Tema 1) Consideratii generale privind dreptul contraventional.

1) Constituirea, notiunea si actiunea legislatiei contraventionale

2) Notiunea, caracteristica si locul dreptului contraventional in sistemul dreptului.
3) Izvoarele dreptului contraventional.
4) Dreptul contraventional ca stiinta si disciplina didactica.

Surse: Codul contraventional RM, nr 218- XVI 24 octombrie 2008

Sub1) Legislatia contraventionala regl o institutie deosebit de importanta din pct de vedere a rasp juridice:
rasp contraventionala. Legisl contraventionala a evoluat in timp in directia codificarii acesteia si pina in a
nii 1980 ,raspunderea pentru contraventii era regl de catre foarte multe acte nor mative.
Prima incercare de a codifica inst rasp contr a fost in anul 1980,23 octombrie, cand sovietul suprem a ad
optat bazele legisl si republicilor unionale cu privire la..contraventiii. In baza acestei legisl au fost adoptat
e coduri cu privire la contraventiile administrative in republicile unionale, inclusiv in RM la 29 martie 19
85. Acest cod cu privire la contraventiile administrative a actionat pana la 31 mai, 2009si din acel momen
t aintrat in vigoare noul Cod Contraventional al RM , care a fost adoptat la 24 octombrie 2008
. Art 1 din Cod contr, se refera la continutul legislatiei contraventionale, adica aceasta legislatie este form
ata in principal din codul contraventional al RM, dar in cazurile expres prevazute de acesta pot fi si alte ac
te normative publicate in monitorul oficial , care in totalitate formeaza legisl contravdntionala. Codul cont
raventional, in ceea ce priveste alte acte normative prevede o exigenta de previzibilitate ce trebuie aplicat
e acestor altor acte normative. Daca actul normativ, la care face referinta codul contr nu corespunde princi
piilor stabilite in codul contraventional, trebuie sa fie aplicate principiile sau prvederile codului contr.
Astfel, legislatia contraventionala in esenta reprezinta o totalitate de norme de drept ce stabilesc principii
le rasp contraventionale, faptele ce constituie contraventii, sanctiunile contraventionale, procesul contrave
ntional, aceste norme fiind prevazute in principal in Codul Contr al Rm , dar si in alte acte normative , dac
a acest lucru este expres prevazut in Codul Contr.
Legislatia contraventionala are un sirde scopuri prevazute de legislator, cum ar fir:
1) aparaarea drepturilor si libert legitime ale persoanei;
2) apararea proprietatii;
3) apararea ordinii publice si altor valori ocrotite de lege;
4) prevenirea savarsirii unor noi contraventii;
De asemenea legislatia contraventionala este determinata de anumite criterii si principii, privind actiunea i
n timp, spatiu si cercul de persoane.
****Actiunea in timp a legisl contraventionale. Regula generala este ca fapta ce constituie contraventie
si sanctiunea contraventionala sunt stabilite de norma codului contraventional, care este in vigoare la mo
mentul savarsirii faptei. Ca regula, normele legisl contr nu au efect retroactiv, cu execptia cazurilor cand l
egea noua prevede o sanctiune contraventionala mai blanda. Respectiv , daca legea noua prevede o sancti
une mai blanda , ea se va aplica cu efect retroactiv si chiar in cazul cand se aplica o sanctiune din legea ve
che , ea se va executa doar in limita maximului sanctiunii din legea noua. In situatia in care legea noua nu
mai considera fapta ca contraventie, asemenea fapta nu se va sanctiona, inclusiv sanctiunea stabilita si nee
xecutata pina la intrarea in vigoare a noii legi nu se va mai executa. Regula asta se refera si la sanctiuni.
Conform legii contraventionale , timpul savarsirii contraventiei este considerat timpul savarsirii faptei ili
cite, care poate fi o actiune sau inactiune, independent de timpul survenjrii consecintelor.
*** Actiunea legisl contraventionake in spatiu. Prin loc al savarsirii contraventiei se intelege locul unde a
fost savarsita actiunea ilegala, indiferent de survenirea consecintelor, iar in caz de inactiune, loc al savars
irii contraventiei se considera locul unde trebuia sa fie efectuata actiunea care a fost omisa. Ca regula, din
pct de vedere al actiunii in spatiu, contraventiile sunt savarsite pe teritoriul RM, inclusiv apele teritoriale
ale RM sau spatiul aerian. De asemenea see echivaleaza cu teritoriul RM comiterea contraventiei la bordu
l unei nave militare maritime sau aeriene( mmilitare) ce apartine RM, indiferent de locul aflarii ei. In cazu
l navelor maritime sau aeriene civile , care este inregistrata in RM, comiterea contraventiei se sanctioneaz
a conform codului contraventional cu conditia ca nava se afla in spatiul RM si daca tratatele internationak
e nu lrevad altfel.
In cazul in care contraventia este savarsita in afara teritlriului RM de un cetatean al RM sau de un apatr
id care are domiciliu pe teritoriul RM, fapta este sanctionata confkrm codului contraventional, daca aseme
nea fapta este prevazuta de legea tarii gazda si cu condjtia ca persoana nu a fost trasa la raspundere in tara
respectiva.
**** Actiunea legii contraventionale asupra cercului de persoane.
Dupa cum sa mentionat, legea contraventionala se aplica in principal persoanelor fizice care sunt cetateni
ai RM, dar de asemenea este aplicabila cetatenikor straini si apatrizilor , care respectiv se afla sau domici
liaza pe teritoriul RM. De asemenea legisl contraventionala se aplica si pers j in conditiile codului contrav
entional.
Exista o exceptie, nu sunt supusi raspunderii contraventionake, reprezentantii diplomatici ai statelkr strai
ne si akte persoane , care in conformitate cu tratatele internationale, la care RM este parte, precum si conf
orm legilor RM, nu nimiresc sub incjdenta jurisdictie contraventionake a RM, adica este inlaturata rasp co
ntraventionala.

Sub2) In literatura de specialitate sunt expuse diferite opinii referitor la locul si rolul d contr in sistemul dr
eptului, inclusiv se considera de catre unii ajtori ca d contr ar fi o ramura distincta a dreptului, insa pentru
a vb de o ramura nou de drept, trebuie sa fie prezente elementele ce caracterizeaza o ramura de drept si an
ume: un obiect de regl bine definit , precum si metoda de regl. Daca analizam obiectul de regl si metoda
de regl a d contr, observam ca acestea sunt strans legate de activitatea autorit executive in cadrul statului,
inclusiv metoda de regl este preluata din d adm, in special interdictiile, dar pot fi si prescriptiile. Respdcti
v d contr, ar fi mai degraba o inst autonoma in cadrul d adm , care regl rel sociale omogene privind contra
ventiile si modul de sanctionare a lor, aplicandu-se in principal masuri de constrangere administrative.
Prin urmare, d contr poate fi definit ca o totalitate de norme de drept derivate din normele d adm, ce regl
modul de sanctionare a persoanelor ce comit fapte ilegale sub forma de contraventii.
D contr reglementand prin normele sale un cerc de rel social omogene are trasaturi specifice:
1) D contr cuprinde norme de drept omogene, ce regl rel sociale aferente contraventiilor ca categorie apart
e , de fapt ilegale;
2) d contr spre deosebire de alte inst j ce regl raspunderea j este codificat.
3) Normele de d contr poarta un caracter imperativ, la fel ca si majorit normelor de d adm, adica in esenta
sunt interdictii, dar se pot intalni prescriptii si mai rar permisiuni.
4) Normele de d contr ca si de adm, au pronuntat un caracter de mobilitate, adica foarte frecvent ele sunt r
evizuite , reiesind din evolutia permanenta a rel sociale din domeniul executivului.
5) Normele d contr asigura o proportionalitate dintre interesele private si interesul public.

