Subiectul I: Interacțiunea dintre mediu, societate şi cadrul normativ

Activităţi de evaluare:

a) Definiți noțiunea şi legătura dintre mediu, protecția mediului şi dreptul mediului. -3p.
Mediu – totalitatea factorilor naturali şi a celor creaţi prin activităţi umane, care în strînsă
legătură, interacţiune influenţează echilibrul ecologic, determină condiţiile de viaţă pentru
om şi cele de dezvoltare a societăţii umane.
Noţiunea de mediu poate fi examinată:
În sens restrîns: punct de reper pentru ,,tot ce ne înconjoară” serveşte omul (mediu uman).
În sens larg: totalitatea factorilor biotici, abiotici şi atropici în raport cu un obiect (grup de
obiecte) şi care (factorii) se găsesc într-o strînsă interdependenţă cu acest obiect

Dreptul mediului – acea ramură de drept care cuprinde normele juridice ce reglementează
relaţiile dintre persoane în legătură cu folosirea, protecţia, conservarea şi dezvoltarea
componentelor mediului.
Protecția mediului reprezintă ansamblul reglementărilor, măsurilor și acțiunilor care au
ca scop menținerea, protejarea și îmbunătățirea condițiilor naturale de mediu, ca și
reducerea sau eliminarea, acolo unde este posibil, a poluării mediului înconjurător și a
surselor de poluare.

b) Clasificați şi explicați abordările juridice a felurilor de interacțiune dinte mediu şi om. -5p.

Interactiunea economica-folosirea naturii de catre om pentru sadisfacerea necesitatilor

materiale si de productie .Omul influenteaza asupra mediului sau prin utilizarea resurselor
,prin schimbarea mediului sau prin utilizarea resurselor ,prin schimbarea mediului in
interes economic .
Activitatea negativa a omului asupra mediului din punct de vedere obiectiv se divizeaza in
3 forme :
Poluarea –modificarea fizica –chimica a continutului elementelor naturale care ameninta
viata si sanatatea oamenilor si starea mediului .
Poluarea poate fi :naturala ,atropogena (chimica ,fizica ),bilogica (contaminarea
microbiologiei a mediului prin inhalare sau inginerare)
Efectele poluarii la nivel global :crearea efectului de rsera ;poluarea aerului atmosferic
,poluarea oceanului planetar ;
Epuizarea pierderea treptata a celor resurse naturale care srvesc omului ca izvor al actelor
economice supuse epuizarii :padure ,apele potabile .
Distrugerea –pierderea treptata a calitatilor sau speciilor care servesc drept izvor al actelor
economice ,terenuri speciale de plante si animale .
Interactiunea ecologica –indreptata spre protectia si regeberarea resurselor naturale .
sec.19 – ideea protectiei monumentelor naturale
sec.20- ideea folosirii rationale a naturii
anii 60 sec.20 –ideea protectiei si imbunatatirii mediului .Au trecut prin 4 etape :
- De stabilire a efectelor negative ce survin in urma activitalir atropogene asupra
mediului ;
- De elaborare a programelor de protectie a mediului
- Realizarea programelor idreptate spre restabilirea mediului .\Conferinta de la Rio de
Janeiro
- Programe de dezvoltare durabile
- Trecerea la o economie verde ;

