Teste-Dr-propr-intelec Ever

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Aprob
Şeful catedrei _______________
TESTUL nr. 1
Pentru examen la disciplina Dreptul Proprietăţii Intelectuale
Anul IY-V facultatea Drept
1. Dreptul de brevet.
 Definiţi dreptul de brevet in sens obiectiv şi subiectiv.
Dreprul de brevet - în sens subiectiv – este o măsură de conduită oferită de legislaţia în vigoare titularului
brevetului, în limitele căruia el poate exploata invenţia pe o perioadă limitată şi de a interzice oricărei persoane să
fabrice/utilizeze invenţia sa.
D de brevet în sens obiectiv – constitue un ansamblu de norme juridice ce reglemetează relaţiile sociale ce apar
intre titularii de invenţii şi ceilalţi în procesul exploatării ei. Brevetul- titlul de protecţie: metodă de stimulare a
activităţii inventative; stimulează creşterea economiei prin îmbogăşirea patrimoniului tehnologic al societăţii;
protejează dr-le titularilor de brevet; mijloc de a opri concurenţa prin invenţia în cauză pe o perioadă de timp
limitată; foloseşte pentru a proteja pieţele de contafacere a produselor.
 Analizaţi utilitatea existenţei sistemului de brevetare, precum şi particularităţile brevetului de invenţie ca titlu de
protecţie.
Se cunosc 3 sisteme de acordare a brevetelor: 1.formal- în care nu se realizează examinarea de fond. 2.executării
în fond- se exminează obligatoriu în fond. 3.mixt- reftectă 2 aspecte: -realizarea exminării de fond; -eliberarea
brevetelor pe răspunderea proprie a solicitantului. Esenţa brevetării: -stimulează inovaţiile; -contribue la
activizarea economiei; -caracterizează intensificarea activităţii inovative la nivel naţional; -brevetul reprezintă un
mijloc de valorificare a invenţiei oferind titularuli dr. De a interzice oricărei persoane să utilizeze invenţia sa.
-Brevetul de invenţie are ca scop, nemijlocit de a opri concurenţa pentru invenţia în cauză, pe o perioadă de timp
limitată. -Brevetele sunt folosite pentru a proteja pieţele de contarfacere a produselor.
 Prezentaţi sub formă de schemă instituţiile şi obiectele Dreptului de Proprietate Industrială.

Dreptul asupra obiectelor de proprietate industrială (invenţii, soiuri de plante, topografii de circuite integrate,
mărci, desene şi modele industriale, indicaţii geografice, denumiri de origine şi specialităţi tradiţionale garantate)
apare în urma înregistrării obiectului, a acordării titlului de protecţie de către AGEPI sau în alte condiţii prevăzute
de legislaţia naţională, precum şi în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
2. Perfectarea drepturilor asupra modelului si desenului industrial

 Definiţi modelul şi desenul industrial. Ce act normativ in Republica Moldova protejeaza acest obiect?
Un desen sau un model industrial reprezintă aspectul estetic sau ornamental al unui obiect. El poate consta în
caracteristici tridimensionale, cum ar fi forma sau textura suprafeţei obiectului, sau bidimensionale, cum ar fi
motivele, liniile sau culoarea.
Desenele şi modelele industriale se aplică celor mai diverse produse din industrie şi din producţia
meşteşugărească: de la instrumente tehnice şi medicale, la ceasuri, bijuterii şi alte articole de lux, de la obiecte de
uz casnic şi aparate electrice la vehicule şi structuri arhitecturale, de la motive textile la articole pentru timpul
liber.
Conform majorităţii legislaţiilor naţionale, pentru a beneficia de protecţie, un desen sau un model industrial
trebuie să fie nou sau original şi să nu îndeplinească o funcţie tehnică. Desenul sau modelul industrial are de fapt
o natură estetică, iar caracteristicile tehnice ale obiectului căruia i se aplică nu sunt protejate.
 Descrieti documentele necesare la crearea depozitului naţional reglementar pentru un model sau desen industrial.
Un depozit naţional reglementar poate conţine mai multe desene sau modele industriale, dar nu mai mult de 100,
destinate a fi încorporate în produsele care pot fi încadrate în aceeaşi clasă a clasificării internaţionale a desenelor
şi modelelor industriale (depozit multiplu). În cazul depozitului multiplu, solicitanţii şi autorii, dacă sînt mai
mulţi, trebuie să fie unii şi aceiaşi pentru toate desenele sau modelele industriale incluse în depozitul menţionat
Cererea propriu-zisă se redactează în limba moldovenească pe un formular tip.
[Art.11 al.(2) modificat prin L469/21.11.03, MO001/01.01.04 art.8]
(3) La cerere se anexează:
a) fotografii sau reprezentări grafice ale desenului sau modelului industrial, acestea prezentînd detaliat, în
ansamblu, aspectul exterior al produsului;
b) descrierea desenului sau modelului industrial;
c) desenul produsului, fişa de confecţionare, dacă acestea sînt necesare pentru dezvăluirea esenţei desenului sau
modelului industrial;
d) procura, în cazul în care cererea se depune prin intermediul reprezentantului în proprietate industrială;
e) dovada de plată a taxei sau temeiul pentru scutire;
f) actele de prioritate a desenului sau modelului industrial, în cazul în care se invocă prioritatea.
(4) Documentele specificate la alin.(2) şi alin.(3) lit. a) constituie depozitul naţional reglementar.
(5) Data depozitului naţional reglementar se consideră data depunerii la Agenţie a documentelor specificate la
alin.(2) şi alin. (3) lit. a).
(6) Documentele specificate la alin.(3) lit.b) - e) se depun la Agenţie o dată cu cererea sau în termen de 2 luni
de la data depozitului naţional reglementar. Dacă, în termenul stabilit, solicitantul nu depune documentele
menţionate sau nu face demers pentru prelungirea termenului stabilit, cererea se consideră retrasă şi acest fapt se
notifică solicitantului.
(7) Documentele anexate cererii se depun în limba moldovenească sau într-o altă limbă. În cel de al doilea caz,
în termen de 2 luni de la data depunerii cererii, la ea se anexează traducerile acestor documente în limba
moldovenească. Persoanele fizice care au depus documentele anexate cererii în limba rusă nu sînt obligate să
prezinte traducerea acestora în limba moldovenească
Cererea trebuie să conţină:
 formularul-tip, aprobat de AGEPI, prin care se solicită înregistrarea
desenului sau modelului industrial, în două exemplare (formularul cererii de
înregistrare a desenului/modelului industrial şi ghidul de completare a acestuia pot fi accesate la adresa:
http://agepi.gov.md/ro/formulare/design);
 reprezentările grafice ale desenului sau modelului industrial, în
8 exemplare, dacă sunt în culori, sau în 4 exemplare, dacă sunt în albnegru. Câte o reprezentare grafică a
desenului sau modelului industrial se
reproduce pe fiecare exemplar al formularului cererii, celelalte se prezintă
într-un plic aparte.
 La cerere se anexează:
 descrierea desenului sau modelului industrial, după caz;
 procura semnată de solicitant, dacă cererea se depune prin reprezentant;
 actul de prioritate, dacă aceasta a fost invocată;
 contractul de cesiune sau orice alt document din care rezultă că solicitantul are dreptul să invoce prioritatea
conform primei cereri,
potrivit art. 41 din Lege;
 scrisoarea de acord din partea titularilor altor obiecte de proprietate
intelectuală sau din partea organului competent de a fi înregistrate, dacă
acestea sunt prezente pe desenul sau modelul industrial, după caz;
 dovada de plată a taxei stabilite.
Două sau mai multe cereri pot fi comasate, dacă au aceeaşi dată de
depunere, sunt ale aceluiaşi solicitant şi ale aceluiaşi autor şi includ desene/
modele industriale din aceeaşi clasă a CIDMI.
 Aplicînd prevederile legislaţiei vigoare, deosebiţi etapele de examinare a cererii pentru modelul si desenul
industrial.
1.Examinarea opoziţiei
În termen de 3 luni de la data publicării cererii de înregistrare în BOPI, persoanele care deţin informaţii ce pot influenţa
înregistrarea desenului sau modelului industrial publicat prezintă în scris la AGEPI observaţiile şi opoziţiile
motivate.
 Observaţia se prezintă în formă liberă, fără să se plătească taxă, şi poate fi luată în considerare la examinarea de fond a
cererii.
 Cererea de examinare a opoziţiei se prezintă pe un formular-tip, aprobat de AGEPI. Ea se consideră depusă numai după
achitarea taxei respective. Cererea de examinare a opoziţiei se examinează în termen de 3 luni de la data prezentării
opoziţiei. Dacă se constată că opoziţia conţine neregularităţi, opozantul este notificat şi invitat să răspundă în termen de 30
de zile de la data expedierii notificării. Comisia de specialitate poate admite sau respinge opoziţia, întocmind un raport cu
privire la aceasta.
2. Examinarea de fond
Examinarea de fond se efectuează în termen de 3 luni de la data expirării perioadei de prezentare a observaţiilor şi
opoziţiilor. La această etapă AGEPI verifică dacă există temeiuri pentru respingerea cererii prevăzute în art. 26 alin.(1) din
Lege, ţinând cont de rezultatele examinării opoziţiei.
Se realizează următoarele acţiuni:
 cercetarea documentară în scopul selectării desenelor şi modelelor industriale identice sau similare;
 determinarea gradului de asemănare a desenelor şi modelelor industriale solicitate cu cele selectate în cadrul
documentării.
În procesul examinării, AGEPI poate cere solicitantului informaţii suplimentare referitoare la desenul sau modelul
industrial fără de care examinarea cererii nu este posibilă.
În cazul în care pentru acelaşi desen sau model industrial a fost depusă o cerere cu o dată de prioritate anterioară, procedura
referitoare la cererea posterioară se suspendă până la emiterea hotărârii pentru cererea anterioară.
Cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial nu va fi respinsă înainte ca solicitantului să i se permită
retragerea sau modificarea ei Biblioteca de proprietate intelectuală ori prezentarea, în termen de 2 luni de la data primirii
informaţiilor obţinute în procesul examinării de fond, unor argumente în favoarea înregistrării desenului
sau modelului industrial.
3. Apărarea dreptului de autor şi drepturilor conexe.
 Definiţi noţiunea de contrafacere, plagiat şi piraterie.
plagiat- insusirea Dreptului la paternitate asupra operelor de gen literar, artistic si stiintific, integral/ partial, astfel
prezentindu-le drept creatie personala;
piraterie- copiere neautorizata a unei opera protejate prin Dreptul de Autor, precum si comercializarea
neautorizata a operelor;
contrafacere- actiunea de reproducere frauduloasa, precum si falsificarea exemplarelor de opera si fonograme.
 Analizaţi forma jurisdicţională şi nejurisdicţională de apărare a drepturilor subiective de autor.

Exemplificaţi.
Forma jurisdictionala- adresarea persoanei, drepturile careia au fost lezate, in organele de dreptpt a-I fi aparate
drepturile.Forma nejurisdictionala- unele actiuni individuale, efectuate de persoana drepturile careia aufost
lezate.Una din metodele de aparare a dr lezate este apararea dr in ordine administrativa.Ordinea juridico-
administrativa de protectie a dr, presupune posibilitatea pers, dr caruia au fost lezate, dea depune o contestare la
Comisia de Apel a AGEPI, care este in dr sa examineze contestatiilepersoanelor fizice si jur, incepind cu
momentul depunerii cererii pt a obtine un titlu de protectiesi pina la incetarea valabilitatii acestui titlu
 Speţă: „La data de 1 februarie 2007 autorul unei opere literare a încheiat un contract de editare cu o editură. A
fost stabilit tirajul de 3000 de exemplare care trebuiau editate în timp de 2 luni. Peste 1 lună, autorul întîlneste în
librarie opera creată de el (obiectul contractului) sub numele altui autor iar ulterior află ca tirajul a fost de 6000
exemplare.” Care drepturi exclusive de autor au fost încălcate? Ce poate pretinde autorul-reclamant în instanţa de
judecată de la editura-pîrîtă în baza Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe? Poate oare autorul să
învoce şi mijloacele de apărare prevăzute de art. 11 al Codului Civil? Argumentaţi răspunsurile.
Articolul 11. Metodele de apărare a drepturilor civile

Apărarea dreptului civil se face prin:
a) recunoaşterea dreptului;
b) restabilirea situaţiei anterioare încălcării dreptului şi suprimarea acţiunilor prin care se încalcă dreptul sau se
creează pericolul încălcării lui;
c) recunoaşterea nulităţii actului juridic;
d) declararea nulităţii actului emis de o autoritate publică;
e) impunerea la executarea obligaţiei în natură;
f) autoapărare;
g) repararea prejudiciilor;
h) încasarea clauzei penale;
i) repararea prejudiciului moral;
j) desfiinţarea sau modificarea raportului juridic;
k) neaplicarea de către instanţa de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate publică;
Conform legii:
Instanţa de judecată, la stabilirea despăgubirii, va ţine cont de necesitatea:
a) restabilirii situaţiei existente pînă la violarea dreptului şi a încetării acţiunilor care comportă violarea dreptului
sau creează pericolul violării lui;
b) recuperării pierderilor, inclusiv a beneficiului ratat, suportate de partea lezată;
c) perceperii profitului obţinut ilegal de persoana care a violat drepturile;
d) achitării unei compensaţii de la 500 pînă la 500 000 lei pentru dreptul încălcat.
Pentru violarea drepturilor morale, autorul sau titularul drepturilor conexe are dreptul să ceară, prin judecată, de la
persoana care le-a violat:
a) introducerea rectificărilor cuvenite în operă şi publicarea în presă sau anunţarea într-un alt mod despre
restabilirea dreptului violat;
b) interzicerea publicării operei sau îndeplinirea cerinţei de a înceta distribuirea ei şi de a confisca exemplarele
publicate;
c) repararea materială a prejudiciului moral.
Instanţa de judecată are dreptul să pronunţe hotărîrea privind sechestrarea şi confiscarea tuturor exemplarelor
operelor, ale fonogramelor sau videogramelor presupuse a fi contrafăcute, precum şi a materialelor şi echipamentelor
destinate pentru confecţionarea şi reproducerea acestora
Aprob
Şeful catedrei_____________
TESTUL nr. 2
1. Condiţiile de brevetabilitate a invenţiei.

 Definiţi invenţia brevetabilă.
Inventia brevetabila – inventia protejata prin titlul de protectie ce confera titularului dreptul exclusive de
exploatare a inventiei pe o perioada de 20 ani.
 Dezvăluiţi esenţa celor trei condiţii de brevetabilitate a invenţiei.
*noutatea inventiei O inventie este noua daca ea nu rezulta in stadiul tehnicii.Stadiul tehnicii – totalitatea
cunostintelor devenite accesibile publicului in orice forma scrisa sau verbala pina la data de deposit sau pina la
data invocarii dr. de deposit sau pina la data invocarii dr. de prioritate, daca a fost invocate o astfel de
prioritate.Exceptii:-divulgarile neopozabile Orice divulgare a inventiei nu va fi luata in consideratie daca ea a
survenit in termen de 6 luni pina la data de deposit sau la data invocarii dr. de prioritate si daca este o urmare
directa sau indirecta a unui abuz evident in privinta solicitantului.Divulgare neopozabila este si daca inventia a
fost prezentata la o expozitie internationala in intervalul de 6 luni inaintea datei de deposit.-dr. de folosire
anterioaraOrice persoana pina la data prioritatii inventiei sau pina la data de deposit a folosit o inventie creat de
catre ea independent de titularul de inventie sau a realizat pregatirile necesare pt aceasta are dr. sa foloseasca
inventia in continuare in mod gratuity fara autorizatia titularului dar cu conditia sa nu mareasca volumul de
productie
*inventia trebuie sa rezulte dintr-o activitate inventive O inventie se considera ca implica o activitate
inventiva, daca pt un specialist in domeniu ea nu rezulta in mod evident din stadiul tehnicii.O inventie nu implica
o activitate inventiva, daca:-consta intr-o simpla enuntare a unei probleme fara a o rezolva chiar daca problema
este noua-rezolva o problema numai prin economisirea de materiale sau energie fara sa obtina rezultate noi sau
superioare-rezolva o problema prin folosirea in comun a 2 sau mai multe solutii cunoscute, iar efectul previzibil
rezulta din simpla insumare a efectelor fiecarei solutii-inventia se refera la un produs natural asupra caruia nu s-a
intervenit tehnologic
*o inventie poate fi inregistrata daca ea are o aplicabilitate industriala O inventie e susceptibila de aplicare
industriala, daca obiectul ei poate fi utilizat in oricare din domeniile industriale, inclusiv in agricultura
 Se va schimba oare esenţa sistemului de brevetabilitate dacă condiţia „invenţia să fie rezultat al activităţii
inventive” va fi schimbată cu sintagma „invenţia să fie rezultat al activităţii creative”. Argumentaţi răspunsul şi
evidenţiaţi corelaţia dintre activitatea inventivă şi activitatea creativă.
2. Conţinutul dreptului subiectiv asupra mărcii.
 Clasificaţi mărcile (după destinaţie, obiect, numărul de subiecţi, numărul semnelor folosite, natura semnelor
folosite, gradul de recunoaştere de consumatori etc).
1. După modul de reprezentare grafică, mărcile pot fi:
- Marca verbală - o denumire, un slogan, scrise cu caractere standard.
- Marca figurativă - un element grafic care nu conţine litere sau cifre.
- Marca combinată - o denumire scrisă cu o grafică deosebită şi /sau în culori sau o denumire însotită de un
element graphic.
- Marca tridimensională - marca constituită din forma produsului sau a ambalajului sau orice alt semn
specific tridimensional care permite identificarea unui produs sau serviciu.
2. După natura solicitanţilor, mărcile pot fi:
- Marca individuală - marca a cărei solicitant/i este/sunt persoana/e juridică/e sau/şi fizică/e.
- Marca colectivă - marca destinată a servi la deosebirea produselor sau a serviciilor membrilor unei asociaţii
de produsele sau serviciile aparţinând altor persoane. Înregistrarea mărcii colective este condiţionată de
existenţa şi depunerea unui regulament în care să se indice persoanele şi condiţiile în care acestea sunt
îndreptăţite la utilizarea mărcii.
- Marca de certificare - marca a cărei solicitant este o persoană juridică legal abilitată să exerciteexclusiv
controlul produselor şi serviciilor în ceea ce priveşte calitatea, materialul, modul de fabricaţie. Pentru
depunere sunt necesare cererea, regulamentul de folosire a mărcii de certificareşi autorizaţia sau documentul
din care să rezulte exercitarea legală a activităţii de certificare.
 Analizaţi drepturile subiective conferite de marcă.
Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mărcii este în drept să interzică
terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimţămîntul său:
a) un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru care marca este înregistrată;
b) un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi identităţii ori similitudinii
produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de marcă, generează riscul de confuzie în percepţia
consumatorului; riscul de confuzie include şi riscul de asociere între semn şi marcă;
c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele pentru care marca este
înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit un renume în Republica Moldova, iar persoana terţă, în urma folosirii
semnului, fără motive justificate, profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere
acestora.
Dreptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi începînd cu data publicării în BOPI sau cu data
înscrierii în Registrul internaţional a datelor referitoare la înregistrarea mărcii. Totodată, poate fi cerută o
despăgubire rezonabilă, în limita prejudiciului cauzat, pentru acele fapte, săvîrşite după publicarea cererii de
înregistrare a mărcii, care vor fi interzise după publicarea înregistrării mărcii. Instanţa judecătorească sesizată să
se ocupe de cazul respectiv nu poate să decidă în fond atîta timp, cît datele referitoare la înregistrarea mărcii nu au
fost publicate.Titularul mărcii poate plasa alături de marcă un marcaj de avertizare în formă de litera R, înscrisă
într-un cerc, sau un text care indică faptul că marca este protejată în Republica Moldova.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, deosebiţi cazurile de încetare a valabilităţii mărcii.
1.caducitatea marciiTermenul de protectie a certificatului de inregistrare a marcii este de 10 ani cu posibilitatea
prelungirii de nenumarate ori.Cererea de reinoire si taxa de reinoire trebuie depusa la AGEPI in perioada de 6 luni
inainte de expirarea 10 ani.Aceasta cerere si taxa poate fi depusa si ulterior dar nu mai mult de 6 luni dupa
expirarea acestui termen cu conditia achitarii unei taxe suplimentare.O marca se considera caduca daca termenul
nu a fost prelungit sau certificatul nu a fost reinnoit.
2.renuntarea la marcaTitularul are dr. sa renunte la marca prin depunerea unui demers la AGEPI in forma
scrisa.Renuntarea are efect de la data inscrierii in Registrul national al marcilor.
3.decaderea din dr.Titularul unei marci care nu a utilizat efectiv marca pe o perioada neintrerupta de 5 ani poate fi
in rezultatul depunerii unei cereri la CA Chisinau decazut din dr. asupra marcii.Utilizare efectiva:
*transmiterea marcii prin licenta sau cesiune
*utilizarea marcii sub o forma care difera prin elemente ce nu schimba caracterul distinctive al marcii in forma in
care a fost inregistrata
*aplicarea marcii pe produse si ambalaje a produselor care sunt destinate in mod exclusive exportului
4.anularea marcii
-motive absolute de nulitate a marciiMarca e declarata nula in urma unei cereri de anulare, depuse la CA Chisinau, sau a unei
cereri reconventionale intr-o actiune de aparare a dr, depuse la aceeasi instanta, daca:
*marca a fost inregistrata contrar prevederilor cu privire la motivele absolute de refuz
*solicitantul a actionat cu rea-credinta in momentul depunerii cererii de inregistrare a marcii-motive relative de nulitate a
marcii
*exista o marca anterioara mentionata la art.8 alin.(2) si se indeplinesc conditiile prevazute la alin.(1) din art. respectiv
*exista o marca mentionata la art.8 alin.(3) si se indeplinesc conditiile prevazute la alin respectiv
*exista un dr anterior mentionat la art.8 alin.(4) lit.a) si se indeplinesc conditiile prevazute la alineatul respectiv
*utilizarea marcii poate fi interzisa in virtutea unui alt drept anterior, in special a dr la nume, dr la imagine, unui dr de autor,
dr la o indicatie geografica sau la o denumire de origine protejata, la un desen sau la un model industrial protejat, unui alt dr
de proprietate industriala protejat conform legii
*utilizarea marcii poate aduce atingere unui dr anterior ce tine de imaginea sau de numele unei personalitati notorii in RM.
3. Subiectele dreptului de autor.

 Definiţi noţiunea de autor şi titular (succesor în drepturi) al dreptului de autor. Identificaţi subiectele dreptului de
autor în general.
Autor – persoana care prin munca sa creatoare a creat opera
Titular al dr. de autor – persoana fizica sau juridical, altele decit autorul care beneficiaza de dr.exclusive asupra
opereiSubiectii dr. de autor:
*primari1.autorii care prin munca sa creatoare au realizat opera protejata de legislatia in vigoare
*derivati1.titularii dr. de autor-mostenitorii (dr. patrimoniale in timpul in care a ramas)-statul (dupa ce bunul
cade in domeniul public)-persoana pentru care le-au fost transmise prin contract de licenta exclusiva sau
neexclusiva adr. de autor
 Analizaţi comparativ particularităţile raporturilor ce apar între subiecţi în cazul operelor comune şi colective
precum şi în cazul operelor originare şi derivate.
Operele comune – opera aparuta in rezultatul activitatii creatoare a 2 sau mai multor persoane.
*divizibile-operele in care fiecare autor isi poate exercita dr asupra contributiei sale inmod independent fara a
aduce atingere integritatii sau sensului operei
*indivizibile-operele private ca un tot intreg in care folosirea unei parti conditioneaza pierdereasensului si valorii
sociale a operei in intregime
Operele colective – operele realizate de catre 2 sau mai multe persoane fizice din initiative uneipersoane fizice
sau juridice cu conditia ca aceasta sa fie publicata sub numele ultimei (ziare,reviste, materialele unei conferinte)
Opera comuna
Opera colectiva-coautori -autori-din initiative unei pers.fiz(tuturor) -din initiative unei pers.fiz sau jur-publica
sub numele coautorilor -se publica sub numele din initiative caruiaa fost realizata-prezinta acelasi gen -prezinta 2
sau mai multe genuri distincte-rasp-toti coautorii -rasp-pers din initiative caruia a fostpublicata
Opera derivate – produs al creatiei intelectuale bazat pe una sau mai multe opera preexistente(traduceri,
aranjamentele musicale, adaptarile)
Opere originale – operele care nu se afla in raport de dependenta fata de alta opera preexistenta
 Aplicînd prevederile Codului Civil stabiliţi particularităţile protecţiei operelor autorilor ce nu au
capacitate de exerciţiu sau au capacitate de exerciţiu limitată.
Autor este persoana ce a creat opera.Deci, nu exista careva limitary de virsta, indrumindu-nedupa principiul
rezultatului activitatii creative.Posibilitatea de a fi autor este inclusa in continutulcapacitatii de folosinta.Pt a fi
posesor de dr subiective este necesar de a se realize un fapt juridic.Acestfapt juridic este crearea unei opera de
arta, literature si stiinta.Statutul juridic al autorului ce nu a atinsvirsta de 14 ani este reglementat de art.22 CC
RM care prevede ca pentru aceste persoane, toate actele juridice pot fi incheiate doar de parinti, adoptatori sau
tutore.Insa conform art.21 CC RM minorul carea implinit virsta de 14 ani incheie acte juridice cu incuviintarea
parintilor, adoptatorilor sau acuratorului, iar in cazurile prevazute de lege, si cu incuviintarea autoritatii
tutelare.Minorul care aimplinit virsta de 14 ani are dr fara consimtamintul parintilor, adoptatorilor sau al
curatorului: saexercite dr de auotr asupra unei lucrari stiintifice, literare sau de arta, asupra unei inventii sau unui
alt rezultat al activitatii intelectuale aparate prin lege

Aprob
TESTUL nr. 3
1. Dreptul de prioritate. Regulile de stabilire ale priorităţii pentru obiectele de proprietate industrială.
 Definiţi dreptul de prioritate a invenţiei. Care sunt avantajele dreptului de a invoca prioritate.
Prioritate – data primului depozit al cererii de brevet, indifferent de autoritatea nationala competenta la care s-a
facut depozitul cererii, in conditiile Conventiei de la Paris.Din cauza ca aceasta oti ofera posibilitatea sa acorzii
cererii o data de depozit anterioara ceea ce te beneficiaza in raport cu alti titulari care cer acelasi brevet pt aceeasi
inventie.E o masura de asigurare asupra inventiei.
 Clasificaţi, analizaţi şi comparaţi priorităţile conform legislaţiei naţionale.
Prioritatea poate fi:
*conventionala – situatia in care prioritatea asupra unei inventii poate fi stabilita la data depunerii unei cereri
initiale intr-o tara membra a Uniunii de la Paris sau Organizatia Mondiala a Comertului, daca aceaasta cerere a
fost depusa la AGEPI in termen de 12 luni de la data de depozit a cererii initiale.Ziua depozitului nefiind inclusain
termen.Prioritatea conventionala poate fi privita ca o fictiune legala in temeiul caruia toate cererile ulterioare de
brevet sint considerate ca si cum ar fi depuse la aceeasi data ca si prima cerere, avind prioritate fata de alte
persoane care au depus cereri de brevet pt aceeasi inventie in intervalul respective de prioritate.
*expozitionala – situatia in care invocarea prioritatii unei inventii se poate face in baza exponatului introdus intre
expozitie organizata pe teritoriul unei tari member a Conventiei de la Paris sau OMC, daca cererea e depusa la
oficiu in termen de 6 luni de la data prezentarii inventiei la expozitie.In sensul prezentei legi, prin expozitie
internationala- daca sunt intrunite cumulative urm. criterii:-daca la ea participa producatori din mai multe tari-
daca e organizata in mod official-daca informatia despre expozitie a fost adusa la cunostinta publicului in mod
corespunzator
*prioritate interna – solicitantul sau succesorul in dr. are dr. sa revendice intr-o cerere ulterioara a prioritatii a unei
cereri anterioare depuse la AGEPI pt aceeasi inventie daca revendicarea prioritatii are loc in termen de 12 luni de
la data de depozit al cererii anterioare.In acest caz, cererea anterioara se considera a fi retrasa.
*prioritate externa – se revendica dr. de proprietate in baza unei cereri anterioare depuse in alt stat.Legiuitorul
prevede nu pot fi invocate:
*prioritate mozaica – cind se invoca o combinatie de 2 elemente descries de 2 cereri anterioare*prioritate in
cascada – nu poate fi invocate o prioritate cererii in care era deja invocate o prioritate
 Speţă: „Pe data de 01.02.07 cetăţeanul Horia îşi brevetează invenţia asupra unei soluţii chimice noi în România.
În aceeaşi zi este brevetată o invenţie similară în Federaţia Rusă de către cetăţeanul Sidorov. Peste 30 zile ambii
titulari se prezintă la AGEPI la aceeaşi oră pentru a breveta invenţia în R.M. şi ambii titulari invocă prioritatea din
ţara de origine.” Cum va proceda AGEPI în această situaţie? Dar care va fi soluţia AGEPI dacă Horia ar fi
brevetat invenţia pe 29.01.07.?
Conform datelor spetei cetatenii Horia shi Sidorov se prezinta la aceiashi data shi la aceiashi ora in RM pt a
breveta aceiasi inventia, ambii invocind prioritatea din tara de origine. Cet. Horia - invoca dreptul de prioritate
conventionala din Romania (01.02.07) iar cet. Sidorov- invoca prioritate conventionala din Federatia Rusa
(01.02.07.). Ambilor cetateni li se va accepta cererea deoarece indeplinesc toate cerintele necesare, atit
Romaniacit shi Federatia Rusa sunt tari membre a Conventiei de la Paris; shi nu depashesc termenul- invocarea dr
de prioritate conventionala poate fi realizata in termen de 12 luni de la data de depozit initiala, ziua depozitului
nefiind inclusa in termen (Horia shi Sidorov se prezinta in RM peste 30 de zile ) , in asha mod ambilor li se va
atribui data de depozit initiala 01.02.07- ( care coincide). Deoarece ambii cetateni au aceiashi data de depozit a
inventiei, ambii sau prezentat in aceiashi zi shi la aceiashi ora,AGEPI le va acorda brevete atit cetateanului Horia
cit shi cet. Sidorov shi ambii vor fi cotitulari legali ai inventiei.In cazul in care cet Horia ar fi brevetat inventia in
Romania pe data de 29.01.07 , shi prezentindu-se in RM ar cere brevetarea inventiei invocind dr. de prioritate
conventionala din Romania , cererii i se va acorda data de depozit din 29.01.07, deoarece indeplineshte toate
cerintele (mentionate mai sus). Dar cet. Sidorov prin invocarea dr de prioritate conventionala din Federatia Rusa i
se va atribui data de depozit 01.02.07. In acest caz AGEPI va acorda brevet de inventii acelui titular care are o
data de depozit anterioara, adica in cazul spetii cetateanului Horia.
2. Noţiunea, clasificarea şi funcţiile mărcii de comerţ şi serviciu.