Sub3) Izvoarele d contraventional sun similare izvoarelor altor ramuri de drept si in special , izvoarelor d
adm . Reiesind din legisl statului nostru, putem vb despre izvoarele formale ale d contr.
Aceste izvoare formale sunt: Const RM ca izvor cu forta j suprema ; legile in temei organice , care contin
norme cu privire la contraventii( cel mai principal codul contr); hotararile parlamentului, care cuprind nor
me ce regl raporturi din domeniul contraventiilor; hotararile si ordonantele guvernului; tratatele internatio
nale la care RM este parte si care cuprind norme j ce regl rel sociale din domeniul d contr.

Sub4) Individual.

Tema 2) Conceptul raspunderii contraventionale

1) Notiunea si caracteristica rasp contraventionale ca forma a raspunderii j
2) Principiile si scopurile raspunderii contraventionale
3) Notiunea , semnele si componenta j a contraventiei
4) Cauzele care inlatura sau influenteaza la aplicarea raspunderii contraventionale
5) Delimitarea raspunderii contraventionake de alte forme de rasp j.

Surse: Codul contr al RM

Sub1) Raspunderea contraventionala este o forma a raspunderii juridice, adica face parte din sistemul ras
punderii juridice , prevazute de sistemul de d din statul nostru. Respectiv, raspunderea contraventionala p
oseda trasaturile caracteristice altor forme de rasp j cum ar fi: caracter imperativ;;
Caracter unitiv sau coercitiv; .
Pe langa aceste caracteristici generale rasp contraventionala are un sir de particularit specifice:
1) Aceasta forma de rasp j este organizata in sistem ( adica e sistematizata) sau este codificata.
2) Rasp contr are ca temei comiterea unei contraventii prevazute de partea speciala a codului contr a RM.
3) Rasp contraventionala in esenta reprezinta un sistem de sanctiuni contraventionale
4) Sanctiunile contraventionale se aplica de un cerc larg de autorit publice, de regula cu functii executive,
iar in anumute cazuri de inst de judecata.
5) Rasp contraventionala are o procedura proprie de aplicare: se aplica conf normelor de procedura contra
ventionala.
Prin urmare, raspunderea contraventionala ar putea fi definita ca o forma de raspundere j in cadrul statului
, care consta in apkicarea sanctiunii contraventionale de catre o autorit publica, inclusiv inst de judecata f
ata de persoana fizica sau juridica, care a comis o contraventie prevazuta de legea contraventionala.

Sub2) Principiile rasp contraventionale la fel ca si scopurile acestei forme de rasp juriddica reprezinta ese
nta legii contraventionale, precum si a dreptului contraventional. Principiile raspunderii contraventionale i
n mare majoritate sunt prevazute de legea contraventionala, adica de codul contraventional al RM si ele re
prezinta piatra de temelie a acestei forme de rasp j.
Principiile:
1) Legalitatii----- conf art 5 din C contr al RM , orice persoana poate fi declarata vinovata de comiterea un
ei contraventii si poate fi supusa sanctiunii contraventionake doar in conformitate cu legea contraventiona
la, adica o persoana poate fi atrasa la raspundere contraventionala doar conf prevederilor Codului contr. si
a actelor normative expres prevazute de acesta. Conform codului contraventional, interpretarea extensiva
defavorabila si apkicarea prin analogie este interzis.
2) Umanismului----- art. 5 al c contr, rezulta de aici. Legea contraventionala nu urmareste cauzarea de suf
erinte fizice sau lezarea demnitatii umane. Altfel spus, nicio persoana nu poate fi supusa torturii, pedepsel
or sau tratamentelor crude inumane ori degradante.
3) Egalit in fata legii---- art 6. Persoana care a comis o contraventie este egala in fata legii si a autorit publ
ice fiind supusa raspunderii contraventionake in mod egal fara deosebire de rasa nationalitate , limba , reli
gie, avere, originea sociala, precum si orice alta situatie. Insa prin derogare de la acest principiu, conf legi
i sau tratatelor internationake la care RM este parte, anumite persoane beneficiaza de conditii speciale de
urmarire contraventionala sau garantii in ceea ce priveste aplicarea raspunderii contraventionale.
4) Dreptatii--- art. 7 . Desi este vorba despre pr prezumtiei nevinovatiei. Conf acestui principiu, o persoan
a poate fi sanctionata numai pentru contraventia in a carei privinta este dovedita vinovatia sa conform si c
u respectarea normelor codului contraventional.
5) Pr caracterului personal al rasp contraventionale---- art 8. Conf acestui principiu , rasp contraventionala
este indjvidualizata , adica nu poate fi colectiva , adica persoana este supusa rasp contraventionale penntr
u fapte savarsite cu vinovatie si prevazute de legea contraventionala.
6) pr individualizarii rasp contraventionale--- art. 9. adica la aplicarea rasp contraventionale se tine cont d
e caracterul si gradul prejudiciabil al contraventiei de persoana ce a comis contraventia , precum si de alte
circumstante cum ar fi atenuante sau agravante. Nicio persoana nu poate fi supusa de 2 sau mai multe ori
raspunderii contraventionake pentru una si aceeasi fapta.

Scopurile raspunderii contraventionale rezulta din art. 2 si art. 374 din c contr si constau in urmatoarele :
1) constatarea sau descoperirea contraventiei
2) examinarea si solutionarea cauzei contraventionale
3) apararea d si libertatilkr legitime ale persoanei
4) apararea proprietatii
5) apararea ordinii publjce sau altor valori ocrotite de lege
6) constatarea cauzelor si conditiilor care au contribuit la savarsirea contraventiei
7) prevenirea savarsirii unor noi contraventii.

Sub3) Ca temei a raspunderii contraventionake serveste contraventia ca fapta ilicita prevazuta de legea co
ntraventionala. In legislatia in vigoare exista notiunea legala a contraventiei si anume , conf art. 10 din co
dul contr, contraventia este definita ca o fapta ilicita sub forma de actiune sau inactiune cu un grad de peri
col social mai redus decat infractiunea , ce este savarsita cu vinovatie, atenteaza la valorile sociale ocrotit
e de lege, fiind prevazuta de codul congraventional si pentru care se aplica sanctiune contraventionala.
Prin urmare, legislatia delimiteaza rasp contraventionala de rasp penala , reiesind din pericolul social al fa
ptei ilegale, adica faptele cu un pericol social mai redus sunt contr, iar cele cu un pericol social mai sporit
sunt infractiuni.
Notiunea contraventiei include in sine si semnele constitutive ale acestei fapte ilegale, care sunt urm:
1) caracterul antisocial al faptei;
2) caracterul ilegal al faptei;
3) vinovatia persoanei pentru comiterea faptei;
4) existenta si aplicarea raspunderii pentru fapta respectiva;

Reiesind din cele mentionate, punctul central ce caracterizeaza contraventia este notiunea de fapta. Fapta i
n esenta este un act de comportare volitiva si ea include 2 aspecte ale comportarii : actiunea si inactiunea.
Actiunea consta in neindeplinirea activa a oblig , inclusiv a cerintelor legale sau incalcarea interdictiei. La
randul sau, inactiunea reprezinta neindeplinirea pasiva a obligatiei.
### Insa, semnele contraventiei trebuie deosebite de componenta j a contraventiei, adica nu exista o core
spundere deplina dintre semnele constitutive ale contraventiei si elementele componentei j a contraventiei
. Prin componenta j a contraventiei se intelege o totalit de elemente fixate in lege , prezenta carora poate a
trage dupa sine rasp contraventionala , adica aplicarea rasp contraventionale. In calitate de elemente a co
mponentei j a contraventiei apar urm:
1) obiectul contraventiei
2) latura obiectiva a contraventiei
3) subiectul contraventiei
4) latura subiectiva a contraventiei.