1
 c) Generalizați particularitățile funcției de mediu /ecologice a statului - 7p .
- Funcţia unui stat democratic reprezintă direcţiile principale sau de bază a activităţii sale,
determinate de necesitatea hotărârii anumitor probleme generale ale societăţii. Funcţia reprezintă
rolul statului în societate.
Principalul rol pe care îl joacă funcţia ecologică a statului se exprimă prin asigurarea ştiinţific
argumentată a corelaţiei intereselor ecologice şi economice a societăţii, să fie garanta în realizarea
şi apărarea drepturilor omului la un mediu sănătos, adecvat pentru viața şi sănătatea omului.
Funcţia ecologică a statului include în sine:
• Activitatea de administrare cu resursele naturale în interesul societăţii;
• Asigurarea folosirii raţionale a resurselor naturale în scopul prevenirii dispariţiei acestora;
• Protecţia drepturilor omului şi intereselor legitime.
Funcţia ecologică se realizează prin forme (metoda şi posibilitatea de executare a funcţiei).
Metodele de realizare a funcţiei ecologice sunt:
A. Normativă (folosirea actelor normative ecologice)
B. Organizatorică (aprobarea măsurilor economice, bugetare, fiscale)
standardizarea, expertiza, monitoringul ctc.
Pentru implementarea recomandărilor Conferinţei ONU 1992 de la Rio de Janeiro Parlamentul
RM adopta un șir de acte normative în domeniu, (a se vedea lista actelor normative)
La fel au fost adoptate acte ce reglementează baza politicii de mediu în etapa de tranziţie la
economia de piaţa, acestea sunt: Concepţii, Strategii, Programe, Planuri.

Subiectul II Regimul juridic de folosire a Apelor

Activitate de evaluare

a) Definiţi corpul de apă ca obiect al raportului juridic de folosire. -3p.

“Corpul de apă trebuie reprezinta o subunitate coerentă a bazinului (districtului)
hidrografic asupra căreia să se aplice obiectivele de mediu ale Directivei. Or, scopul
principal al procesului de identificare a „corpurilor de apă” este asigurarea unei stări care
să fie descrisă cu exactitate şi care să fie comparabilă cu obiectivele de mediu
Corpul de apa ca obiect al raportului juridic de folosire reprezinta o parte distinctă şi
semnificativă a unei ape de suprafaţă, cum ar fi un lac, un rezervor, un curent de apă, un
râu sau un canal, o parte a unui curent de apă râu sau canal, o apă de tranziţie sau un
segment din apele de coastă
b) Determinaţi specificul folosirii apelor şi ordinea de atribuire a lor în folosința specială. -
5p.
Conform Legii apelor din 23.12.2011 ,art.23
Folosinţa specială a apei
(1) Folosinţa apei care nu cade sub incidenţa art. 22 se consideră folosinţă specială şi
poate fi efectuată numai în bază de autorizaţie de mediu pentru folosinţa specială a apei.
(2) Sînt considerate folosinţă specială a apei şi următoarele activităţi:
a) captarea apei din sursele de apă de suprafaţă şi din cele subterane pentru alimentarea
cu apă destinată consumului uman;
b) captarea şi folosinţa apei din sursele de apă de suprafaţă şi din cele subterane în
scopuri tehnice şi industriale, inclusiv la prelucrarea produselor alimentare şi în
agroindustrie;
2
 c) captarea şi folosinţa apei din diferite surse pentru irigare;
d) folosinţa apei în acvacultură şi piscicultură;
e) deversarea apelor uzate;
f) utilizarea apei pentru generarea de energie hidro-electrică;
g) exploatarea de pontoane, debarcadere şi de alte structuri hidraulice pe terenul
fondului de apă;
h) dezvoltarea şi exploatarea comercială a plajelor şi a zonelor de agrement.
Priorităţi la folosinţa apei
(1) Satisfacerea necesităţii populaţiei în apă potabilă şi în apă pentru necesităţi casnice,
asigurarea debitelor salubre au prioritate faţă de folosinţa apei în alte scopuri.
(2) În cazul în care planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic nu specifică
o altă ordine de priorităţi la folosinţa şi la alocarea apei, inclusiv a celei subterane,
folosinţa specială a apei va fi conformată următoarelor priorităţi:
a) irigarea şi adăpatul animalelor;
b) activităţile industriale, inclusiv activităţile miniere şi activităţile în agroindustrie;
c) pescuitul şi piscicultura;
d) generarea de hidroenergie;
e) sportul şi agrementul;
f) alte domenii.
c) Argumentaţi cazurile de aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter penal,
contravenţional şi civil pentru nerespectarea legislației apelor - 7p .