 Definiţi noţiunea de marcă şi menţionaţi în ce moment titularul dobîndeşte dreptul la marcă în R.M.?
Marca – orice semn susceptibil de reprezentare grafica, care serveste la deosebirea produselor si/sau serviciilor
unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridiceDrepturile asupra marcii sunt
dobindite si protejate pe teritoriul RM:*inregistrarea lor la AGEPI in conformitate cu prevederile Legii privind
protectia marcilor din 2008.
 Analizaţi funcţiile mărcii.
*de diferentiere a produselor sau serviciilorPrin acestă funcţie marca devine o “semnătură” aplicată pe produs
pentru a-l identifica şi deosebi de alte produse similare. Este o informaţie furnizată cumpărătorului, cu privire la
originea produsului, care îi permite să-l deosebească de alte produse din aceeaşi gamă.Funcţia de diferenţiere a
mărcii are două aspecte:
• individualizează produsele pe piaţă, protejând producătorul de concurenţii săi;
• fixează segmentul de cumpărători cu interes pentru produsul respectiv.
*de organizare a pietiiPrin interacţiunea dintre producţie şi consum (pe care o realizează), marca apare ca
uninstrument de organizare, de marketing la nivelul pieţii, ca un mijloc de corelare a cererii cu oferta.Această
organizare se exercită în primul rând asupra distribuţiei, având:_ rol de distribuitor, subdimensionat la simpla
funcţie de aprovizionare, sau supradimensionat ca responsabil de produs sau de serviciu legat de produs;_ diferite
forme de distribuţie prin servire (de către vânzător), prin autoservire sau prinrelaţia de distribuire.În legătură cu
această funcţie a apărut constatarea că “marca se vinde singură” şi adeterminat distribuitorul:_să-şi creeze mărci
proprii (de comerţ, de servicii);_să-şi revendice exclusivitatea mărcii producătorului de produse a căror distribuţie
o organizează.
*de garantie a calitatiiPrin acesată funcţie se stabileşte o legătură de încredere între consumatorul şi
producătorul produselor. Cu ajutorul mărcii, consumatorul identifică anumite produse, pe care le preferă dintr-o
gamă asemănătoare, datorită calităţii lor, sau a modului de prezentare. În felul acesta marca devine garanţia că
produsul care o poartă posedă calităţi constante. Garanţia calităţii este atribuită mărcii şi are
semnificaţiaobiectivităţii cumpărătorului (nu are o semnificaţie juridică).Exemplu în care unele mărci devin
simbol de calitate se găsesc în unele articole de modă şi de parfumerie, mărcile Pierre Cardin sau Yves Saint
Laurent fiind, relevante în acest sens, sau Philips pentru produse electocasnice, Ford, Renault, Mercedes pentru
autoturisme etc.Şi în cadrul acestei funcţiipoate interveni alterarea printr-o publicitate “violentă şi invadatoare”,
diferenţierea obiectivă a produselor bazată pe calitate se poate transforma într-o diferenţiere subiectivă bazată pe
prezentare.
*de concurentaSe bazează pe mecanismul de atragere a cumpărătorilor, marca permiţându-le să-şi orienteze
alegerea uşor şi rapid spre produsele aparţinând producătorilor care şi-au câştigat o bună reputaţie.Odată cu
dezvoltarea publicităţii, această funcţie se amplifică, marca devenind un mijloc de presiune asupra cererii prin
diferenţierea artificială a produselor (combinată cu abuzul de publicitate). Această practică duce la diferenţierea
mărcilor aceleiaşi întreprinderi pentru acelaşi produs, prin multiplicarea modelelor, tipurilor, sau culorilor,
realizând o creştere a vânzărilor prin publicitate. De exemplu detergenţii firmei Lever sunt prezenţi pe piaţă sub o
variatate de mărci (Persil, Super Persil, Lunil, Omo, etc.).Alteori, pe baza calităţii şi prezentării produsului, marca
ajunge să se identifice cu produsul încât acesta este solicitat prin marcă, de exemplu încălţămintea sport purtând
marca “Adidas” şi multe alte produse desemnate prin marcă. Diferenţierea produselor prin marcă şi existenţa
funcţiei de concurenţă, printr-o publicitate agresivă, invadatoare, violentă, poate fi înlocuită de o funcţie
monopolistă
*de reclama sau publicitateApare atunci când marca ajunge să constituie pentru consumator “un simbol direct
legat de reputaţia unui produs” şi se impune doar marca si nu provenienţa şi calitatea produsului. Această funcţie
a apărut prin detaşarea mărcii de produsul pe care urma să-l detalieze, marca amplificându-se prin
publicitate.Funcţia de reclamă a mărcii ţine de :- originalitatea însăşi a mărcii prin impresia exercitată asupra
cumpărătorului;- publicitatea informativă şi persuasivă făcută în favoarea mărcii.Aceeaşi funcţie transformă
marca din accesoriu la produs, în bun independent cu valoareproprie. Este o funcţie negativă deoarece “interesul
principal al mărcii moderne rezidă în reflexul condiţionat creat cumpărătorului printr-o promoţie originală sau,
adesea, de rutina mărcii; în măsura în care o publicitate de acest fel reuşeşte, ea conferă (se pare) mărcii un
potenţial de vânzare independent de alitate şi preţul produsului căruia îi este asociată” (Smith v. Channel).
*de protectie a consumatorului Prin aceasta funcţie, marca presupune garantarea constantă a calităţii, care să
asigureprotecţia consumatorului prin garantarea provenienţei produselor.Legislaţia modernă nu a fost adaptată
pentru protecţia proprietăţii industriale şi pentruprotecţia specială a consumatorului. Totuşi problema protecţiei
consumatorului îşi poate găsi soluţie în cadrul dreptului de proprietate industrială
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, argumentaţi dacă pot sau nu pot, mai multe întreprinderi să-şi
individualizeze produsele sau serviciile sub aceeaşi marcă?
Titularul unei mărci inregistrate nu poate cere interzicerea utilizării de către altepersoane a acestei mărci pe
produse şi/sau servicii care au fost plasate pe piaţa RepubliciiMoldova de el insuşi ori cu consimţămintul său. nu
se aplică in cazul cind titularul are motive temeinice să se opunăcomercializării produselor sau prestării
serviciilor, in special cind starea acestora este modificatăsau alterată după plasarea lor pe piaţă.
3. Domeniul de acţiune al dreptului de autor în Republica Moldova. Operele excluse de la protecţia dreptului de
autor.
 Evidenţiaţi domeniul de acţiune al dreptului de autor în Republica Moldova. Enumeraţi obiectele protejate de
normele Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
Dreptul de autor protejeaza operele creatiei intelectuale in domeniul literaturii, artei si stiinteiexprimate intr-o forma
obiectiva ce permite a le reproduce, atit publicate cit si nepublicate,indifferent de forma, destinatia si valoarea
fiecarei opera, precum si procedeul de reproducere aei.Obiecte ale dreptului de autor sunt:
Dreptul de autor se extinde asupra operelor literare, de artă sau ştiinţifice exprimate în formă:
a) scrisă (manuscris, dactilografie, note muzicale etc.);

b) orală (rostire publică, interpretare publică etc.);
c) audio- sau videoimprimare (mecanică, magnetică, numerică, optică etc.);
d) de imagine (desen, schiţă, tablou, plan, desen tehnic, cine-, tele-, video- sau fotocadruetc.);e) volumetrico-
spaţială (sculptură, model, machetă, construcţie etc.);
f) în alte forme cunoscute în prezent sau care urmează să fie descoperite.
(2) Obiecte ale dreptului de autor sînt:
a) operele literare (cărţi, broşuri, articole, programe pentru computer etc.);
b) operele dramatice şi muzical -dramatice, scenariile, proiectele de scenarii, libretele,sinopsisul filmului;
c) operele muzicale cu sau fără text;
d) operele coregrafice şi pantomimele;
e) operele audiovizuale (cine-, tele-, videofilme, filme cu diapozitive etc.);
f) operele de pictură, sculptură, grafică şi alte opere de artă plastică;
g) operele de arhitectură, urbanistică şi de artă horticolă;
h) operele de artă aplicată;
i) operele fotografice şi operele obţinute printr-un procedeu analogic fotografiei;
j) hărţile, planurile, schiţele şi operele plastice referitoare la geografie, topografie, arhitecturăşi alte ştiinţe;
k) operele derivate şi integrante (traducerile, adaptările, prelucrările şi orice alte prelucrări aleoperelor literare, de artă,
ştiinţifice, aranjamentele operelor muzicale, precum şi enciclopediile,antologiile, culegerile, bazele de date etc.).
Operele derivate şi alcătuite sînt ocrotite de dreptulde autor, indiferent de faptul dacă operele pe baza căror
acestea au fost create sau pe care leinclud sînt sau nu obiecte ale dreptului de autor;l) alte opere.
 Analizaţi operele excluse de la protecţia dreptului de autor şi explicaţi motivele excluderii acestor opere.
-expresiile folclorice
-documentele oficiale si traducerea lor oficiala-simbolurile si semnele statului
-ideile, proceselor, metodele de functionare sau asupra conceptiilor matematice
-noutatile zilei si faptele cu caracter de simpla informatie
Legile si alte documente oficiale sunt lipsite de protectia normelor dr de autor deoarece au uncaracter
public.Caracterul public al acestor documente presupune publicarea si folosirea libera,cu scopul de a informa
cetatenii unui stat despre dr si oblig.lor, precum si alte momenteimportante ce reglementeaza rel sociale,
economice etc., prezente intr-un stat bazat pe drept.Desi, imnul national este un document official, el este publicat
cu indicarea numelui autoruluitextului si a muzicii.Indicarea numelui autorului nu presupune transformarea
obiectelor indicatein opera protejate de normele dr de autor, ci ar fi o expresie a stimei fata de dr subiective
aleautorilor acestor opere.Autorii documentelor oficiale au tot dr de a cere respectarea dr
salenepatrimoniale.Creatiile populare: basmele, proverbele, ghicitorile, cintecele, bancurile, arhitectura
nationala,costumele nationale etc.Acestea sunt excluse de la protectie din motivul indicatiilor directe inlege si prin
faptul ca nu se cunoaste cine este autorul lor, evidentiindu-se ca autorul acestoropera este poporul.Comunicarile
cu caracter informational referitoare la diverse evenimente si fapte publicate inpresa sau transmise la radiou sau la
tv nu se protejeaza de normele dr de autor, deoarece suntniste creatii literare sau de arta, ele reprezentind o
reflectare obiectiva a evenimentelor petrecutesi nu o creatie intelectuala a autorului comunicarii .
Legea permite si valorificarea si reproducerea libera in original si in traducerea in presa, inprogramele radio sit v,
cu scop informative, a unor fragmente din operele publicate.Autorulreportajului in cazul valorificarii libere a
comunicarii sale de catre alta agentie de presa este indr sa ceara indicarea numelui sau si a sursei de imprumut.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, stabiliţi care sunt particularităţile de reglementare a operelor publicate
sub pseudonim sau în anonimat (motivele publicării, termenul, reprezentantul etc).
Pseudonim – un nume creat sau adoptat prin care autorul isi ascunde adevarata identitate.(frica,nu corespunde unor
cerinte estetice, usurinta de memorizare etc)
Anonimat – nici indicarea numelui, nici a pseudonimului.Operele publicate in anonimat sau sub pseudonim le exercita
editura sub a carui a fost editataopera.Operele publicate sub pseudonim au un termen de protectie mai mic.D-
le patrimoniale asupra unei opere anonime/ apărute sub pseudonim, cu excepţia celei de artăaplicată, se protejează
timp de 70 de ani, începînd cu 1 ianuarie al anului următor celui al publicării legale a operei. Dacă autorul unei
opere anonime/ apărute sub pseudonim îşidezvăluie identitatea/ dacă identitatea lui, în decursul acestei perioade,
devine cunoscută, se protejează pe tot timpul vieţii autorului şi timp de 70 de ani după deces, începînd cu 1
ianuarie al anului următor celui al decesului autorului.
Aprob
TESTUL nr. 4
1. Obiectele invenţiei brevetabile. Clasificarea lor.

 Identificaţi condiţiile de brevetabilitate a unei invenţii.
Conditiile de brevetabilitate a unei inventii sunt:
*noutatea inventiei
O inventie este noua daca ea nu rezulta in stadiul tehnicii.Stadiul tehnicii – totalitatea cunostintelor devenite
accesibile publicului in orice forma scrisa sau verbala pina la data de deposit sau pina la data invocarii dr. de
deposit sau pina la data invocarii dr. de prioritate, daca a fost invocate o astfel de prioritate.
Exceptii:
-divulgarile neopozabileOrice divulgare a inventiei nu va fi luata in consideratie daca ea a survenit in termen de 6 luni
pina la data de deposit sau la data invocarii dr. de prioritate si daca este o urmare directa sau indirecta a unui abuz evident
in privinta solicitantului.Divulgare neopozabila este si daca inventia a fost prezentata la o expozitie internationala in
intervalul de 6 luni inaintea datei de deposit.
-dr. de folosire anterioaraOrice persoana pina la data prioritatii inventiei sau pina la data de deposit a folosit o inventie
creat de catre ea independent de titularul de inventie sau a realizat pregatirile necesare pt aceasta are dr. sa foloseasca
inventia in continuare in mod gratuity fara autorizatia titularului dar cu conditia sa nu mareasca volumul de productie.
*inventia trebuie sa rezulte dintr-o activitate inventiveO inventie se considera ca implica o activitate inventiva,
daca pt un specialist in domeniu ea nu rezulta in mod evident din stadiul tehnicii.O inventie nu implica o activitate
inventiva, daca:-consta intr-o simpla enuntare a unei probleme fara a o rezolva chiar daca problema este noua-
rezolva o problema numai prin economisirea de materiale sau energie fara sa obtina rezultate noi sau superioare-
rezolva o problema prin folosirea in comun a 2 sau mai multe solutii cunoscute, iar efectul previzibil rezulta din
simpla insumare a efectelor fiecarei solutii-inventia se refera la un produs natural asupra caruia nu s-a intervenit
tehnologic
*o inventie poate fi inregistrata daca ea are o aplicabilitate industrialaO inventie e susceptibila de aplicare
industriala, daca obiectul ei poate fi utilizat in oricare din domeniile industriale, inclusiv in agricultura
 Analizaţi obiectele invenţiei brevetabile.
Obiect al cererii de brevet pot fi invenţii din toate domeniile tehnologice care poartă un caracter tehnic şi
reprezintă o soluţie a unei probleme tehnice executată prin mijloace tehnice.
Cererea de brevet poate să se refere la un produs, un procedeu, o metodă, precum şi la aplicarea unui produs, unui
procedeu sau unei metode.
Invenţiile care au ca obiect un produs pot fi: dispozitive, substanţe, tulpini de microorganisme, culturi celulare de
plante sau animale, produse farmaceutice şi fitofarmaceutice.
Procedeele sau metodele sunt activităţi asupra obiectelor materiale efectuate cu ajutorul obiectelor materiale.
Sunt considerate procedee activităţile care au ca rezultat obţinerea sau modificarea unui produs (procese
tehnologice, procese computerizate, procedee biologice sau genetice etc.).
Pot fi brevetate urmatoarele tipuri de obiecte:
• Produs - masini, aparate, scule, dispozitive, mecanisme, organe de masini, agregate, instalatii, circuite,
elemente de constructie, mobilier, articole de uz casnic, jucarii, instrumente, calculatoare, programe pentru
calculator, baze de date electronice etc.; substante chimice si biologice, cu exceptia celor care exista in natura si
asupra carora nu s-a actionat prin efort creativ; amestecuri fizice sau fizico-chimice.
• Procedeu - activitati care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs (inclusiv produsele
biologice sau genetice) sau programe pentru calculator ca un mod de transformare si transmitere a semnalului
electronic.
• Metoda - activitati care au rezultate de natura calitativa (masurare, analiza, reglare, control, diagnosticare
sau tratament medical uman sau veterinar).
• Microorganisme - microorganisme create sau izolate prin selectie cu efecte mutante, tulpini de cultura
celulara de plante si animale.
• Aplicarea unui produs sau procedeu - aplicarea unui produs, procedeu sau unei metode conform altei
destinatii si in alte conditii. Utilizarea pentru prima data a substantei sau compozitiei si utilizarile lor ulterioare.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare îndividualizaţi cazurile în care AGEPI va refuza brevetarea unor
categorii de creaţii intelectuale? Cum consideraţi dvs. oare pot fi protejate aceste creaţii prin alte acte normative?
Dacă da, atunci care sunt acele acte?
2. Prezentaţi deosebirile dintre sistemul de protecţie a mărcii şi denumirea de firmă

 Definiţi noţiunea de marcă şi denumire de firmă. Ce individualizează fiecare dintre ele?
Marca – orice semn susceptibil de reprezentare grafica, care serveste la deosebirea produselor si/sau serviciilor
unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridiceDenumire de firma – un nume care
identifica persoana fizica sau juridical care desfasoara activitatea de intreprinzator in raport cu tert.
 Analizaţi comparativ regimul juridic al denumirii de firmă şi al mărcii. (condiţii de protecţie, drepturi subiective,
dobîndirea, subiecţii, procedura de eliberare, termen, apărarea etc.)
Denumirea de firma-nume propriu care individualizeaza un agent economic de alt agent economic. Srtuctura
interna: Corp –adica forma de organizare + accesoriu (denumirea propriuzisa)
Subiectii denumirii de firma :-cetatenii RM,care indeplinesc conditiile p/u a se ocupa cu activitatea de
intreprinzator-cet . straini si apatrizii-pers. jur-uniuni de intreprinderi
Denumirea de firma individualizeaza un agent de alt agent,iar marca –un produs de alt produs.D de firma este
verbala,iar marca-verbala,figurative,combinataD de firma –are o perioada nelimitata,iar marca-10 ani D de firma
se inregistreaza la Canera Inreg. De Stat,iar marca –la AGEPI D de firma – o persoana jur reprezinta o singura
firma ,iar marca-o persoana jur poate inregistra mai multe marci
 Speţă: „ SRL „Făinel” este o denumire de firmă înregistrată în 1996 ce individualizează unul din cei trei mari
producători de paste făinoase din R.M. În 2007 o altă societate comercială depune cerere de înregistrare a mărcii
„Făinel” la AGEPI pentru individualizarea produselor lactate pe care le comercializează”. Cum consideraţi dvs.
care vor fi acţiunile AGEPI vizavi de înregistrarea mărcii respective? Argumentaţi răspunsul.
3. Conţinutul drepturilor patrimoniale de autor.

 Definiţi drepturile patrimoniale de autor şi evidenţiaţi trăsăturile lor. Din ce moment apar aceste drepturi?
Drepturile patrimoniale de autor – drepturi exclusive de valorificare acordate autorului opereide arta, literature si
stiinta si dreptul autorului de a permite tertelor persoane accesul la operasa.Caracterele:1.exclusiv-dr. autorului de
a decide daca opera sa va fi exploatata cum si in ce mod-dr. de a hotari daca va exploata singur opera sau va
acorda consimtamintul sau altor persoanept a valorifica opera2.temporar-termenul de protectie este pe o perioada
limitata (70 ani)
Drepturile patrimoniale apar odata cu momentul crearii unei opere de arta, literara si stiintifica .
 Enumeraţi şi caracterizaţi succint drepturile patrimoniale de autor.
dr. la reproducerea operei -realizarea, integrală sau parţială, a uneia ori a mai multor copiiale unei opere, direct sau
indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloc şi sub oriceformă, inclusiv realizarea oricărei înregistrări
sonore sau audiovizuale a unei opere" (art.14). Reproducerea poate avea loc prin fotocopiere, Înregistrare
magnetică, tipărire ş.a., rcalizându-se, în general, în vederea obţinerii de beneficii materiale. De aceea, ca parte a
dreptului de autor, revine, în principiu» autorului dreptul de a autoriza orice reproducere
*dr. de difuzare a operei – înţelege transmiterea cu titlu oneros sau gratuit către public aoriginalului ori a copiilor
unei opere, precum şi oferirea publică a originalului sau a uneicopii. Nu este distribuire, în sensul legii, şi nu este
supus autorizării, împrumutul cu titlu gratuit al unei opere prin biblioteca publică.
Executarea prin 2 modalitati:
-comercializarea
-valorificarea contra plata a unor copii ale operei-inchirierea-punerea in exemplar a operei la dispozitia tertelor
persoane pe o peroada de timplimitata in schimbul unui avantaj economic direct sau indirect
*dr. la importarea operei -introducerea pe piaţa internă a originalului sau copiilor legalrealizate ale unei opere fixate
pe un suport, în vederea comercializării.
*dr. la comunicarea publica a operei – comunicarea pe cale radioelectrica, prin satelit, cablusau prin alta modalitate
a imaginelor sau sunetelor operei, interpretarilor, fonogramelor, astfelincit ele sa poata fi receptionate de persoane
care nu fac parte din cercul obisnuit al familiei saua cunoscutilor la distante unde fara o astfel de comunicare
acestea nu ar fi sesizate in acestelocuri.
*dr. la Retransmiterea - simultana si fara modificari prin eter, prin cablu. Preluarea operelor transmise prin fir, cablu
sau fibră optică şi retransmiterea integrală şi nealterată în vederearecepţionării de către public este supusă
autorizării de către titularul dreptului de autor
*dr. de a autoriza realizarea de opere derivate
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, analizaţi dreptul la remuneraţie, precum şi drepturile suplimentare ale
autorilor operelor de artă plastică.
Reproducerea unei opere de artă plastică în scopuri comerciale se permite în bazacontractului cu autorul.Autorul operei de
artă plastică este în drept să ceară de la proprietarul operei ca acesta să-i dea posibilitatea de a reproduce opera sa
(dreptul la acces). Totodată nu se poate cere de la proprietar expedierea operei cătreautor.Crearea şi difuzarea unei
opere de artă plastică ce conţine un portret se permite cu consimţămîntul persoanei reprezentate sau al moştenitorilor
ei. În fiecarecaz de revînzare publică a originalului operei de artă plastică (prin licitaţie, galeriede opere de artă
plastică, salon de artă, magazin etc.), autorul sau moştenitorii lui au dreptul la primirea de la vînzător a unei
remunerări în proporţie de 5% din preţul de revînzare (dreptul de succedare), dacă acest preţ nu-i mai mic de 20
salarii minime.
Acest drept este inalienabil pe viaţă şi trece exclusiv la moştenitorii autorului prinlege sau prin testament pentru termenul
de valabilitate a dreptului de autor.
Aprob
TESTUL nr. 5
1. Esenţa activităţii creative. Noţiunea şi condiţiile de protecţie a obiectelor dreptului de autor.

