Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
html
http://documents.tips/documents/referat-drept-contraventional.html
https://dreptmd.wordpress.com/teze-de-an-licenta/regimul-juridic-alraspunderii-contraventionale/
https://ru.scribd.com/document/79598407/Dr-Contraventional
1.Notiunea si constituirea legislatiei contraventionale:
a)Legislatia contraventionala s-a constituit treptat. Pina in anii 80 raspunderea pentru
contraventii era reglementata in sute de acte normative. In 1980 Sovietul Suprem al
URSS a adoptat Bazele legislatiei URSS si ale republicilor unionale cu privire la
contraventiile administrative in care s-au determinat principiile de baza si prevederile
generale ale legislatiei. Aceasta a servit ca baza pentru codificarea Codului cu privire
la contraventiile administrative al RSS Moldovenesi adoptat in 1985. Acesta la rindul
sau a servit ca temelie in reglementarea raspunderii pentru contraventiile
administrative a Codului contraventional al RM adoptat in 2008, si care a intrat in
vigoare in 2009.
Legislatia contraventionala este totalitatea de norme de drep ce determina principiile
raspunderii contraventionale, faptele ce constituie contraventii, sanctiunile
contraventionale aplicabile, precum si procesul contraventional, aceste norme fiind
prevazute in Codul contraventional si in alte acte normative expres prevazute de
acesta.
b)Scopuri: -apararea drepturilor si libertatilor legitime ale persoanei, -apararea
proprietatii, -apararea ordinii publice si apararea altor valori ocrotite de lege, in
solutionarea cauzelor contraventionale, -prevenirea savirsirii de noi contraventii.
Legislatia contraventionala urmareste ocrotirea atit a intereslor private cit si a celor
publice.
c) Legislatia contraventionala are un loc primordial in sistemul de drept. Legislatia
contraventionala este formata din Codul contraventional. Deci acesta este cel mai
important izvor al dreptului contraventional, singurul care cuprinde normele de drept
ce stabilesc principiile si dispozitiile generale si special in material contraventionala,
determina faptele ce constituie contraventii si prevede procesul contraventonal si
sanctiunile contraventionale.
2.Actiunea legislatiei contraventionale:
a)Directiile de actiune ale legislatiei contraventionale sunt: actiunea legii
contraventionale in timp, actiunea legii contraventionale in spatiu, actiunea legii
contraventionale asupra cercului de persoane.
b)Actiunea legii contraventionale in timp. Caracterul contraventional al faptei si
sanctiunea contraventionala se stabileste de normele Codului contraventional care
este in vigoare cind s-a savirsit fapta. Norma care inaspreste sanctiunea sau situatia
persoanei nu are efect retroactiv. Daca legea noua prevede o sanctiunea mai aspra,
contraventia se sanctioneaza cu legea in vigoare la momentul consumarii ei. Daca
legea prevede o sanctiune mai blinda, aceasta are efect retroactive. Daca fapta nu
mai este considerate contraventie, ea nu se sanctioneaza, iar sanctiunea stabilita nu
se executa. Timpul savirsirii contraventiei este timpul savirsirii actiunii ilicite, iar in
cazul inactiunii, se considera timpul in care trebuia sa se desfasoare actiunea pe care
contravenientul nu a savirsit-o.
Actiunea legii contraventionale in spatiu. Conform Codului, se considera loc al savirsirii
contraventiei, locul unde s-a savirsit actiunea prejudiciabila sau in cazul inactiunii,
locul unde trebuia sa se desfasoare actiunea pe care contravenientul trebuia sa o
realizeze.Deasemenea se considera contraventii cele savirsite pe teritorul RM, in
apele teritoriale sau in spatiul aerian al RM, la bordul unei nave militare maritime sau
aeriene ce apartin RM. In cazul in care acestea se afla in afara spatiului RM, se
sanctiuneaza in conformitate cu Codul Contraventional al RM daca tratatele
internationale la care RM ia parte nu dispun altfel.
Actiunea legii contraventionale asupra cercului de persoane. Legislatia
contraventionala este aplicabila persoanelor fizice cetateni ai RM si cetatenilor straini,
apatrizilor aflati sau domiciliati pe teritoriul RM. Legislatia este aplicabila si
persoanelor juridice prevazute de Cod care au sediul pe teritorul RM. Nu pot fi supusi
raspunderii contraventionale reprezentantii diplomatici ai statelor straine si
persoanelor care conform tratelor la care RM ia parte nu cad sub incidenta jurisdictiei
contraventionale.
c) Legislatia contraventionala este aplicabila P.F. care sunt cetateniiai RM precum si
cet.strainii si apatrziilor aflati sau domiciliati pe teritoriiul al RM .Deasemeenea
legsislatia contraventionala este aplicabila P.J. prevazute de C.C cu sediul pe teritoriul
rM.Insa nu pot fi supusi raspundere contraventionale reprezentaii diplomaticii ai
statelor starine sau a;te persoane care in conf. cu lefgile RM nu cad sub incidenta
jurisdictiei contraventionale a RM sau in caz carora este lacatuita raspunderea
contraventionala .