1) Obiectul contraventiei in esenta reprezinta un cerc de rel sociale, regl de anumjte n de d, dar ocrotite pr
in masurile de rasp contraventionale prevazute in codul contr. Aceste rel sociale pot fi de diferite domenii,
incepand de la drepturile si interesele legitime ale persoanei si terminand cu ordinea publica si securitatea
publica. Obiectul contraventiei poate fi general, adica cuprinde un cerc de rel sociale dintr-un anumit do
meniu, de asemenea poate fi generic sau special, adica se refera la rel specifice sau concrete, inclusiv poat
e include si aspectul material.
2) Latura obiectiva reprezinta in esenta fapta , adica actiunea sau inactiunea interzisa de legea contraventi
onala sau normele d contraventional. De asemenea, ca elemente a laturii obiective , care apar ca secundar
e, in unele cazuri poate fi timpul comiterii contraventiei, locul comiterii, modul de comitere, caracterul fa
ptei, survenirea consecintelor materiale etc. In ce priveste caracterul faptei, un jnterres practic deosebit il
are caracterul faptei din lct de vedere a modului de comitere si avem contraventie continua, prelungita sau
repetata.
Se considera contr continua fapta care consta in savarsirea neintrerupta timp nedeterminat a activit ilegal
e si aceasta fapta se consuma in momentul cand a incetat aceasta.
Se considera prelungita contr a carei fapta este savarsita cu o unica intentie, insa se caracterizeaza prin 2
sau mai multe actiuni sau inactiuni contraventionale identice alcatuita in ansamblu o contraventie. Se cons
uma in momentul comiterii ultimei actiuni contraventionale.
Contraventia repetata reprezinta comiterea de catre una si aceeasi persoana pe parcursul anului a contrav
entiei de aceeasi natura pentru care anterior i-a fost aplicata sanctiunea contraventionala.
In unele cazuri , latura objectiva presupune si raportul cauzal dintre fapta si consecinta, adica este vorba d
e componente materiale de contraventii.

3) Subiectul contraventiei.. . Conf legii contr, subiectii contraventiei sunt de 2 categorii:

- persoanele fizice; conf art. 16 din C contr, raspunderea contraventionala este aplicabila in general perso
anei fizice cu cap de exercitiu { folosirea aici a cap de ex cam e de prisos}, care la momentul comiterii co
ntraventiei a implinit 18 ani. Insa raspunderea contraventionala poate fi aplicata si minorilor in varsta de l
a 16 ani- 18 ani in cazul contraventiilor in domeniul circulatiei rutiere si de asemenea contraventii ce afect
eaza activit de intreprinzator , domeniul fiscal, activit vamala si valorile mobiliare ( hartii de valoare) . De
asemenea pentru minori este prevazut masuri de constr cu caracter educativ, prevazute de art. 104 din co
dul penal al Rm din 18 aprilie 2002.
Insa pers fizice conf legii contraventionale sunt divizate in mai multe grupe , avand la baza diferite criterii
, cum ar fi: statutul j al pers, starea sanatatii, starea sociala etc.
Putem evidentia urm grupe: persoanele cu functii de raspundere. Conf prevederilor C contr art. 16(6) , pri
n pers cu functii de rasp --- pers care intr-o intreprindere, institutie, organizatie de stat, autoritate publica c
entrala sau locala, i se acorda permanent sau provizoriu, prin lege , prin numire , alegere sau in virtutea un
ei insarcinari anumite drepturi si obligatii in vederea exercitarii functiilor aut publice( conducatorii autorit
publice) sau actiunilor adm de dispozitie ( persoane cu functii de conducere) , organizatorice ori econom
ice.
Persoanele cu functii de rasp poarta rasp contraventionala in asemenea calitate in urm conditii:
1) folosirea intentionata a atributiilor sale, contrar obligatiilor de serviciu,
2)depasirea vadita a atributiilor acordate prin lege
3) neindeplinirea sau indeplinirea necoresp a oblig de serviciu.
In cazul in care nu se intrunesc cele mentionate , persoana fizica va purta rasp conf prevederilor generale(
ca orisicee cetatean).
Alta grupa::: militarii. Militarii la randul lkr se clasifica in 2 subgrupe :- militari in termen-- aceasta categ
raspund ca regula conf reg disciplinei militare, adica poarta rasp disciplinara.
- militarii inrolati conf contractului( ceilalti miliari) --- aceasta categ poarta raspundere contraventionaka
pentru contraventiile savarsite in afara exercitarii atributiilor de serviciu. Aici rasp contraventionala se fac
e selectiv.
Alta grupa sunt persoanele fizice care din cauza sanatatii varstei, starii sociale, specificului statutului j, li s
e limiteaza aplicarea anumitor sanctiuni contraventionale. Ca ex . privarea de a conduce vehicule nu se ap
lica persoanelor cu dizabilit care folosesc vehiculul ca unica sursa de miscare.
Alta grupa sunt pers fizice care beneficiaza de conditii speciale de urmarire contraventionala( deputat, pro
curor , judecator etc.) sau de garantii, pentru a nu fi supusi urmaririi si raspunderii contraventionale( ca ex
reprezentantii diplomatici).
- persoane juridice. Cu exceptia autorit publice{ aici ar fi contencios adm} si inst publice. Persoanele ju
ridice raspund in cazul in care partea speciala a codului contr prevede expres rasp contraventionala a pers
j. La stabilirea rasp pers j se ia in consideratie faptele savarsite de organele sale ori de reprezentantii acest
ei persoane si daca sunt intrunjte urm conditii: reprezentantul respectiv sau organul este vinovat de neinde
plinirea sau de indeplinirea necorespunzatoare a prevederilor legii, care sgabileste anumite indatoriri sau i
nterdictii indesf activit, - reprezentantul este vinovat de desfasurarea unei activit care nu corespunde actel
or de constituire sau scopurilor declarate; - reprezentantul a savarsit in interesul pers j o fapta care a cauza
t sau a creat pericolul cauzarii de daune in proportii considerabile unei alte persoane societatii ori statului,
ea fiind admisa, sanctionata, aprobata sau utilizata de organul imputernicit sau pers cu functii de raspund
ere.
4) latura subiectiva ---- se refera la atitudinea psihica a subiectului contraventiei fata de fapta si consecint
ele ei. Elementul de baza a laturii subiective este vinovatia. Conf art 14 din cod contr, vinovatia are 2 aspe
cte: intentia si imprudenta ( sine-increderea, neglijenta). Se considera comisa cu intentie acea contraventie
in cazul careia persoana care a savarsit-o , in primul rand isi dadea seama de caracterul prejudiciBil al fap
tei, in al 2 rand a prevazut urmariel prejudiciabile ale faptei ilegale( intentia directa,si-a dat seama si de ac
tiuni si de urmari), in al 3 rand a admis in mod constient survenirea urmarilor respective. ( 1 element si al
3 indirecta).
Din imprudenta se considera comisa contraventia in cazul in care, persoana care a comis-o isi dadea sea
ma de caracterul prejudiciabil al faptei, a prevazut urmarile ei prejudiciabile, dar a considerat in mod usur
atic ca ele pot fi evitate. Aici e sine- increderea. Al 2 moment este ca pers nu-si dadea seama de caracterul
prejudiciabil al faptei, nu a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor prejudiciabile, desi era obligat si pu
tea sa le prevada. Aceasta este neglijenta.
De asemenea legea contr face distinctie de categoria de tentativa la contraventie, art.13 din cod contr. De
asemenea legisl regl separat latura subiectiva in cazul starii de ebrietate produsa de consumarea voluntara
a alcoolului sau altor substante.
In calit de elemente facultative apare motivul sau scopul contraventiei.

Sub4) si sub5) luam individual....

Tema 3) Sanctiunile contraventionale si ordinea de aplicare a lor.