 Definiţi opera prin prisma dreptului de autor. Enumeraţi categoriile de opere excluse de la protecţia dreptului de
autor.
Opera este un ansamblu de idei sau imagini care au aparut ca urmare a rezultatului activitatiicreatoare avand o
forma obiectiva de exprimare,accesibila pentru a fi perceputa de organelle desimt ale omului si cu posibilitatea de
a fi reprodusa.Nu constituie ob.al dr.de autor:simbolurile ,semnele statului;expresiile
folclorice,documenteleoficiale(ex.hotararile,legile,etc.)cat si traducerea lor oficiala;faptele cu caracter de
simplainformative,noutatile zilei
 Caracterizaţi condiţiile de protecţie a operei în dreptul de autor. Analizaţi corelaţia dintre creativitate, originalitate
şi noutate în dreptul de autor.
Conditii de protectie:
Obligatorii: sa fie un rezultat al creatiei inteletuale originale, sa aiba o forma obiectiva de exprimare, sa apartina
unui dintre cele 3 genuri.
Facultative: publicare operei, inregistrarea operei
 Cf art.5 din L distingem urmatoarele conditii de protectie si trasaturi ale operei:

opera sa se refere la unele din domeniul de arta, literature/ stiinta- conditiile caracteristice creativitatii/ originalitatii
operei, adica opera t/e sa fie create in laboratorul creativ al autorului. Opera t/e sareflecte personalitatea autorului sis a
nu o imite pe alta. Deci, o opera e/e originala atunci cinde/e create nemijlocit de c/e autor PF; nu e/e necesar ca opera
sa fie numaidecit noua, cid oar safie tratata in mod personal de c/e autor; forma obiectiva de exprimare, adica opera t/e
sa fiesusceptibila de aducere la cunostinta publica prin reproduceri executive reprezentate/ orice altmijloc. Atita timp
cit ideile si imaginile autorului nu pot fi exteriorizate, dar sunt numai subforma de inventii creative, ele nu pot fi
percepute de terte persoane sin u necesita o protectie juridica
Conditia caracterului creativ ceea ce inseamna ca opera t/e sa fie creata in laboratorul creativ alautorului. Opera t/e sa
reflecte personalitatea autorului sis a nu emite pe alta opera. Deci, oopera e/e originala atunci cind e/e creata de c/e
autorul PF. Originale sunt acele opere ale carorelemente de baza au fost create de insusi autorul operei. In viziunea
noastra, elementele de bazareprezinta limbajul operei si sistemul de imagini, c/e constituie elementele structurale ale
uneiopera literare. Nu e/e necesar ca opera sa fie numaidecit noua, ci doar sa fie tratata in modpersonal de c/e autor
 Aplicînd cunoştinţele în domeniu argumentaţi în ce cazuri va fi protejat titlul unei opere? Exemplificaţi.
Argumentaţi poziţia legislatorului naţional?
Titlul sau denumirea operei.In docrina parerile se impart in pro si contra.De exemplu practica judiciara pana la intrarea in
vigoare a legii franceze din 11.03.1957 cu privire la dr.de autor dacatitlul avea caracter original asigura protectia juridica a
acestuia.In realitate inst.judiciare cu greurecunoaste o asemenea protectie.Este foarte greu sa se stabileasca cand titlul are
caracteroriginal.Conform legislatiei in vigoare titlul unei opera nu este protejat.Proiectul de lege privinddr.de autor si
dr.conexe prevede prin dr.de autor se protejeaza o parte component sau unelement al operei,inclusive titlul si personajele
operei care reprezinta o creatie literara de sinestatatoare.Astfel nu orice titlu este protejat.Titlul este protejat daca
corespunde conditiilor deoriginalitate.Are un caracter original acel titlu care identifica opera,adica exista o
legaturastilistica,artistic dintre opera si titlu.Un alt criteriu de originalitate ar fi faptul ca titlul opereitrebuie sa fie diferit de
ceea ce este la moment.ujIn present problema protectiei juridice a titlului este foarte actuala.Piata operelor este incontinua
dezvoltare si foarte fregvent se comit acte de concurenta neloiala.Utilizarea aceluiasititlu poate conditiona aparitia
confuziilor.De exemplu in cazul in care un roman are un titluimprumutat de la un film,atunci cititorul citind romanul isi
poate face o idéie falsa despre filmulcu aceeasi denumire.Consider ca titlul operelor este necesar sa obtina protectie
juridica de catrenormele dr.de autor.
2. Procedura de obţinere a dreptului exclusiv asupra mărcii.

 Identificaţi sistemele de dobîndire a dreptului exclusiv asupra mărcii .
-sistemul atributiv (prioritatii de inregistrare)
-sistemul declarativ (prioritatii de folosinta)
-sistemul atributiv aminat (sistemul mixt
 Analizaţi procedura de eliberare a certificatului de înregistrare asupra mărcii.
Cererea de inregistrare a marcii se depune la A.G.E.P.I de catre orice pers.juridica sau fizica.Daca doua sau
m.multe persoane depun o cerere de inregistrare a marcii,dupa inregistrare marca devine comuna.Cererea cat si
actele documentele anexate la aceasta se depun in limba moldoveneasca.In cazul in care documentele anexate
sunt intr-o alta limba,traducerea lor in limba mold.se prezinta in termen de 2 luni de la data depunerii
cererii.Cererea de inregistrare a marcii va contine:document ce atesta identitatea solicitantului,indicatia de
solicitare a inregistarii marcii,date care sa permita A.G.E.P.I. sa ia legatura cu solicitantul sau reprezentantul
autorizat al acestuia,reproducerea marcii,dovada achitarii taxeide depunere a cererii.Daca apare un conflict
referitor la o marca care este nult cunoscuta in R.M pers.interesata poate depune o cerere de recunoastere a
notorietatii marcii la Curtea de Apel Chisinau Cererea de recunoastere a notorietatii trebuie sa se refere la o
singura marca.In termen de o luna de la depunerea cererii A.G.E.P.I examineaza daca sunt intrunite conditiile
necesare pt.atribuirea unei date de deposit.Daca sunt intrunite conditiile A.G.E.P.I inscrie in Registrul national al
cererilor de inregistrare a marcilor datele referitoare la cererea careia I s-a atribuit data de deposit,dupa care se
adduce acest fapt la cunostinta solicitantului.In termen de o luna de la data inscrierii datelor cu privire la cerere in
Registrul national al cererilor de inregistrare a marcilor,A.G.E.P.I examineaza daca cererea indeplineste celelalte
conditii de depunere prevazut de lege.In urma examinarii efectuate A.G.E.P.I accepta cererea pt.a fi publicata
daca nu intruneste toate conditiile se adduce la cunostinta solicitantului in vederea remedierii iregularitatilor
constatate.Daca in urma notificarii facute solicitantul nu remediaza iregularitatile constatate in termenul stabilit
cererea se considera retrasa,fapt ce se adduce la cunostinta solicitantului.Daca cererea intruneste conditiile cerute
se publica in cel mult 3 luni de la data de deposit in B.O.P.I In termen de 3 luni de la data publicarii cererii de
inregistrare a marcii,orice persoana fizica sau juridical ,sau producatori,prestatori de servicii
comercianti,consumatori pot prezenta in scris la A.G.E.P.Iabservatii observatii motivate privind necesitatea de a fi
refuzata inregistrarea marcii.Persoanele care prezinta observatii nu are calitate de participant,AGEPI nu este
obligat sa-I transmita raspuns,nu se achita taxa.Observatiile privind necesitatea de a refuza inregistrarea marcii
sunt notificate solicitantului care in termen de 2 luni de la notificare va putea sa-si expuna punctu de vedere.Daca
solicitantul nu-si expune punctual de vedere in termenul stability observatiile sunt examinate in baza materialului
existent.Opozitiile se depun in 3 luni de la publicare cererii in BOPI de catre titularul unei marci anterioare sau
alunei marcii recunoscute notorii,etc cat si de catre orice pers.interesata pe motiv ca este identical cu o marca
inregistrata anterior pt.produse sau servicii identice sau este identica sau similara cu o marca anterioara si este
solicitata spre inregistare pt.produse care nu sunt similar cu cele pt.care marca anterioara este
inregistrata,etc.Opozitia se considera depusa numai dupa achitarea taxei de stat.Persoana care depune va avea
calitatea de participant.In termen de 6 luni de la publicarea cererii ,AGEPI efecteaza examinarea in fond.In functie
de rezultat AGEPI adopta decizia de inregistrare a marcii in totaitate sau partial sau de respingere a inregistarii
marcii si aduce decizia la cunostinta solicitantului in termen de 1o luna de la data adoptarii.Daca se constata ca
sunt indeplinite conditiile pt.inregistrarea marcii si daca nu a fost depusa nici o contestatie AGEPI inregistreaza
marca cu conditia achitarii taxai stabilite.Datele privind inregistrare marcii se inscriu in Registrul national al
marcii si titularului I se elibereaza certificatul de inregistrare a marcii.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, argumentaţi necesitatea invocării dreptului de prioritate asupra mărcii.
Caracterizaţi tipurile de priorităţi asupra mărcii.
Fiecare persona care depune reglementar o cerere de inregistrare a unei marci intr-un stat sau pt.un stat parte la Conventia de la
Paris sau Acordul de instituire a Organizatiei Mondiale a Comertului beneficiaza la depunerea in AGEPI a cererii de inregistrare a
aceleiasi marci de un dr.de prioritate pt.un termen de 6 luni,incepand cu data de deposit a primei cereri de inregistrare a marcii.Va
fi considerate ca prima cerere a carei data de deposit va fi punctual de plecare al termenului de prioritate o cerere ulterioara
depusa la AGEPI pt.aceeasi marca pt.produsa sau servicii identica cu prima cerere,cu conditia ca la data de deposit a cererii
ulterioare prima cerere sa fi fost retrasa sau respinsa .
Prin efectul dr.de prioritate,data de prioritate este data de deposit a cererii de inregistrare a marcii in scopul stabilirii anterioritatii
dr.Pt.a beneficia de dr.de prioritate solicitantul este obligat sad ea o declarative de prioritate adata cu depunerea cererii de
inregistrare a marcii sau in termen de 2 luni de la data de deposit a cererii sis a prezinte in 3 luni de la aceasta data documentele ce
confirma legitimitatea unei astfel de cerinte plus achitarea taxei necesare.
3. Obiectele dreptului de autor.

 Enumeraţi şi definiţi categoriile de obiecte protejate prin drept de autor.
Legea privind dr.de autor si dr.conexe enumera urmatoarele ob.ale dr.de autor-opere literare(sunt acele creatii in
care ideile,gandurile si conceptiile isi gasesc expresia incuvinte scrise sau rostite.)ex:brosuri,carti,programe
pt.computer,etc.-opere muzicale cu sau fara text(sunt creatii datorate mai mult sentimentelor si mai putinratiunii si
inteligente);-opere de sculptura,picture,de arta plastica(sunt creatii care necesita un anumit nivel demaiestrie);
-opere de arta aplicata-operele audiovizuale(constau intr-o serie de cadre coerente insotite sau nu de sunet
carecreeaza impresia de miscare si sunt destinate perceperii vizuale si auditive)ex.desene animate,emisiuni
TV,filme TVsau cinematografice,etc.-operele fotografice;-hartile,planuril,operele plastic,schitele referitoare la
geografie,arhitectura,etc.-opere derivate(produs al creatiei intelectuale bazat pe una sau m.multe
operapreexistente)ex.traduceile,aranjamentele musicale,etc.-operele integrante(sunt create prin conexarea creative
a mai multor opera)-operele coregrafice(arta prin c/e coregraful intruchipeaza sentimentele personajelor in figure
simiscari ritmice, gesturi ) si pantomimele(transpunerea unei teme poetice/ dramatice in limbajulgesturilor si al
mimicii, ea stabilind caracterul original al operei; scenariile, proiectele descenarii, libretele, sinopsisul filmului,)
 Evidenţiaţi asemănările şi deosebirile dintre opera comună şi colectivă şi între opera originară şi derivată.
Operele comune - opera aparuta in rezultatul activitatii creatoare a 2 sau mai multorpersoane.*divizibile-operele
in care fiecare autor isi poate exercita dr asupra contributiei sale inmod independent fara a aduce atingere
integritatii sau sensului operei*indivizibile-operele private ca un tot intreg in care folosirea unei parti
conditioneaza pierdereasensului si valorii sociale a operei in intregime
Operele colective – operele realizate de catre 2 sau mai multe persoane fizice din initiative uneipersoane fizice sau
juridice cu conditia ca aceasta sa fie publicata sub numele ultimei (ziare,reviste, materialele unei conferinte)
Opera comuna Opera colectiva-coautori -autori-din initiative unei pers.fiz(tuturor) -din initiative unei pers.fiz sau
jur-publica sub numele coautorilor -se publica sub numele din initiative caruiaa fost realizata-prezinta acelasi gen
-prezinta 2 sau mai multe genuri distincte-rasp-toti coautorii -rasp-pers din initiative caruia a fost publicata
Opera derivate–produs al creatiei intelectuale bazat pe una sau mai multe opera preexistente(traduceri,
aranjamentele musicale, adaptarile)
Opere originale– operele care nu se afla in raport de dependenta fata de alta opera preexistenta
 Deosebiţi formalităţile pe care trebuie să le respecte autorul pentru ca opera sa să fie protejată de normele Legii
privind drepturile de autor şi drepturile conexe. Ce importanţă are înregistrarea operei la AGEPI şi care este rolul
semnului de protecţie al dreptului de autor? Argumentaţi răspunsurile.
Potrivit Hotararii cu privire la inregistrarea de stat a operelor ocrotite de dr.de autor si dr.conexeinregistrarea de stat a operelor
literare,stiintifice,de arta are drept scop asigurarea protectieidr.de autor si a dr.conexe.Inregistrarea in Registrul de stat al operelor
ocrotite de dr.de autor areca rezultat preintampinarea,protectia si reducerea cazurilor de violare a acestor dr.Titulariidr.exclusive de
autor cat si succesorii sail or au dr.sa inregistreze opera in Registru pe perioadaduratei termenelot de ocrotire a dr.de autor si
dr.conexe.A.G.P.I elibereaza titularului dr.deautor si dr.conexe un certificat .Pt.inregistrare solicitantul prezinta buletinul de
identitate,operasi cererea aprobata de A.G.P.I.Opera seprezinta spre inregistrare in 2 exemplare.Inregistrareaoperei seface in prezenta
titularului de drepturi sau imputernicitului in temeiul uneiprocuri.Dupa inregistrarea operei in Registru titularului de drepturi I se
elibereaza uncertificat.In caz de pierdere sau deteriorare a certificatului,se elibereaza un alt certificat in bazamaterialelor existente in
arhiva.Titularul pt.a informa publicul despre dr.sale imprima pe fiecare exemplar al operei simbolulocrotirii dr.de autor care consta din
3 elemente:litera C inclusa intr-un cerc;numele titularuluidr.exclusive de autor;anul primei publicari a operei
Aprob
TESTUL nr. 6
1. Procedura de eliberare a unui brevet de invenţie.

 Enumeraţi ce documente trebuie să conţină cererea de brevet la constituirea depozitului naţional reglementar; cine
poate să depună această cerere şi unde se depune?
documente:-cererea de brevet propriu-zisa-descrierea inventiei-una sau mai multe revendicari-unul sau mai multe
desene necesare pt intelegerea inventiei-rezumatLa cerere se anexeaza:-dovada de plata a taxei stabilite conform
Regulamentului de aplicare a taxelor pt servicii in domeniu-actele de prioritate, dupa caz-procura, in cazul in care
cererea se depune prin intermediul reprezentantului-in cazul in care inventia se refera la un material biologic
reproductibil, cererea se completeaza cu un actprin care se confirma depunerea unui asemenea material intr-o
institutie de depozit desemnata de Guvernsau care are statut de depozit international.
 Caracterizaţi etapele procedurii de eliberare a brevetului de invenţie.
Cererea se depune in limba moldoveneasca de catre inventator sau succesorul in dr.a acestuia la AGEPI.Trebuie
sa contina solicitarea de acordare a brevetului de inv.;descrierea inventiei;una sau mai multe revendicari;o procura
dupa caz;un rezumat;desene la care se fac referiri in desene sau descriere.Cerere de brevet este supusa unei taxe
de depunere.Data de deposit este data la care documentele depuse la AGEPI de catre solicitant contin cel putin:-o
indicatie conform careia este solicitata eliberarea brevetului;-indicatia care sa permita identificarea sau
contactarea solicitantului;-o parte care pare a fi o descriere a inventiei sau o referire la cerere depusa anterior;In
cadrul examinarii formale AGEPI verifica daca cererea de brevet contine toate cerintele prevazute de Regulament
pt.a I se atribui data de deposit.Daca cererea de brevet nu este conforma cu unele cerinte prevazute de lege AGEPI
ofera posibilitatea ca solicitantul sa indeplineasca cerintele cerute in termenul stabilit.Dca solicitantul nu prezinta
info.necesare in termenul indicat se considera ca cererea nu a fost depusa.Cererea se inregistreaza in Registru
cand I se atribuie data de deposit.Dupa ce cerereii I se acordadata de deposit AGEPI efectueaza examinarea
preliminara care dureaza 3 luni termen in care se verefica daca corespunde cond.unitatii,daca nu intra in categ.de
inventii nevrebetabile.In cazul in care se constataanumite neregularitatii ce pot fi corectate AGEPI
oferaposibilitatea solicitantului sa remedieze aceste deficient.Cererea de brevet de inventive se publica la
expirarea a 18 luni de la data de deposit,sau in cazul in care a fost invocate o prioritate de la data
prioritatii.Cererea poate fi publicata intr-un termen mai restrains daca solicitantul depune o cerere vizavi de
micsorarea termenului de publicare in termen de6 luni si achita taxa de 50 dolari.In termen de 6 luni de la
publicare mentiunii privind hotararea de acordare a brevetului orice persoana poate face opozitie .Opozitia se face
in scris si ea se bazeaza pe urmatoarele motive:obiectul brevetului nu este brevetabil,brevetul nu dezvaluie
inventia suficient de clarsi complet.Examinare in fond dureaza pe o perioada da 18 luni.AGEPI decide acordarea
brevetului daca constata cacererea de brevet si inventia satisfac cerintele prevazute de lege.Daca se constata ca
cererea de brevet si inventia care face obiectul acesteia nu satisfac cerintele prevazute de lege se adopta hotararea
de respingere a cererii de brevet.Solicitantul poate sa retraga cererea de brevet oricand pana la data adoptarii unei
hotarari referitor la aceasta cerere.Daca nu au fost facute opozitii impotriva acordarii brevetului sau cand opozitia
depusa a fost respinsa ,AGEPI elibereaza brevetul solicitantului.,cu conditia ca aceasta sa achite taxa stabilita,si
publica in BOPI mentiunea privind eliberarea brevetului.
 Deosebiţi cele trei sisteme de acordare a brevetelor cunoscute în lume pînă în prezent. Ce sistem de brevetare este
aplicat în R.M.?
Legislațiile naționale consacră mai multe sisteme de acordare a titlurilor de protcție. În funcție de reglementările
existente, se cunosc mai multe sisteme legislative:
- sistemul examinării de formă;
- sistemul examinării de fond;
- sistemul examinării amînate;
- sistemul examinării mixte.
Sistemul examinării de formă – brevetul se acordă fără examinarea noutății, pe riscul și răspunderea
inventatorului, din acest considerent acest fel de brevete sunt denumite de reclamă sau de hîrtie. Acest sistem este
practicat în Anglia, Belgia, Bolivia, Egipt, Franța, Grecia, Italia, Maroc, Peru, Portugalia, Spania, Turcia,
Uruguay, Venezuela.
Sistemul examinării de fond – brevetul se eliberează în baza verficării noutății invenției. Acest sistem este aplicat
în Argentina, Austria, Canada, Chile, Danemarca, Filipine, Finlanda, India, Israel, Norvegia, SUA, Suedia.
Sistemul examinării amînate – procedura de eliberare a brevetului este formată din două etape.
1) se examinează constituirea depozitului reglementar și se publică cererea de brevet, titlarului fiindu-i asigurată o
protecție provizorie.
2) se verifică elementele de existență a invenției și se publică descrierea depusă, fiind acordat brevetul definitiv.
Această etapă intervine la cerere sau din oficiu. Dacă examinarea de fond nu este solicitată în termenul stabilit,
cererea se consideră retrasă.
Acest sistem este utilizat în Australia, Brazilia, Columbia, Geramania, Japonia, Olanda.
Sistemul examinării mixte – brevetul se acordă în funcție de obiectul invenției, pe baza unui examen de fond sau de
formă. Se folosește în Elveția și Iordania.
2. Drepturile personal (morale) ale autorilor operelor de artă, literatură sau ştiinţă.
 Identificaţi caracterele juridice ale drepturilor morale ale autorilor operelor de artă, literatură sau ştiinţă.
Dr.morale:
-caracter nelimitat(opera poate fi publicata si dupa moartea autorului)
-caracter inalienabil(dr.morale nu pot fi instrainate datorita naturii juridice a acestor dr.)
-caracterul imposibilitatii insusirii drmorale(reiese din caracterul inalienabilitatii dr.morale)
 Analizaţi succint drepturile personale ale autorilor operelor de artă, literatură sau ştiinţă.
Legea privind dr.de autor si dr.conexe stabileste urmatoarele dr.personale(morale):
-dr.la paternitate.la nume,la integritatea operei,la stima reputatiei,dr.de a publica operaUnul dintre cele mai
valoroase dr pe care il obtine autorul odata cu crearea operei este dr.lapaternitate.
Dr.la paternitate- se caracterizeaza prin posibilitatea persoanei de a se considera autor al opereicreate de
acesta.Acest dr.este inseparabil si nu poate fi transmis tertelor persoane infolosinta,prin succesiune sau in baza de
contractDr.la paternitate inceteaza odata cu decesulautorului
Dr.la nume – autorul este in drept sa decida,sub ce nume va fi publicata opera(numeleadevarat,anonym sau
pseudonim)Daca autorul se decide sa publice opera sub numele lui se indica pe coperta la inceputul sau la
sf.operei.Numele autorului de asemenea se indica in titreleoperei cinematografice sau se adduce la cunostinta ori
de cate ori este interpretata public.Incazul operei derivate este obligatoriu indicarea numelui autorului operei
originale.In cazulpublicarii operei de un grup de autori numele este indicat in cosecutivitatea in care o
dorescacestia.Dr.la nume il au toti autorii indiferent de volumul muncii intelectuale depuse de fiecarein
parte.Autorul este in dr.sa indice titlurile stiintifice si didactice pe care le poseda.Un alt modde valorificare a dr.la
nume este indicarea numelui autorului sub un pseudonim.De obiceiautorul alege pseudoimul pt.a nu confunda
diferite genuri de creatie intelectuala a unuia siaceluiasi autor.Autorul deasemenea poate publica opera sa
anonim .Publicarea operei anonimepresupune dorinta autorului din anumite considerente,de a nu adduce la
cunostinta publiculuinumele sau.
Dr.la integritatea operei si la stima reputatiei-adica la apararea operei impotriva oricareidenaturari,schimonosiri
sau alte modificari a operei.Importanta protectiei operelor de la oricedenaturari ce ar putea prejudicial reputatia
autorului este mentionat in Conventia dela Berna cuprivire la protectia operelor literare si artistice care prevede ca
independent de drturilepatrimoniale ale autorului,acesta va avea dr.sa revendice paternitatea operei si sa obiecteze
laorice denaturare,schimonosire sau alta modificare a operei.Autorul operei este in dr.pe parcursuleditarii operei
sale,sa efectueze modificari,comentarii in opera sa lucru interzis editurilor chiarsi in cazul daca aceste modificari
ar imbunatati opera.
Dr.de a publica opera -Potrivit L.privind dr.de autor si dr.conexe opera poate fi publicata doarcu
consimtamantul autorului sau de insusu autorul.O cerinta esentiala inaintata fata de dr.lapublicare este aducerea
operei la cunostinta publicului.Daca au fost reproduse doar micifragmente parte din opera cu scopul de a fi date in
chirie ,aceste opera nu pot fi consideratepublicate.Dr de a publica opera autorul il are o singura data.Din clipa in
care opera a fostpublicata ea obtine un regim juridic diferit deoarece poate fi folosita liber fara
acordulautorului.Dr la publicare poate fi transmis prin succesiune.Succesorii se bucura de acest dreptdoar dupa
moartea autorului.Dr de a publica opera este in stransa corelatie cu dr.la reproducereaoperei si dr.la difuzarea
exemplarelor operei
 Aplicînd prevederile legale stabiliţi: a) pot oare drepturile morale şi în ce măsură să fie transmise altor persoane?
b) cui îi revine apărarea dreptului moral după moartea autorului? c) care este termenul de protecţie al drepturilor
morale de autor? Argumentaţi răspunsurile.
Dr.personale sunt dr.ce apartin doar autorului operei de arta,literatura si stiinta si ele nu pot fiinstrainate.Conform
L.privind dr.de autor si dr.conexe dr.morale ale autorului sunt protejate petermen nelimitat.Ocrotirea dr.morale dupa
decesul autoruluieste exercitata de mostenitori,cat side organizatiile autorizate in modul stabilit sa ocroteasca dr.de
autor.Aceste organizatii isiexercita functiile de ocrotire a dr.personale ale autorilor si in cazul cand acestia nu au
mostenitori sau in cazul stingerii dr.de autor.La expirarea termenului de ocrotire a dr.deautor,opera devine un bun
public.
3. Noţiunea de proprietate intelectuală. Instituţiile de bază ale dreptului de proprietate intelectuală.

 Definiţi dreptul de proprietate intelectuală. Enumeraţi actele normative în care se dezvăluie conţinutul obiectelor
de „proprietate intelectuală”.
Dr.proprietatii intelectuale-ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale privindcrearea si
valorificarea rezultatelor activitatii intelectuale a oamenilor-Conventia Mondiala a Proprietatii Intelectuale.-
L.privind dr.autor si dr.conexe
 Caracterizaţi sistemul dreptului de proprietate intelectuală.
Dr.proprietatii intelectuale este o institutie juridica care are la baza urmatoarele elemente constitutive:-dr.de autor
si dr conexe si dr proprietatii industriale.Cat priveste sistemul institutiilor juridice ale dr.propr.intelectuale,ea
situeaza aceste institutii in mod succesiv,lucru care asigura o cale mai rationala de percepere a elementelor
constitutive.Rationalismul rezulta dinaceea ca dr.de autor contine notiuni mai generale care se folosesc si in
dr.proprietatii industrial cum sunt dr subiectiv de autor,adica dr.de a se numi autor al unui rezultat al activitatii
intelectuale,dr.la nume,dr.subiective personale nepatrimoniale,drsubiective patrimoniale,drde a valorifica
rezultatul activitatii intelectuale,etc.Acesta e factorul obiectiv datorita caruia dr.de autor ca element constitutiv al
dr.proprietatii intelectuale,este situatpe primul plan.Factorul subiectiv conditionat de primul este situarea pe prim
plan a dr.de autor,datorita carui fapt se asigura o cale mai rationala de percepere a materiei dr.proprietatii
intelectuale.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, deosebiţi particularităţile dreptului de proprietate intelectuală.
Protejarea proprietății intelectuale are mai multe beneficii.
Dacă vă protejați o invenție, de exemplu un produs nou, sunteți singura persoană care are dreptul de o utiliza sau
de a o reproduce. Dacă altcineva dorește să o copieze sau să o reproducă, trebuie să vă ceară permisiunea.
Când vă protejați invenția, calitatea produsului este garantată, iar originea sa este clară. Acest lucru poate constitui un avantaj pentru
întreprinderea dumneavoastră, deoarece clienții ar putea prefera un produs care a trecut cu succes de controale mai restrictive (un
produs controlat).
Puteți câștiga bani nu numai prin utilizarea directă a proprietății intelectuale, ci și prin utilizarea indirectă, adică prin acordarea de
contracte de licență . Companiile cărora le acordați licență au permisiunea să utilizeze, pe o anumită perioadă de timp, obiectul
protejat prin drepturile de proprietate intelectuală.
În anumite cazuri, de exemplu în ceea ce privește dreptul de autor și desenele sau modelele neînregistrate, protejarea proprietății
dumneavoastră intelectuale se face automat și nu necesită îndeplinirea vreunei formalități.
Dacă dețineți un brevet sau o marcă înregistrată, valoarea de piață a întreprinderii dumneavoastră ar putea crește și veți avea mai multe
șanse de a găsi investitori sau alte oportunități de finanțare.
Aprob
TESTUL nr. 7
1. Transmiterea drepturilor asupra mărcilor de comerţ.