Constitutia RM este legea fundamental a statului care are o forta juridical suprema.
Dreptul Contr trebuie sa corespunda prevederilor Consitutiei.
Urmatoarele izvoare formale ale dr contr. sunt legile(in esenta organice) care contin
norme cu privire la contraventii, de ex Codul contrav, Codul de executare al RM, Codul
penal al RM. Hotaririle Parlamentului sunt izvoare in masura in care cuprind norme ce
reglementeaza raporturi aferente contraventiilor.
Hotaririle si Ordonantele Guvenrului pot fi izvoare in masura in care contin norme de
drept contr.
Tratatele internationale sunt deasemenea izvoare ale dr contr. RM se oblige sa
respecte tratatele la care este parte. Tratatul international poate constitui izvor ale dr
contr daca stabilesc norme juridice la relatiile sociale din sfera de reglementare a dr
contr si daca sunt de aplicare directa. Doctrina si practica judecatoreasca nu
reprezinta izvoare formale ale dreptului contr.
c) Decidei asupra tiinei juridice i practicii judectoreti interne i internaionale n
aspectul calitii de izvoare a dreptului contravenional.
Respectiv doctrina si practica judecatoreasa nu le putem conisedra izvoare formale ale
DC deoarece ele nu creaza si nu contin nomre DC cu caractre general si impersonal
desi atot doctrina cit si practica judecatoreasca au o influneta directa asupra
constituirii si perfectionarii izvoarelor formlae ale DC mentionate.
Pentru a o caracteristic mai ampl a delimitrii rsp.contrv de alte forme de rsp.juridic , este nevoie
demenionat criteriile comform crora facem delimitarea , acestea fiind :
1.temeiul raspunderii. ( componena infraciunii = rspunderea penal , executarea necuvenit sau neglijent
aobligaiilor de serviciu = rspunderea disciplinar , svrirea cu vinovie a unei fapte prejudiciabile cu un
grad deperciol social mai periculos ca infraciunea = rspunderea contrv.)
2.caracteristica subiectelor (persoan fizic = rspunderea disciplinar , persoan fizic sau juridici
=rspunderea penal i contravenional)
3.caracterul sanctiunii ( de ordin moral = rspunderea disciplinar , de ordin material = rspunderea civil i
penal , de ordin material i moral = rspunderea contravenional)
b) Stabilii deosebirea rspunderii contravenionale de alte forme de rspundere juridic conform criteriilor
de delimitare.
Spre deosebire de raspundere desciplinar care are ca temei abordarea disciplinei iar ca subiect al
raspunderiiapare persoana fizic pe care o numim angajat , rspunderea contraventionala are ca temei
comiterea uneicontraventii si subiect al raspunderii poate fi persoana fizica care nu se afla in raport de
subordonare ierarhica,precum si persoana juridica cu exceptia autoritatii si institutiei publice. sanctiunea
disciplinara poarta in temei uncaracter moral iar cele contraventionale-caracter precuniar.Raspunderea civila
are ca temei delictul civil rezultat din neexecutarea obligatiilor aferente raporturilor civile saucauzarea de
prejudicii. Cercul de subectii a raspunderii civile este unul dintre cele mai larg comparativ cusubiectele
raspunderii contraventionale care au un caracter mai restrins. Ca si in cazul raspunderii materiale
laraspunderea civila, sanctiunile constau in repararea prejudiciilor material precum si prejudiciului moral in
cazulpersoanei fizice, spe deosebire de sanctiunea contraventionala care poarta un caracter mai complex
acesteaformind un sistem ce permite substituirea reciproca.Raspunderea penala este cea mai severa forma de
raspundere juridica care are ca temei comiterea infractiunilor aceasta reprezentind o fapta mai social
periculoas comparativ cu contraventia subiectele raspunderii penale suntaproximativ similare cu cele ale
raspunderii contraventionale exceptie fiind virsta persoanei posibile de raspundere,precum si faptul ca de la
raspunderea contraventionala sunt exceptate nu doar autoritatea publica dar si institutiapublica. In cazul
pedepsilor penale predomina privarea de libertate. Raspunderea contraventionala ocupa un locdinstinct in
cadrul raspunderii juridice deosebinduse de alte forme de raspundere juridice .
c) Apreciaii locul i rolul rspunderii contravenionale n sistemul rspunderii juridice.