1) Notiunea, trasaturile si scopurile sanctiunilor contraventionale
2) Sistemul si caracteristica sanctiunilor contraventionale
3) Ordinea aplicarii sanctiunii contraventionale
4) Efectele sanctiunii contraventionale asupra prejudiciilor si altor obligatii

Bibliografie:
Codul fiscal al RM
Codul vamal

Sub1) Sanctiunile contraventionale reprezinta o categorie a sanctiunilor juridice ce survin in cazul comiter
ii si savarsirii unei contraventii. Prin urmare, sanctiunile contraventionale reprezinta forme de constranger
e statala atribuindu-se in temei la domeniul constrangerii administrative, avand in vedere faptul ca majorit
contraventiilor sunt constatate si sanctionate de autorit executive. Legea contraventionala prevede notiun
ea sanctiunii contraventionale si conf art. 32 din Codul contr a RM, sanctiunea contraventionala este defin
ita ca o masura deconstrangere statala si un mijloc dde corectare si reeducare a persoanei, ce se aplica, in
numele legii pentru savarsirea unei contraventii.
Reezind din def respectiva, sanctiunile contraventionake pot fi atribuite la o categorie aparte de raspund
ere juridica aplicabila in cazul comiterii unei contraventii, care pot fi din diferite domenii. Sanctiunile con
tfaventionale sunt diverse si ele formeaza un sistem. Aceasta diversitate este necesara pentru a asigura ca
sanctiunea safie aplicata in dependenta de statutul subiectului contraventiei, caracterul contraventiei, inclu
siv posibilitatea de a imbina sau substitui unele sau altele sanctiuni in cazul unei pluralitati de contraventii
sau a unor contraventii cu un grad prejudiciabil mai mare.
Legea contraventionala prevede si scopurile care le urmarescc sanctiunile contraventionale :
1) aplicarea unei masuri de constrangere fata de persoana vinovata decomiterea unei contraventii;
2) corectarea si reeducarea persoanei vinovate de comiterea contraventiei;
3) educarea altor persoane;
4) prevenirea comiterii altor contraventii atat de persoana care a comis contraventia , cat si de alte persoan
ei.
Facand o analiza a acestor scopuri stabilite de legislator, putem conchide ca aceste scopuri urmaresc sarci
ni coercitive, scopuri preventive si scopuri educative.

Sub2) Dupa cum a fost mentionat, sanctiunile contraventionake formeaza un sistem si in linii generale, sa
nctiunile respective pot fi divizate in dependenta de statutul subiectului contraventiei. Potrivit acestui crite
riu avem avem 2 categ de sanct contr:
- sanct contr aplicabile pers fizice;
- sanct contraventionake aplicabile persoanelor juridice .
In dependenta de locul si rolul sanct contraventionale in sistemul sanctiunilor deosebim de asemenea 2 ca
tegorii:
-sanctiuni contraventionake principale;
- sanctiuni contraventionake care pot fi aplicate si ca complimentare.
Conf art 32, persoanelor fizice pot fi aplicate urm sanctiuni contraventionale:
- avertismentul.
- amendA;
- privarea de d de a desfasura o anumita activitate;
- privarea de d de a detine anumite functii;
-aplicarea punctelor de penalizare;
- privarea de d special ( dreptul de a conduce vehicule, d de a detine arma si portarma);
- munca neremunerata in folosul comunitatii;
- arestul contraventional.

Desi nu a fost mentionata la categ respective, art. 40 prevede ca masura administrativa expulzarea pentru
cetatenii straini si apatrizi.
Din sanctiunile mentionate, privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate, privarea de dde a deti
ne anumite functii si punctele de penalizare fac parte din categoria sanctiunilor , care pot fi aplicate si ca c
omplimentare. Prin urmare clelelalte sanctiuni pot fi aplicate doar ca principale.
Persoanelor juridice ca subiecte a contraventiei ii pot fi aplicate urm sanctiuni contr:
- amenda;
- privarea de d de a desfasura o anumita activit.
Privarea de a desf o anumita activit se aplica ca sanct complimentara. ( adica amenda e sanct principala,
dar asta e complimentara).

Caracterizarea fiecaruia:
####Avertismentul------ este ce mai blanda sanctiune contraventionala aplicabila persoanei fizice, prevaz
uta de art. 33 din Codul contr al RM. Avertismentul ca sanctiune, in estenta reprezinta o atentionare a con
travenientului asupra caracterului faptei comise cu recomandarea de a repsecta pe viitor prevederile legale
, adica aceasta sanctiune poarta un carzcter moral. Sanctiunea sub forma de avertisment se aplica doar in f
orma scrisa. Avertismentul verbal nu constituie sanct contraventionala. Pentru uneke contraventii prevazu
ta de art. 33 , aceasta sanctiune se aplica de catre agentul constatator fara a remite cauza contraventionala
in inst de judecata.
####Amenda este cea mai raspandita sanctiune contraventionala , reiesind din specificul acesteia, adica es
te comod de aplicat si o sanct foarte mobila. Dupa cum rezulta din denumire, aceatsa sanctiune este o san
ct pecuniara. Amenda se stabileste in unitati conventionale. O unitate xonventionala este egala cu 20 de le
i. Aceasta sanct se aplica diferentiat pentru anumite categ de pers. Pentru pers fizice, amenda variaza de la
o unitate conventionaka pana la 150 de unitati conventionale. In schimb, pentru pers cu functii de raspun
dere variaza in marime de la 10 pana la 500 de unit conventionale. Amenda ce se aplica persoanelor juridi
ce ca regula variaza de la 10 unit conventionake pana la 500 unjt conventionale, insa poate exista amenda
in marimea valorii produsului , serviciului, care constituie obiectul contraventiei, dar nu mai putin de limi
ta maxima , daca aceasta este prevazuta de partea speciala a Codului contr. Daca in decursul unui an calen
daristic, persoana j comite repetat o contraventie, ea se sanctioneaza cu amenda in marime tripla din suma
amenzii in valoarea limitei maxime prevazute de partea speciala. Sunt stabilite anumite facilitati daca per
soana achita in cel mult 72 ore din momentul stabilirii ei. In acest caz el are d sa achite jum din amenda st
abilita. De asemenea, legea contraventionala prevede posibilitatea de inlocuire a amenzii cu alta sanctiune
contraventionala, astfel daca persoana fizica nu achita amenda in decurs de 30 zile de la data stabilirii ei,
instanta de judecata poate inlocui amenda in felul urmator:
- inlocuirea cu amenda in marime dubla, insa care nu poate depasi limita maxima a acestei sanctiuni;
- inlocuirea amenzii cu privarea de d de a desfasura o anumita activit cu un termen de la 6 luni pana la un
an;
- inlocuirea amenzii cu munca neremunerata in folosul comunitatii, o ora de munca pentru o unit conventi
onala, durata fiind de cel mult 60 de ore;
- inlocuirea amenzii cu arest contraventional, calculandu-se o zi de arest ca egalul cu 2 unit conventionale
.
In cazul in care pers sanctionata pentru savarsirea contr in domeniul circulatiei rutiere, nu achita benevol
integral amenda in acelzsi termen de 30 zile, instanta poate inlocui sanct sub forma de amenda cu privarea
de d de a desf o anumita activitate, prin ridicarea d de a conduce autovehiculul pe un termen de la 6 luni l
a un an. De asemenea , in situatiile mentionate se aplica sanciunea complimenatara sub forma de privare d
e d de a desf o anumita activit. Regulile respective se aplica si pers j , care nu achita benevol si integral a
menda in decurs de 30 de zile de la data stabilirii acesteia, insa in asemenea cazuri, amenda se inlocuieste
cu privarea de d de a desfasura o anumita activit pe un termen de la 6 luni pana la un an.