 Definiţi noţiunea de franchising.
Franchisingul-relatii de afacere care presupun cedarea de catre o parte(franchiser)celeilalte parti (franchiseeului) a
dreptului (francisei)de a desfasura pe un anumit teritoriu,intr-un anumit mod si pt.o anumita perioada de timp
activitate de antreprenor
 Caracterizaţi modalităţile de transmitere a drepturilor asupra mărcilor. Deosebiţi contractul de cesiune de
contractul de licenţă (exclusivă şi neexclusivă) asupra mărcii.
Dr.asupra marcilor pot fi tansmise integral sau partial prin cesiune,prin contract de licenta cat si prin
succesiune.Prin contractual de cesiune a dr.asupra marcilor ,titularul unei marci transmite dr.sale asupra marcii
unei alte persoane.Dr.asupra marcii pot fi tansmise oricand pe durata protectiei marcii.Marca poate fi cesionata
pentru toate sau pt.o parte din produsele sau serviciile pt.care este inregistrata.AGEPI va refuza sa inregistreze
contractual de cesiune in cazul in care in urma cesiunii marca va genera riscul introducerii in eroare a
consumatorului,in ceea ce priveste calitatea,originea geografica a produselor sau serviciilor pt.care este
inregistrata.Prin contractul de licenta titularul marcii inregistrate transmite dr.de utilizare a acesteia oricarei alte
persoane rezervandu-si dr.de proprietate asupra marcii.Licenta poate fi acordata licentiatului solicitandu-i-se sa nu
plateasca venituri licentiarului
 Aplicînd legislaţia în vigoare, stabiliţi esenţa clauzei de calitate a mărfii – ca clauză obligatorie în contractul de
licenţă asupra mărcii. Cum consideraţi dvs. ce formalităţi vor trebui să respecte părţile după transmiterea
drepturilor subiective asupra mărcii, şi care vor fi consecinţele nerespectării acestor formalităţi.
Contractul de licenta va include clauza ca produsele licentiatului,dupa calitatea lor sa nu fie inferioare celor ale
licentiarului.In contractual de licenta nu se permite includerea conditiilor ce pot avea ca rezultat o folosinta
abuziva a dr.asupra marcii,avand efect prejudiciabil asupra concurentei pe piata respectiva.Titularul marcii poate
invoca dr.conferite prin inregistrarea marcii impotriva licentiatului care
actioneaza contrar prevederilor contractului de licenta privind durata acestuia,forma in care marca inregistrata
poate fi folosita,teritoriul pt.care poate fi aplicata marca sau privind calitatea produselor furnizate sau a serviciilor
prestate de licentiate.Fara a aduce atingere clauzelor contractului de licenta,licentiatul poate initia o procedura de
aparare dr.asupra marcilor doar cu consimtamantul titularului acesteia.Pt.a obtine despagubiri cu privire la
prejudiciul suportat orice licentiat este in drept saintervina in cadrul actiunii de aparare a dr.la marca,initiate de
titularul marcii.
2 Protecţia juridică a denumirii de firmă. Structura internă a denumirii de firmă.

 Enumeraţi şi definiţi formele de individualizare a comercianţilor şi produselor lor pe piaţă.
*denumirea de firma – un nume care identifica persoana fizica sau juridical care desfasoara activitate de
intreprinzator in raport cu tert
*sediul – loc al organului executiv
*nationalitatea – determina statutul juridic al societatii, forma de organizare, exigentele pt denumirea temeiurilor
de creare si incetare, conditiile de reorganizare, succesiunea dr, continutul capacitatii civile, raspunderea,
raporturilor interne dintre asociati, dintre societate si asociati, modul de dobindire a dr si de asumare a obligatiilor.
 Analizaţi limitele legale la alegerea denumirii de firmă.
Denumirea nu trebuie:
*sa contina cuvinte sau sintagme care contravin prevederilor legaleSe interzice utilizarea in denumirea
persoanei juridice si, implicit, a societatii comerciale a sintagmelor ce contravin prevederilor legale.Nu paote fi
inregistrata denumirea care coincide cu denumirea unei persoane juridice deja inregistrate.Nu se pot utilize firma
care contine: denumirea oficiala a statului, a organelor de stat, a autoritatilor administratiei publice locale, a
organizatiilor obstesti ori date care indica direct sau indirect ca intreprinderea este fondata de aceste organe;
numele unei personalitati istorice sau personalitati cunoscute; date,inclusive semne grafice, a caror utilizare este
interzisa de legislatie.Exceptie de exemplu: se pot utiliza denumirea oficiala a statului, a autoritatilor publice,
inclusiv a autoritatilor administratiei publice locale, a organizatiilor obstesti in cazul in care intreprinderea este
fondata de aceste organe sau exista acordul pt folosireadenumirii lor.
*sa contina cuvinte sau sintagme care contravin normelor moraleSe interzice utilizarea in denumirea
persoanelor juridice a sintagmelor ce contravin normelor morale: cuvintele acaror pronuntare se considera ca fiind
vulgare si ca provoaca o dezaprobare publica.
*sa contina cuvinte sau abrevieri care ar induce in eroare cu privire la forma saPersoana juridical nu poate
folosi in denumirea sa cuvinte sau abrevieri care ar induce in eroare publicul cu privire la forma sa.Aceste
dispozitii se completeaza si cu cele care interzic folosirea cuvintului banca, fond de investitii, lombard societatilor
care nu practica activitati bancare, de investitii sau de lombard.
*sa contina nume proprii daca acestea nu coincide cu numele fondatorilor sau asociatilor societatii si nu
exista acordul persoanei sau a mostenitorilor ei cu privire la folosirea numeluiSocietatea are dreptul sa
utilizeze un nume strain daca pt aceasta detina acordul titularului de nume sau al mostenitorilor lui.Societatea care
doreste sa utilizeze in firma numele unei personalitati marcante trebuie sa aibaautorizatia Guvernului sau a rudelor
acesteia.
 Reprezentaţi în formă de schemă structura internă a denumirii de firmă. Care după părerea dvs. este termenul
pentru care se stabileşte denumirea de firmă? Dar trebuie oare denumirea de firmă protejată şi după radiere din
Registrul de Stat? Argumentaţi răspunsurile.
Structura:
*corpul-forma juridica de organizare
*accesoriul-elementul identificatoriu care deosebeste societatile de aceeasi forma
3 Subiectii drepturilor conexe.

 Definiţi subiecţii drepturilor conexe.
Subiecţi ai drepturilor conexe sînt interpreţii, producătorii de fonograme, producătorii de videograme şi
organizaţiile de difuziune prin eter sau prin cablu.
 Analizaţi drepturile subiective ale subiecţilor drepturilor conexe.
Interpretul are urmatoarele dr.subiective:
-reproducerea directa sau indirect sub orice forma si in orice mod interpretarile sale inregistratepe fonograma;
-imprimarea interpretarii;
-darea in chirie a originalului si a exemplarelor interpretarilor inregistrate pe fonograme chiar sidupa difuzare
doar ca cu acordul interpretului;
-difuzarea originalului si a exemplarelor interpretarilor inregistrate pe fonograme prin vanzaresau alt mod de
transmitere a dr.de proprietate;
-comunicarea prin cablu sau prin mijloacele comunicarii radioelectrice in asa fel ca publicul saaiba acces la
interpretate;
Dr.producatorilor de fonograme:
-reproducerea directa sau indirect sub orice forma si in oricemod a fonogramelor sale;
-difuzare exemplarelor de fonograma;
-comunicare pt.informareagenerala, prin cablu sau prin mijloacele comunicarii radioelectrice,ca publicul sa aiba
acces lafonograma din orice loc si in orice timp;
-importul exwmplarelor de fonograma in scopuldifuzarii;
Dr.organizatiilor de difuziune:
-transmiterea emisiunii pe cale radioelectrica sau prin cablu;
-imprimarea emisiunii;
-reproducerea imprimarii emisiunii;
-comunicarea pt.informarea generala prin cablu sau prin mijloacele comunicarii radioelectrice aemisiunii ca
publicul sa aiba acces la emisiune din orice loc si timp;
-transmiterea simultana pe cale radioelectrica sau prin cablu a emisiunii si de catre o altaorganizatie de difuziune;
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, stabiliţi în ce cazuri terţele persoane sunt în drept să valorifice
obiectele drepturilor conexe fără plata remuneraţiei şi fără consimţămîntul subiecţilor drepturilor conexe.
Potrivit legii privind dr.de autor si dr.conexe se permite fara consimtamantul subiectilordr.conexe si fara plata
remuneratiei pt.valorificarea interpretarii,fonogramei si emisiunii organizatiei de difuziune si a imprimarilor in
urmatoarele cazuri:
-citarii in forma de fragmentescurte din interpretare,fonograma,emisiune a organizatiei de difuziune cu conditia ca aceastacitare se
face in scopuri stiintifice,de cercetare,de critica si informative,intr-un volumdeterminat de scopul urmarit; -includerii unor fragmente
mici dininterpretari,fonograme,emisiuni ale organizatiilor de difuziune in revista informative cotidiana;
-ilustrarii cu fragmente mici a procesului didactic sau de cercetare stiintifica;
-reproducereaoperelor pt.procedura judiciara si administrativa;
-interpretarea in public la ceremonii oficiale si religioase;etc.
Aprob
TESTUL nr. 8
1. Limitele de exercitare a drepturilor de către titularii brevetelor

 Distingeţi acţiunile ce nu se consideră încălări ale dreptului exclusiv al titularului de brevet.
(1) Nu constituie încălcare a dreptului exclusiv al titularului brevetului folosirea invenţiei protejate prin brevet:
a) în construcţia sau la exploatarea oricăror mijloace de transport aparţinînd ţărilor membre ale convenţiilor
internaţionale privind invenţiile la care Republica Moldova este parte, cu condiţia că aceste mijloace de transport
se află temporar sau accidental pe teritoriul republicii şi că invenţia se foloseşte exclusiv pentru nevoile mijloacelor
de transport;
b) la efectuarea cercetărilor sau experimentelor ştiinţifice în scopul determinării aplicabilităţii obiectului
invenţiei sau în scopuri necomerciale;
c) în timpul calamităţilor naturale, catastrofelor, epidemiilor şi în alte situaţii excepţionale;
d) la prepararea de o singură dată a medicamentelor după reţeta medicului;
e) într-un cadru privat, pentru scopuri necomerciale.
(2) Folosirea specificată la alin.(1) se admite sub rezerva ca ea să nu aducă atingere într-un mod nejustificat
folosirii normale a invenţiei protejate prin brevet şi să nu lezeze nejustificat interesele legitime ale titularului
brevetului, ţinînd cont de interesele legitime ale terţilor.În caz contrar, titularul brevetului este în drept să ceară o
compensare corespunzătoare a pierderilor suportate prin folosirea neautorizată a invenţiei.
(3) Nu constituie o încălcare a drepturilor titularului brevetului acţiunile autorităţilor publice în cazul în care
acestea acţionează cu bună-credinţă în cadrul administrării prezentei legi.
 Analizaţi comparativ dreptul de folosire anterioară şi posterioară.
Dr de folosire anterioara: orice persoana pina la data prioritatii inventiei sau pina la data de depozit a folosit o
inventie creat de catre ea independent de titularul de inventie sau a realizat pregatirile necesare pt aceasta are dr sa
foloseasca inventia in continuare in mod gratuit fara autorizatia titularului, dar cu conditia sa nu mareasca volumul
de productie.Dr de folosire posterioara are loc din momentul cind persoana fizica sau juridica care a exploatat
inventia incepind cu perioada publicarii cerereii de brevet si pina la eliberarea brevetului va plati titularului de
brevet, dupa obtinerea brevetului, o compensatie baneasca rezonabila.Cuantumul compensatiei se stabileste prin
acordul dintre parti, tinind cont de buna-credinta a persoanei care a exploatat inventia, sau de catre instanta
judecatoreasca, in cazul imposibilitatii de a fi stabilit pe cale amiabila.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare caracterizaţi condiţiile în care instanţa de judecată este îndreptăţită să
elibereze o licenţă obligatorie neexclusivă asupra unui brevet de invenţie.
2. Consideraţii generale privind drepturile conexe. Domeniul lor de acţiune.
 Definiţi şi clasificaţi drepturile conexe.
Dr conexe – se foloseste pt a indica un anumit drup de dr subiective ce apartin interpretilor,autorilor de fonograme
etc.Dr conexe:
-dr producatorilor de fonograme
-dr organizatiilor de difuziune (radio, tv)
-dr producatorilor de videograme (proiect)
 Enumeraţi drepturile subiective şi conţinutul lor pentru fiecare subiect al drepturilor conexe în parte.
Drepturile interpreţilor
(1) Interpretul beneficiază de următoarele drepturi morale în privinţa interpretării sale:
a) dreptul la paternitate– dreptul de a se considera interpret şi de a cere o atare recunoaştere,inclusiv prin
comunicarea sau indicarea numelui său la fiecare valorificare a interpretării sale,dacă prin prezenta lege nu sînt
stabilite alte prevederi sau excepţii;
b) dreptul la nume – dreptul interpretului de a decide cum va figura numele său lavalorificarea interpretării
(numele adevărat, pseudonimul sau anonim);
c) dreptul la respectarea integrităţii interpretării – dreptul la protecţia interpretării sale contraoricărei denaturări,
schimonosiri sau contra oricăror altor atingeri care pot prejudicia onoareasau reputaţia interpretului.
(2) Interpretul are dreptul exclusiv să permită sau să interzică următoarele acţiuni:
a) imprimarea interpretării sale încă neimprimate;
b) reproducerea imprimării interpretării sale;
c) distribuirea imprimării interpretării sale;
d) închirierea imprimării interpretării sale;
e) comunicarea publică prin eter sau prin cablu a interpretării sale, cu excepţia cazului cîndinterpretarea este ea
însăşi o interpretare televizată ori radiodifuzată sau este executată de pe o imprimare;
f) punerea la dispoziţie în regim interactiv a interpretării sale imprimate.
Drepturile producătorilor de fonograme
(1) Producătorul de fonograme are dreptul exclusiv să permită sau să interzică următoareleacţiuni în privinţa
fonogramei sale:
a) reproducerea fonogramei;
b) distribuirea exemplarelor de fonogramă;
c) închirierea exemplarelor de fonogramă;
d) importul, în scop de distribuire, al exemplarelor de fonogramă, inclusiv al exemplarelor executate cu
consimţămîntul producătorului de fonograme;
e) punerea la dispoziţia publicului în regim interactiv a fonogramei;
f) adaptarea sau orice altă transformare a fonogramei.(2) Drepturile exclusive ale producătorului de fonograme
prevăzute la alin. (1) din prezentularticol pot fi transmise altor persoane prin contract de cesiune sau de licenţă, în
condiţiile art.30 şi 31.
(3) Dreptul de distribuire prevăzut la alin. (1) lit. b) se epuizează odată cu prima vînzare saucu altă primă
transmitere a dreptului de proprietate asupra fonogramei pe teritoriul Republicii Moldova.
Drepturile producătorilor de videograme
(1) Producătorul de videograme are dreptul exclusiv să permită sau să interzică următoareleacţiuni în privinţa
videogramei sale:
a) reproducerea videogramei;
b) distribuirea originalului sau a exemplarelor de videogramă;
c) închirierea exemplarelor de videogramă;
d) importul, în scop de distribuire, al exemplarelor de fonogramă, inclusiv al exemplarelor executate cu
consimţămîntul producătorului de fonograme;
e) punerea la dispoziţia publicului în regim interactiv a videogramei.

(2) Drepturile exclusive ale producătorului de videograme prevăzute la alin. (1) din prezentularticol pot fi
transmise altor persoane prin contract de cesiune sau licenţă, în condiţiile art. 30 şi 31.(3) Dreptul de distribuire
prevăzut la alin. (1) lit. b) se epuizează odată cu prima vînzare saucu altă primă transmitere a dreptului de
proprietate asupra videogramei pe teritoriul Republicii Moldova
Drepturile organizaţiilor de difuziune prin eter sau prin cablu
1) Organizaţia de difuziune prin eter sau prin cablu are dreptul exclusiv să permită sau săinterzică următoarele
acţiuni în privinţa emisiunilor sale:
a) imprimarea emisiunii;
b) reproducerea unei imprimări a emisiunii;
c) distribuirea imprimării emisiunii;
d) comunicarea publică prin eter sau prin cablu a emisiunii;
e) retransmiterea emisiunii;
f) comunicarea publică a emisiunii în locuri accesibile publicului cu plată pentru intrare;
g) punerea la dispoziţia publicului în regim interactiv a imprimării emisiunii.
(2) Drepturile exclusive ale organizaţiei de difuziune prin eter sau prin cablu prevăzute la
alin. (1) din prezentul articol pot fi transmise altor persoane prin contract de cesiune sau de licenţă, în condiţiile art.
30 şi 31.
(3) Dreptul de distribuire prevăzut la alin. (1) lit. c) se epuizează odată cu prima vînzare saucu altă primă
transmitere a dreptului de proprietate asupra imprimării emisiunii pe teritoriulRepublicii Moldova
 În ce an va înceta dreptul subiectiv de valorificare al emisiunii de către organul de difuziune dacă emisiunea a fost
publicată pe 2 ianuarie anul 2000? Argumentaţi răspunsul.
Dr de valorificare al emisiunii a organului de difuziune conform Legii cu privire la dr de autorsi dr conexe este in vigoare
timp de 50 ani dupa transmiterea emisiunii de catre aceastaorganizatie pe cale radioelectrica (prin cablu).Termenul incepe
sa curga de la 1 ianuarie alanului care urmeaza dupa anul in care a avut loc faptul juridic care serveste drept temei
ptdeclansarea termenului.Astfel, daca emisiunea a fost publicata pe 2.01.2000, atunci dr subiectiv de valorificare
alemisiunii de catre organul de difuziune va inceta la 1.01.2051.
3. Protecţia juridică a operelor audiovizuale şi de arhitectură.

 Enumeraţi trăsăturile operei în dreptul de autor.
Trasaturile operei in dr.autorului:
-sa se refere la unul din domeniile:
arta,literature,stiinta-este rezultatul creatiei intelectuale-este exprimata intr-o anumita forma obiectiva,ce permite
reproducerea ei atat publicata cat sinepublicata-opera e protejata indifferent de destinatia si valoarea ei
stiintifica,literara sau artistic
-opera trebuie sa faca parte din genul literar, artistic sau stiintific-opera este un ansamblu de idei sau imagini care
au aparut in rezultatul activitatii creatoareavind o forma obiectiva de exprimare-obiect al dr de autor din moment
ce a fost detasata de gindirea umana nefiind necesarerealizarea carova formalitati, precum inregistrarea sau
publicare-obiect al dr de auotr indifferent de valoarea si destinatia ei.
 Analizaţi particularităţile reglementării juridice a operelor audiovizuale în dreptul de autor.
Operele audiovizuale – care consta dintr-o serie de cadre coerenta insotita sau nu de sunet carecreeaza impresia
miscarii si sunt destinate perceperii vizuale si auditive.(emisiuni tv si radio,filme cinematografice si tv, desene
animate, videoclipurile. Autor al operei audiovizualesunt:autorul scenariului,regizorul
scenograf,compozitorul,operatorul,pictorul-scenograf.Incheierea contractului de autor pt.crearea operei
audiovizuale atrage dupa sinetransmiterea in schimbul unei remuneratii de catre coautorii acestei opere catre
producatorulacesteia a urmatoarelor dr.exclusive de valorificare a operei audiovizuale daca in contract nueste
stability alceva(demonstrare publica,reproducere,interpretare publica,difuzare,comunicarept.informare
generala,dublare a textului,etc).Producatorul operei audiovizuale este in dr.sa-siindice
numele.Scenaristul,regizorul-scenograf,operatorul,pictorul-scenograf,autorul opereimusicale au dr.la remuneratie
pt.fiecare interpretare publica si comunicare publica a acesteiopera cat si pt.inchirierea exemplarelor acestei opere
audiovizuale.
Autorii operei audiovizuale nu se pot opune publicării operei audiovizuale, precum şi utilizăriiversiunii definitive a
operei audiovizuale în întregime/ a unei părţi a ei. Ca excepţie, în cazul înc/e autorii transmit D lor de închiriere
către producătorii de opere audiovizuale, ei îşi menţin, Dla o remuneraţie echitabilă, asupra c/a părţile vor conveni
de comun acord, pt f/e închiriere.
Fără permisiunea autorilor/ a altor titulari ai D -lor patrimoniale de autor şi ai D-lor conexeasupra operei
audiovizuale e/e interzisă distrugerea variantei definitive a operei audiovizuale
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, stabiliţi asupra căror elemente a operei de arhitectură se poate răsfrînge
dreptul de autor.
Protecţia oferită operelor de arhitectură se extinde asupra: a)obiectelor de arhitectură; b)proiectelor de arhitectură şi a
documentaţiei tehnice elaborate în baza lor; c)proiectelor de
complexe arhitecturale.Opere de arhitectura sunt atit cladirile si edificiile, cit si interierul lor c/e fiind cumulate
cuopera de arta horticula constituie proiect de arhitectura. Proiect de arhitectura- o parte adocumentatiei de arhitectura
necesara pt constructia cladirilor si edificiilor, ce tine de rezolvareaproblemelor sociale, economice, ingineresti,
antiincendiare, sanitaro-igienice, ecologice, precum s.a cerinte inaintate fata de obiect, necesare pt elaborarea
documentatiei in proiectareacarora e/e necesara participarea arhitectorului. Deci, obectele de arhitectura le putem
diviza inobiecte propriu-zise, adica constructii, edificii, gradini, parcuri, precum si diagramele/ graficelede arhitectura:
desene, machete, fatade, proiecte prealabile.
Aprob
TESTUL nr. 9
1. Protecţia juridică a know-how-lui. Apariţia. Particularităţile.

 Definiţi know-how-ul. Cum a apărut prima dată acest temen.
Este ansamblul formulelor, definitiilor tehnice, documentelor desenate si modelelor, retelelor, procedeelor si altor
elemente analoage care servesc la fabricarea si comercializarea unui produs. Expresie din limba engleza "a sti
cum" Termen de origine anglo-saxona ce semnifica o cunoastere a modului in care poate fi facut ceva. Know-how
reprezinta priceperea, indemanarea de a desfasura o anumita activitate
 Determinaţi particularităţile reglementării secretului comercial în R.M. (subiecţii, obiectul, apărarea,
obligaţiile persoanelor ce au acces la secrete etc).
Subiecţi ai secretului comercial sînt persoanele fizice şi juridice din RepublicaMoldova, precum şi din alte
state.Statul garantează subiectului secretului comercial dreptul la păstrarea şi apărarea lui înmodul stabilit de
legislaţie.Obiecte ale secretului comercial (know-how) sînt interesele economice şi informaţiiletăinuite intenţionat
despre diferitele aspecte şi domenii ale activităţii economice de producţie, deadministrare, tehnico-ştiinţifice,
financiare a agentului economic, a căror protecţie estecondiţionată de interesele concurenţei şi posibila periclitare
a securităţii economice a agentuluieconomic.Conţinutul şi volumul de informaţii ce constituie secret comercial
sînt stabilite deagentul antreprenoriatului.
Obiecte ale secretului comercial nu pot fi:
a) documentele de constituire, precum şi documentele ce dau dreptul de a practicaactivitate de antreprenoriat şi
anumite tipuri de activitate economică ce urmează a fi licenţiate;
b) informaţiile în forma stabilită a dărilor de seamă statistice, precum şi a dărilor de seamăprivind exerciţiul
economico-financiar şi alte date necesare pentru verificarea corectitudiniicalculării şi achitării impozitelor şi a
altor plăţi obligatorii;
c) documentele de achitare a impozitelor, a altor plăţi la bugetul public naţional;
d) documentele care atestă solvabilitatea;
e) informaţiile privind componenţa numerică şi structura personalului, salariul lucrătorilor,condiţiile de muncă,
precum şi cele privind disponibilitatea locurilor de muncă;
f) informaţiile cu privire la poluarea mediului înconjurător, încălcarea legislaţieiantimonopol, nerespectarea
regulilor de protecţie a muncii, comercializarea producţiei caredăunează sănătăţii consumatorilor, precum şi cu
privire la alte încălcări ale legislaţiei şi mărimeaprejudiciului cauzat.Nu constituie secret comercial pentru
Serviciul Informaţii şi Securitate al RepubliciiMoldova, pentru organele fiscale şi alte organe de stat de control
documentele şi informaţiileagenţilor economici şi ale instituţiilor financiare privind operaţiunile la conturile
bancare,inclusiv cele referitoare la decontările pe obligaţiile financiare reciproce, precum şi documentele
care confirmă operaţiunile efectuate.Modul de apărare a secretului comercial, se stabileşte decătre agentul
antreprenoriatului sau de către conducătorul numit de acesta, care îl aduce lacunoştinţa lucrătorilor care au acces
la informaţiile ce constituie secret comercial.Încălcarea de către persoanele cu funcţii de răspundere a modului de
apărare asecretului comercial, stabilit de agentul antreprenoriatului sau de conducătorul numit de acesta,atrage
după sine răspunderea prevăzută de legislaţie.Agentul antreprenoriatului poartă răspundere personală de crearea
condiţiilor necesarepentru asigurarea păstrării secretului comercial.Agentul antreprenoriatului poartă răspundere
pentru atribuirea neîntemeiată ainformaţiei accesibile la secret comercial.Statul acordă sprijin agentului
antreprenoriatului în crearea condiţiilor necesare pentruasigurarea păstrării secretului comercial.
Lucrătorii agentului economic care au acces la informaţiile ce constituie secretcomercial îşi asumă obligaţiile:
a) să păstreze secretul comercial pe care îl vor cunoaşte în procesul muncii şi să nu-l divulge fără a avea
autorizaţie, eliberată în modul stabilit, cu condiţia că informaţiile ceconstituie secret comercial nu le-au fost
cunoscute mai înainte sau n-au fost primite de ei de la oterţă persoană fără obligaţia de a respecta
confidenţialitatea lor;
b) să respecte cerinţele instrucţiunilor, regulamentelor şi dispoziţiilor privind asigurareapăstrării secretului
comercial;
c) în caz dacă persoane străine încearcă să obţină de la ei informaţii ce constituie secretcomercial să anunţe
imediat despre această persoană cu funcţii de răspundere respectivă sausubdiviziunea respectivă a agentului
economic;
d) să păstreze secretul comercial al agenţilor economici cu care întreţin relaţii de afaceri;
e) să nu folosească cunoaşterea secretului comercial pentru practicarea vreunei activităţicare, în calitate de acţiune
concurentă, poate să aducă prejudicii agentului economic;
f) în cazul concedierii să transmită toţi purtătorii de informaţii ce constituie secretcomercial (manuscrise,
maculatoare, documente, desene, benzi magnetice, fişe perforate, benziperforate, discuri, dischete, imprimate de
printer, pelicule cinematografice şi fotografice modele,materiale etc.), pe care i-au avut la dispoziţie, persoanei cu
funcţii de răspundere respective sausubdiviziunii respective a agentului economic.
 Aplicînd reglementările legislaţiei în vigoare stabiliţi masurile obligatorii pe care trebuie să le întreprindă subiecţii
secretului comercial pentru a asigura păstrarea secretului comercial. Ce canale pentru scurgerea know-how-lui
sunt posibile astăzi la o întreprindere din R.M.?
Pentru asigurarea apărării secretului comercial la agenţii economici mari pot fi createsubdiviziuni speciale cu regim
secret, funcţiile şi împuternicirile cărora sînt reflectate îninstrucţiuni, regulamente, dispoziţii respective.Organele de
ocrotire a ordinii de drept şi alte organe de stat acordă sprijinsubdiviziunilor cu regim secret ale agenţilor economici la
îndeplinirea funcţiilor încredinţate lor.Apărarea secretului comercial în procesul interacţiunii agenţilor economiciÎn timpul
cînd agenţii economici întreţin legături economico-comerciale, tehnicoştiinţifice,financiar-valutare şi alte legături de
afaceri, inclusiv cu partenerii străini, părţilecontractante stipulează expres caracterul, conţinutul informaţiilor ce constituie
secret comercial,precum şi obligaţiile reciproce privind asigurarea păstrării lui în conformitate cu legislaţia.În cazul
încheierii contractului cu parteneri străini, condiţiile păstrării confidenţialităţiiactivităţii trebuie să corespundă legislaţiei
ţării unde se încheie contractul, dacă acordurileinterstatale nu prevăd altfel.
2. Natura juridică a brevetului de invenţie
 Definiţi brevetul de invenţie şi comparaţi-l cu titlurile de protecţie eliberate pentru alte obiecte ale proprietăţii
industriale.
Brevetul. reprezinta un titlu eliberat de stat care atesta calitatea de inventie a obiectului sau si care recunoaste
titularului o serie de drepturi. Certificat pt DMI. Certificat de protectie pt marci
 Analizaţi particularităţile brevetului de invenţie şi dezvăluiţi esenţa protecţiei provizorii a invenţiei.
Protectia provizorie-de la data publicarii cererii si pina la data adoptarii hot de eliberare a brevetului de inventie,
solicitantul poseda o protectie provizorie asupra inventiei. Orice pers care exploateaza inventia in aceasta perioada
va tb sa-i achite titularului de brevet de inventie o remuneratie.Brevetul se acorda pentru o inventie din orice
domeniu tehnologic:
 daca prezinta noutate;
 rezulta dintr-o activitate inventiva;
 este susceptibila de aplicare industriala.
Noutatea. O inventie este noua daca nu este continuta in stadiul actual al tehnicii, care include cunostintele ce au
devenit accesibile publicului oriunde in lume pana la data prioritatii inventiei in cauza.
Activitatea inventiva. O inventie trebuie sa implice o activitate inventiva, adica sa nu rezulte in mod evident din
stadiul tehnicii.
Aplicarea industriala. O inventie este susceptibila de aplicare industriala daca obiectul ei poate fi folosit in
domeniul industriei, agriculturii sau in orice alt domeniu de activitate umana.
 Dacă cererea de brevet nu întruneşte condiţia unităţii invenţiei şi în termen de 2 luni de la înştiinţare, titularul nu
divizează cererea, atunci care vor acţiunile AGEPI în cadrul examinării preliminare a cererii de brevet?
Argumentaţi răspunsul.
In procesul examinarii formale, Agentia verifica in termen de o luna de la data formarii depozitului national
reglementar existenta intregului set de documente ale cererii in conformitate cu Legea Privind brevetele de
inventie. Se verifica daca corespund cerintelor normative completarea formularului cererii, plata taxelor,
redactarea descrierii, revendicarilor si prezentarea desenelor etc.In caz de necesitate Agentia notifica solicitantului
necorespunderile descoperite. Ele trebuie inlaturate in termen de 2 luni de la data notificarii. Daca nu cererea se
considera retrasa.
3. Obiecte netradiţionale ale dreptului proprietăţii intelectuale. Concurenţa neloială.