Rspunderea contravenional este prevzut de ctre Codul Contravenional al
Republicii Moldova .Rspunderea contravenional are sarcina de a
ocrotivalorilesociale, personalitatea, drepturile i interesele legitime alepersoanelor
fizice i juridice, proprietatea, ornduirea de stat iordineapublic, precumi de a
depista, preveni ilichida contraveniile administrative i consecinelelor, de contribui
la educarea cetenilor in spiritul ndepliniriiintocmai a legilor.Astfel , menionm c
rspunderea contravenional i are pe merit un loc de vaz n cadrul legislativ alturi
de celelalte forme de rspundere juridic . Faptul c rspunderea contravenional are
un caracter mai blnd n comparaie cu rspunderea penal (gradul prejudiciabil mai
nensemnat, pericolul social cu un nivel mai jos,
pedeapsa vdit mai blnd) deloc nu face acceptabil opinia c ar avea un alt loc n
cadrul legislativ sau avndunul de o importan mai minuscul , ambele forme de
rspundere juridic au pretext legal, funcioneaz n baza legii, au scopuri practic
identice i prezint un temei legal sau prghii legale prin care cetenii vor fi pedepsii
pentru faptele sale prejudiciabile indiferent de gradul de pericol social.Aadar,
principiile de baz, comune mai multor forme de rspundere juridic (umanismului,
democratismului, legalitii n faa legii i a autoritilor publice), permit rspunderii
contravenionale de a se plasa n cadrul sistemului legislativ, pe poziii de egalitate cu
celelalte forme de rspundere juridic.
16, 17- la punctual 14
16. Caracteristica sanciunilor contravenionale principale: 1.3Dei ideal este ca toi destinatarii
normelor juridice contravenionale s se conformeze regulilor de conduitstabilite prin dispoziia normei
juridice materiale i protejate prin intermediul sanciunii normei respective, realitateademonstreaz c o parte
dintre subiecii dreptului contravenional nu respect aceste reguli, transformnd raportulde conformare ntrun raport de conflict.Sanctiunile contraventionale principale joaca un rol important in acest caz,ele avind ca
scop reeducarea sicorectarea persoanei care a comis o contraventie.De asemenea,ele sunt folosite pentru
prevenirea savirsirii de noicontraventii de catre persoana care le-a comis anterior si a contraventiilor,in
general,de catre ceilalti cetateni.Sanctiunile contrav pr. se aplica indiferent de gradul prejudiciabil al
faptei.Ele servesc pentru restabilirea ordinii dedrept. Aplicarea sanctiunilor demonstreaza eficienta organelor
de drept.
14. Noiunea i scopurile sanciunilor contravenionale:
a) Identificai sanciunile contravenionale i scopurile lor.
Sanctiunea contr reprezinta o masura de constringere statala si un mijloc de corectare
si reeducare ce se aplica in numele legii persoanei care a savirsit o contraventie.
Scopurile: aplicarea masurii de constrinfere fata de persoana vinovata de comiterea
contraventiei; corectarea si reeducdarea persoanei vinovate de comiterea
contraventiei; educarea altor persoane; prevenirea savirsirii altor contraventii atit de
catre contravenieint sit si de alte persoane.
b) Stabilii specificul sanciunilor contravenionale.
1) Avertismentul este cea mai blnd sanciune contravenional i const n
atenionarea contravenientului asupracaracterului faptei svrite cu recomandarea de
a respecta pe viitor dispoziiile legale. Se aplic doar n formscris.2) Amenda este o
sanciune pecuniar i este cea mai rspndit sanciune contravenional datorit
mobilitii i comoditii de aplicare. Este stabilit n uniti convenionale. Persoanelor
fizice amenda se aplic de la 1 u.c. la150 u.c. Persoanelor juridice amenda se aplic de
la 10 la 500 u.c. Contravenientul are dreptul s achite jumtatedin amend timp de 72
i ea se va considera achitat integral.3)Privarea de dreptul de a desfura o anumit
activitate const n interzicerea temporar persoanei fizice de adesfura o anumit
activitate, inclusiv prin privarea acesteia de dreptul special (permis de conducere,
port-arm).4)Privarea de dreptul de a deine anumite funcii poate fi aplicat doar
persoanelor fizice5) Aplicarea punctelor de penalizare are loc doar asupra persoanelor
fizice care au svrit contravenii din domeniul circulaiei rutiere. Punctele de
penalizare pot fi aplicate doar ca sanciuni complimentare i daccontravenientul
acumuleaz timp de jumtate de an 15 puncte, este lipsit de dreptul special de a
conduce.6)Privarea de dreptul special (de a conduce i de a purta arma) poate avea
loc doar prin hotrre judectoreasc i se aplic deasemenea doar persoanelor
fizice.7)Munca neremunerat
n folosul comunitii const n antrenarea contravenientului persoan fizic, n
afaratimpului de serviciu de baz sau de studii, la munca stabilit de autoritatea
administraiei publice locale. Sestabilete pe o durat de la 10 la 60 de ore i se
execut n 24 ore pe zi. Ea poate fi aplicat doar persoanelor care accept s execute
o asemenea sanciune. n caz de eschivare de la munca neremunerat n
folosulcomunitii, aceast sanciune se nlocuiete cu arest contravenional,
calculndu-se o zi de arest pentru 2 ore demunc neremunerat n folosul comunitii.