Conform Codului penal : Articolul 229. Poluarea apei

Infectarea sau altă impurificare a apelor de suprafaţă ori subterane cu ape uzate sau cu alte
deşeuri ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor industriale, agricole, comunale şi de altă
natură, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile regnului animal
sau vegetal, resurselor piscicole, silviculturii, agriculturii sau sănătăţii populaţiei ori a provocat
decesul persoanei,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 650 la 1150 unităţi convenţionale sau cu închisoare
de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 4000
unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

Răspunderea juridico-civilăpentru nerespectarea legislatiei apei :

 Declararea nulă a tranzacţiilor legate de ape, adică a tranzacţiilor legate de vînzare-
cumpărare, donaţie, gaj, testament, schimb liber etc.
 Stabilirea obligaţiilor de înlăturare a încălcărilor ce împiedică beneficiarul la exercitarea
drepturilor legale de folosinţă a resurselor
 Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea legislaţiei protecţiei mediului. Dauna se
repară în natură sau prin încasarea costului daunelor pricinuite. Repararea daunelor în
natură se poate manifesta prin faptul că delicventul are obligaţia din contul şi din
mijloacele sale să restaureze starea înrăutăţită a mediului, de ex., să curate apele
Costul prejudiciilor cauzate se calculează reieşind din cheltuielile de restabilire a obiectelor
naturale şi aducerea lor în stare posibilă pentru folosirea după destinaţie, cheltuielile de
compensare a pierderilor materiale şi veniturile neobţinute, de ex., pierderile materiale legate de
curăţirea teritoriilor, mijloacele de reproducere a resurselor piscicole

Conform Codului Contrventional

Articolul 109. Încălcarea regimului de protecţie a apelor

(1) Încălcarea regimului de protecţie a apelor avînd drept urmare poluarea acestora, eroziunea
solurilor şi alte fenomene dăunătoare
se sancţionează cu amendă de la 20 la 40 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau
3
cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 10 la 40 de ore, cu amendă de la 200 la 400
de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
se sancţionează cu amendă de la 60 la 120 de unităţi convenţionale aplicată persoanei
fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 10 la 40 de ore, cu amendă
de la 600 la 800 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
(2) Darea în exploatare a întreprinderilor, a imobilelor comunale şi de altă natură fără
construcţiile şi instalaţiile care să prevină impurificarea şi infectarea apelor sau influenţa lor
dăunătoare
se sancţionează cu amendă de la 40 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau
cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 20 la 40 de ore, cu amendă de la 400 la 500
de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
se sancționează cu amendă de la 24 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei
fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 20 la 40 de ore, cu amendă
de la 42 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu
amendă de la 240 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.

(3) Spălarea vehiculelor, utilajelor şi ambalajelor în apele naturale, în preajma lor şi în alte
locuri neautorizate
se sancţionează cu amendă de la 20 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau
cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 40 la 60 de ore, cu amendă de la 100 la 200
de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de
dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
se sancţionează cu amendă de la 12 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei
fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 40 la 60 de ore, cu amendă
de la 60 la 120 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în
ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la
un an.
(4) Nerespectarea dimensiunilor şi regimului de protecţie a zonelor de protecţie a apelor
rîurilor şi bazinelor de apă şi a fîşiilor riverane de protecţie a apelor
se sancţionează cu amendă de la 10 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu
amendă de la 100 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
se sancţionează cu amendă de la 6 la 18 unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu
amendă de la 60 la 120 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
(5) Nerespectarea limitelor şi regimului de protecţie a perdelelor forestiere de protecţie a
apelor
se sancţionează cu amendă de la 10 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu
amendă de la 100 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
se sancţionează cu amendă de la 6 la 18 unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu
amendă de la 60 la 120 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice. (6)
Neîndeplinirea de către căpitan sau de către alţi membri ai personalului de comandă al unei nave
a obligaţiilor prevăzute de legislaţie privind înregistrarea în actele de bord a operaţiunilor cu
substanţe nocive pentru oameni şi pentru resursele vii ale mării ori cu amestecuri ce conţin astfel
de substanţe peste normele stabilite, introducerea în actele de bord a unor menţiuni false referitor
la astfel de operaţiuni sau refuzul nelegitim de a prezenta actele persoanelor cu funcţie de
răspundere
se sancţionează cu amendă de la 50 la 70 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată
în folosul comunităţii de la 40 la 60 de ore.
se sancţionează cu amendă de la 30 la 42 de unităţi convenţionale sau cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii de la 40 la 60 de ore.
Articolul 110. Încălcarea regulilor de folosire a apei
(1) Captarea şi folosirea apei cu încălcarea limitelor stabilite, folosirea apei potabile în scopuri
tehnice
4
 se sancţionează cu amendă de la 20 la 40 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau
cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 20 la 40 de ore, cu amendă de la 200 la 400
de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de
dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
se sancţionează cu amendă de la 12 la 24 de unităţi convenţionale aplicată persoanei
fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 20 la 40 de ore, cu amendă
de la 120 la 240 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în
ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la
un an.