 Definiţi noţiunea soiurilor de plante şi topografiilor circuitelor integrante.
soi - grup de plante, creat ca rezultat al selectiei, care:
- este conform conditiilor de brevetabilitate;
- are caracterele unui anumit genotip sau ale unei combinatii de genotipuri;
- se distinge de alte grupe de plante din acelasi taxon botanic prin cel putin unul din caractere;
- poate fi reprezentat prin una sau mai multe plante, una sau mai multe parti de planta, cu conditia ca aceasta parte
sau aceste parti pot fi folosite pentru reproducerea plantelor intregi;
categorii ale soiului
- clona, linia, hibridul, populatia;materialul soiului
- plante intregi, seminte, puieti, bulbi sau parti de planta, destinate inmultirii sau comercializarii in alte scopuri,
decit reproducerea soiului.(1) Prin circuit integrat se intelege un produs, sub forma sa finala sau sub o forma
intermediara, destinata sa indeplineasca o functie electronica, in care elementele, dintre care cel pu in unul este un
element activ, si interconexiunile, in totalitate sau partial, fac parte integranta din corpul sau suprafa a unei piese
materiale. (2) Prin topografie (schema de configuratie) a unui circuit integrat, denumit in continuare topografie, se
intelege dispunerea tridimensionala, oricare ar fi expresia ei, a unor elemente, dintre care cel putin unul este un
element activ, si a tuturor interconexiunilor circuitului integrat sau a unei part i din ele ori o astfel de dispunere
tridimensionala pregatita pentru un circuit integrat destinat fabricarii.
 Analizaţi condiţiile de brevetabilitate a soiurilor de plante şi topografiilor circuitelor integrante.
Articolul 5. Conditiile de brevetabilitate a soiului(1) Soiul este brevetabil numai in cazul in care indeplineste
urmatoarele conditii:
a) noutate;
b) distinctivitate;
c) omogenitate;
d) stabilitate.(2) Soiul trebuie sa poarte o denumire care sa indeplineasca prevederile art. 18.Articolul 6.
Noutatea
Soiul este considerat nou, daca, la data depunerii cererii de brevet la Agentie, amelioratorul sau alta persoana cu acordul
acestuia nu a vindut materialul soiului sau nu l-a pus printr-un alt mod la dispozitia tertilor, in scopul exploatarii
comerciale:
a) pe teritoriul Republicii Moldova cu mai mult de un an inaintea depunerii cererii de brevet;
b) pe teritoriul altor state cu mai mult de 6 ani inaintea depunerii cererii de brevet pentru soiuri de arbori,pomi fructiferi si
vita de vie si cu mai mult de 4 ani inaintea depunerii cererii de brevet pentru soiurile deplante de alte specii.Articolul 7.
Distinctivitatea
Soiul este considerat distinct daca se distinge clar de orice alt soi a carui existenta este notorie la datadepunerii cererii
debrevet la Agentie.(2) Notorietatea existentei soiului poate fi stabilita pe baza faptului utilizarii acestuia, existentei
soiului in registre oficiale sau intr-o colectie informativa de soiuri, precum si pe baza descrierii lui detaliate in una din
publicatii sau in cererea de brevet, cu conditia ca urmare a depunerii acestei cereri a fost eliberat brevetul. Articolul 8.
Omogenitatea
Soiul este considerat omogen daca, luind in considerare particularitatile lui de reproducere, plantele de acest soi sint
suficient de omogene in caracterele lor.Articolul 9.
Stabilitatea
Soiul este considerat stabil daca dupa inmultiri repetate sau, in cazul unui ciclu special de inmultire, la sfirsitul fiecarui
ciclu, principalele sale caractere ramin neschimbate (1) Inregistrarea unei topografii la Agentie se efectueaza in baza
depozitului national reglementar, ale carui documente se depun tiparite in limba de stat. (2) Depozitul national
reglementar pentru inregistrarea unei topografii se constituie din:
1) cerere, prin care se solicita inregistrarea topografiei, care trebuie sa contina:
a) numele si prenumele sau denumirea si adresa solicitantului;
b) indicatiile privind dreptul solicitantului de a inregistra topografia, conform art. 2 alin. (5)-(7) din prezenta lege;
c) numele, prenumele s i adresa creatorului (creatorilor) topografiei;
d) denumirea si destinatia circuitului integrat realizat pe baza topografiei;
e) data cre rii topografiei;
f) data primei exploatari comerciale a topografiei, dac este cazul;
g) numele si prenumele sau denumirea si adresa reprezentantului, dac este cazul;
h) semnatura solicitantului sau a reprezentantului;
2) documentatie tehnica, constituita din materiale grafice si texte, care contine informatia suficienta pentru a permite
identificarea topografiei si pentru a evidentia functiunea electronica a circuitului integrat care incorporeaza topografia;
3) doua exemplare ale circuitului integrat, daca acesta a fost realizat si exploatat in scopuri comerciale;
4) document ce confirma achitarea taxelor
 Deosebiţi şi exemplificaţi formele concurenţei neloiale.
(1) Agentului economic i se interzice sa efectueze acte deconcurenta neloiala, inclusiv: a) sa raspindeasca
informatii false sau neautentice care pot cauzadaune unui alt agent economic si (sau) pot prejudicia reputatia lui;
b) sa induca in eroare cumparatorul privitor la caracterul, modul silocul fabricarii, la proprietatile de consum, la
utilitatea consumului,la cantitatea si calitatea marfurilor; c) sa compare neloial in scopuri publicitare marfurile
produse saucomercializate de el cu marfurile altor agenti economici; d) sa foloseasca neautorizat, integral
sau partial, marcacomerciala, emblema de deservire a altor obiecte ale proprietatiiindustriale, firma unui
alt agent economic, sa copieze forma, ambalajulsi aspectul exterior al marfii unui alt agent economic; e) sa
obtina nelegitim informatii ce constituie secretul comercialal unui alt agent economic, sa le foloseasca sau sa le
divulge. (2) Agentii economici, asociatiile lor, precum si organizatiileobstesti ale intreprinzatorilor si
consumatorilor sint in drept sasolicite Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei aparareimpotriva
concurentei neloiale.
Aprob
TESTUL nr. 10
1. Drepturile subiective ale subiecţilor dreptului de brevet.

 Enumeraţi categoriile de subiecţi în dretul de brevet.
(1) Persoanele fizice si juridice cu domiciliul, respectiv sediul, in Republica Moldova(nationale) care
sint in drept sa obtina protectia legala a unei inventii actioneaza in fataAgentiei personal sau prin intermediul
reprezentantului imputernicit printr-o procura.(2) Persoanele fizice si juridice straine, cu domiciliul, respectiv
sediul, permanent instrainatate actioneaza in fata Agentiei numai prin intermediul reprezentantului
inproprietate industriala din Republica Moldova, cu exceptia cazurilor cind conventiileinternationale la care
Republica Moldova este parte prevad altfel.(3) Reprezentantul in proprietate industriala activeaza in
conformitate cu regulamentulaprobat de Guvern.
 Analizaţi drepturile morale şi patrimoniale ale autorilor invenţiilor şi titularilor de brevete.
(1) Titularul brevetului are dreptul exclusiv asupra inventiei protejate prin brevet care constain dreptul de
exploatare a inventiei, daca exploatarea nu lezeaza drepturile altor titulari,dreptul de a dispune de brevet si dreptul
de a interzice tertilor sa efectueze fara acordul sau urmatoarele actiuni: sa fabrice, sa foloseasca, sa ofere spre
vinzare, sa vinda sau sa importe inaceste scopuri produsul brevetat sau produsul obtinut prin procedeul
brevetat.(2) In cazul mai multor titulari ai brevetului raporturile privind exploatarea inventiei protejateprin brevet
se stabilesc printr-un acord incheiat intre acestia. Daca un asemenea acord nuexista, fiecare titular are dreptul sa
exploateze inventia integral dupa vointa sa, sa intentezeun proces in legatura cu incalcarea dreptului exclusiv
impotriva oricarei persoane careexploateaza inventia fara autorizatia cotitularilor, insa nu are dreptul, fara acordul
acestora, saincheie contracte de licenta si sa efectueze orice cesionare a drepturilor asupra brevetului, sarenunte la
brevet fara a-i anunta pe cotitulari.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, stabiliţi în ce cazuri folosirea invenţiei brevetate de către terţe
persoane nu constituie o încălcare a dreptului subiectiv al titularului de brevet.
Nu constituie incalcare a dreptului exclusiv al titularului brevetului folosirea inventiei protejate prin brevet:a) in
constructia sau la exploatarea oricaror mijloace de transport apartinind tarilor membre ale conventiilor
internationale privind inventiile la care Republica Moldova este parte, cu conditia ca aceste mijloace de transport
se afla temporar sau accidental pe teritoriul republiciisi ca inventia se foloseste exclusiv pentru nevoile
mijloacelor de transport;b) la efectuarea cercetarilor sau experimentelor stiintifice in scopul determinarii
aplicabilitatiiobiectului inventiei sau in scopuri necomerciale;c) in timpul calamitatilor naturale, catastrofelor,
epidemiilor si in alte situatii exceptionale;d) la prepararea de o singura data a medicamentelor dupa reteta
medicului;e) intr-un cadru privat, pentru scopuri necomerciale.(2) Folosirea specificata la alin.(1) se admite sub
rezerva ca ea sa nu aduca atingere intr-un mod nejustificat folosirii normale a inventiei protejate prin brevet si sa
nu lezeze nejustificat interesele legitime ale titularului brevetului, tinind cont de interesele legitime ale tertilor. In
caz contrar, titularul brevetului este in drept sa ceara o compensare corespunzatoare a pierderilor suportate prin
folosirea neautorizata a inventiei.(3) Nu constituie o incalcare a drepturilor titularului brevetului actiunile
autoritatilor publice in cazul in care acestea actioneaza cu buna-credinta in cadrul administrarii prezentei legi.
2. Refuzul de a înregistra o marcă. Decăderea titularului din dreptul subiectiv la marcă.

 Definiţi noţiunea de marcă de produs şi marca de serviciu.
Marca de produs si marca de serviciu constituie orice semn susceptibil de reprezentare grafica, ce serveste la
deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de produsele sau serviciile altei persoane
fizice sau juridice
 Analizaţi temeiurile de respingere a cererii de înregistrare a mărcii.
pot fi motive absolute si relative de respingere a cererii de inregistrare a marcii. Atfel :
- motivele absolute pot fi :
1. marca contravine OP si bunelor moravuri;
2. Marca indica cu privire la calitatea, specia sau destinatia produsului;
3. Marca este generica sau uzuala;
4. Marca este lipsita de caracter distinctiv;
5. Marca este constituita din semne ce duc in eroare consumatorul cu privire la originea geografica sau destinatia
produsului.
-motive relative sunt: Nu pot fi inregistrate ca marca semnele care reproduc:
a) denumiri de firma (sau parti ale lor) bine cunoscute in Republica Moldova in cazul in care acestea nu apartin
persoanei care solicita inregistrarea marcii;
b) desene si modele industriale, dreptul asupra carora In Republica Moldovaapartine altor persoane;
c) denumiri de opere stiintifice, literare si de arta. personaje sau citate din ele, opere artistice sau fragmente din
acestea bine cunoscute in Republica Moldova, fara consimtamintul titularilor dreptului de autor sau al
succesorilor lor de drepturi;
d) nume de persoane, pseudonime si cuvinte derivate de la acestea, portrete st facsimile ale persoanelor renumite
fara consimtamintul acestora, al mostenitorilor lor, al organului competent de ocrotire a valorilor culturale ale
statului respectiv.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, stabiliţi ce consecinţe pot surveni dacă titularul mărcii înregistrate nu
valorifică marca sa o perioadă continuă de 5 ani? Ce motive de justificare a nefolosirii mărcii poate avea titularul
mărcii în apărarea sa?
Titularul unei marci care nu a utilizat efectiv marca pe o perioada neintrerupta de 5 ani, poate fi in rezultatul
depunerii unei cereri la curtea de apel chisinau decazut din drepturile asupra marcii. Prin utilizarea afectiva
intelegem:
1. Transmiterea marcii prin licenta sau cesiune;
2. Utilizarea marcii sub o forma care difera prin elementele ce nu schimba caracterul distinctiv al marcii in forma
care a fost inregistrata;
3. Aplicarea pe produse si ambalaje care sunt destinate in mod exclusiv exportului
3. Apararea drepturilor subiective asupra brevetului.

 Identificaţi formele şi metodele de apărare a drepturilor subiective asupra brevetului.
Insusirea calitatii de autor, constringerea la coautorat,divulgarea esentei inventiei, pina la depunerea cererii,
fara consimtamintul inventatorului constituie incalcari ale drepturilor acestuia si se pedepsesc cu privatiune de
libertate sau cu amenda in conformitate cu legislatia in vigoare.Metodele de aparare: metodaadministrativa-
solutionareaprinintermediulcomisiei de apel a AGEPI; 2.metoda ….- Instant de drept comun competenta
 Analizaţi metoda administrativă de apărare, în special procedura şi competenţele Comisiei de Apel AGEPI.
Litigiile persoanelor fizice si juridice legate de aplicarea prezentei legi se examineaza de catre Comisia de apel a
Agentiei, de catre instanta judecatoreasca sau arbitrajul specializat.(2) Comisia de apel examineaza contestatiile
privind:
a) suspendarea procedurii cu privire la cerere;
b) acordarea brevetului sau respingerea cererii;
c) stabilirea prioritatii sau nerecunoasterea unei prioritati;
d) revalidarea brevetului;
e) anularea brevetului.(3) Comisia de apel examineaza contestatiile in termen de 3 luni de la data depunerii
acestora.(4) Comisia de apel comunica solicitantului sau titularului contestatiile depuse de catre terti.(5) Comisia
de apel in termen de o luna notifica persoanelor interesate decizia luata.(6) Persoanele care nu sint de acord cu
decizia Comisiei de apel sint in drept in termen de 3 luni de la data expedierii notificarii sa se adreseze instantei
judecatoresti sau arbitrajului .
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare stabiliţi ce poate pretinde titularul dreptului exclusiv asupra
titlului de protecţie în cazul încălcării drepturilor sale.
La cererea titularului brevetului, incalcarea drepturilor acestuia trebuie sa inceteze, iar persoana recunoscuta
vinovata este obligata sa plateasca titularului brevetului suma suficienta pentru a compensa paguba cauzata prin
incalcarea dreptului titularului brevetului inclusiv cistigul nerealizat, precum si sa achite cheltuielile care vor
putea cuprinde onorariile de avocat corespunzatoare.(3) Produsele care conditioneaza lezarea drepturilor
titularului brevetului se scot, fara a fi compensata valoarea lor, din circuitul economic intr-un mod care sa
minimalizeze riscul cauzarii de noi prejudicii sau sint distruse.(4) Partea lezata poate cere ca materia prima si
materialele folosite la fabricarea produselor specificate laalin.(3) sa fie scoase, fara a fi compensata valoarea lor,
din circuitul economic intr-un mod care sa minimalizeze riscul cauzarii de noi prejudicii. In acest caz, masurile
corective solicitate trebuie sa fie comensurabile cu gravitatea actiunii, tinindu-se cont de interesele tertilor.(5) In
cazul incalcarii repetate a drepturilor titularului, marimea amenzii se dubleaza.
Aprob
TESTUL nr. 11
1. Subiecţii dreptului la invenţie. Regimul juridic al invenţiilor create în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
 Identificaţi şi caracterizaţi succint subiecţii dreptului la invenţie.
Subiecti ai dreptului la inventie: solicitantul,inventatorul,organul care elibereaza titlul
deprotectie(AGEPI).
Inventator (autor al inventiei) se considera persoana fizica care prin munca sacreatoare a realizat inventia.In
cazul in care inventia a fost creata impreuna de mai multi inventatori,fiecare dintre ei are calitatea de coautor al
inventiei, dreptul de autor al inventiei apartinindu-le incomun. Modul de folosire de catre coautori a drepturilor
lor se stabileste prin contractul incheiat intreacestia. Inventatorul are dreptul sa i se indice numele in cerere, in
brevet si in publicatiile Agentiei cuprivire la cerere si brevet. Dreptul la brevet pentru inventia creata de salariat
in exercitarea atributiilor sale de serviciu sau executind o sarcina concreta incredintata in scris de patron (inventie
de serviciu)apartine patronului, daca contractul incheiat intre ei nu prevede altfel.
Solicitantul poate fi si alta persoana decit inventatorul, imputernicita de catre acesta in modul cuvenit.
 Analizaţi acţiunile succesive şi reciproce ale salariatului şi patronului din momentul creării invenţiei şi
pînă la eliberarea brevetului.
Dreptul la brevet pentru inventia creata de salariat in exercitarea atributiilor sale de serviciu sau executind o
sarcina concreta incredintata in scris de patron (inventie de serviciu) apartine patronului, daca contractul incheiat
intre ei nu prevede altfel.In cazul crearii unei inventii de serviciu, inventatorul are dreptul la o remuneratie
corespunzatoare beneficiului obtinut din exploatare a inventiei de catre patron sau beneficiului prezumat - in
cazul in carepatronul va obtine brevetul. Remuneratia se plateste in cuantumul si conditiile stabilite in contractul
dintre inventator si patron. Daca inventia a fost creata in baza unui contract de cercetari stiintifice sau de
experimentare-proiectare, dreptul la brevet se stabileste prin acest contract. Inventatorul are dreptul la o
remuneratie, cuantumul si conditiile de plata a careia se stabilesc prin contractul dintre el si patron. Inventatorul,
in termen de o luna de la data crearii inventiei de serviciu, are obligatia sa informeze in scris patronul asupra
inventiei realizate. Daca patronul, in termen de 60 de zile de la data cind a fost informat de catre inventator
despre inventia de serviciu creata, nu va depune cerere, nu va cesiona dreptul la depunerea cererii oricarei alte
persoane si nu i va da inventatorului o dispozitie in scris privindpastrarea inventiei in secret, inventatorul are
dreptul sa depuna cererea si sa obtina brevetul pe numele sau. In acest caz patronul are dreptul preferential la
licenta neexclusiva pentru exploatarea inventiei. In cazul in care brevetul pentru inventia de serviciu este eliberat
patronului, inventatorul are dreptul preferential la o licenta neexclusiva gratuita pentru exploatarea inventiei.
Patronul si inventatorul inventiei de serviciu au obligatia sa se informeze reciproc in scris asupra stadiului
realizarii inventiei si sa se abtina de la orice divulgare care poate aduce prejudicii exercitarii drepturilor de catre
fiecare parte. Partea care a ignorat aceste obligatii trebuie sa repare prejudiciile celeilalte parti, inclusiv profitul
neobtinut, in conformitate cu legislatia in vigoare.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, stabiliţi acţiunile individuale care sunt interzise cotitularilor de
brevet fără autorizaţia celorlalţi, în cazul în care ei nu au ajuns la un acord comun în privinţa exploatării
brevetului comun.
Potrivit legislatiei:In cazul in care inventia a fost creata impreuna de mai multi inventatori, fiecare dintre ei are
calitatea de coautor al inventiei, dreptul de autor al inventiei apartinindu-le in comun. Modul de folosire de catre
coautori a drepturilor lor se stabileste prin contractul incheiat intre acestia.Daca un asemenea acord nu exista,
fiecare titular are dreptul sa exploateze inventia integral dupa vointa sa, sa intenteze un proces in legatura cu
incalcarea dreptului exclusiv impotriva oricarei persoane care exploateaza inventia fara autorizatia cotitularilor,
insa nu are dreptul, fara acordul acestora, sa incheie contracte de licenta si sa efectueze orice cesionare a
drepturilor asupra brevetului, sa renunte la brevet fara a-i anunta pe cotitulari.
2. Transmiterea drepturilor privind invenţiile.