Nu poate fi aplicat invalizilor de gradul I i de gradul II, militarilor, angajailor mai,
femeilor gravide, persoanelor care snt unicul ntreintor al copilului cu vrsta de pn
la 8 ani inici pensionarilor.8) Arestul contravenional este o sanciune
contravenional excepional care const n privarea de libertate pe untermen stabilit
prin hotrre judectoreasc i este cea mai sever sanciune contravenional. Durata
arestuluicontravenional este de la 3 la 15 zile. n cazul concursului de contravenii sau
al cumulului de hotrri desancionare poate fi i de 30 zile.
9)Expulzarea este o msur de ndeprtare silit de pe teritoriul Republicii Moldova a
cetenilor strini iapatrizilor care au nclcat regulile de edere. Expulzarea are drept
scop nlturarea unei stri de pericol iprevenirea svririi de ctre aceste persoane a
unor fapte socialmente periculoase.
c) Argumentai eficiena sistemului actual al sanciunilor contravenionale.
15. Caracteristica general a sistemului sanciunilor contravenionale:
a) Identificai sistemul sanciunilor contravenionale. Sanctiuni aplicabile persoanelor fizice si sanctiuni
aplicabile persoanelor juridice. Sanctiuni contraventionale principale si sanctiuni contraventionale care pot fi
applicate si ca complementare. Sanctiunile aplicabile persoanelor fizice: avertismentul, amenda, privarea de
dreptul de a desface o anumita activitate, privarea de dreptul de a detine anumite functii; aplicarea punctelor
de penalizare, privarea de dretul special, munca neremunerata in folosul comunitatii, arestul contr. Dintre
acestea complementare sunt: expulzarea (care aplica doar cetatenilor straini sau apatrizi), privarea de dreptul
de a desfasura o anumita activitate, de a detine functii, aplicarea punctelor de penalizare.
Sanctiunile aplicabile persoanelor juridice sunt: amenda, privarea de dreptul de a desfasura o anumita
activitate. A doua poate fi aplicata si ca sanctiune complementara.
18. Ordinea aplicrii i efectele sanciunii contravenionale asupra prejudiciilor i a altor obligaii:
a) Determinai ordinea aplicrii sanciunile contravenionale.
Ordinea aplicarii sanct contrav presupune anumite criterii de indiv a sanct inclusiv aplicarea sanct in cazul
pluralit de contrv, precum si respect termenelor de stabil a sanctiu contrav.Conform art 41 Cc RM sanc
contrav se aplica in functie de carac si gradul prejud al contrav, de caracteristica pers si de circumstan
atenuante sau agravante.persoana a carei vinov a fost dovedita treb sa si se aplica o sanct echitabila. Cind una
si aceiasi pers sav mai multe contrav, se aplica sanct pentru fiecare contrav in parte.In cazul in care cauza
este exam de aceiasi inst de j in privinta pers ce a sav 2 sau mai mult contrav, in final se stabil sanct pt
concurs de contrav, fie prin absorb sanc mai usoare de cea mai grava, fie prin cumul, total sau partial,iinsa in
limitele art care prevede sanct mai grava.In acest caz, la sanc princ se poate adauga si una din sanct
complementare, prevaz de art privind rasp pentru oricare din contrav savirsite.
b) Stabilii termenele de aplicare a sanciunilor contravenionale..
Termenele de prescriptie:Sanc contrav nu poate fi aplicata mai tirziu de 3 luni de la comiterea contrav, sau de
la data savirsirii ultimii act sau inactiuni in cazul contrav continue.Termenele de aplicare a contrav se
suspenda pe perioad incheierii examnarii in fond a cauzei pina la pronuntarea def a hot inst de j, dar nu poate
depasi un an de la comiterea contrav. Depasirea term de prescriptie inlatura aplicarea sant contrav.In acest
caz, proced contrav nu poate incepe, iar cea inceputa urmeaza a fi incetata.
c) Apreciai efectele sanciunii contravenionale asupra prejudiciilor i a altor obligaii.
