Isiumbeli .n interesele condamnatului "uicioglo *icolae .mpotriva deciziei
"olegiului penal al "ur/ii de Apel "i2in-u din 6, august 6??D 2i deciziei
"olegiului penal al "ur/ii %upreme de Pusti/ie din 65 aprilie 6??@.
Fot-r.rea este irevocabil-.
Pre2edintele "ur/ii %upreme de Pusti/ie Ion (uruianu
5'
56