 Enumeraţi şi dezvăluiţi trăsăturile de bază ale mijloacelor de transmitere a drepturilor privind invenţiile.
Transmiterea drepturilor se poate face prin cesiune, prin contract de licenta exclusiva
sauneexclusiva, precum si prin succesiune ori mostenire legala sau testamentara. Licenta exclusiva estecontractul
prin care persoana careia i sa transmis dreptul de valorificare a operei este in drept de apermite sau interzice
valorificarea in mod analog altor persoane. In conformitate cu contractul de licentaneexclusiva (simpla)
licentiarul, acordind licentiatului dreptul de folosire a inventiei, isi rezerva toatedrepturile dobindite prin brevet,
inclusiv dreptul de a acorda licente unor terte persoane. Licenta atit ceaexclusiva cit si cea neexclusiva poate fi
totala si partiala.
 Comparaţi contractul de cesiune cu contractul de licenţă, precum şi licenţa exclusivă cu cea neexclusivă.
Contractul de cesiune de brevet este contractul prin care titularul brevetului de inventie, în calitate de cedent,
transmite cesionarului, în tot sau în parte, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul exclusiv de exploatare a
inventiei.Specific cesiunii de brevet este obiectul sau, care consta în însasi transmiterea dreptului subiectiv de
proprietate industriala asupra inventiei.In conformitate cu contractul de licenta, titularul brevetului (licentiarul)
acorda altei persoane fizice sau juridice (licentiatului) dreptul de folosire a inventiei protejate prin brevet, in
volumul stipulat in contract. La rindul sau, licentiatul isi asuma obligatia sa achite licentiarului platile stipulate in
contract si sa efectueze alte actiuni prevazute de contract.Atit contractul de licenta cit si contractul de cesiune pot
fi relizate total sau partial.Licenta exclusiva este contractul prin care persoana careia i sa transmis dreptul de
valorificare aoperei este in drept de a permite sau interzice valorificarea in mod analog altor
persoane.Licentaneexclusiva permite beneficiarului de a valorifica opera in acelas mod si-n aceeasi masura cu o
altapersoana careia i s-a acordat dreptul de valorificare a aceleeasi opere fara dreptul de a transmitedreptul altor
persoane de a valorifica opera. Ambele tipuri de licenta pot fi totale si partiale. In cazullicentei exclusive,titularul
licentei are dreptul de a permite sau interzice tertilor valorificareaoperei,iar cel care a transmis licenta
exclusiva nu are dreptul sa o transmita si altei persoane. In cazullicentei neexclusive detinatorul licentei nu poate
interzice nici permite valorificarea operei de catreterti,iar titularul de brevet are dreptul de a transmite si altor
persoane valorificarea operei prin licentaneexclusiva. Licenta partiala poate fi in dependenta de
teritoriu,drepturi,termeni.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare deosebiţi condiţiile în care instanţa de judecată este îndreptăţită
să elibereze o licenţă obligatorie neexclusivă asupra unui brevet de invenţie.
Alta folosire fara autorizarea titularului brevetului(1) Instantele judecatoresti pot autoriza folosirea unei inventii protejate
(pot acorda licenta obligatorie neexclusiva), fara permisiunea titularului brevetului, cu respectarea urmatoarelor
conditii:
a) autorizarea acestei folosiri se va baza pe examinarea tuturor circumstantelor proprii acesteia;
b) o atare folosire va fi permisa numai in cazul cind, inaintea acestei folosiri, presupusul beneficiar s-a straduit sa obtina
autorizarea de la titularul brevetului in conditii si in modalitati comerciale rezonabile, dar, cu toate eforturile sale, nu a
reusit sa faca acest lucru intr-un termen rezonabil. Derogarea de la prevederea data se admite numai in cazul unei situatii
nationale critice sau in cazul altor circumstante de extrema urgenta ori in caz de folosire in scopuri publice necomerciale.
In aceste cazuri, titularul brevetului este avizat in cel mai scurt timp;
c) intinderea si durata unei atare folosiri vor fi limitate la scopurile pentru care aceasta a fost autorizata, iar in cazul
tehnologiei de semiconductori, folosirea respectiva va fi destinata numai scopurilor publice necomerciale sau remedierii
unei practici care a fost determinata, in baza unei proceduri judiciare sau administrative, ca fiind anticoncurentiala;
d) o atare folosire va fi neexclusiva si netransmisibila, cu exceptia partii din intreprindere sau a activelor imateriale care
efectueaza aceasta folosire;
e) orice folosire de acest gen va fi autorizata in principal pentru aprovizionarea pietei interne;
f) autorizarea unei atare folosiri urmeaza a fi anulata, sub rezerva ca interesele legitime ale persoanelor astfel autorizate sa
fie protejate intr-un mod adecvat, daca si atunci cind circumstantele care au condus la aceasta inceteaza sa existe si este
evident ca nu vor reaparea. Instanta judecatoreasca este abilitata sa reexamineze cauza pe baza de cerere motivata daca
circumstantele date continua sa existe;
g) titularul brevetului va primi o remunerare adecvata, corespunzatoare fiecarui caz in parte, cu luarea in considerare a
valorii economice a autorizarii;
h) valabilitatea oricarei hotariri privind autorizarea unei atare folosiri si orice hotarire referitoare la remunerarea prevazuta
pentru o atare folosire vor putea face obiectul unei revizuiri judiciare sau al altei revizuiri independente efectuate de
autoritatile ierarhic superioare;
i) prevederile lit.b) si e) din prezentul alineat nu se aplica in cazul in care o atare folosire este permisa pentru a remedia o
practica considerata anticoncurentiala ca urmare a unor proceduri judiciare sau administrative. Necesitatea de a corecta
practicile anticoncurentiale poate fi luata in considerare la stabilirea remunerarii acordate in astfel de cazuri. Instantele
judecatoresti trebuie sa fieabilitate sa refuze anularea autorizarii, daca si atunci cind circumstantele care au condus la
aceasta autorizare risca sa se produca din nou;
j) in cazurile in care o atare folosire este autorizata pentru exploatarea unui brevet de inventie (in continuare - al doilea
brevet) care nu poate fi exploatat fara a leza drepturile obtinute in baza unui altbrevet de inventie (in continuare -
primul brevet), se respecta urmatoarele conditii suplimentare:- inventia revendicata in cel de al doilea brevet
presupune un progres tehnic important, de un interes economic substantial, in raport cu inventia revendicata in
primul brevet;- titularul primului brevet are dreptul la o licenta reciproca in conditii rezonabile pentru folosirea inventiei
revendicate in cel de al doilea brevet;- folosirea autorizata in privinta primului brevet este netransmisibila, cu exceptia
cazului cind acesta se transmite impreuna cu al doilea brevet.(2) Hotarirea instantei judecatoresti de acordare a licentei
obligatorii neexclusive se comunica de catre titularul licentei, in termen de 10 zile, Agentiei care, in termen de 3 luni de la
data comunicarii, inscrie datele privind licenta obligatorie neexclusiva acordata, precum si informatia referitoare la
modificarile survenite in legatura cu acordarea acestei licente, in Registrul national de brevete de inventie si le publica in
Buletinul Oficial.(3) Daca titularul licentei obligatorii neexclusive, in termen de 1 an de la data obtinerii acesteia, nu a
intreprins nimic in ceea ce priveste pregatirea de a aplica inventia, licenta obligatorie neexclusiva poate fi anulata prin
hotarire a instantei judecatoresti. Valabilitatea licentei obligatorii neexclusive inceteaza in orice caz daca titularul licentei
nu a inceput aplicarea inventiei in termen de 2 ani de la data obtinerii acesteia.
3. Noţiunea şi categoriile de contracte de autor. Conţinutul contractului de autor.
 Definiţi contractul de autor în general. Clasificaţi şi definiţi categoriile de contracte de autor.
Contractul de autor este contractul prin care o parte (autor) se obliga sa transmita dreptul devalorificare asupra
operei,iar cealalta parte se obliga sa plateasca autorului o remuneretie.Varietatile contractului de autor:
1. Contractul de editare- contractul prin care autorul sau titularul dreptului de autor cedeazaeditorului contra bani
dreptul de a reproduce si difuza opera.
2. Contractul de productie audiovizuala
3. Contractul de inchiriere- autorul se obliga sa permita utilizarea pe o perioada determinata celputin a unui
exemplar al operei sale in original sau copie.
4. Contractul de comanda-Transmiterea drepturilor patrimoniale prin contracte de autor
Autorii sau alţi titulari ai dreptuluide autor pot transmite prin contract de cesiune, dacă prezenta lege nu prevede
altfel, drepturile patrimoniale exclusive, precum şi dreptul la remuneraţie de autor. În urma unei asemeneacesiuni,
titular de drepturi devine cesionarul.
În cazul în care L nu prevede altfel, drepturile patrimoniale exclusive pot fi transmise, de asemenea, prin acordarea
de licenţe exclusive sauneexclusive. Dacă în contractul de licenţă nu se stipulează expres că licenţa este
exclusivă,aceasta se consideră neexclusivă. Licenţa exclusivă prevede transmiterea dreptului devalorificare a
operei în limitele stabilite de această licenţă numai licenţiatului. Licenţiatul, de asemenea, are dreptul, în limitele
stabilite de licenţă, să permită sau să interzică valorificareaoperei de către alte persoane. În cazul unei licenţe
neexclusive, licenţiatul poate, în limitelestabilite de această licenţă, valorifica opera ca şi persoanele care au
obţinut dreptul devalorificare a acesteia. Licenţiatul nu are dreptul să permită sau să interzică valorificarea
opereide către alte persoane.
 Analizaţi elementele contractului de autor.
Subiect al contractului de autor, obiect, forma, teritoriul.Parti ale contractului de autor suntautorul sau succesorul
lui legal in drepturi pe de o parte si pe de alta parte clientul.Autorul estepersoana fizica prin a carei munca si a
carei idei a fost nascuta opera care este in continuare obiect al dreptului de autor.La fel in notiunea de autor intra
cat autorul cat si coautorii care auluat parte la crearea operei de fata.Pentru a incheia un contract este necesar
acordul tuturor celorce au participat la crearea operei date, deci a tuturor coautorilor daca acestea sunt mai multi
saueste de ajuns iscalitura unuia din acestea daca acesta din urma are facuta procura de a aveadreptul de a incheia
contractul din numele tuturor coautorilor.Un alt subiect al contractului deautor poate fi editura sau beneficiarul
care incheie contract cu autorul in scopul trecerii uneui parti din drepturi in posesia sa pe un termen prevazut in
contract.
Editura – o institutie care estecreata pentru editarea, reeditarea operilor de arta literare si stiintifice.La fel parti ale
contractuluipot fi si succesorul legal (persoana care a devenit purtator a dreptului de autor in bazaprevederilor
legale). Acestia in primul rand fiind mostenitorii.Drepturile si obligatiile partilor.
Forma. Forma contractului de autor este forma scrisa obligatorie expres prevazuta. Urmeaza a firespectata forma
scrisa fara nici o autentificare notariala.
Teritoriul.Daca este indicat teritoriul pe care se vor difuza exemplarele de carte, dreptultransmis se va exercita
numai in limitele teritoriului national.Daca in contractul de autor lipseste clauza privind teritoriul pe care se
executa dreptul, dreptul transmis prin acest contract seexercita numai in limitele teritoriului Republicii Moldova.
Obiect.Obiectul contractului de autor este rezultatul unei activitati creatoare intelectuale dinpartea autorului.
Adica opera creata de autor si este obiect al contractului.
 Aplicînd legislaţia în vigoare, încercaţi să improvizaţi un model de contract de autor în care să fie incluse toate
clauzele pe care obligator trebuie să le includă un contract de autor.
CONTRACT DE AUTOR
Nr. ___ încheiat la data _______________ or.Chişinău
Încheiat între:
………………………………………………… cusediulîn…………………………………..posesoareacertificatului de
înregistrare nr.…………din ……………, eliberat de …………………………………., codul fiscal………………,
avîndcontul nr…………………………., deschis la…………………………………”, reprezentată de
……………………………, cu funcţia deDirector, numit în continuare „Beneficiar”, pe de o parte, şi
.........................................., domiciliată în:

.......................................................... posesor al
buletinului de identitate ................................., eliberat de către oficiul ............. la data de
..........................., cod numeric personal.........................
........, numit în continuare „Autor”, pe dealtă parte, au încheiat prezentul contract privind următoarele:
1. OBIECTUL CONTRACTULUI:
1.1 Crearea (producerea) de către Autor a manualului „.........................................” (în
continuare produs f
inal) în stilul, condiţiile şi tematica care va fi agreată deBeneficiar.
1.2 Transmiterea de către Autor a drepturilor exclusive (licenţă exclusivă) de valorificare a produsului final (evaluării)
Beneficiarului, prevăzute în art.10 al Legii Republicii Mold
ova
nr.293/1994 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
1.3 Onorariul plătit de către Beneficiar, Autorului în mărimea şi condiţiile prevăzute de prezentul contract.
2.OBLIGAŢIILE ŞI DREPTURILE PĂRŢILOR
Obligaţiile Autorului
2.1.1Autorul se oblig
ă să producă în termenele stabilite de prezentul contractmanualului.........................................în stilul, condiţiile şi tematica
care va fi agreată
cuBeneficiarul în prealabil.
2.1.2 Autorul se obligă să scrie textul şi produsul final, precum şi să înscrie recomandările solicitate de beneficiar.
2.1.3 Autorul se obligă să prezinte la cererea Beneficiarului orice informaţie relevantă privind
derularea procesului de creare a produsului final.
2.1.4 Autorul se obligă să transmită către .................................. produsul final scris, şi,drepturilesale exclusive de
valorificare a lui prevăzute în art. 10 a Legii Republicii Moldova nr. 293/1994 privind dreptul de autor şi drepturile
conexe, pe teritoriul Republicii Moldova şi înafara lui.
2.1.5Autorul, după transmiterea drepturilor exclusive de valorificare a operei către Beneficiar,nu are dreptul de a
valorifica această operă individual, şi de a transmite acest drept asupraoperei unor terţe persoane.
Obligaţiile Beneficiarului
2.2.1 Să prezinte autorului tema şi conceptul general al produsului final.
2.2.2 Să plătească onorariul (preţul) stabilit în contract.

2.2.3 Să respecte drepturile de autor prevăzute în art. 9 al Legii Republicii Moldova nr.293/1994 privind dreptul de
autor şi drepturile conexe.
2.3Drepturile Beneficiarului
2.3.1 Beneficiarul are dreptul de a folosi produsul final în limitele drepturilor acordate
(transmise) de către Autor în conformitate cu prevederile p.2.1.3 al prezentului contract.
2.3.2 La informaţie privind derularea procesului de creare a produsului final.

2.2.4 2.3.3 Să dea indicaţii şi consultaţii privind modificarea, adaptarea şi aranjamentul produsului
2.2.5 final.2.3.4 La acceptarea sau refuzul de a accepta produsul final.
3. TERMENELE CONTRACTULUI
3.1 Autorul se obligă să efectueze obligaţiile sale prevăzute în pct. 2.1, al prezentului contract în
perioada ..........................................
Prezentul contract intră în vigoare la data semnării lui, Beneficiarul avînd dreptul exclusiv la valorificarea
manualului....................................................... pe un termen nelimitat.4.
4.PREŢUL CONTRACTULUI
4.1 Pentru realizarea obligaţiilor prevăzute în pct. 2.1 al prezentului contract Beneficiarul seobligă să
remunereze pe Autor cu sumade .................................
4.2Beneficiarul se obligă să plătească suma prevăzută în pct. 4.1 al prezentului contract în trei rate:
I rată –
......................................;
II rată –
......................................;
III rată
- .....
............................... , după prezentarea produsului final în conformitate cu actul de primire – predare
semnat de ambele părţi.
5. ALTE CLAUZE
5.1 Modificarea clauzelor contractuale sau încetarea înainte de termen a prezentului contract se poate efectua numai cu
acordul ambelor părţi.
5.2 Toate litigiile şi neînţelegerile apărute în procesul executării de către părţi ale obligaţiilor prevăzute de prezentul
contract se soluţionează pe cale amiabilă, prin negocieri. În caz de neatingere a consensului, litigiile se vor soluţiona în
instanţa de judecată competentă conformlegislaţiei Republicii Moldova.
5.3 În partea nereglementată de prezentul contract relaţiile între părţi sunt reglementate de
Legea Republicii Moldova nr. 293/1994 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, CodulCivil şi alte acte normative.
5.4 Prezentul contract este întocmit în două exemplare (câte unul pentru fiecare parte) care auaceeaşi putere juridică şi intră
în vigoare din momentul semnării lui.
Aprob
TESTUL nr. 12
Pentru examenul la disciplina Dreptul Proprietăţii Intelectuale
1. Protecţia juridică a modelelor de utilitate în R.M.
 Enumeraţi obiectele invenţiei brevetabile.
Pot fi brevetate urmatoarele tipuri de obiecte:
 Produs - masini, aparate, scule, dispozitive, mecanisme, organe de masini, agregate, instalatii, circuite, elemente
de constructie, mobilier, articole de uz casnic, jucarii, instrumente, calculatoare, programe pentru calculator, baze
de date electronice etc.;
substante chimice si biologice, cu exceptia celor care exista in natura si asupra carora nu s-a actionat prin efort
creativ; amestecuri fizice sau fizico-chimice.
 Procedeu - activitati care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs (inclusiv produsele biologice sau
genetice) sau programe pentru calculator ca un mod de transformare si transmitere a semnalului electronic.
 Metoda - activitati care au rezultate de natura calitativa (masurare, analiza, reglare, control, diagnosticare sau
tratament medical uman sau veterinar).
 Microorganisme - microorganisme create sau izolate prin selectie cu efecte mutante, tulpini de cultura celulara
de plante si animale.
 Aplicarea unui produs sau procedeu - aplicarea unui produs, procedeu sau unei metode conform altei destinatii
si in alte conditii. Utilizarea pentru prima data a substantei sau compozitiei si utilizarile lor ulterioare.
 Identificaţi noţiunea de modele de utilitate în sistemul dreptului de proprietate industrială.
(1) Modelul de utilitate protejeazã, în condiþiile prezentei legi, orice
invenþie tehnicã, cu condiþia sã fie nouã, sã depãºeascã nivelul simplei
îndemânãri profesionale ºi sã fie susceptibilã de aplicare industrialã.
(2) Nu sunt considerate invenþii, în sensul alin. (1), în special:
a) descoperirile, teoriile ºtiinþifice ºi metodele matematice;
b) creaþiile estetice;
c) planurile, principiile ºi metodele în exercitarea de activitãþi
mentale, de jocuri sau în domeniul activitãþilor economice, precum ºi
programele de calculator;
d) prezentãrile de informaþii.
(3) Prevederile alin. (2) nu exclud protecþia prin model de utilitate a
obiectelor sau activitãþilor prevãzute, decât în mãsura în care cererea de
model de utilitate sau modelul de utilitate se referã la astfel de obiecte sau
activitãþi considerate în sine.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, stabiliţi asemănările şi deosebirile dintre modelele de utilitate şi
invenţiile brevetabile.
1. Titlul de protectie-la inventii brevetul,la modele de utilitate-certificat de inregistrare amodelului.
2. Brevetul se elibereaza pe o perioada de 20 de ani dupa care cade in domeniul publi,certificatul de inregistrare a MU pe
5 ani cu posibilitatea prelungirii cu inca 5 ani dupa care cede indomeniul public.
3. Pentru brevetul de inventie este prevazuta o taxa de mentinere in vigoare, pe cindla modele nu.Asemanari :
1. Abelor le este caracteristic caracterul noutatii.
2. Ambele au un titlu de protectie: inventii-brevetul;modele-certificat.
3.atit brevetul de inventie cit si certificatul de înregistrare a modelului de utilitate confirmă prioritatea, calitatea de autor şi
dreptul exclusiv al titularului asupra modelului de utilitate.
4. Ambele titluri de protectie sunt eliberate de acelas organ competent(AGEPI).
2. Licenţa obligatorie.
 Enumeraţi metodele de transmitere a drepturilor asupra brevetelor de invenţie şi evidenţiaţi esenţa licenţei
obligatorii.
Transmiterea drepturilor se poate face prin cesiune, prin contract de licenta exclusiva sau neexclusiva, precum si
prin succesiune ori mostenire legala sau testamentara. Insa Instantele judecatoresti pot autoriza folosirea unei
inventii protejate (pot acorda licenta obligatorie neexclusiva), fara permisiunea titularului brevetului daca acesta
nu axploateaza inventia sau intreprinde masuri vizavi de exploatarea inventiei , la expirarea term de 4 ani de la
data de depozit sau 3 ani de la data eliberarii brevetului de inventii aplicindu-se termenul care expira cel mai
tirziu,adika ultimul termen.
 Analizaţi condiţiile în care poate fi eliberată o licenţă obligatorie asupra valorificării unei invenţii, fără autorizaţia
titularului de brevet.
Condiţiile în care poate fi eliberată o licenţă obligatorie asupra valorificării unei invenţii:
-Titularul brevetului de inventie nu exploateaza inventia sau intreprinde masuri vizavi de exploatarea inventiei , la
expirarea term de 4 ani de la data de depozit sau 3 ani de la data eliberarii brevetului de inventii aplicindu-se
termenul care expira cel mai tirziu,adika ultimul termen.
- presupusul beneficiar s-a straduit sa obtina autorizarea de la titularul brevetului in conditii si in modalitati
comerciale rezonabile, dar, cu toate eforturile sale, nu a reusit sa faca acest lucru intr-un termen rezonabil.
Derogarea de la prevederea data se admite numai in cazul unei situatii nationale criticesau in cazul altor
circumstante de extrema urgenta ori in caz de folosire in scopuri publice necomerciale. In aceste cazuri, titularul
brevetului este avizat in cel mai scurt timp;-titularul brevetului va primi o remunerare adecvata, corespunzatoare
fiecarui caz in parte, cu luarea in considerare a valorii economice a autorizarii;
-folosirea respectiva va fi destinata numai scopurilor publice necomerciale sau remedierii unei practici care a fost
determinata, in baza unei proceduri judiciare sau administrative, ca fiind anticoncurentiala;
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, stabiliţi ce consecinţe pot surveni pentru titularul licenţei
obligatorii neexclusive dacă el nu a întreprins nici o măsură pentru pregătirea spre valorificare a
invenţiei. Argumentaţi răspunsul.
Daca titularul licentei obligatorii neexclusive, in termen de 1 an de la data obtinerii acesteia, nu a intreprins nimic in ceea
ce priveste pregatirea de a aplica inventia, licenta obligatorie neexclusiva poate fi anulata prin hotarire a instantei
judecatoresti. Valabilitatea licentei obligatorii neexclusive inceteaza inorice caz daca titularul licentei nu a inceput
aplicarea inventiei in termen de 2 ani de la data obtinerii acesteia.
3. Înfiinţarea şi atribuţiile organizaţiilor de administrare pe principii colective a drepturilor patrimoniale de
autor.
 Identificaţi atribuţiile de bază ale organizaţiilor de administrare pe principii colective a drepturilor patrimoniale ale
autorilor, interpreţilor şi producătorilor de fonograme.
Organizaţia de administrare pe principii colectve a drepturilor patrimoniale exercită, în numeletitularilor
drepturilor de autor şi ai drepturilor conexe pe care-i reprezintă, şi în temeiul împuternicirilor primite de la ei,
următoarele atribuţii:
a) eliberează beneficiarilor licenţe privind valorificarea operelor sau obiectelor de drepturiconexe, drepturile
patrimoniale asupra cărora au fost delegate ei spre administrare pe principii colective;
b) negociază cu beneficiarii cuantumul remuneraţiei de autor pentru valorificarea operelor sauobiectelor de
drepturi conexe şi alte condiţii din licenţe;
c) coordonează cu beneficiarii cuantumul remuneraţiei în cazul în care această organizaţie esteautorizată numai cu
acumularea remuneraţiei fără dreptul de a elibera licenţe;
d) acumulează remuneraţia prevăzută în licenţe eliberate de ea şi remuneraţia prevăzută la alin. (1) litera c);
e) distribuie, achită la timp şi echitabil remuneraţia de autor, acumulată în baza licenţelor eliberate pentru
valorificarea operelor sau obiectelor de drepturi conexe, drepturile patrimoniale asupra cărora au fost delegate ei
spre administrare pe principii colective;
f) întreprinde orice acţiuni juridice necesare pentru ocrotirea drepturilor administrate de aceastăorganizaţie;
 Analizaţi modalitatea de înfiinţare şi dezvăluiţi esenţa organizaţiilor de administrare pe principii colective a
drepturilor patrimoniale ale autorilor, interpreţilor şi producătorilor de fonograme.
1) Autorii, interpreţii, producătorii de fonograme, producătorii de videograme, precum şi alţititulari ai dreptului de
autor şi ai drepturilor conexe pot, din proprie iniţiativă, înfiinţaorganizaţii de gestiune colectivă a drepturilor lor
patrimoniale (denumite în continuare organizaţii de gestiune colectivă).(2) Organizaţiile de gestiune colectivă au
statutul de persoane juridice şi se înfiinţează prinliberă asociere şi nemijlocit de titularii dreptului de autor şi/sau ai
drepturilor conexe, care fie devin membri ai acestor organizaţii, fie le deleagă împuterniciri printr - un contract în
formăscrisă.(3) Se admite înfiinţarea organizaţiilor de gestiune colectivă a drepturilor cîtorva categorii de
titulari de drepturi privind un anumit drept sau a organizaţiilor de gestiune colectivă a maimultor drepturi în
interesul unei categorii de titulari ai drepturilor de autor, precum şi înfiinţareaorganizaţiilor de gestiune colectivă
diferitelor drepturi şi în interesul diferitelor categorii de titulari de drepturi.
(5) Organizaţia de gestiune colectivă îşi desfăşoară activitatea dacă:
a) este înregistrată ca organizaţie în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;
b) este avizată în calitate de organizaţie de gestiune colectivă de către AGEPI
(1) În cazurile în care exercitarea individuală a drepturilor de autor şi drepturilor conexe estedificilă,se înfinţează
organizaţii de administrare pe principii colective a drepturilor patrimoniale.Aceste organizaţii îşi desfăşoară
activitatea în conformitate cu prezenta lege cu statele lor şi în limitele împuternicirilor ce le-au fost delegate de
titularii drepturilor de autor şi ai drepturilor conexe (autorii operelor literare, de artă şi stiinţifice, interpreţii,
producătorii de fonograme etc.).(2) Organizaţiile de administrare pe principii colective a drepturilor patrimoniale
îşidesfăşoarăactivitatea lor practică în condiţii de autofinanţare.
(3) Se permite înfiinţarea organizaţiilor de administrare a drepturilor cîtorva categorii de titulari
ai drep turilor privind un anumit drept sau a organizaţiilor de administrare a mai multor drepturiîn favoarea unei
categorii de titulari ai drepturilor de autor, precum şi înfiinţarea organizaţiilor de administrare a diferitelor drepturi
şi a diferitelor categorii de titulari ai drepturilor.
(4) Dacă pentru administrarea pe principii colective a unei categorii de drepturi patrimoniale deautor sau conexe
sînt create mai multe organizaţii de administrare pe principii colective adrepturilor patrimoniale, licenţele
pentru valorificarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe se eliberează beneficiarilor de către una dintre
acestea, cu acordul scris al celorlalte. Încazul lipsei unui asemenea acord, Agenţia de Stat pentru Drepturile de
Autor decide, în modul stabilit de Guvern, care dintre aceste organizaţii va elibera beneficiarilor licenţe, cu
condiţia căaceastă organizaţie:a) întruneşte majoritatea titularilor de drepturi autohtoni (nu mai puţin de51%);b)
dispune de repertoriul membrilor şi contractanţilor săi;
c) are capacitatea de a administra pe principii colective dreptul patrimonial de autor şi drepturile patrimoniale
conexe pe întreg teritoriul ţării, inclusiv drepturi ale titularilor de peste hotare;
d) dispune de mecanisme reale de acumulare, distribuire şi plată a remuneraţiei de autor; e)corespunde altor
condiţii stabilite de Guvern.
(5) Organizaţia de administrare pe principii colective a drepturilor patrimoniale se înfiinţeazănemijlocit de către
titularii drepturilor de autor şi ai drepturilor conexe benevol, în temeiul calităţii lor de membru al unei asemenea
organizaţii sau în baza contractelor încheiate în scris.
(6) Organizaţia de administrare pe principii colective a drepturilor patrimoniale nu are dreptulsădesfăşoare
activitate comercială sau să valorifice operele şi obiectele drepturilor conexe, careleau fost încredinţate pentru a fi
administrate pe principii colective. (7) Eventualele revendicării patrimoniale ale titularilor drepturilor de autor şi a
drepturilor conexe faţă de beneficiari, legate de valorificarea autorizată prin licenţe a operelor şi a obiectelor
drepturilor conexe, trebuie săfie reglementate de către organizaţia care a eliberat aceste licenţe.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare stabiliţi motivaţia achitării remuneraţiei compensatorii pentru
reproducerea operei în scopuri personale. Care este cuantumul acestei remuneraţii. Argumentaţi rolul acestor
organizaţii, în legătură cu încasarea, distribuirea şi plata remuneraţiei autorilor, interpreţilor şi producătorilor
de fonograme pentru reproducerea operelor în scopuri personale?
Pentru valorificarea unei opere trebuie de achitat remuneratie autorului si cerut consimtamintulacestuia. De la
aceasta regula sunt si exceptii: astfec potrivit art.20 al legii privind drepturile deautor si drepturile conexe se
permite fara consimtamintul si fara plata remuneratiei,reproducerea intr-un singur exemplar al operei de catre o
persoana fizica, in scopuri personale,insa cu achitarea remuneratiei compensatorii. Aceasta remuneratie este
achitata de catre producatorii si importatorii ce comercializeaza echipament pentru reproducerea
operei.Remuneratia compensatorie se ia in cuantum de 3% din pretul de vinzare fara TVA, urmind a fidistribuita
producatorilor de fonograme, autorilor in urma unui acord. Daca nu exista unasemenea acord atunci remuneratia se
imparte in felul urmator: -40% autorilor; -30%interpretilor; -30% producatorilor de fonograme
Aprob
TESTUL nr. 13
1. Protecţia juridică a desenelor şi modelelor industriale: noţiunea, obiectele exluse de la protecţie.

 Definiţi şi caracterizaţi desenele şi modele industriale
Desenul industrial reprezinta o totalitate de linii si culori care find amplasate pe un support material product un
effect decorative nou. Model industrial reprez. un obiect material care detine o forma distincta. De ex: materiale de
uz casnic. Atit desenul cit si modelul industrial se efectueaza din initiatyiva unuia autor, acesta la rindul sau
hotareste asupra publicarii sau demonstrarii desen si model industrial. In caz de aparitie a unui litigiu autorul
desenului si modelului industrial va raspunde cu propriul sau patrimoniu.
 Analizaţi condiţiile de protecţie ale desenelor şi modelelor industriale.
Cond de protectie ale desen si model industriale sint: a.caracterul individual si b. noutatea. Desen sau model
industrial se inregistreaza daca are un character individual,adika impresia globala asupra desenului ce se solicita
spre inregistrare. Pentru stabilirea caracterului individual se i-a in consideratie gradul de libertate a autorului.
Nu pot fi desene:
1. cele care sint datorate unuor functii tehnice.
2. nu pot fi inregistrate acele desene si modele care contravin ordinii publice si bunurilo moravuri. Nu afecteaza
noutatea inventiei daca informatia vizavi de desenul industrial este rezultata in cazul unui abuz evident fata de
solicitant sau de predecesorul acestuia.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, stabiliţi şi argumentaţi unde s-ar afla hotarul dintre desenul şi
modelul industrial şi operele de artă aplicată (sau prin ce se explică dubla protecţie a desenelor şi modelelor
industriale).
Conform legislatiei Rm se peotejeaza:
1. Un desen sau model industrial inregistrat cu termenul de protectie fiind de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii cu
inca patru perioade successive. In total va fi 25 de ani. Dupa 25 de ani DMI va cadea in domeniul public.
2.Se protejeaza un DMI neinregistrat pe o perioada de 3 ani de la data cind a fost facuta public pentru prima oara.
Dubla protectie acorda aceleiasi personae sau cu consimtamintul ei unei elte personae in conformitate cu legislatia
privind drepturile de autor cu inceperea de la data la care au fost create sau fixate sub orice forma. Recunoasterea
drepturilor altei personae nu prejudiciaza si nu exclude protectia acordata celeiasi personae sau cu consimtamintul
ei unei alte personae prin alte dispozitii legale privind proprietatea intelectuala in special cele referitoare la marci,
brevete de inventii, caractere tipografice, topografiilor ale circuitelor integrate si concurenta neloiala.
2. Brevetarea în străinătate şi protecţia internaţională a obiectelor proprietăţii industriale.