#### privarea de a desf o anumita activitate si privarea de a detine anumit functii...

# Privarea de d de a detine anumite functii

## Aplicarea punctelor de penalizare; privarea de dreptul special.

#Munca neremunerata in folosul comunitatii.
### Arestul contraventional ----este cea mai severa sanctiune contraventionala si se aplica pe un termen d
e la 3 pina la 15 zile (termen general). In cazul concursului de contraventii ( mai multe contr comise) sau
cumulului de hotarari de sanctionare , instanta de judecata poate aplica o sanctiune cu un termen de pina l
a 30 de zile. Aceasta sanctiune se aplica de asemenea exclusiv de inst judecatoreasca si consta in privarea
de libertate a persoanei fizice pe termenul stabilit. Aceasta sanctiune se aplica in temei pentru fapte ce ate
nteaza la sanatatea ori integritatea corporala a persoanei sau in cazul neexecutarii intentionate a altei sanct
contr. Ca si in cazul muncii neremunerate, arestul contr nu se aplica invalizilor de grad 1 si 2, militarilor i
n termen, militarilor si angajatilor cu statut special a ministeruluinafacerilor interne, minorilor, femeilor g
ravide, femeilor cu copii pina la 8 ani care ii au, ... Pensionari.
Ar fi si expulzarea---- ea nu e in art. 32. Reprezinta o masura de indepartare silita de pe terit RM a cetaten
ilor straini si apatrizilor, care au incalcat regulile de sedere, adica aceasta masura are drept scop inlaturare
a unei stari de pericol si prevenirea savarsirii unor fapte social periculoase. Legisl prevede anumite garant
ii in ceea ce priveste aceasta masura. Daca cetateanul strain sau apatridul nu poate fi expulzat imediat, el
poate fi luat in custodie publica si plasat pe un anumit termen in centrul de plasament temporar. In cazul i
n care , expulzarea insoteste sanctiunea arestului contraventional, ea se executa doar dupa executarea sanc
tiunii arestului contraventional.

Sub3) Sanctiunile contraventionake se aplica dupa cum a fost mentionat reiesind din specificul contraven
tiei, numarul de contraventii si de asemenea trebuie sa fie respectate anumite termene , care pot fi divizate
in2 categ:
1) termen de stabilire a sanctiunii contraventionale. Conf art. 41 , la aplicarea sanctiunii contraventionake
, autoritatea competenta este obligata sa tina cont de caracterul contraventiei, de caracterjstica persoanei,
precum si de circumstantele agravante si atenuante, adica sa fie aplicata o sanct echitabila , in limitele si i
n conformitate cu dispozitiile codului contr. Regula generala este ca daca o persoana comite 2 sau mai mu
lte contraventii, atunci sanctiunea se aplica pentru fiecare contraventie in parte. Insa daca cazul este exami
nat de inst de judecata se aplica sanct pentru fiecare contraventie in parte, insa in final se aplica sanct pent
ru concurs de contraventii prin absorbtia sanctiunii mai usoare de sanctiunea mai grava.

Partea speciala partea speciala

Tema : Caracteristica generala a partii speciale drept material a codului contraventional

1) Caracteristica generala a partii speciale drept material a codului contraventional
2) Sistemul contraventiilor drept material a codului contraventional

Bibliografie :
1) cod contr a rm
2) codul penal al rm

Sub1) codul contraventional al rm sau legea contraventionala este organizata intr-un sistem. Astfel, Cosul
contr al rm formeaza 2 parti importante care se numesc carti :
Cartea 1 --- cuprinde dreptul material , adica include norme materiale
Cartea a 2-a include procesul contraventional, adica norme procedurale.
La randul ei, Cartea 1 este formata din partea generala si partea speciala
Partea generala include aspecte generala privind raspunderea contraventionala si anume: principiile raspu
nderii contraventionale, modul de aplicare a legii contraventionale, conceptul de contraventie si raspunder
ea contraventionala.
Partea speciala , la care ne vom referi, se refera la componente concrete de contraventii in diferite domeni
i ale vietii sociale.
O structura similara o are si cartea a 2-a a codului contr, adica include de asemenea partea generala si par
tea speciala. In cazul acestei Carti a codului contr, partea generala se refera la norme cu caracter general,
cum ar fi principiile procesului contr, participantii la procesul contr, competenta autorit care constata sau
solutioneaza cauzele contraventionale , prevederi cu privire la probatiune si masuri procesuale de constra
ngere. Partea speciala din dreptul procedural se refera la fazele si etapele procesului contraventional incep
and de la constatarea faptei ce constituie contraventie si finalizand cu punerea in executare a sanctiunii co
ntraventionale.
Asadar partea speciala cartea 1 drept material ii revine un rol de prima importanta, deoarece in temeiul co
ntraventiilor prevazute de partea speciala se aplica raspunderea contraventionala.
Normele partii speciale sunt grupate in articole ce au aliniate ca regula, si gruparea articolelor pe capitole.

Pana a incepe examinarea continutului partii speciale, ar fi necesar de stabilit principiile sau criteriile de c
orelare , conexiune dintre normele partii generale si partii speciale. Cu regret legea contraventionaL nu co
ntine careva prevederi cu privire la corelatia sau chiar concurenta dintre normele partii generale si normel
e partii speciale, aceasta cauzand dificultate in aplicarea practica a acestor norme. Pentru a intelege imp re
glementarii corelatiei si concurentei normelor din diferite parti a legii contraventionale, putem face compa
ratie cu prevederi similare din legea penala. Astfel art. 115, 116, 117, 118 din Codul Penal al RM din 18 .
04. 2002 prevede anumite principii, care diminueaza si face claritate in cazul concurentei normelor penale
. Prin concurenta a normei penale se are invedere savarsirea de catre o persoana sau un grup e persoane a
unei fapte prejudiciabile cuprinsa de dispozitiile a doua sau mai multe norme penale, desi in ansamblu fap
ta reprezinta o singura infractiune. De asemenea legea penala defineste ca o norma se considera generala ,
daca prevede 2 sau mai multe fapte prejudiciabile, pe cand prin norma speciala se intelege norma penala
care prevede doar aczuri particulare ale acestor fapte.

Tema ) Notiunea procesului contraventional

1) Esenta, categoriile si principiile procesului contraventional;
2) Caracteristica sub administratiei si litigiul juridic administrativ;
3) Notiunea si scopul procesului contraventional;
4) Principiile procesului contraventional

Sub1)
...

Procedura/proces---- o totalitate de actiuni ce sunt efectuate consecutiv intr-o anumita ordine pentru a atin
ge un rezultat.
In dreptul adm sunt duse diferite discutii referitor la procesul adm, concluzionand aceste opinii in general
procesul adm poate fi privit in sens larg si in sens restrans. In sens larg, procesul adm se refera la activitat
ea de aplicare a normelor de drept( norme materiale) de catre diferite organe executive, adica in esenta ac
est proces ar cuprinde intreaga activitate adm in cadrul statului. Din acest pct de vedere cadrul normativ e
ste foarte divers si neuniform si la moment putem vb doar la nivel teoretic.
Procesul adm in sens ingust se refera in principal la activitatea de ocrotire a normelor de drept savarsita sa
u efectuata de autorit adm , adica activitatea jurisdictionala. In sens restrans procesul adm este regl intr-un
volum mai mare, desi de asemenea insufickent. Adica procesul adm in sens restrans poate fi numit si juri
sdictia adm. In conformitate cu legislatia in vigoare, procesul adm respectiv poate fi divizat in urmatoarel
e forme , fiecare avand propriu cadru juridic. 1 forma a procesului adm este procesul contfaventional ce s
e aplica in cazul comiterii contraventiilor. 2 forma este procesul sau procedura disciplinara, care se aplica
in cazul abaterilor disciplinare comise de functionarii publici. 3 forma procesul sau procedura materiala c
e se aplica in cazul comiterii unui prejudiciu fata de autorit publica de catre functionarul public. 4 forma
este procedura in cazul petitiilor si de contencios adm ce se aplica in cazul incalcarii anumitor drepturi si i
nterese legitime ale cetatenilor si altor particulari din partea autorit publice, in special adm. 5 forma proce
dura de coordonare ce se aplica in cazul divergentelor dintre diferite autorit adm de acelasi nivel ierarhic ,
ex 2 ministere, insa procedura respectiva nu este dezvoltata facandu-se doar unele referinte in legisl in vi
goare cum ar fi: - Legea cu privire la guvern care mentioneaza ca Guvernul coordoneaza activitatea organ
elor adm publice centrale si locale si de asemenea art. 6 din legea privind adm publica centrala de speciali
tate din 4 mai 2012 care specifica ca conflictele de competenta si disensiunile aparute in cadrul rel dintre
ministere si alte autorit adm centrale se examineaza si se solutioneaza in modul stabilit de reg guvernului
( nu este asa regul cu regret). Concluzionand, din cadrul formelor de proces adm in sens restrans mentiona
te anterior cel mai complet este regl procesul contraventional , acesta fiind codificat in Codul Contr al R
M.