Daca prin contr a fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciata este in drept sa-si
valorifice pretentiile civile in procedura civila. Adica persoana poare revendica
prejurudiucl prin adresarea unei cereri de chemare in judecata contra persoanei care a
comis contraventia si a cauzat prejudiciul. Sacntiunea contrav nu absolva
contravenientul de executarea obligatiei pentru a carei neindeplinire a fost aplicata.
19. Caracteristica general a prii speciale drept material a Codului contravenional:
a) Descriei particularitile parii speciale drept material a Codului contravenional.
Partea speciala a dr contrav studiaza normele contrav speciale, care consacra o anumita categorie de fapte
antisociale cu un pericol social mai redus ca fiind contraventii si stabileste sanct contrav aplicate in cazurile
si in ordinea stabilita de partea generala si de proc contrav ale Cc RM.Partea speciala are o importanta
deoseb deoarece cuprinde comp.concrete de contrav, in temeiul carora se aplica rasp contrav.Caracterizare:
normele partii speciale dr material al CC contrav RM intrunesc toate elementele unei norme de drept(ipot,
dispo,sanctiune),dinamismul partii speciale, determinat de evolutia societ(ele treb sa fie in concordanta cu
transform din viata sociala).Obiectul partii speciale il constit tipurile concrete de contrav si sanct aplicate
pers ce le-au comis.Ea este grupata in 330art,si 15 capitole.
b) Determinai corelaia dintre prevederile prii speciale i ale prii generale.
P.generala cuprinde n-principii, precum si prevederi generale ref la legisl contrav, contrav, rasp contrav
etc.P.speciala se refera la comp.concrete de contraventie din dif domenii ale vietii sociale.Normele j din
p.speciala si p.generale sunt dirijate de aceleasi principii(legalit, egalit, umanismul etc). Caracterul unitar al
acestor 2 parti se manifesta prin faptul ca nj din p. gen. se aplica concomitent nj ale p.speciale, in temeiul si
in corespundere cu regulile stabilite in normele p.generale.
c) Apreciai legislaia n aspectul concurenei diferitor norme ale Codului
contravenional.
Prin concurenta normelor se intelege savirsirea unei fapte prejudiciabile cuprinse in
intregime de dispoz. a 2 sau mai multe norme.Cc Rm nu contine o prev expresa ref la
concurenta dif norme ale Cc. Daca sa luam ca exemplul pentru comparatie prevederile
art 115-118 din CP RM, atunci putem vedea cum se solutioneaza concurenta n.penale,
care va servi ca un exemplu elocvent si pentru concurenta n.contraventionale. In cazul
conc dintre n.generala si n.speciala, prioritate are n.speciala. In cazul concurentei
dintre 2 n special, sit se rezolva astfel: a.daca exista concurenta intre 2 comp de
infrac. cu circim.atenuante si alta cu circumst.agravante, atunci infr.se califica in baza
comp.de infrac.atenuante.b.daca exista conc.intre 2 comp.cu circum.agravante, infr.se
va califica in baz n.care prevede o pedeapsa mai aspra.c.In cazul conc dintre 2 norme,
in care una cuprinde in intregime fapta prejud,iar cealalta numai parte, infr.se va
califica in baza normei care va cuprinde in intregime fapta prejudiciabila. Dupa cum
am mentionat, Cc nu contine prevederi ref la concurenta n contrav, si unele din ele ar
putea fi luat din dr.penal. conform art.1,5,7,41, preved. Cc treb sa fie previzibile si se
interzice intrepret.defavorabila la apl.rasp contrav. Aut.care aplica sanc contrav nu ar
trebui sa fie justificate in depasirea limitei maxime a marimii sanct prev contrav.
30. Probele:
a) Definii probele i enumerai mijloacele de constatare a lor.
Probelel snt elemente de fapt dobndite n modul stabilit de prezentul cod, care
servesc la constatarea existenei sau inexistenei contraveniei, la identificare
fptuitorului, la constatarea vinoviei i la cunoaterea altor circumstane importante
pentru justa lor soluionare a cauzei. sunt :procesul verbal cu privire la contravenie,
procesul verbal de ridicare a obiectelor i documentelor, procesul verbal de
percheziie, explicaiile persoanei n a crei privin a pornit proces contravenional,
depoziiile victimei, ale martorilor, nscrisurile, nregistrrile audio sau video,
fotografiile, corpurile delicte, obiecte i documente ridicate, constatrile tehnicotiinifice i medico-legale, raportul de expertiz.
b) Stabilii i analizai cele mai rspndite mijloace de dobndire a probelor.