 Identificaţi şi relataţi succint despre convenţiile internaţionale menite să protejeze obiectele proprietăţii
industriale.
1. conv de la Paris din 20.03.83- scopul principal al conventiei consta in elaborarea unor conditii favorabile
pentru brevetarea obiectelor de proprietate industriala unor cetateni unor state pe teritoriul altor state.
2. Tratatul de la Budapesta priv recunoasterea internatioanala a depozitului micro organismului in scopul
asigurarii protectiei prin brevete.
3. Aranjamentul de la Strasburg privind clasificarea internationala a brevetelor de inventie.
4 Tratatul privind dreptul brevetelor adoptat la conferinta diplomatika din 01.06.2000.
5. Conv Euroasiatika privind brevetele in componenta conventiei intro 9 state - Statele-parti la prezenta
Conventie (in continuare - Statele contractante) in persoanele Guvernelor, Avand drept principiu dorinta de a
intensifica colaborarea in domeniul protectiei inventiilor, Avand tendinta de a crea un sistem interstatal de
obtinere a acestei protectii pe baza brevetului unic,valabil pe teritoriul tuturor Statelor contractante, Dorind in
acest scop sa incheie Conventia, ea fiind un acord special in conformitate cu articolul 19 al Conventiei de la Paris
cu privire laprotectia proprietatii industriale din 20 martie 1883, si Acordul privind brevetul regional in
conformitate cu articolul 45 (1) al Tratatului de cooperare internationala in domeniul brevetelor din 19 iunie 1970.
 Analizaţi modalităţile de brevetare în străinătate a invenţiilor.
Exista 2 cai de brevetare in starinatate:
1. Calea nationala- reprezinta brevetarea inventiei dupa regulile de depunere, termenele de depunere si limba
fiecarei tari in parte. Deobicei acest lucru este efectuat de un mandatar al tarii desemnate.
2. Calea internationala- este mai putin costisitoare mai rapida pt obtinerea brevetului in tarilemembre ale Conv de
la Paris. Actul de baza este tratatul de cooperare in domeniul inventiilor. Cererea internationala se depune
obligatoriu dupa expirarea termenului de 3 luni de la data depunerii cerrerii nationale la AGEPI. Cererea se
depune in 3 exemplare. Un exemplar la Biroul international al OMPI in Geneva. In acest moment are loc
inceputul fazei nationale de examinare a cererii internationale, cind fiecare tara desemnata independenta de
celelalte verifica brevitabilitate inventiei si hotareste fie raspingerea cererii fie eliberarea brevetului national.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, stabiliţi care este corelaţia dintre prioritatea invenţiei şi
brevetarea în străinătate a invenţiei.
Prioritatea poate fi rpivita ca o fictiune legala in termenul careia toate cererile ulterioare de brevet sint considerate
ca si cum ar fi depuse la aceeasi data ca si prima cerereavind prioritate fata de alte personae care au depus cereri
de brevet pt aceeasi inventiei in intervale respective de prioritate. Deci corelind cu brevetare in starinatate
mentionam ca dreptul de prioritate va fi recunoscut pt orice deposit care are valoarea unui deposit national
reglemenrtat, conform legislatiei nationale a statului in care a fost constituit sau conform acordurilor bilaterale ori
multi laterale sau conventiilor regionale. Astfel cererea privind brevetabilitatea inventiei va fi acordata de catre
statul in care a fost depusa cererea. Evidentiem ca ca brevetarea se obtine prin depunerea cererii PCT sau prin
depunerea cererii de brevet euroasiatic la OEAB. in ambele cazuri AGEPI e in calitate de oficiu receptor.
3. Termenul de protecţie al dreptului de autor. Simbolul ocrotirii dreptului de autor. Înregistrarea obiectelor
dreptului de autor şi drepturilor conexe.
 Identificaţi simbolul ocrotirii dreptului de autor şi definiţi prezumţia paternităţii. Care este valoarea lor.
Simbolul ocrotirii dr de autor este litera Latina C de tipar inclusa intr-un cerc ©- copyright,celelalte 2 elemente
sint numele titularului dr exclusive de autor si anul primei publicar..Paternitatea apartine persoanei sub al carei
nume a fost publicata opera daca nu exista altedovezi. Cu ajutorul paternitatii putem stabili cu certitudine autorul
operei respective, prindepunerea la AGEPI a actelor si cerrerii de inregistrare a dr de autor. Semnul literii latine
Cinclusa intr-un crec reprezinta o dovada a legalitatii dr de autor a operei respective .
 Analizaţi comparativ termenele de protecţie în dreptul de autor (operele anonime şi pseudonime, operele
create în coautorat, operele publicate după moartea autorului, operele audiovizuale, aperele de artă
aplicată) şi în dreptul de proprietate industrială (invenţii, modele de utilitate, desene şi modele industriale,
mărci, denumiri de firme, denumiri de origine etc).
Dr de autor asupra operei vizuale este ocrotit timp de 50 de ani, iar asupra operei de artadecorative si aplicata timp
de 25 de ani. Dr de autor asupra unei opera anonime sau aparute subpseudonim ramine in vigoare timp de 70 dupa
publicarea ei. Editura care a publicat legal operasub pseudonim sau anonim se considera reprezentant al autorului
si in aceasta calitate are dr sase ocroteasca dr si interesele ale acestuia. Dr de autor asupra operei aparute pt prima
data incurs de 30 de ani dupa decesul autorului este ocrotita timp de 70 de ani de la data publicarii. Drde autor
asupra operei create in copartenitate se ocroteste pe tot timpul vietii fiecaruia dintrecoautori sit imp de 70 de ani
incepind de la 1 ianuarie al anului urmator decesului ultimului dincoautori. Durata unui brevet de inventie este de
20 de ani, incepind cu data de deposit a cereriide brevet de inventii. Durata scurta este de 6 ani, incepind cu data de
deposit a cererii de brevetde inventie de scurta duarta .
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, stabiliţi care va fi termenul de protecţie al dreptului la paternitate
şi al dreptului la nume dacă opera fost creată la data de 31 decembrie 2003? Argumentaţi răspunsul.
Autorul operei benificiaza de urmatoarele dr personale:
1. dr la paternitate
2. la nume
3 la integritatea operei
4 la stima si reputatia ei de a da publicitatii operei.
Dr personale ale autoruluinu pot fi instrainate si sint imprescriptibile in caz de cedare a dr patrimoniale. Trebuie
samentionam ca termenul de protectie al dreptului la paterniatete si al dreptului la nume exista atitcit exista opera.
Aprob
TESTUL nr. 14
1. Protecţia juridică a mărcilor de produs şi de serviciu: noţiunea, condiţiile de protecţie.

 Identificaţi marca în sitemul de mijloace de individualizare a comercianţilor şi a produselor lor pe piaţă.
Marca este un semn suscepibil de reprzentare grafica care serveste la deosebirea produselor . serviciilor unei pers
fizice sau jur de produsele sau serviciile altei pers fizice sau jur. Prin semn susceptibil de reprezentare grafica
intelegem: litere,slogane,cuvinte, culori ,desene,elemente figurative, forme tridimensionale, orice combinatie a
acestora. Principala functie a marcii este cea de diferentiere a produselor sau serviciilor unei pers fizice sau jur de
produsele sau serv altei pers fizice sau jur. Marca individualizeaza produsele aflate pe piata punind pe producator
la adapost de situatia ca marca sa fie utilizata de concuretii sai. Sub acest aspect, marca devine un instrument de
atragere a clientelei prin aprecierea de care se bucura in rindul cumparatorilor. Incepind prin a diferentia subiectele
de marca ajunge sa diferentieze obiectele sau subiectul material al drepturilor respective .Astfel, functia de
diferentiere a producatorului a devenit o functie de diferentiere si identificare a produselor. Pe linga aceasta
functie sunt si altele nu mai putin importante,marca deasemenea are functia de organizare a pietei, Aceast` functie
se reflecta in special asupra distributiei, prin reducerea rolului distribuitorului la simplul atribut al aprovizionarii,
fie prin transformarea sa intr-un responsabil al calitaiiprodusului. Cerintele economice si comerciale au transformat
marca in principalul instrument al marketing-ului. garantie a calitatii, Cu ajutorul marcii, consumatorul ajunge sa
identifice un anumit produs pe care il prefera datorita calitatilor sau modului de prezentare. Marca devine pentru
consumator o garantie a calitatii constante a unui anumit produs, fara ca aceasta garantie sa fie de natura juridica.
Deconcurenta, unele marci au ajuns sa se identifice cu produsul. Acest mecanism consolideaza functia de
concurenta, functie care s-a simplificat pina la denaturare odata cu dezvoltarea publicitatii, deoarece marca a
devenit un mijloc de presiune asupra cererii, prin diferentierea artificiala a produselor combinatecu publicitatea
excesiva. De reclama sau publicitate, forta reclamei tine de insasi originalitatea marcii, de impresia pe care o
produce asupra consumatorului. Prin forta de atractie pe care a dobindit-o, marca devine un element autonom al
schimbului comercial, depasind stadiul de element accesoriu al produsului. De protectie a consumatorlului, pentru
consumator marca presupune o calitate constanta de aceea este important sa existe o informare corecta a
consumatorului, astfel incit sa fie protejat impotriva inselaciunii.
 Analizaţi condiţiile la care trebuie să corespundă marca de comerţ la înregistrare.
Pentru ca o marca sa fie inregistrata ea tre sa indeplineasca careva conditii:
1. Sa fie un semn susceptibil de reprezentare grafica,sa fie exprimata prin
lutere,cuvinte,slogane,desene,culori,elemente figurative,orice combinatie a acestora.
2. Licitatii, marca sa nu contravina ordinii publice si bunurilor moravuri,sau sa contina informatii false sau
inselatoare care duc in eroare consumatorul.
3. Disponibilitatii,semnul ales ca marca nu trebuie sa fi fost anterior apropiat de o alta persoana,sau sa nuaduca
atingere drepturilor dobindite anterior de o alta persoana.
4. Distinctivitatii, marca nu trebuie sa reprezinte un termen generic sau uzual, sa nu fie anterior folosita in viata de
zi cu zi sau sa nu fie un termen care a devenit uzual in timp.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, deosebiţi şi caracterizaţi subiecţii dreptului subiectiv asupra
mărcii.
Dreptul la marca o pot avea-o persoana-un colectiv ,grup sau asociatieOrice persoana fizica sau jur poate cere
inregistrarea unui seman ca marca .Persoane fizice /jur –din RM(actoineza in fata AGEPI personal sau prin
intermediul reprezentantului ,imputernicit prin procura. --straine(actioneaza in fata AGEPI
numai prin reprezentantul in propr. Industriala din RM Titularii de marci pot fi:I marci individuale-persoane
fizice sau jur ,cetateni ai RM sau strainiII marci de srviciu-persoane jur.Folosirea acestor marci se face de personae
autorizate de acesteaIII marci de certificare-persoane jur legal abilitate sa sa exercite controlul produselor sau
serviciilorTitularul de marci ,pe intreg termenul de valabilitate a marcii are dr exclusive de a dispune de marca,de
ao folosi pe teritoriul RM si de a inerzice altor personae sa folosasca fara consimtamintul sau in operatiunile
comerciale semene identice ori similare p/u produse sau servicii identice/ similare celor p/u care marca a fost
inregistrata,in caz ca astfel exista risc de confuzie.Dr exclusive nu se extinde asupra elementelor marcii care nu
pot fi inregistrate independent in calitate de marca.Dr exclusive nu se extindeasupra marcilor detinute si folosite
legal pina la 1 ianuarie 1992 de 2 sau mai multe pers jur.Ele se declara proprietate astatului.Marimea platilor p/u
folosirea marcilor proprietate de stat se stabileste prin lege.
2. Încetarea valabilităţii brevetului.

 Enumeraţi cazurile de încetare a valabilităţii brevetului.
1.Depunerea cereri de catre titular de renuntare la brevetul de inventie
2.Expirarea termenului de protectie 3.
Neachitarea taxelor de eliberare a brevetului de inventii si mentinerea in vigoare
 Analizaţi procedura de renunţare a titularului de brevet la brevet.
Titularul brevetului poate sa renunte la brevet ,depunind ocerere, in scris la AGEPI . Renuntarea la brevet produce
efecte numai dupa inscrierea ei in registrul national de brevete de inventie ,mentiunea privind renuntarea se
publica in BOPI. Titularu are obligatia concomitent cu depunerea cererii la AGEPIsa comunice in scri
inventatorul(in cazul in care titularul este o alta pers decit inventatorul)intentia de a renunta la brevet. In acest caz
inventatorul in termen de 3 luni de la data la care titularu ia comunicat intentia sa de a renuntare la brevet,are
dreptul preferential de a obtine brevetul pe numele sau.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, deosebiţi esenţa examinării în fond a brevetului. Cine poate
solicita examinarea în fond a brevetului? Care vor fi efectele în cazul în care solicitantul nu depune
demersul cu privire la expertizarea cu sau fără examinarea în fond a cererii de brevet? Argumentaţi
răspunsurile.
3. Licitatii, marca sa nu contravina ordinii publice si bunurilor moravuri,sau sa contina informatii false sau
inselatoare care duc in eroare consumatorul. 3.
Disponibilitatii,semnul ales ca marca nu trebuie sa fi fost anterior apropiat de o alta persoana,sau sa nu aduca
atingere drepturilor dobindite anterior de o alta persoana.
4. Distinctivitatii, marca nu trebuie sa reprezinte un termen generic sau uzual, sa nu fie anterior folosita in viata de
zi cu zi sau sa nu fie un termen care a devenit uzual in timp.
1.3 Deosebiti si caracterizati, subiectii dreptului subiectiv asupra marci Dreptul la marca o pot avea-o persoana-un colectiv ,grup sau
asociatieOrice persoana fizica sau jur poate cere inregistrarea unui seman ca marca .Persoane fizice /jur –din RM(actoineza in fata AGEPI
personal sau prin intermediul reprezentantului ,imputernicit prin procura. --straine(actioneaza in fata AGEPI numai prin
reprezentantul in propr. Industriala din RM Titularii de marci pot fi:I marci individuale-persoane fizice sau jur ,cetateni ai RM sau strainiII
marci de srviciu-persoane jur.Folosirea acestor marci se face de personae autorizate de acesteaIII marci de certificare-persoane jur legal
abilitate sa sa exercite controlul produselor sau serviciilorTitularul de marci ,pe intreg termenul de valabilitate a marcii are dr exclusive de a
dispune de marca,de ao folosi pe teritoriul RM si de a inerzice altor personae sa folosasca fara consimtamintul sau in operatiunile
comerciale semene identice ori similare p/u produse sau servicii identice/ similare celor p/u care marca a fost inregistrata,in caz ca astfel
exista risc de confuzie.Dr exclusive nu se extinde asupra elementelor marcii care nu pot fi inregistrate independent in calitate de marca.Dr
exclusive nu se extindeasupra marcilor detinute si folosite legal pina la 1 ianuarie 1992 de 2 sau mai multe pers jur.Ele se declara
proprietate astatului.Marimea platilor p/u folosirea marcilor proprietate de stat se stabileste prinlege. II Incetarea valabilitatii brevetului
2.1 Enumerati cazurile de incetare a valabilitatii brevetului
1.Depunerea cereri de catre titular de renuntare la brevetul de inventie
2.Expirarea termenului de protectie
3. Neachitarea taxelor de eliberare a brevetului de inventii si mentinerea in vigoare
2.2 Analizati procedura de renuntare a titularului de brevet la brevet
Titularul brevetului poate sa renunte la brevet ,depunind ocerere, in scris la AGEPI . Renuntarea la brevet produce
efecte numai dupa inscrierea ei in registrul national de brevete de inventie ,mentiunea privind renuntarea se
publica in BOPI. Titularu are obligatia concomitent cu depunerea cererii la AGEPIsa comunice in scri
inventatorul(in cazul in care titularul este o alta pers decit inventatorul)intentia de a renunta la brevet. In acest caz
inventatorul in termen de 3 luni de la data la care titularu ia comunicat intentia sa de a renuntare la brevet,are
dreptul preferential de a obtine brevetul pe numele sau.
2.3 Aplicind prevederile legislatiei in vigoare,deosebiti esenta examinarii in fond a brevetului. Cinepoate
solicita examinarea in fond a brevetului? Care vor fi efectele in cazul in care solicitantul nu depune
demersul cu privire la expertizarea cu sau fara examinarea in fond a cererii de brevet? Argumentati
raspunsurile.Cererea de examinare in fond se depune la AGEPI intr-un exemplar si se redacteaza pe un formular
aprobat de AGEPI. In cadrul examinarii in fond se examineaza noutatea inventiei.In termen de 30 luni de la data
de depozit solicitantul are obligatia de a depune un demers vis-a-vi de realizarea examinarii in fond, in acest
demers solicitantul are 2 obtiuni:
a)solicitarea de realizare a examinarii in fond
b)solicitarea de nerealizare a examinarii in fond si eliberarea brevetului de inventie pe raspunderea solicitantului
Examinarea in fond dureaza pe o peropada de 18 luni,daca solicitantul depune un demers de solicitarea
aexaminarii in fond atunci pentru stabilirea stadiului tehnicii,documentarea va contine cel putin urmatoarele
informatii: -cererile sau brevetele
de inventii publicate in RM,FR,Elvetia,M.Britanie,Ru, Danemarca s.a -certificatele de autor eliberate
in uniunea sovietica -cererile sau certificatele ale modelelor
de utilitate publica in RM, RU, FR Daca brev de inv este eliberat pe raspunderea
solicitantului documentarea va include : -brevetele sau cererile de brevet de inventie ale RM si
oficiului EuroAsiatic -certificatele sau cererile de modele de utilitate ale RM
-certificat de autor eliberat in perioada sovietica
Nedepunera demersului duce la ceea ca cererea se considera a fi retarasa
3. Dreptul de autor asupra operelor de artă plastică. Dreptul de acces şi dreptul de succedare.
 Identificaţi şi caracterizaţi succint particularităţile operei de artă plastică.
Operele de arta plastica au urmatoarele particularitati:
-legatura indisolubila cu obiectul material in care este incorporata opera,adica opera nu poate fidivizata de obiectul
material in care a fost incorporata ca ex. Nu putem diviza pictura de pepinza.
– principiul executiei personale, operele de arta plastica nu pot fi executate de terti.
– drepturile specifice acordate titularilor drepturilor asupra operelor de arta plastica si anumedreptil de acces.adica
dreptul de a I se permite autorului de a reproduce opera sa si dreptul desuccedare care consta in faptul ca in fiecare
caz de revinzare publica autorul are dreptul la oremuneratie de 5% din pret cu conditia sa nu fie mai mic de 20
salarii minime.
 Analizaţi obligaţiile autorului faţă de persoana care este reprezentată în opera de artă plastică.
Pentru valorificarea operelor de arta plastica ce contine portretul unei persoane este nevoie deacordul acestei
persoane reprezentate sau a mostenitorilor ei ,dar la aceasta regula sunt siexceptii.Nu se cere permisiunea
persoanei ce apare in opera de arta plastica pentru valorificarealor daca persoana este model de profesie si a primit
remuneratia in bani pentru pozarea ei , saudaca portretul persoanei este doar un detaliu al unei imagini de
ansamblu care reprezinta oadunare,un peizaj sau o manifestatie publica,sau daca portretul este a unei persoane
generalcunoscute care a fost realizat prin executarea atributiilor de serviciu sau in legatura cuexercitarea unei
activitati publice.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, efectuaţi o analiză a dreptului de succedare şi de acces, ca
drepturi suplimentare a autorilor operelor de artă plastică.
Autorul operei de arta plastica este in drept sa ceara de la proprietarul operei ca acesta sa-I deaposibilitatea de a
reproduce opera sa(dreptul la acces),totodata nu se poate cere de la proprietarexpedierea operei catre autor,autorul
isi poate vizita opera sa,in conditii rezonabile. In fiecarecaz de revinzare publica aoriginalului operei de arta
plastica ( prin licitatie,magazin,salon de arta…) autorul sau mostenitorii lui au dreptul la primirea de la vinzator a
unei remuneratii in proportie de 5% din pretul de revinzare(dreptul de succedare) daca acest pret nu e mai mic de
20 salarii minime. Acest drept este inalienabil pe viata si trece exclusiv la mostenitori autoruluiprin lege sau prin
testament pentru termenul de valabilitate a dreptului de autor .
Aprob
TESTUL nr. 15
1. Drepturile subiective de autor.

 Enumeraţi drepturile subiective de autor.
Dreptul subiectiv de autor reprezinta ansamblu de imputerniciri ce ii revin autorului in rezultatulcrearii unei
opere ce corespunde tuturor conditiilor prevazute de legislatie. Drepturilesubiective de autor sunt: Dr de a efectua
liber anumite actiuni, acte juridice vizavi de operacreata de el si dr de a interzice persoanelor terte savirsirea
anumitor actiuni fara consimtamintulautorului. Dreptului subiectiv de autor ii sunt caracteristice urmatoarele
trasaturi: este un dreptabsolut,dr complex-asigura legatura personala si intelectuala a autorului cu
opera,acordinduianumite avantaje patrimoniale, si deasemena este un drept exclusiv- titularu exercita
toateatributele dreptului de proprietate in mod individual fara concursul altor persoane.
 Analizaţi comparativ dreptul moral la nume şi dreptul la paternitate.
Dreptul la paterniatatea operei este cea mai importanta prerogativa a autorului,este dreptul de ase considera autor
al operei si de a cere o astfel de recunoastere inclusiv prin indicarea numeluisau pe fiecare exemplar sau
interpretare publica.Dreptul la nume este dreptul autorului sa decidacum va figura numele sau n procesul
valorificarii operei. Autorul isi poate exercita dreptul lanume in citeva moduri:
a)prin indicarea numelui adevarat ,-nume,prenume,patronimic
-nume,prenume – numele si prima litera a prenumeluib)prin pseudonim(nume adoptat prin care autorul isi
ascunde adevarata identitate sau anonimat(nici indicarea numelui nici pseudonimului) . Operele publicate in
anonimat sau sub pseudonimsunt editate sub numele editurii care editeaza opera.Cind se incalca dreptul la
paternitate se incalca si dreptul la nume, sunt exceptii cind se incalcadreptul la nume nu si la paternitate
ex.publicarea unei poiezii sub numele lui Eminescu,autorulvalorifica opera proprie sub numele unui autor notoriu
sau cunoscut.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, stabiliţi în ce an va expira termenul de protecţie al unei opere
publicate sub pseudonim dacă opera a fost publicată pe data de 7 octombrie 2000? Dar dacă autorul îşi divulgă
identitatea peste 2 ani de la publicare? Argumentaţi răspunsurile.
conform legii cu privire la dr de autor si dr conexe dr de autor asupra unei opere aparutesub pseudonim ramine in vigoare
timp de 70 ani dupa publicarea ei, termenul ei incepind sacurga de la 1 ianuarie al anului urmator aparitiei operei, deci de
la 7 octombrie 2001,opera va fiprotejata pina la 7 octombrie 2071. In caz ca in acest termen autorul operei aparute
subpseudonim isi va dezvalui identitatea sau identitatea lui nu va trezi indoiele atunci dr de autor e valabil pe tot parcursul
vietii autorului plus 70 ani dupa deces, termenul incepind sa curga de la1 ianuarie al anului urmator decesului autorului.
2. Organizaţiile naţionale şi internaţionale împuternicite cu promovarea proprietăţii intelectuale.