(2) Folosirea obiectivelor acvatice fără autorizaţia de folosinţă specială

se sancţionează cu amendă de la 40 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu

amendă de la 400 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea
de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
se sancţionează cu amendă de la 24 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei
fizice, cu amendă de la 240 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu
sau fără privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni
la un an.

Testul 2
Subiectul I: Raporturile juridice de dreptul mediului

a) Specificați particularitățile obiectului raportului juridic de dreptul mediului. -3p.

Obiectul raportului juridic de Dreptul mediului – acţiunile sau inacţiunile subiectelor,
conduită ce ţine de folosirea, protecţia, dezvoltarea, conservarea componentelor naturii,
răspunderea juridică în domeniul protecţiei mediului.
Particularitatile :
a.) poate lua naştere numai între persoane (fizice, juridice);
b.) poartă caracter voliţional: poate apărea numai prin exprimarea voinţei (unice sau a
ambelor părţi); voinţa iniţierii raportului poate fi exprimată atît nemijlocit de către părţi,
5
 cît şi prin intermediul actului legislativ, care prevede apariţia raportului indiferent de
faptul iniţiază sau nu persoana acest raport, el fiind o reflectare a voinţei generale ce
poartă caracter obligatoriu;
c.) poziţia de subordonare a părţilor;
d.) statul, de cele mai dese ori, este o parte a raportului: deşi unele raporturi juridice apar la
iniţiativa persoanelor fizice/juridice, statul, în orice moment, poate interveni cu modificări; cu atît
mai mult că în majoritatea raporturilor el este parte obligatorie, reprezentat prin organele sale de
supraveghere şi control.

b) Explicați particularitățile subiectului şi a drepturilor/obligațiilor de mediu în

raporturile juridice de dreptul mediului. -5p.

Subiectele raportului juridic de Dreptul mediului:

I. Persoanele fizice (cetăţenii RM, străinii, apatrizii), în calitate de beneficiari de folosinţă a
componentelor mediului.
II. Persoanele juridice, ca colectivităţi umane, ce dispun de o organizare distinctă şi activînd
în realizarea unui scop comun şi finit, înzestrate în acest domeniu cu drepturi şi obligaţii, ce pot
izvorî fie din prevederea expresă a legii, fie dintr-un fapt juridic.
III. Organele statale, înzestrate cu drepturi şi obligaţii prin lege ca reprezentînd interesele
statului sau ca apărător al acestor interese.
IV. Statul Republica Moldova, ca subiect de drept în materie de răspundere juridică pe plan
intern şi ca participant la relaţiile internaţionale în problemele ce ţin de protecţia mediului.
E necesar de a menţiona faptul că în majoritatea raporturilor subiectele se găsesc în relaţii de
subordonare.
Legea RM cu privire la protecţia mediului înconjurător stabileşte drepturile şi obligaţiile
fiecăruia dintre aceste categorii de subiecte

În dependenţă de conţinutul drepturilor şi obligaţiilor subiectele raporturilor juridice de