Cercetarea la faa locului- se efectueaz n scopul descoperirii urmelor contraveniei,
corpurilor delicte i pentru a stabili circumstanele contraveniei ori alte circumstane,
care au importan pentru justa soluionare a cauzei, agentul constatator efectueaza
cercetarea la faa locului a obiectelor...
Ridicarea obiectelor i documentelor-este necesar ridicarea anumitor obiecte sau
documente care ar avea importan pentru cauz i dac se cunoate locul i persona
la care se afl, lucrtorul organului afacerilor interne efectueaz, n temeiul unei
ordonane ntemeiate, ridicarea lor.
Percheziia se efetueaz dac din probele acumulate c ntr-o anumit ncere la
domiciliu ori n alt loc sau la o anumit persoan se pot afla instrumente ce au servit la
svrirea contraveniei, obiecte sau alte valori dobndite din contravenie, precum si
obiecte sau documente care pot avea importan pentru cauz.
Percheziia corporal i ridicarea obiectelor i documentelor- se efectueaz n cazul
cnd acestea au importan pentru cauz care se afl n hainele, n alte lucruri ale
persoanei sau pe corpul ei.
Procesele verbale cu privire la percheziie-agentul constator la faa locului ntocmete
un proces verbal la care anexeaz dup caz lista obiectelor i documentelor ridicate.n
procesul verbal cu privire la percheziie sau la ridicarea obiectelor i documentelor se
consemneaz c celor prezeni li s-au explicat drepturile i obligaiile prevzute de
codul contravenional i se nscriu declaraiile facute de aceste persoane.
Corpurile delicte-se consider obiectele, inclusiv banii, documentele, alte valori, fa
de care exist temeiuri a presupune c au servit la svrirea contraveniei, au pstrat
asupra lor urmele faptei contravenionale sau au constituit obiectul acestei fapte, sau
pot servi ca mijloc de constatare a existenei ori inexistenei elementelor constitutive
ale contraveniei.
c) Argumentai importana probelor n procesul contravenional. O prob poate fi pus
la baza hotrrii cu privire la contravenii dac ntrunete condiiile de admisibilitate,
concluden i utiliti. Administrarea probelor const n folosirea mijloacelor de prob
n procedura contravenional care presupune colectarea i verificarea probelor n
favoarea sau n defavoarea fptuitorului de ctre autoritile competente s constate
cazul contraveniei i s-l examineze din oficiu sau la cererea altor participani la
procedur. Orice informaie poate fi considerat drept prob dac sunt respectate
urmtoarele condiii:ea conine data privind comiterea sau necomiterea contraveniei,
vinovia fptuitorului alte date care pot contribui la soluionare, aceast informaie
este n modul stabilit de lege i de sursele prevzute de lege.
svrit o fapt ilicit sau cnd o astfel de fapt a fost depistat n urma controlului
conform atribuiilor de serviciu i n cazurile prevzute de lege.
Imediat sau n cel mult 3 zile de la data sesizrii, agentul constatator este obligat s
verifice sesizarea i s ntreprind msurile prevzute de prezentul capitol.
35. Examinarea cauzei contravenionale i pronunarea hotrrii:
a) Definii faza examinarea cauzei contravenionale i pronunarea hotrrii.
Examinarea cauzei contr ca faza a procesului contr este prevazuta condorm cc
prioritar pentru judecarea cauzei contr in instanta.
b) Determinai specificul etapelor examinrii cauzei contravenionale i pronunarea
hotrrii.
n termen de 3 zile de la data intrrii cauzei contravenionale n instan, judectorul
verific competena i, dupcaz:a) dispune remiterea dup competen a dosarului cu
privire la contravenie;b) fixeaz data examinrii cauzei contravenionale, dispune
citarea prilor i altor participani la edin, ntreprinde alte aciuni pentru buna ei
desfurare.Cauza contravenional se judec n termen de 30 de zile de la data
intrrii dosarului n instan.Dac existtemeiuri rezonabile, judectorul, prin ncheiere
motivat, poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu 15 zile. n cadrul cercetrii
judectoreti se cerceteaz mai nti probele prezentate de partea acuzrii. Dup
terminareacercetrii judectoreti, instana anun dezbaterile judiciare. Dup
nchiderea dezbaterilor judiciare i rostireaultimului cuvnt, prile pot depune n
instan concluzii scrise asupra soluiei pe care o propun privitor la cauz.Concluziile
se anexeaz la procesul-verbal.Instana de judecat hotrte asupra cauzei
contravenionale n camera de deliberare, pronunndu-se prinhotrre asupra
aspectelor faptic i juridic ale cauzei.Hotrrea se semneaz de judector i se
pronun n edinpublic imediat dup deliberare. n cazul n care, pe parcursul
judecrii cauzei, se constat vreunul din temeiurile prevzute laart.441(Circumstanele
care nltur procesul contravenional) i 445(Nulitatea procesului-verbal)cu privire
lacontravenie, instana nceteaz procesul contravenional.Hotrrea judectoreasc
va fi legal, ntemeiat i motivat.Hotrrea judectoreasc const din
parteintroductiv, parte descriptiv i dispozitiv.
c) Evaluai importana fazelor procesului contravenional.