Principiile procesului. Reiesind din legisl si opiniile indoctrina, procesul adm are la baza un sir de principi
i, care formeaza fundamentul acestui proces. In calit de asemenea principii ar putea fi:
-pr legalitatii---- presupune ca toate litigiile administrative trebuie sa fie solutionate conform legii si in li
mitele legii.
* pr. ocrotirii interesului persoanei, individului si a societatii---presupune ca procesul adm in primul rand
trebuie sa aiba ca scop satisfacerea intereselor legitime ale individului coraportate la interesele si necesitat
ile societatii.
* pr competentei---- presupune ca toate autorit publice ce solutioneaza litigii administrative trebuie sa fie i
mputernicite conform legii sau in baza legii.
*pr egalitatii procesuale ---- presupune ca in cadrul procesului adm , partile trebuie sa fie legale atat in fat
a legii, cat si a autoritatii care solutioneaza cazul.
* pr aflarii adevarului---- conf acestui principiu presupune analiza minutioasa si la timp a tuturor conditiil
or si circumstantelor pentru a lua o decizie echitabila.
* pr operativitatii---- procesul adm spre deosebire de alte procese trebuie sa contina termene restranse in e
fectuarea actiunilor procesuale , inclusiv luarea si executarea deciziei.
* pr accesibilitatii--- conf acestui principiu, o pers lezata in anumite drepturi trebuie sa dispuna de posibili
tatea de a avea acces si participa la toate fazele si etapele procesului adm.
* pr contradictorialitatii---- inseamna ca in situatia in care interesele partilor sunt diametral opuse , fiecare
trebuie sa aiba posibilitatea de a prezenta probe pentru adeverirea celor afirmate organului care examinea
za cazul.
* pr transparentei --- majoritatea cauzelor sunt examinate public si doar in cazurile prevazute de lege pot f
i examinate in sedinte inchise.
* pr . raspunderii in limitele competentei--- persoana care conduce procesul adm, examineaza cazul adica,
trebuie sa fie responsabila de eficienta si corectitudinea desfasurarii procesului.

Sub 2) Caracteristica jurisdictie adm si litigiul j adm.

In activit practica , precum si in doctrina sunt duse discutii referitor la locul si rolul jurisdictiei adm in sol
utionarea litigiului j adm, inclusiv daca aceasta activitate ar putea fi atribuita la infaptuirea justitiei. Jurisd
ictia adm ar putea fi definita ca o activitate a autorit adm in legatura cu aparitia unui anumit litigiu dintr-u
n anumit domeniu. Principalul elem este ca asemenea litigiu apare in rezultatul existentei unui rap j adm.
Prin urmare aceasta activitate, in temei procedurala a autorit adm se face pe cale extrajudiciara fara a dimi
nua principiul accesului la justitie. De foarte multe ori a fost pusa problema daca jurisdictia adm o putem
conzidera parte a justitie si invers daca examinarea unui litigiu j administrativ de catre instanta de judecat
a sa o consideram ca element al jurisdictiei adm. Problema respectiva a fost solutionata de catre Curtea C
osnt prin hotararea nr 21 din 1997 cu denumirea ,, cu privire la interpretarea art. 114 din constitutia RM.
Curtea s-a referit in special la normele legale cu privire la contraventii. Conf art 114 din const, este stabili
t ca justitia se infaptuieste in numele legii doar de catre instantele judecatoresti. Adica inst judecatoresti ju
deca cauze privind rap j civile, contravemtionale, penale si alte cauze. Curtea const a stabilit ca apararea j
udiciara in inst de judecata se refera nu numai la drepturile fundamentale ale omului dar si la alte drepturi
asigurate prin lege si alte acte normative. Astfel, foarte multe cauze o constituie plangerile impotriva difer
itor actiuni ale diferitor org adm. Asemenea cazue se examineaza de inst judecatoreasca fiind atribuite la c
auzele civile, desi ele rezulta din raportul j adm. De asemenea nici inst judecatoresti examineaza cauza cu
privire la contraventie, insa nr acestor cauze este in continua crestere , ele fiind examinate si de organe ad
m , insa exista posibilit de a ataca decizi acestro organe in inst de judecata , ceea ce constituie o garantie d
e aparare judiciara.
Prin urmare, curtea a stabilit ca toate cauzele examinate de inst judecatoresti , ce izvorasc din rap j admini
strative , inclusiv cu privire la contraventii reprezinta o forma de infaptuire a justitiei. Insa hotararile autor
it in temei adm, care nu au atrib de autorit judecatoreasca luate inclusiv asupra cauzelor cu privire la contr
aventii nu se refera la infaptuirea justitiei. Respectiv aceasta parte sau domeniu a solutionarii litigiilor j ad
m se refera la jurisdictia administrativa, adica atat autorit adm prin intermediul jurisdictiei adm , cat si inst
antele judecatoresti, infaptuind justitia, contribuie la solutionarea litigiului j adm completandu-se reciproc
.

Sub 3) Procesul contr este o forma a activit procedurale , reglementat destul de minutios de codul contr al
Rm. Art. 374 din Codul Contr, defineste procesul contr ca o activit desfasurata de o autorit competenta cu
participarea partilor si altor persoane titulare de drepturi si obligatii, conform normelor ce regl procedura
contraventionala din Codul Contr. Astfel legislatorul pune pe picior de egalitate termenii sau categoriile :
proces contraventional si procedura contraventionala. In esenta procedura contraventionala este nucleul pr
ocesului contraventional deoarece, procedura cuprinde niste faze si etape care au loc consecutiv pentru a a
tinge scopurile procesului contraventional. Scopul procesului contr de asemenea rezulta din legea contrav
entionala si ele ar fi urm: ...
1) constatarea contraventiei
2) examinarea si solutionarea cauzei contraventionale
3) constatarea cauzelor si conditiilor care au contribuit la savarsirea contraventiei
4) respectarea principiilor dreptului contraventional care au la baza principii ale dreptului international, in
clusiv in domeniul drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
Un scop care se evidentiaza ar fi ca procesul contr trebuie sa fie cat mai putin costisitor, adica cu cheltuiel
i minimale sa fie efectuat. Cheltuielile respective se suporta de contravinient sau de catre stat, inclusiv in
cazul in care persoana in privinta careia a fost pornit procesul contraventional este repusa in drepturi, treb
uie sa i se repare cheltuielile pe care le-a suportat in proces, exceptand cazul amnistiei. Procesul contrave
ntional este strict determinat de lege si ar fi necesar sa mentionam initial circumstantele sau imprejurarile
care din start sau pe parcurs exclud desfasurarea procesului contraventional. Astfel conf art. 141 din cod c
ontraventional, procesul contraventional inceteaza in urmatoarele cazuri:
-Lipsa faptei contraventiei;
- Fapta care printr-o lege noua nu mai este considerata contraventie; in asemenea cazuri chiar daca a fost s
tabilita sanctiunea si ea nu a fost executata , e a deja nu se mai executa
- contraventia este comisa de un reprezentant diplomatic a unui stat strain sau alta persoana similara care
conform tratatelor internationale la care Rm este parte sau conform legilor RM, nu nimereste in cadrul jur
isdictiei contraventionale a Rm,
- fapta a fost comisa in stare de iresponsabilitate
- fapta a fost comisa in conditiile legitimei aparari
- fapta a fost comisa in stare de extrema necesitate
- fapta a fost comisa in urma constrangerii fizice sau psihice
- fapta a dost comisa in condjtiile riscului intemeiat
- fapta a fost comisa in conditiile cazului fortuit,
- persoana renunta benevol la savarsirea contraventiei
- contraventia a fost comisa , insa ea este neinsemnata sau are loc doar tentativa de contraventie.
- impacarea victimei cu faptuitorul
- expirarea termenului de prescriptie de a trage la raspundere contraventionala.
- amnistia
- persoana presupusa ca faptuitor a decedat, insa nu se aplica in situatia reabilitarii acesteia
- pentru aceeasi fapta si in privinta aceeasi persoana exista o hotarare definitiva;
- pentru aceeasi fapta este pornita urmarirea penala;
 Incetarea procesului contr in cazurile mentionate inseamna sau detrmina repunerea in drepturi a persoane
i in privinta careia a fost pornit.