Dreptul mediului pot fi divizate în patru categorii:
- beneficiarii de folosinţe, (persoane fizice şi persoane juridice) înzestraţi cu drepturi şi
obligaţii privind folosirea şi protecţia componentelor mediului;
- organele de stat, împuternicite cu drepturile de gestiune şi administrare a fondului
natural al RM;
- organele de drept, împuternicite să efectueze controlul şi supravegherea în acest
domeniu;
- organizaţiile obşteşti, înzestrate cu dreptul de promovare a obligaţiei de protecţie a
mediului.

c) Apreciați temeiurile de apariție / modificare şi stingere a raporturilor juridice de

mediu şi mecanismul de realizare al acestora. -7p.

Temeiurile de apariţie / stingere sunt evenimentele și faptele:

Evenimentele - apar şi dau naştere la raporturi ecologice indiferent de voinţa omului.
Evenimentele pot fi absolute (cutremurul de pământ) şi relative (raportul de protecţie a pădurii).
evenimentele se împart în absolute şi relative.
Absolute sînt evenimentele a căror apariţie şi dezvoltare nu depind de voinţa omului
(cutremurul, inundaţia).

6
 Relative sînt evenimentele care iau naştere datorită voinţei omului, dar se dezvoltă independent
de ea. De exemplu, uciderea unui om este un eveniment relativ fiindcă fenomenul s-a produs în
urma acţiunilor infracţionale ale ucigaşului, iar dezvoltarea lui a decurs conform legilor naturii.
Faptele sunt acele acţiuni întreprinse de către om ce aduc la apariţia raporturilor juridice
ecologice. Faptele depind de - comportamentul omului; divizate în legale (pozitive) şi ilegale
(negative).
Faptele juridice sînt multiple şi pot fi clasificate după diferite criterii.
În funcţie de originea lor, faptele juridice se împart în două categorii: acţiuni şi evenimente.
1. Acţiunile sînt fapte voluntare a căror săvîrşire în condiţiile prevăzute de lege atrage
consecinţe juridice. în raport cu ordinea de drept din societate, acţiunile pot fi, la rîndul lor, licite,
adică în strictă conformitate cu normele de drept, şi ilicite, cînd prin ele se încalcă aceste norme.
Acţiunile ilicite sînt cauzarea unui prejudiciu .
Temeiuri de apariţie / stingere se divizează în directe şi indirecte (primare şi secundare):
Actul juridic; Actul normativ; Hotărârea instanţei de judecată;
Decizia organelor administrative de stat sau locale.

Subiectul II Regimul juridic al terenurilor cu destinație agricolă

a) Determinați noțiunea şi componența terenurilor cu destinație agricolă. -3p.

Terenurile cu destinaţie agricolă, indiferent de forma de proprietate, sînt folosite pentru

desfăşurarea activităţii în scopul obţinerii de produse agricole şi pentru amplasarea
obiectivelor de infrastructură a agriculturii și a structurilor de primire turistică, din
categoria pensiunilor agroturistice, precum şi pentru obţinerea produselor energetice.
Din categoria terenurilor cu destinaţie agricolă fac parte:
a) terenurile agricole (arabile, inclusiv serele, solariile şi răsadniţele, pîrloagele,
livezile, viile, plantaţiile de nuci, plantaţiile de dud, arbuştii fructiferi, fîneţele, păşunile,
grădinile, loturile pomicole şi altele asemenea – cele cu vegetaţie);
b) terenurile ocupate de depozite, de frigidere destinate păstrării produselor agricole,
de făţări, de ateliere de reparaţie şi de păstrare a mecanismelor (agregatelor) agricole, de
ferme zootehnice, inclusiv amenajările piscicole, precum şi fîşiile forestiere, iazurile
antierozionale, drumurile care servesc activităţile agricole, instalaţiile de desecare, de
irigare, pensiunile agroturistice, dacă nu au fost atribuite la altă categorie de destinaţie;]
c) terenurile ocupate de culturi de plante energetice lemnoase (plop, salcie, salcîm)
care au gradul de evaluare a fertilităţii naturale mai mic de 40 sau care se află în luncile
rîurilor ori în alte zone cu risc de inundaţii.

b) Determinați condițiile şi măsurile juridice de consolidare a terenurilor agricole . -5p.

Proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă pot construi pe acestea depozite, frigidere destinate
păstrării produselor agricole, faţări, ateliere de reparaţie şi de păstrare a mecanismelor
(agregatelor) agricole, ferme zootehnice, inclusiv amenajările piscicole, iazurile antierozionale,
drumurile care servesc activităţile agricole, instalaţiile de desecare, de irigare, dacă nu au fost
atribuite la altă categorie de destinaţie, bazinele de apă pentru irigare şi structuri de primire
turistice de tip pensiuni agroturistice fără schimbarea destinaţiei terenurilor, în baza
documentaţiei de proiect aprobată şi autorizaţiei de construcţie eliberate de autoritatea executivă
a administraţiei publice locale.

7
 Proiectul de consolidare a terenurilor agricole cuprinde un complex de măsuri avînd drept scop
formarea unor terenuri compacte în spaţiu şi stabile în timp în vederea folosirii lor raţionale.
Proiectul de consolidare poate fi elaborat atît de către întreprinderi de stat sau municipale, cît şi
de către întreprinderi private, selectate, prin concurs, de Ministerul Agriculturii şi Industriei
Alimentare, în baza Regulamentului cu privire la atestarea specialiştilor în domeniul consolidării
terenurilor agricole, aprobat de Guvern.
Toate cheltuielile de consolidare a terenurilor agricole întreprinse cu participarea primăriei la
examinarea şi evaluarea terenului, perfectarea Proiectului de consolidare, autentificarea
(reautentificarea) drepturilor asupra terenurilor, motivată de implementarea acestuia,
înregistrarea în registrul bunurilor imobiliare ţinut de subdiviziunile competente ale Agenţiei
Servicii Publice se vor suporta de la bugetul de stat, de la bugetul unităţii administrativ-teritoriale
respective sau din alte surse de finanţare.
Acţiunile ce ţin de vînzarea-cumpărarea terenurilor agricole, schimbul de terenuri agricole, alte
acţiuni întreprinse de către persoane fizice sau juridice în afara proiectului de consolidare, fără
concursul primăriei, nu vor putea fi calificate ca activităţi de consolidare a terenurilor agricole şi
nu vor beneficia de privilegiile acordate de stat.
[Link]ți metode legale de scoatere a terenurilor agricole din circuitul agricol. -7p.

Scoaterea din circuitul agricol a terenurilor poate avea loc prin :

 prin hotărâre a Guvernului - pentru terenul agricol proprietate a statului, cu avizul consiliului
unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întâi pe al cărei teritoriu se află terenul;
 prin decizie a consiliului unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea şi,
respectiv, prin hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei în a căror proprietate se află terenul
agricol, iar pentru extragerea substanţelor minerale utile şi construcţiilor de producere necesare
pentru exploatarea acestora în raza perimetrelor minere în temeiul cererii proprietarului sau
deţinătorului de teren cu acordul proprietarului autentificat notarial;
 prin decizie a consiliului unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întâi pe al cărei teritoriu se
află terenul proprietate a persoanei fizice sau juridice, în temeiul cererii proprietarului, iar pentru
extragerea substanţelor minerale utile şi construcţiilor de producere necesare pentru exploatarea
acestora în raza perimetrelor minere în temeiul cererii proprietarului sau deţinătorului de teren cu
acordul proprietarului autentificat notarial.

Compensarea pierderilor cauzate de trecerea terenurilor cu destinaţie agricolă la destinaţia

terenurilor pentru construcţii şi amenajări, altor scopuri speciale se efectuează de către
proprietarii de terenuri care au iniţiat modificarea categoriei de destinaţie. Mijloacele financiare
acumulate din compensarea pierderilor cauzate de trecerea terenurilor cu destinaţie agricolă la o
altă destinaţie sunt trecute la bugetele autorităţilor publice locale respective.