1) respinge recursul i menine hotrrea atacat dac recursul: a) este tardiv; b) este inadmisibil; c) este
nefondat; sau admite recursul, casnd hotrrea atacat, i dispune rejudecarea cauzei n prim instan.
Decizia instanei de recurs se pronun integral sau doar dispozitivul, urmnd a fi redactat n cel mult 3 zile.
c) Evaluai prevederile legislaiei contravenionale cu privire la recurs. Instanta
recu5rsului reprezinta o institutie importanta dreptului contraventional si o parte
importanta a procesuluicontraventional. In cazul savirsirii unei erori de catre istanta
judecata,recursul permite persoanei interessateposibilitatea de a identifica aceasta
eroare si de a schimba sau anula hotarirea instantei de judecata. Termenulpentru
depunerea recursului este unul relativ scurt,insa este oferita posibilitatea de a repune
in termen recursul incazul existentei unor motive intemerate ceea ce este foarte
favorabil. De asemenea, pina la pronuntarea unei noihotariri executarea hotaririi
anterioare se suspenda.Exista si o parte negativa si anume ca recursul poate fi
refuzat,insa in caz de admitere a lui rejudecarea cauzei se face in prima instanta.
(ideea principala,mai departe fiecaredezvolta )
aspecte de proced.civil; 5)
Procedura de coordonare care este n cazul existenei
unor divergene dinrte diferite autorit.admin;
21.b.Principiile
Procesul contravenional n sens restrns are un ir de principii care pot fi evideniate
reieind din prevederile legislaiei n vigoare. n calitate de principii ale procesului
administrativ ar putea fi menionate:
1)
Principiul legalitii ntreaga activitate de soluionare a litigiilor juridice cu
caracter administrativ se face confiorm Legii i n limitele legii.
2)
Principiul competenei nu toate autoritile puterii de stat, sunt mputernicite
cu activitate jurisdicional administrativ, ci doar acelea autorit.prevzute expres n
lege sau conform legii;
3)
Principiul ocrotiririi intereselor persoanelor i societii (statului) n cadrul
procesului administrativ pe prim plan trebuie puse interesele legitime ale pers.i
societii, interesele statale terbuie s fie n deplin concordan cu interesele
societii;
4)
Principiul egalitii procesuale conform acestui principiu prile n cadrul
proces.adm. sunt egale att n faa legii ct i a aut.care soluioneaz cazul;5)
Principiul atingerii adevrului acest principiu presupune analiza minuioas i
la timp, pentru a stabili o rspundere echitabil;6) Principiul accesibilitii orice
pers.i n special pers.legal n anumite dr.sau interese legitime trebuie s dispun de
posibiliti de a participa la toate etapele examin.cazului respectiv;7) Principiul
operativitii stabilirea unor termene relativ restrnse pentru efectuarea tuturor
aciunilor procedurale inclusiv pentru executarea deciziei adoptate;8) Principiul
transparenei presupune examin.pentru a cazului dac legea nu prevede altfel;9)
Principiul contradictorialitii n cazul cnd interesele prilor procesului sunt
diametral opuse. Fiecare parte are posibiliti de a prezenta probe pentru adeverirea
celor afirmate n faa aut.care examineaz cazul;10)
Principiul rspunderii n
limitele competenei pers.care conduce procesul este responsabil de eficiena i
corectitudine desf.procesului.