Sub 4) Principiile procesului contraventional reprezinta fundamentul acestei proceduri juridice si exprima
esenta acestui proces. O problema importanta este corelatia principiilor procesului contraventional cu cel
elalte norme ce reglementeaza procedura respectiva. In mod normal, inclusiv in procesul aplicarii, nor ele
principii ar trebui sa aiba o forta j superioara fata de celelalte norme ce reglementeaza procesul contravent
ional. Prinxipiile procesului contraventional sunt prevazute expres in Codul contraventional, in sa unele p
rinciipii, pot fi deduse din sensul legii contraventionale si avand ca suport doctrina in domeniu.

1) Principiul prezumtiei de nevinovatie

2) principiiul inviolabilitatii persoanei
3) Principiul libertatii de marturisire impotriva sa
4) Principiul
......

Tema 6) Sistemul autoritatilor competente sa solutioneze cauzele contraventionale

1) Caracteristica autoritatilor competente sa solutioneze cauzele contraventionale
2) Instanta de judecata ca autoritate care infaptuieste justitia in cauzele contraventionale
3) Autoritatile extrajudiciare competente sa solutioneze cauzele contraventionale. Statutul agentului const
atator.

Sub1) Activitatea jurisdictionala in domeniul contraventiilor este efectuata de foarte multe autoritati publi
ce cu caracter, de natura executiva. In unele state, cum ar fi cele occidentale, aceasta activitate este orienta
ta prioritar spre sistemul judecatoresc, adica este vorba de existenta justitiei administrative. Aceasta justiti
e este exercitata fie de instantele de drept comun (ordinare), fie de judecatorii administrative specializate(
isi permit statele mai mari). Prin urmare justitia administrativa ar cuprinde solutionarea litigiilor juridice a
dministrative dintre persoanele private si autoritatile publice.
In RM nu exista un sistem bine inchegat, integru al jsutitiei administrative, dar elemente ale acesteia perm
anent au existat, ele fiind intr-o evolutie ascendenta. De ex ca element al justitiei adm putem vb de instant
ele de contencios administrativ, care examineaza cauzele privind actiunile ilegale sau faptele diferitor aut
orit publice, in special a adm publice.
De asemenea a crescut ponderea instantelor judecatoresti in procesul examinarii cauzelor contraventiona
le. Insa o parte substantiala de cauze contraventionale raman a fi examinate de autoritati publice extrajudi
ciare , adica organe executive. Putem mentiona ca in asemenea sit, este afectat intr-o anumita masura prin
cipiul impartialitatii si a conflictului de interese, in special cand autoritatea respectiva si constata contrave
ntia si examineaza cazul.
In general, conform art. 393 din Codul contraventional, sistemul autorit competente sa solutioneze cauzel
e contraventionale cuprinde urmatoarele elemente:
1) Instantele de judecata
2) Procurorul
3) Comisia administrativa
4) Agentul constatator.
Reiesind din acest sistem, locul central il ocupa instanta de judecata care si infaptuieste justitia in cauzele
contraventionale , insa pe langa instantele judecatoresti exista sinalte autoritati , care au competenta de a s
olutiona unele cauze contraventionale, adica care nu sunt date in competenta inst judecatoresti, ( adica im
binare intre justitie adm si jurisdictie adm).
Sub 2) Conf art. 394 din cod contr, justitia in cauzele contraventionale se infaptuieste de catre instanta de
judecata. Ca regula, cauza contraventionala este examinata de un complet de judecata format dintr-un sin
gur judecator, care examinand cauza pronunta decizii. Exceptie de la aceasta regula este examinarea cauz
ei in instantele superioare, unde cauza contraventionala este judecata de un complet format din 3 judecato
ri-- curtea de apel.

Sub 3) Conf codului contraventional este stabilit si anume art. 399 ca cauza contr, poate fi solutionata de
agentul constatator, in a carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia si legea contraventionala preved
e ca agentul constatator poate constata contraventii, inclusiv ce tin de competenta altor organe cu remitere
a procesului verbal de constatare organelor respective. Reiesind din aceste prevederi, ajungem la concluzi
a ca agentii constatatori, care dupa statutul lor sunt autorit extrajudiciare ii putem diviza in 2 categorii:
1) agenti constatatori care pot solutiona cauze contraventionake si respectiv pot aplica sanctiuni contr, cee
a ce din denumire este non-sens (el trebuie doar sa constate). In aceasta categorie putem mentiona si auto
rit care au natura mixta, adica pe unele cauze contr au d de solutionare si aplicare a sanct contraventionale
, pe alte cauze doar pot constata contraventia.
2) agentii constatatori propriu-zisi, adica acele autorit extrajudicare care doar constata cazul cu privire la c
ontraventie.
Asta e o clasificare stiintifica.

La prima categorie, urm autorit:

a) comisia administrativa de pe langa autorit publica locala. Ea este formata de catre consiliul local, in co
mponenta presedintelui, vicepresedintelui, secretarului responsabil si de la 4 pana la 7 membri. Obligatiile
presedintelui, vicepresedintelui si secretarului responsabil sunt reglementate in regulamentul comisiei ad
ministrative aprobat prin hotararea parl RM nr. 55 din 25 martie 2010.
Prin urmare, comsia adm ca organ competent sa solutioneze cauze contraventionale, este o autoritate cole
giala, care activeaza in sedinte. Sedinta comisie administrative este deliberativa , daca sunt prezenti major
itatea membrilor, adica e necesar ca sa fie 50+1. Pe cauze contr, comisiile adm adopta decizii cu majoritat
ea simpla a membrilor prezenti la sedinta. Ele examineaza doar contr date in competenta acestora conf art
. 398 din codul contr, adica contr ce tin de drepturi constitutionake si sanatatea populatiei in domeniul fun
ciar, in domeniul energetic si de asemenea gospodariei comunale, drumurilor locuintelor si amenajarii teri
toriului.

2) Organele MAI.

Tema : Fazele (etapele procesului contr)

