Actualitatea:

La momentul actual, legislația contravențională a Republicii Moldova reprezintă un moment-

cheie foarte important pentru dezvoltarea calității legii și justiției ce se înfăptuiește în instanțele
judecătoreşti, deoarece calitatea hotărîrii judecătoreşti depinde de legea ce urmează a fi aplicată,
în cazul nostru este Legea contravenţională.
Desigur, mai este nevoie de mult efort pentru a ajunge la o treaptă mai înaltă în evoluția
dezvoltării reglementărilor contravenționale pentru a atingea acel nivel calitativ de care este
nevoie la etapa actuală de integrare europeană.

Dreptul contravenţional rămâne o ramură importantă a sistemului juridic în multe țări din
întreaga lume. În prezent, există numeroase legi și regulamente contravenţionale care
reglementează diferite aspecte ale vieții sociale și economice.
În ceea ce privește actualitatea dreptului contravenţional, acesta este relevant într-o serie de
domenii. În primul rând, contravențiile rutiere sunt o problemă majoră în multe țări și atrag o
atenție considerabilă din partea autorităților și a opiniei publice. În acest sens, dreptul
contravenţional este relevant pentru prevenirea accidentelor de circulație și a altor incidente care
pot fi cauzate de încălcări ale regulilor de circulație.
În al doilea rând, dreptul contravențional este relevant în domeniul mediului și al sănătăţii
publice, unde există o serie de legi și regulamente care vizează prevenirea poluării, a
îmbolnăvirilor sau a altor probleme similare. În aceste cazuri, sancțiunile contravenţionale sunt
uneori necesare pentru a asigura respectarea legilor

Evolutia
Relaţiile de apărare socială au apărut odată cu societatea și au cunoscut atît forma relațiilor de
cooperare și convieţuire, cît și forma relațiilor de conflict. Inițial, ilicitul contravențional a fost
consacrat în legislația penală potrivit tradiţionalei împărțiri tripartite a ilicitului penal în: crime,
delicte și contravenții (trihotomia). Această împărțire, cunoscută în vechiul drept francez de la
1791 și în cel din Brumar anul IV, apoi, prin menţinerea ei în Codul penal francez de la 1810, și-
a făcut drum în mai toate legislațiile penale europene și extraeuropene.
Împărţirea tripartită a fost preluată și de Codul penal român din 1865, care, de altfel, o
menține pînă în anul 1954, Codul reprezentînd, „în majoritatea covârşitoare a dispozițiilor sale, o
copie a Codului penal francez din 1810 și a celui prusian din 1851.
În perioada interbelică s-a perpetuat același regim al contravențiilor, ele fiind reglementate în
Codul penal din anul 1936. Potrivit legii penale, contravenţia reprezenta fapta pe care o declară
ca atare legea, regulamentul și ordonanţa autorității administrative sau polițienești.
Începînd cu anul 1954, în România contravenţiile nu au mai fost considerate infracțiuni, ci
abateri administrative şi, drept urmare, au fost excluse din codul penal. Totodată, doctrina
românească a fundamentat instituţia înlocuirii răspunderii penale cu răspunderea administrativă
sau de altă natură.
O altă etapă în procesul legislativ românesc al contravențiilor o reprezintă Legea nr. 32/1968
privind stabilirea și sancţionarea contravențiilor. Legea determina cadrul juridic general al
reglementării acestor fapte, precizînd autoritățile care pot emite acte normative de stabilire și
sancționare a contravenţiilor. Subiect al răspunderii administrativ-contravenţionale era, în
principiu, persoana fizică, regulă de la care se putea deroga numai prin lege sau decret,
sancționîndu-se şi persoana juridică doar în cazul existenței unei dispoziţii legale exprese.
În legislația Republicii Moldova noțiunea de contravenție a fost pentru prima dată definită în
art. 9 al Codului cu privire la contravențiile administrative, adoptat la 29 martie 1985. Pînă în
anul 2008 legea contravențională a suportat multiple modificări și completări, motivate de noile
relații social-economice şi social-politice existente în țară, îndeosebi din momentul cînd
Republica Moldova a devenit un stat suveran.
Cadrul juridic depășit al regimului contravențional în condițiile edificării statului de drept în
Republica Moldova a determinat necesitatea elaborării unui nou cadru juridic, adaptat condițiilor
și imperativelor timpului. Prin Legea nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 a fost adoptat Codul
contravențional al Republicii Moldova, care va intra în vigoare la 31 mai 2009.
Din momentul apariției noii legi contravenționale este confirmată de jure existenţa dreptului
contravenţional ca ramură distinctă a sistemului de drept în ţara noastră.