21.3 Principala forma a procesului administrativ este procesul contraventional care si
este cel mai mult reglementat de CC al RM,astfel acesta reprezinta activitatea
desfurat de autoritateacompetent, cu participarea prilor i a altor persoane
titulare de drepturi i de obligaii, avnd ca scopconstatarea contraveniei, examinarea
i soluionarea cauzei contravenionale, constatarea cauzelor i condiiilor care au
contribuit la svrirea contraveniei.Prin cele aproximativ 80 de art care
reglementeaza procesul contraventional, legiuitorul a intrunit totalitatea conditiilor
pentru desfasurarea unui proces cit mai echitabil.Astfel legiuitorul a facut tot posibiliul
ca persoanele care nimeresc in astfel de situatii sa fie sigureca v-or avea parte de un
proces echitabil,in conformitate cu legea ,la fel ei v-or fi siguri ca
autoritateacompetenta de examinarea cauzei este imputernicita expres de lege cu
aceste atributii.Legiuitorul a acordat atentie si faptului ca partile ajungind in fata
autoritatii competente trebuie sa fie egale infata acesteia cit si in fata legii.O trasatura
foarte importanta a procesului administartiv care la fel este prevazuta de legiuitr este
faptul ca orice persoana care este lezata intr-un animit drept trebuie sa dispuna de
posibilitatea de a participa la toate etapele examinarii cazului respectiv,care trebuie sa
fie public,daca legeanu predeve altfel.Inca o trasatura foarte importanta a procesului
administrativ este faptul ca persoanele careconduc procesul administrativ sunt
responsabile de eficienta si corectitudinea desfasurarii procesului respectiv.Astfel prin
aceasta remarca legiuitorul a tinut sa ridice sentimentul de responsabilitate a
persoanelor ce conduc procesul administrativ pentru a asigura o ordine si o respectare
cit mai stricta a prevederilor legale in cadrul procesului administrativ Este important i
faptul c toate deciziile organelor (persoanelor cu funcii de rspundere) asupra
cauzelor cu privire la contraveniile administrative pot fi atacate, depunndu-se o
plngere la judectoriaraional, de sector, municipal, adic pot fi supuse controlului
judiciar.
22.Caracteristica jurisdictiei administrative si a litigiului juridic
administrative
examin.cauzei dac are direct sau indirect un interes care ar afecta imparialitatea
aut.respective. Autorit.competent s sol.cauza contav.este obligat s nteprind.toate
msurile pentru cercetarea sub toate aspectele complet a circum.cauzei inclusiv s
evidenieze att circumst.care dovedesc vinovia pers.ct i cele care o dezvinovesc,
precum i circumstanele atenuante i agresive.
c) Principiile procesului contraventional- elementele primordiale ce caracterizeaza
esenta procesului contraventional.Principiile raspunderii contraventionale au o
deosebita importanta din punct de vedere a stabilitatii si previzibilitatiiacestei inst.Atit
principiile procesului contraventional cit si principiile raspunderii contraventionale
servesc ca baza si eletrebuie sa aiba prioritate fata de celelalte norme care nu au
calitate de principii.In caz contrar , s-ar putea distrugefundamentul procesului
contraventional.Principiile procesului contraventional rezulta expres din prevederile
C.C.
26.Instanta de judecata
Justiia n cauzele contrav.se nfptuiete de ctre inst.de judect.cf.competenei date
prin C.Contravenional (art.394). Cauza contrav.este examinat de un complet format
dintr-un singur judector care se pronun asupra fondului cauzei printr-o decizie.
n cazul recursului cazul este axamin de un complet format din trei judectori. Cauza
contravenientului se judec ca regul n edin public, ns poate fi examinat i n
ed.nchis dac aceasta cere legea. Conform art 395.Cod Contrav.inst de judecat
examineaz urmtor.cauze contrav:
Toate cazurile cu privire la contrav, cu excepia cazurilor care ef.CodContrav
sunt atribuite la competenta altor organe;
Excepii cazurile contrav.n priv.minorilor
Cauzele contrav expre prevaz pentru inst.de judec.
Cauzele contrav n care agentul constatator sau procurorul propun aplic.sanc
contrav:
1)
Privarea de drept de a desf.o anumit activitate;
2)
Privarea de drept de a deine anumite funcii;
3)
Privarea de dr.special;
4)
Munca precum n fol.societii;
5)
Arestul contravenional.
Contrav mpotriva hot aut.competente s sol.cauzele contrav.inclusiv procurorul.
Instant.de judec.conf preved.codului contrav. Este competent s aplice msuri de
siguran i amend judiciar. Avnd n vedere c conf.capit 9 din constit. RM
procuratura este atribuit la autorit judiciare, competena procurorului privind examin
cauzelor contrav.urmeaz a fi examnin in acest paragraf. Conform art 124 al1 Cod
Contrav RM procuratura reprezint interesele generale ale societii, apr ordinea de
dr., dr i libertile cet., conduce i exercit urmrirea penal. Este discutabil
necesitatea ca procurorul s examineze n acelai timp cauzele contrav. Cf art.396
c.Contrav procurorul examin un ir de contrav.cum ar fi: art63-68 etc.inclusiv acele
contrav pe care le-a depistat n exerciiul funciunii. n cazule refuzului nceperii
urmrirei penale, sau ncet urmrirei penale din considerentul c fapta constituie o
contrav, precum i n alte cazuride eliberare de rspunderepenal cu tragere pers.la
rspunderecontrav.procurorul dispune pornirea procesului contrav. Cu examinarea
cauzei reieind din competena sa sau cu expedierea materialelor cauzei altor organe