Sub3) Aceasta faza este prevazuta in cod contr si esenta acestei faze consta in judecarea cauzei contr de c
atre inst de judecata. Aceasta faza consta in judecarea cauzei in sedinta publica ( cu unele exceptii) oral ,
nemijlocit( sunt prezente partile) si in contradictoriu. Faza data are mai multe etape , printre care:
-1) pregatirea cauzei contr pentru judecare; --- modul depregatire are loc conf art. 453 cod contr, respecti
v in temren de 3 zile de la data intrarii cauzei contr in instanta, judecatorul verifica competenta, inclusiv p
oate remite dupa competenta dosarul, fixeaza data examinarii cauzei, dispune citarea partilor si altor parti
cipanti la cauza respectiva, precum si intreprinde alte actiuni pentru a asigura buna desf a sedintei de jude
cata. Cauza contr reiesind din princ operativitatii trebuie sa fie judecata in termen de 30 de zile de la data i
ntrarii cauzei in instanta, poate fi prelungit cu inca 15 zile. La aceasta etapa este prevazut ca prezenta age
ntului constatator la judecarea cauzei este obligatorie. Neprezentarea in sedinta a faptuitorului sau a victi
mei care au fost legal citate fara motive inemeiate nu impiedica judecarea cauzei.
2) examinarea cauzei in sedinta de judecata sau cercetarea judecatoreasca----- in cadrul acestei etape jude
catorul conduce sedinta, inclusiv asigura ordinea si solemnitatea sedintei. Judecatorul exercita un sir de ac
tiuni procedurale prevazute de art. 317 c c. In procesul cercetarii judecatoresti se cerceteaza mai intai prob
ele prezentate de partea acuzarii ( prezinta agentul constatator). La cererea partilor sau a altor participanti,
instanta poate modifica ordinea de cercetare a probelor, dupa aceasta instanta solutionwaza cererile si de
mersurile formulate de participanti si dupa necesit intreprinde alte actiuni procesuale.
3) dezbaterile judiciare ------ in cadrul acestei etape participantii nu au sa se refere la probe noi care nu au
fist examinate in cadrul cercetarii judecatoresti. Insa in situatia in care este necesar sa fie prezentate probe
noi, participantii pot cere preluarea cercetarii judecatoresti. Dupa ce sunt ascultate opiniile partilor, instan
ta admite prin incheiere motivata unele cereri sau demersuri. Instanta nu poate limita durata dezbaterilor l
a un anumit timp, insa presedintele sedintei de judecata are d sa intrerupa cuvantarile care depasesc limite
le cauzei ce se judeca. Dupa incheierea dezbaterilor judiciare are loc rostirea ultimului cuvant, ca regula p
ersoana in privinta careia ii este examinat. Partile pot reprezenta aceasta si in scris anexandu-se la procesu
l verbal, adica desf sedintei de judecata se consemneaza intr-un proces verbal intocmit de grefier) si proc
esul verbal al sedintei este intocmit conform prevederilor codului contr art. 459.
4) solutionarea problemelor necesare a fi rezolvate pentru a adopta hot privind contraventia. --art 458.
5) finalizarea examinarii cauzei si pronuntarea hotararii judecatoresti. --- inst de judecata hotaraste asupra
cauzei contr in camera de deliberare, pronuntandu-se printr-o hot asupra aspectelor de fapt si cererile jurid
ice ale cauzei respective. Conf art. 452 din codul contr., hot judecatoreasca asupra cauzei contr trebuie sa
fie legala, intemeiata si motivata, respectiv hot are urm partic componente---- partea introductiva, partea d
escriptiva, partea dispozitiva. Dispozitivul hotararii cuprinde urm solutii: - incetarea procesului contr( are
loc atunci cand se constata circumstante ce inlatura procesul contr sau in cazul nulit procesului contr); sta
bilirea vinovatiei persoane ce a savarsit contraventia, precum si stabilirea sanctiunii contraventionale , inc
lusiv aplicarea masurilor de siguranta , inclusiv poate fi situatia cand se inlatura executarea sanctiunii. Dis
pozitivul se refera si la corpurile delicte, modul si termenul de atac al hot judecatoresti etc. Hotararea este
semnata de judecator si se pronunta in sedinta publica imediat dupa deliberare. In cel mult 3 zile de la dat
a pronuntarii judec, o copie acesteia se remite partilor care nu au fost prezente la sedinta de judecata, iar l
a cerere si celor prezente. Art. 464 din codul contr, prevede suplimentar obligarea persoanei de a afisa sau
difuza hot de sanctionare, aceasta masura fiind aplicabila pers j.

Sub 4) Exercitarea caii de atac in cauza contr este o faza facultativa. Faza respectiva cuprinde urm subfaz
e:
I) calea ordinara de atac sau recursul
II) calea extraordinara de atac sau revizuirea.

I) --- Hot judecatoreasca poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de catre urm participanti la proces
ul contr. Contravinientul deja e contravinient fiindca a fost hot) are d, agentul donstatator, procuror, victi
ma. Recursul poate fi declarat in numele contr sau a victimei si de catre aparator, iar in cazul contr arestat
, recursul poate fi declarat de catre sot sau sotie. Recursul se depune in inst de judecata a carei hot este ata
cata (exceptie avem). Recursul primit impreuna cu dosarul cauzei se expediaza cel mult 3 zile de la data e
xpirari termenului de depunere a recursului (15 zile) instantei de recurs. Ca inst de recurs aparea curtea de
apel si recursul se judeca de un complet format din 3 judecatori. Conf art. 466 din cod contr, hotararile ju
decatoresti sunt atacate cu recurs pentru a repara erorile de d , temeiurile respective fiind lrevazute in cod
ul contr. Recursul impotriva hot judecatoresti suspenda executarea hotararii cu exceptia arestului contr. R
egula generala pentru inst de recurs este ca ea judeca recursul in limitele temeiurilor pentru recura avand
d sa examineze si alte temeiuri , insa nu are d de a agrava situatia contravenientului. Examinarea cauzei in
recurs are loc de asemenea in sedinta fiind condusa de presedintele completului de judecata care asigura
ordinea si solemnitatea in sedinta. Un moment este faptul ca inst de recurs este obligata sa se pronunte asu
pra tuturor motivelor invocate in recurs. Instanta de recurs hotaraste asupra cauzei contr in camera de deli
berare si adopta urm variante de decizii, respinge recursul si mentine hot atacata daca recursul este tardiv,
este inadmisibil sau nefondat. Admite recursul, caseaza hot atacata si dispune hot cauzei in prima instanta
( aici sar putea agrava).
Deciziile inst de recurs de asemenea are o anumita str prevazuta de CContr , care in esenta iarasi partea in
troductiva, descriptiva, dispozitiv. Decizia semnata de completul de judecata se pronunta in sedinta , inclu
siv judecatorul din complet are d la opinie separata. Decizia pronuntata de inst de recurs este irevocabila (
din acest moment o hot definitiva).
Referitor la revizuire, conf art. 475 , aceasta subfaza poate fi deschisa in favoarea contravinientului in tem
ren de cel mult 6 luni, din moemntul aparitiei urm temeiuri:
1) instanta de judecata internationala prin hot a constatat o incalcare a d si libertatilor umului, incalcare ce
poate fi reparata printr-o noua judecare.
2) curtea const a declarat neconstitutionala prevederea legii adoptata in cauza respectiva
3) legea noua inlatura caracterul contr al faptei sau amelioreaza sit contr si in privinta contr nu a fost exec
utata integral sanct contr.
4) exista o procedura judecata in cauza data in faza unei inst internationale
5) prin hot definitiva sa constatat ca agentul constatator, procurorul sau judecatorul a comis in cursul cons
tatarii si judecarii abuz ce constituie infr.
Aceasta procedura de revizuire se deschide in baza cererii procurorului de nivelul inst de jueecata sau la c
ererea contr adresata inst respective. Insa in cazul unei proceduri pornite in fata unei inst intern, procedura
se deschide de un procuror generwl sau adjunctii sai. Cererea de revizuire se face in scris cu invkcarea m
otivului si a datelor doveditoare, inclusiv inst poate dispune suspendarea hot neexecutate.
Procurorul G si adjunctii au d de a inainta cerere de revizuire in sit cand se constata ca in act contr sunt pr
ezente elemente constitutive ale infr, prevazute de CP. Cererea de revizuire seexamineaza conf normelor
privind judecarea cauzei si jnst poate adopta una din urm hotarari: -respinge cererea de revizuire, daca ea
este tardiva , inadmisibila sau neintemeiata. -admite cererea , caseaza hot atacata si pronunta o noua hot.
Instanta disoune repu0nerea in d a persoanei, inckusiv a cheltuielilor pe care le-a suportat. Hot emise in pr
lcedura de revizuire, cu exceptia celor emise de curtea de apel, pot fi atacate cu recurs.

Sub5) Executarea hot cu privire la sanct contr este ultima faza a procesului contr , care urmareste scopul f
inal al prlcesului contr si anume aplicarea in mod echitabil a u ei sanct contr. Si aceasta efaza are mai mul
te etape :
1) trimiterea spre executare a hit judecatoresti de catre instanta care a judecat cauza in fond . Astfel in ter
men de 10 zile de la data ramanerii definitive a hot judecat, instanta trimite dispozitia de executare a hot i
mpreuna cu o copie de pe hot definitiva autorit imputernicite cu executarea sanct respective conf codului
de executare a RM din 24 decembrie 2004.
2) executarea sanct contr-- art. 311 din codul de executare a rm djn 24 decembrie 2004.

Multitudinea nor elor de trimitere din cod contr si din cod de executare creeaza incertitudine in mecanism
ul de aplicare .... .
3) amanarea executarii sanct contr
4) stingerea executarii sanct contr.