 Identificaţi organizaţiile naţionale şi internaţionale împuternicite cu funcţia de promovare a proprietăţii
intelectuale.
AGEPI- organizatie nationala ("Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova. OMPI-
Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (conform denumirii originale din engleză, [The] World
Intellectual Property Organization sau WIPO) este una din agenţiile specializate ale Naţiunilor Unite. WIPO a fost
creată în 1967 su scopul declarat de a încuraja activitatea creatoare şi promovarea proprietăţii intelectuale oriunde
în lume. WIPO are în mod curent 183 de state membre, administrează 23 de tratate internaţionale , având sediul
mondial în Geneva, Elveţia.
 Caracterizaţi funcţiile şi atribuţiile AGEPI.
AGEPI are urmatoarele functii de baza:
- elaboreaza propuneri referitoare la politica de stat si la cadrul normativ-legislativ privind protectia proprietatii
intelectuale; organizeaza si gestioneaza sistemul national de protectie a proprietatii intelectuale;
elaboreaza propuneri privind dezvoltarea sistemului national de protectie a proprietatii intelectuale si
supravegheaza executarea si respectarea legislatiei Republicii Moldova si a tratatelor internationale in domeniu la
care Republica Moldova este parte;elaboreaza, coordoneaza si executa programele de dezvoltare si acordurile de
colaborare cu alte tari sau organizatii internationale in domeniul sau de activitate;elaboreaza si implementeaza
programe de formare teoretica si practica si de perfectionare a specialistilorin domeniul proprietatii
intelectuale;receptioneaza si supune expertizei cererile privind eliberarea titlurilor de protectie pentru obiectele
proprietatii intelectuale;gestioneaza registrele nationale de cereri si titluri de protectie acordate pentru inventii,
pentru noi soiuri de plante, pentru marci de produse si servicii, pentru denumiri de origine ale produselor, pentru
desene simodele industriale, pentru modele de utilitate, pentru topografii ale circuitelor integrate, pentru alte
obiecte ale proprietatii industriale, registrele nationale ale contractelor de licenta si cesiune, ale reprezentantilor,
evaluatorilor si consilierilor in domeniul proprietatii intelectuale;examineaza si inregistreaza contractele de
licenta, de cesiune, de gaj si de franchising al drepturilor privind obiectele proprietatii industriale;publica si
difuzeaza descrierile brevetelor de inventie;
-elaboreaza, publica si difuzeaza Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, revista de proprietate intelectuala
„Intellectus”, alte publicatii in domeniu;
-organizeaza, certifica si autorizeaza activitatea reprezentantilor, consilierilor si evaluatorilor in domeniul
proprietatii industriale;
-acorda solicitantilor, la cerere sau in mod planificat, servicii sau asistenta de specialitate in domeniul proprietatii
intelectuale;
-asigura protectia drepturilor si intereselor legitime ale autorilor, titularilor dreptului de autor si ai drepturilor
conexe;
-monitorizeaza activitatea organizatiilor de administrare colectiva a drepturilor patrimoniale;
- administreaza drepturile patrimoniale ale autorilor, titularilor dreptului de autor si drepturilor conexe, precum
si ale succesorilor lor de drepturi, care nu au transmis drepturile lor patrimoniale organizatiilor de gestiune
colectiva a drepturilor patrimoniale;
-intocmeste, in conformitate cu legislatia in vigoare, procese-verbale privind incalcarea drepturilor de autor si/sau
conexe;
-elibereaza marcaje de control, conform legislatiei in vigoare.
Atributiile AGEPI
-elibereaza titluri de protectie ,-acorda asistenta jur autorilor si titularilor dr de autor,
- asigura promovarea proprietatii intelectuale pe plan national si international,
-administreaza,pastreaza, dezvolta si comercializeazabazele de date in domeniul protectiei proprietatii intelectuale
prin schimburi internationale si achizitii,- inregistreaza rezultatele cercetarilor stiintifice.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, stabiliţi care este rolul AGEPI în cazul brevetării în străinătate pe cale
internaţională.
Brevetarea în stăinătate a invenţilor create în RM se face după o perioadă de 3 luni de la data depunerii cererii la
AGPI.Căi de protecţie a invenţiei în străinătate: CALEA NAŢIONALĂ- conform principiilor de bază ale convenţiei de la
Pris pentru prtrotecţia proprietăţii industriale, orce solicitant care a depus o cerere de brevet la AGPI , poate înregistra în
termen de12 luni, o cerere debrevet pentru invenţiarespectivă în oricare din ţările membre ale Convenţiei, invocînd
prioritatea cererii iniţiale.CALEA REGIONALĂ- în baza Convenţiei şi a acordurlor regionale prin depunerea unei cereri
la un oficiu receptor, poate fi obţinut un brevet regional care este valabil în mai ulte ţări:- brevet european- brevet
euroasiatic OEAB,
- brvet OAPI- brevet ARIPO.CALE INTERNAŢIONALĂ- în baza tratatului de cooperare în domenilu brevetelor (PCT)
depunerea la oficiul receptat a unei cereri de protecţie(cereri internaţionale) cu desemnarea în cerere a tuturor statelor în
care se doreşte protecţia. Produce efectele unei cereri naţionale în fiecare stat contractant desemnat pentru obţinerea unui
brevet în această ţară cu achitarea taxelor respective.Se depune cerere în 3 exemplare in limba: franceză, engleză,
germană, rusă.1 exepar rămîne la oficiul receptor1 ex.se transmite biroului matern – pentru examinarea preliminară1ex. Se
transmite institutului naţional de brevete- pentru examinarea n fond.În termen de 18 luni de la data de depozit se publică
cererea în BOPI.
3. Limitarea drepturilor interpretului, producătorului de fonograme, şi organizaţiei de difuziune. Termenul de
protecţie. Semnul de protecţie.
 Identificaţi esenţa şi natura juridică a sistemului de protecţie al drepturilor conexe.
Natura juridica a sistemului de protective a drepturilor conexe cuprinde totalitatea drepturilorinterpretului,
drepturilor producatorilor de fonograme si drepturile organizatiilor de difuziune.Drepturile interpretului sunt: -dr
la nume; -la stima reputatiei;-dr de a permite sau interziceefectuarea urmatoarelor actiuni: imprimarea interpretarii
inca neimprimate, reproducerea suborice forma si mod, comunicarea pe cale radioelectrica, cablu, comunicare
publica cu uneleexceptii, comunicarea pentru informare generala;- are dreptul sa ofere autorizatii prin
incheiereaunui contract in scris cu beneficiarul; -drepturile exclusive ale interpretului pot fi transmise
princontract. Drepturile producatorului de fonograme: -valorificare ei in orice forma si mod;-dr laremuneratie;-dr
de a permite sau a interzice efectuare anumitor actiuni cum ar fi: reproducereadirecta sau indirecta sub orice
forma, mod, difuzarea exemplarelor de fonograma, modificareasau transformarea in orice alt mod a fonogramei,
importul exemplarelor de fonograma in scopuldifuzarii, comunicarea pentru informare generala prin cablu sau
prim mijloacele comunicariiradioelectrice, darea lor in chirie, transmiterea lor altor personae prin contract.
Drepturileorganizatiilor de difuziune: -dr exclusive de a-si valorifica emisiunile sub orice forma inclusivedr la
remuneratie; -dr de a permite sau interzice efect urmatoarelor actiuni: imprimareaemisiunii, reproducerea
imprimarii emisiunii, translarea simulata pe cale radioelectrica sau princablu a emisiunii sale de catre o alta
organizatie de difuziune, translarea emisiunii pe calearadioelectrica sau prin cablu, translarea emisiunii in locurile
in care intrarea este cu plata.Comunicarea pentru informare generala prin cablu sau prin mijl radioelectrice
 Analizaţi limitele de exercitare al drepturilor exclusive ale titularilor de drepturi conexe.
limitarea dr interpretului, prod de fonog si organ difuziune se permite fara consimtamintulinterpretului,
producatorului de fonograme, organiz de difuziune si fara plata remuneratieipentru valorificarea interpretarii,
fonogramei si emisiunii organizatiei de difuziune si aimprimarilor acestora in cazurile: citarii in forma de
fragmente scurte din interpretare,fonograme, emisiune cu conditia ca aceasta citare se face in scopuri stiintifice,
de cercetare,polemice, de critica si informative, intr-un volum determinat de scopul urmarit; ilustrarii cufragmente
mici a procesului didactic sau de cercetare stiintifica; includerea unor fragmente micidin interpretari, fonograme,
emisiuni in revista informative cotidiana. Se permite, faraconsimtamintul interpretului, produc fonograme si al
organiz de difuziune, valorificarea de catrepers fizice in scopuri personale a interpretarilor, emisiunilor si
inregistrarilor acestora, precumsi reproducerea fonogramelor. Aceste actiuni se efectueaza cu conditia achitarii
remuneratiei.
Limitarea dr conexe se aplica cu conditia ca ele nu prejudicieaza valorificare a normal aobiectelor de dr conexe
precum si a operelor incluse in acestea, nu lezeaza dr si intereselelegitime ale interpretilor, prod fonograme,
organiz de difuziune si ale autorilor acestor opere.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, deosebiţi termenul de protecţie al drepturilor conexe şi
modalitatea lui de calculare. Comparaţi semnul de protecţie al drepturilor conexe cu cel al altor obiecte ale
proprietăţii intelectuale.
Dr patrimoniale ale interpretului sint in vigoare timp de 50 ani de la data primei interpretari, drinterpretului la
nume,stima ,reputatie sunt ocrotite nelimitat. DR producatorilor de fonogramepatrimon, sunt in vigoare timp de 50 ani de
la data primei publicari a fonogramei sau primeiimprimari,daca in acet termen fonograma nu a fost publicata. Dr org de
difuziune sint in vigoare50 ani dupa transmiterea emisiunii de catre aceasta org prin cale radioelectrica(prin
cablu).Termenele stipulate mai sus urmeaza sa decurga de la 1 ianuarie al anului care urmeaza dupaanul in care a avut loc
faptul juridiccare servete drept temei pentru declansarea termenului.Drepturile morale sunt nelimitate, ocrotirea dr morale
dupa decesul autorului sunt exercitate demostenitori precum si de org autorizate in modul stabilit sa ocroteasca dr de
autor.In scopulsemnalari dr producatorului de fonograme si interpretul pot folosi semnele de ocrotire adrepturilor conexe
se indica pe fiecare exemplar de fonograma si\sau pe fiecare ambalaj aiacestuia si consta din 3 elemente, litera P intrun
cerc, numele(denumirea) titularului de drepturiconexe exclusive,anul primei publicari a fonogramei. In dreptul de autor
simbolul ocrotiriipentru a informa publicul despre dr sale titular,deasemenea se imprima pe fiecare exemplar aoperei care
la fel consta in trei elemente : C inclus intrun cerc, num,denumirea titularului drexclusive de autor,anul primei publicari a
operei.
Aprob
TESTUL nr. 16
1. Protecţia juridică a denumirilor de origine a produselor şi indicaţiilor geografice.

 Identificaţi şi definiţi categoriile de obiecte ce se includ în categoria „mijloace de individualizare a
comercianţilor şi produselor lor pe piaţă”.
Protecţia denumirii de origine şi a indicaţiei geografice Poate fi protejată în calitate de denumire de origine
denumirea geografică a unei regiuni sau localităţi, a unui loc determinat sau, în cazuri excepţionale, a unei ţări,
care serveşte la desemnarea unui produs:
a) originar din această regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din această ţară; şi
b) a cărui calitate sau caracteristici sînt, în mod esenţial sau exclusiv, datorate mediului geografic, cuprinzînd
factorii naturali şi cei umani; şi
c) a cărui producere, prelucrare şi preparare au loc în aria geografică delimitată. Poate fi protejată în calitate de
indicaţie geografică denumirea unei regiuni sau localităţi, a unui loc determinat sau, în cazuri excepţionale, a unei
ţări, care serveşte la desemnarea unui produs:
a) originar din această regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din această ţară; şi
b) care posedă o calitatespecifică, reputaţie sau alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei origini geografice; şi
c) a cărui producere şi/sau prelucrare, şi/sau preparare au loc în aria geografică delimitată.
Ca obiect mai poate fi: produsul agricol; material prima originala de pe un anumit teritoriu.
 Dezvăluiţi asemănările şi deosebirile dintre denumirile de origine a produselor, indicaţiile geografice şi
marcă.
Prin marca intelegem orice semn susceptibil de reprezentare grafica care serveste la deosebirea produselor sau
serviciilor unor personae fizice sau juridice de cele ale altor personae fiz sau jur. indicaţiegeografică – denumire a
unei regiuni sau a unei localităţi, a unui loc determinat sau, în cazuri excepţionale, a unei ţări, care serveşte la
desemnarea unui produs originar din această regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din această ţară şi
care posedă o calitate specifică, reputaţie sau alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei origini geografice şi a
cărui producere şi/sau prelucrare, şi/saupreparare au loc în aria geografică delimitată; denumire de origine –
denumire geografică a unei regiuni sau localităţi, a unui loc determinat sau, în cazuri excepţionale, a unei ţări,
care serveşte la desemnarea unui produs originar din această regiune, localitate, loc determinat sau ţară şi a cărui
calitate sau caracteristici sînt, în mod esenţial sau exclusiv, datorate mediului geografic, cuprinzînd factorii
naturali şi umani, şi a cărui producere, prelucrare şi preparare au loc în aria geografică delimitată;
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, stabiliţi formele şi metodele de apărare a mărcilor şi denumirilor de
origine a produselor.
Opoziţia (1) În termen de 3 luni de la data publicării cererii, orice persoană care are un interes legitim este în
drept să formuleze o opoziţie la înregistrare. (2) Opoziţia argumentată va fi prezentată în scris la AGEPI, fiind
însoţită de dovada achitării taxei stabilite. Dacă taxa nu este achitată în termen, se consideră că opoziţia nu a fost
formulată. Persoana carea formulat opoziţia poate prezenta, în termen de o lună de la data depunerii acesteia,
dovezi şi argumentesuplimentare în susţinerea opoziţiei. (3) Sînt admisibile spre examinare doar opoziţiile
parvenite la AGEPI în termenul fixat la alin.(1). (4) Opoziţia formulată împotriva înregistrării denumirii de
origine sau indicaţiei geografice este admisibilă numai dacă: a) demonstrează că nu sînt respectate condiţiile
menţionate la art.5 alin.(1) ori (2), după caz; sau b) demonstrează că denumirea solicitată spre înregistrare va fi
contrară prevederilor art.7 alin.(1) lit.d)sau art.7 alin.(2) ori (3); sau c) demonstrează că înregistrarea denumirii
solicitate va prejudicia existenţa unei denumiri total sau parţial omonime sau a unei mărci de produse sau servicii
ori existenţa produselor care se află legal pe piaţă de cel puţin 5 ani pînă la publicarea cererii, Competenţa în
soluţionarea litigiilor: Litigiile care apar la aplicarea prezentei legi se soluţionează de Comisia de contestaţii a
AGEPI, de Curtea de Apel Chişinău sau de un arbitraj specializat. Comisia de contestaţii a AGEPI soluţionează
litigiile privind contestarea deciziilor emise de subdiviziunile AGEPI.
Curtea de Apel Chişinău soluţionează litigiile privind:

a) acordarea dreptului de utilizare a denumirii de origine protejate sau a indicaţiei geografice protejate;
b) încălcarea drepturilor conferite prin înregistrarea denumirii de origine, indicaţiei geografice sau specialităţii
tradiţionale garantate;
c) acţiunile de apărare a dreptului de utilizare a denumirii de origine protejate sau a indicaţiei geografice
protejate;
d) anularea înregistrării unei denumiri de origine, indicaţii geografice sau specialităţi tradiţionale garantate;
f) revocarea dreptului de utilizare a denumirii de origine sau a indicaţiei geografice protejate;
g) acţiunile referitoare la declaraţia de neîncălcare a dreptului; (4) Arbitrajul specializat examinează litigiile
apărute atît în relaţiile contractuale, cît şi în cele necontractuale, ce ţin de proprietatea industrială, şi anume
privind:
a) eliberarea certificatului privind dreptul de utilizare a denumirii de origine protejate sau a indicaţiei geografice
protejate;
b) acordarea şi folosirea drepturilor conferite prin înregistrarea denumirii de origine, indicaţiei geografice sau
specialităţii tradiţionale garantate;
c) încălcarea dreptului de utilizare a denumirii de origine protejate sau a indicaţiei geografice.
2. Izvoarele şi principiile dreptului proprietăţii intelectuale.

 Identificaţi şi caracterizaţi izvoarele dreptului proprietăţii intelectuale.
Clasificind mentionam ca avem izvoare interne si internationale. Izvoarele se impart Izvoarele dr-lui de autor
Interne:
Constituţia RM;
Legea privind dr. de autor şi dr-le conexe;
Hot. Guvernului privind aprobarea Regulam. Agenţiei de Stat pentru dr-le de autor;
Hot. Guvernului despre tarifele minime ale remuneraţieide autor;Internaţionale:
- Convenţia de la Berna cu privire la protecţia operelor literare şi artistice (09.09.1886, a contribuit la
soluţionarea conflictelor dintre normele juridice existente în legislaţia diferitor ţări; a determinat contururile
obiectelor protejate de Convenţie, a extins protecţia juridică a fiecărei din opereleindicate pe teritoriul fiecărui
stat membru);
- Convenţia Mondială Universală cu privire la dr-le de autor (Geneva, 06.09.1952; prevede oferirea în fiecare stat
Contractant regimul naţional operelor publicate în orice alt stat Contractant, stabileşte durata minimă a dr-lor de
autor după moartea autorului, care nu poate fi mai mică de 25 de ani);
- Convenţia Internaţională pentru protecţia dr-lor interpreţilor, ale producătorilor de fonograme şi ale
organizaţiilor de fuziune (Roma, 26.10.1961);
- Convenţia Mondială pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI)b) Izvoarele dr-
lui proprietăţii industriale.Interne:Constituţia RM; Legea privind brevetele de invenţie (18.05.1995);Legea privind
protecţia desenelor şi modelelor industriale;Legea privind protecţia soiurilor de plante;Legea privind mărcile şi
denumirile de origine ale produselor;Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;Legea cu privire la
patentele de întreprinzător;Legea privind protecţia consumatorilor;Hot. Guvernului cu privire la statutul Agenţiei
de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale (AGEPI).Actele adoptate de către AGEPI.Internaţionale:Convenţia
de la Paris pentru protecţia propr. Industriale;Tratatul de cooperare în domeniulbrevetelor;Tratatul de la
Budapesta pentru recunoaşterea depozitului microorganismelor în scopul asigurării protecţiei prin
brevete;Convenţia pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale;
 Analizaţi principiile dreptului proprietăţii intelectuale.
Libertatea activităţii de creaţie.Orice persoană poate aborda orice problemă, orice temă pentru a-şi aplica asupra
acestora capacităţile sale creative şi a-şi exprima liber viziunea proprie în orice formă posibilă;Art. 4 Legea
privind dr-le de autor şi dr-le conexe; legea privind brevetele de invenţie.egalităţi în drepturi a autorilor, a
operelor obţinute prin activitatea de creaţie. în conformitate cu acest principiu sunt formulate: normele ce
determină modurile de dobîndire a dr-lor subiective asupra obiectelor propr. Intelectuale, normele ce determină
conţinutul dr. subiective, formele de exercitare, mijloacele de apărare a acestor dr-ri subiective;echităţii în
reglementarea relaţiilor de creare şi valorificare a obiectelor proprietăţii intelectuale.derivă de la principiul
egalităţii; îşi găseşte expresia în normele de ce determină obţinerea calităţii de autor şi coautor, ce prevăd
exercitarea dr-lor asupra operelor colective, normele ce prevăd remunerarea autorilor pentru valorificarea operelor
create, ce prevăd formele şi volumul de răspundere pentru încălcarea dr-lor subiective asupra obiectelor propr.
Intelect.îmbinării intereselor autorului cu cele ale societăţii. art. 32, 55 CRM, unde în art.32 se spune „libertatea
exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau drepturile unei alte persoane la viziune proprie”;
legiuitorul promovează acest principiu şi în alte legi, speciale. Cum ar fi în Legea privind drepturile de autor şi dr-
le conexe, unde se prevăd cazurile cînd dr-le de autor se limitează la valorificarea operelor în interesele altor
persoane şi ale societăţii fără acordul autorilor, cu, sau chiar fărăremuneraţie.realităţii şi garantării drepturilor. art.
1 alin(3) CRM, unde se specifică garantarea demnităţii, dr-lor şi libertăţilor omului, care prezintă valori supreme.
Legea privind drepturile de autor şi dr-le conexe, art.39, unde se prevede, spre ex.: „dr-le patrimoniale ale
autorilor şi titularilor de dr-ri sunt apărate în conformitate cu legislaţia salarizării, Remuneraţia de autor este
scutită de impozit pe valoarea adăugată”.Ocroteşte operele autorilor care nu au ajuns la majorat etc.stimulării
morale şi materiale a autorilor obiectelor propr. Intelect.se sintetizează şi din legislaţia cu privire la conferirea
titlurilor onorifice în diverse domenii de creaţie, cu privire la decorarea cu diverse semne de distincţie; persoanele
ce activează în domeniul activităţii creative se bucură de mare autoritate şi recunoştinţă din partea societăţii.
 Stabiliţi prerogativele de dezvoltare a sistemului de proprietate intelectuală în R.M. pe termen scurt, mediu şi de
lungă durată, în contextul intensificării progresului tehnico-ştiinţific la nivel internaţional.
Din punct de vedere a duratei lungi de dezvoltare a obictului DPI, au stat la baza citeva etape. Prima consta in
inventarea tiparului in 1445 de catre Johanes Gutenberg. A doua etapa fiindprima incercare de reglementare de
acordare a dr de autor afost actul numit partea Veneziana adoptata in 1474 ce continea principii aflate si in
prerzent. A treia fiind adoptarea actului statului Ana ,,LIPNEVICI,, din 1709 IN Anglia in care a fost stabilit
termenul de protectie a dr de autor pe o perioadade 21 de ani, ulterior fiind prelungit la 28 de ani. Daca sa vb
despre perioada medie de dezvoltare a DPI in RM putem evidentia urm acte normative. Adptare Hot Guv din
1993 cu priv la protectia proprietatii industriale, A doua fiind elaborarea legii priv dr la autor si dr conexe din
1994. Pe plan international maiavem Conv de la Berna priv prot operelor literare stiintifice din 1886 si
Constituirea BIRPI in 1893. IN anul 1967 biruorile internationale reunite pt proprietatea intelectuala este inlocuit
cu OMPI- scopul fiind de a incuraja activitatea creatoare si de a promova activ intelectuala in lume. In 1992 in
RM a fost creataADA. In 1994 in Rm a fost fondata Agentia de Stat pt Protectia Industriala numita AGEPI. In
2004 aceste doua au fuzionat si au format Agepi de astazi care are statut de pers jur de stat. Scopul fiind de a
acorda asistenta juridica, de a elibera titluri de protectie si care asigura promovarea proprietatii intelectuale
nationala si internationala.
3. Limitele de exercitare a dreptului de autor.

 Identificaţi cazurile cînd opera poate fi valorificată de o terţă persoană fără consimţămîntul autorului şi fără plata
remuneraţiei.
Se permite fără consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor şi fără plataremuneraţiei de autor,
dar cu indicarea obligatorie a numelui autorului, a cărui operă estevalorificată, şi a sursei de împrumut:
a) citarea din originalul şi din traducerea operelor publicate legal în articole şi lucrări critice, polemice, didactice,
ştiinţifice, informative, în trecerile în revistă ale presei, programelor deradio şi televiziune. Citarea fără plata
remuneraţiei de autor se permite în volumele:
-un fragment (proză) pînă la 400 de cuvinte;
-cîteva fragmente din aceeaşi operă: proză
- pînă la 300 de cuvinte în fiecare fragment, însănu mai mult de o coală de autor; poezie
- pînă la 40 versuri, cu condiţia că acest fragment nu constituie mai mult de o pătrime din opera în versuri citată;
b) reproducerea în original şi întraducere în presă, în programele de radio şi televiziune cu scop informativ a unor
fragmentedin operele publicate (dacă o astfel de reproducere constituie o parte a reportajului), dindiscursurile şi
rapoartele ţinute în public, precum şi din articolele publice vizînd problemeleeconomice, politice, sociale
religioase actuale. Totodată, organizaţiile de difuziune pot imprimaaceste opere numai pentru valorificarea lor pe
termen scurt (pînă la şase luni);
c) reproducereacu caractere punctate în relief pentru nevăzători a operelor publicate, cu excepţia celor special
create pentru astfel de procedee de reproducere;
d) interpretarea în public la ceremonii oficiale
şi religioase, precum şi la funeralii a operelor muzical e publicate legal;
e) reproducerea operelor pentru procedura judiciară şi administrativă în volumul determinat de aceste scopuri;
f)reproducerea sau comunicarea în public a operelor de arhitectură, fotografice, de artă plastică,
situate permanent în locurile de liber acces al publicului, cu excepţia cazurilor cînd imaginea operei este obiectul
principal al acestei reproduceri sau cînd este folosită în scopuri comerciale.
 Analizaţi acţiunile pe care le poate efectua persoana ce dispune în mod legal de un exemplar al unui
program pentru computer, fără acordul titularului şi fără plata remuneraţiei.
Decompilarea programelor pentru computer (1) Persoana care dispune în mod legal de un
exemplar al unui program pentru computer este în drept fără consimţămîntul autorului şi fără plata remunerării de
autor:
a) să introducă în programul pentru computer schimbări necesare pentru funcţionarea lui cu mijloacele tehnice
ale beneficiarului, să corecteze greşelile evidente,dacă contractul nu prevede altfel;
b) să pregătească un exemplar de rezervă al programului pentru computer, cu condiţia ca acest exemplar să fie
destinat pentru înlocuirea exemplarului pierdut, deteriorat sau devenit inutilizabil al titularului legal;
c)a stabili ideile şi principiile care stau la baza oricărui element al programului, dacă aceastase efectuează în
procesul oricărei acţiuni permise de lansare spre execuţie, reprezentare pemonitorul computerului, executare,
transmitere sau păstrare a programului.
(2) Exemplarul de rezervă al programului pentru computer nu poate fi folosit în alte scopuri,decît pentru cele
stabilite la alin.(1), şi trebuie să fie nimicit în cazul stingerii dreptului de posesie asupra exemplarului programului
pentru computer.(3) Persoana care în mod legal dispune de un program pentru computer are dreptul,
fărăconsimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor, să decompileze programul pentru computer
(să reproducă şi să schimbe codul
-obiect în textul-sursă) pentru a atinge capacitatea de interacţiune a lui cu alte programe, cu condiţia că:
a) informaţia necesară pentru atingerea capacităţii de interacţiune nu i
-a fost accesibilăacestei persoane din alte surse;
b) acţiunile indicate se vor limita doar la acele părţi ale programului decompilat, care sînt necesare pentru a atinge
capacitatea de interacţiune;
c) informaţia, obţinută ca rezultat al decompilării poate fi folosită numai în scopurile indicatemai sus, nu va fi
transmisă altor persoane şi folosită în vederea creării unui nou program de computer, analog programului
decompilat, sau pentru realizarea altor acţiuni ce încalcă dreptul de autor.
 Aplicînd prevederile legislaţiei în vigoare, analizaţi remuneraţia compensatorie pentru reproducerea operei
în scopuri personale (cuantumul, subiecţii plătitori, modalitatea de încasare, distribuire şi plată etc).
Titularul dreptului de autor asupra operelor reproduse în conformitate cu alin. (1) este în drept
să primească o remuneraţie compensatorie. Remuneraţia compensatorie în cuantum de 3% din
preţul de vînzare cu amănuntul o plătesc întreprinderile (inclusiv producătorii şi importatorii),care
comercializează echipament (audio şi videomagnetofoane şi alt echipament) şi suporturimateriale (peliculă, audio
-şi (sau) video-casete, discuri laser, compact-discuri etc.), utilizate
pentru o atare reproducere. Încasarea, distribuirea şi plata remuneraţiei compensatorii seefectuează de către una
din organizaţiile de administrare pe principii colective a drepturilor patrimoniale ale autorilor, interpreţilor şi
producătorilor de fonograme, în conformitate cuacordurile între aceste organizaţii. Dacă acordurile menţionate nu
prevăd altfel, remuneraţiacompensatorie se distribuie în felul următor: autorilor
- 40%, interpreţilor
-30% şi producătorilor de fonograme
-30%. Cuantumul remuneraţiei compensatorii şi condiţiile de plată a ei se stabilesc în contractele încheiate între
întreprinderile (inclusiv producătorii şi importatorii) sus-numite pe de o parte, şi organizaţiile de administrare pe
principii colective amdrepturilor patrimoniale ale autorilor, interpreţilor şi producătorilor de fonograme pe de altă
parte
Remuneraţia compensatorie urmează să fie distribuită autorilor sau altor titulari ai dreptului deautor şi ai drepturilor
conexe asupra operelor indicate la alin. (3), pornind de la probabilitatea căîn condiţii obişnuite aceste opere au fost
reproduse în scopuri personale. Nu se plăteşteremuneraţia compensatorie pentru echipamentul şi suporturile materiale in
dicate la alin. (3), în cazul în care acestea sînt obiect de export, pentru echipamentul cu menire profesională care nu poate
fi folosit în condiţii de casă, precum şi pentru echipamentele şi suporturile materialeimportate de către persoane fizice
exclusiv în scopuri personale.

Teste-Dr-propr-intelec Ever

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste-Dr-propr-intelec Ever

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

 Prezentaţi sub formă de schemă instituţiile şi obiectele Dreptului de Proprietate Industrială.

2. Perfectarea drepturilor asupra modelului si desenului industrial

 Analizaţi forma jurisdicţională şi nejurisdicţională de apărare a drepturilor subiective de autor.

Articolul 11. Metodele de apărare a drepturilor civile

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

1. Condiţiile de brevetabilitate a invenţiei.

3. Subiectele dreptului de autor.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

2. Noţiunea, clasificarea şi funcţiile mărcii de comerţ şi serviciu.

a) scrisă (manuscris, dactilografie, note muzicale etc.);

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

1. Obiectele invenţiei brevetabile. Clasificarea lor.

2. Prezentaţi deosebirile dintre sistemul de protecţie a mărcii şi denumirea de firmă

3. Conţinutul drepturilor patrimoniale de autor.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

1. Esenţa activităţii creative. Noţiunea şi condiţiile de protecţie a obiectelor dreptului de autor.

 Cf art.5 din L distingem urmatoarele conditii de protectie si trasaturi ale operei:

2. Procedura de obţinere a dreptului exclusiv asupra mărcii.

3. Obiectele dreptului de autor.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

1. Procedura de eliberare a unui brevet de invenţie.

3. Noţiunea de proprietate intelectuală. Instituţiile de bază ale dreptului de proprietate intelectuală.

Protejarea proprietății intelectuale are mai multe beneficii.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

1. Transmiterea drepturilor asupra mărcilor de comerţ.

2 Protecţia juridică a denumirii de firmă. Structura internă a denumirii de firmă.

3 Subiectii drepturilor conexe.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

1. Limitele de exercitare a drepturilor de către titularii brevetelor

e) punerea la dispoziţia publicului în regim interactiv a videogramei.

3. Protecţia juridică a operelor audiovizuale şi de arhitectură.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

1. Protecţia juridică a know-how-lui. Apariţia. Particularităţile.

3. Obiecte netradiţionale ale dreptului proprietăţii intelectuale. Concurenţa neloială.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

1. Drepturile subiective ale subiecţilor dreptului de brevet.

2. Refuzul de a înregistra o marcă. Decăderea titularului din dreptul subiectiv la marcă.

3. Apararea drepturilor subiective asupra brevetului.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

2. Transmiterea drepturilor privind invenţiile.

.........................................., domiciliată în:

2.2.1 Să prezinte autorului tema şi conceptul general al produsului final.

2.2.2 Să plătească onorariul (preţul) stabilit în contract.

2.3.2 La informaţie privind derularea procesului de creare a produsului final.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

1. Protecţia juridică a desenelor şi modelelor industriale: noţiunea, obiectele exluse de la protecţie.

2. Brevetarea în străinătate şi protecţia internaţională a obiectelor proprietăţii industriale.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

1. Protecţia juridică a mărcilor de produs şi de serviciu: noţiunea, condiţiile de protecţie.

2. Încetarea valabilităţii brevetului.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

1. Drepturile subiective de autor.

2. Organizaţiile naţionale şi internaţionale împuternicite cu promovarea proprietăţii intelectuale.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

1. Protecţia juridică a denumirilor de origine a produselor şi indicaţiilor geografice.

Curtea de Apel Chişinău soluţionează litigiile privind:

2. Izvoarele şi principiile dreptului proprietăţii intelectuale.

3. Limitele de exercitare a dreptului de autor.

S-ar putea să vă placă și