Dreptul contravenţional poate fi definit ca un ansamblu de norme juridice strict determinate

de legislaţia contravenţională, care oglindeşte instituţiile juridice de bază, cum ar fi contravenţia,
contravenţionalitatea, sancţiunea contravenţională, răspunderea contravenţională şi procedura
contravenţională, şi care are drept scop protecţia juridică a unor valori sociale determinate,
soluţionarea raporturilor juridice apărute in procesul activităiiții de combatere a
contravenţionalităţii.

Noțiunea
Notiunia - legislația contravențională reprezintă sistemul de acte juridice adoptate sau emise
de către diferiți subiecţi ai dreptului contravențional, care contribuie la apariția, modificarea sau
stingerea raporturilor juridice concrete în domeniul combaterii contravenționalității.
În acest caz conţinutul termenului „legislația contravențională" ar corespunde cu conținutul
termenului ,,sistem al izvoarelor dreptului contravenţional".
Sistemul legislaţiei contravenționale.
Pornind de la scopul reglementării juridice a procesului de administrare în domeniul
combaterii contravenţionalității, legislația contravențională din Republica Moldova ar putea fi
împărțită în două categorii de norme juridice: 1) norme juridice care stabilesc faptele ce
constituie contravenții, răspunderea contravențională şi modalitatea aplicării ei; 2) norme juridice
ce alcătuiesc cadrul juridic al activității de prevenire și curmare a contravențiilor.
În acest caz noţiunea ,,legislație contravențională" ar include: 1) Codul contravențional al
Republicii Moldova, care reprezintă unicul act normativ ce stabilește răspunderea
contravențională și procedura contravențională; 2) alte legi şi acte normative sublegislative,
adoptate de organele abilitate, care formează cadrul juridic al activităţii de prevenire și curmare a
contravenţiilor.
 Conform art. 1 CC întitulat ,,Legea contravențională a Republicii Moldova" este stabilit că
Codul Contravențional este lege a Republicii Moldova care cuprinde norme de drept ce stabilesc
principiile şi dispozițiile generale și speciale în materie contravențională, determină faptele ce
constituie contravenții și prevede procesul contravențional și sancțiunile contravenţionale.
În cazurile expres prevăzute în Cod, dispoziția articolului din cod poate să conțină o normă de
trimitere la un alt act cu caracter normativ, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
În asemenea cazuri, exigențele aplicabile normei legii contravenționale, inclusiv exigența de
previzibilitate, sînt aplicabile și actului normativ respectiv.
Din cele expuse mai sus rezultă că Codul Contravențional este unica sursă a dreptului
contravențional cu exceptia cazurilor în care codul expres prevede trimiterea la un alt act
normativ. De ex. Articolul 244.
Încălcarea dispozițiilor din Regulamentul circulației rutiere, care a general pericolul unui
accident de circulație; Articolul 55. Încălcarea legislației muncii, a legislației cu privire la
securitatea și la sănătatea în muncă. În dreptul contravențional sunt foarte norme de trimitere în
partea speciala a Codului.
Aplicarea actelor normative contravenționale este sarcina de bază a activității organelor
executive şi judecătoreşti abilitate în acest domeniu. Organul legislativ, odată cu adoptarea
actului normativ contravențional, stabileşte şi organul care va executa acest act, îl va aplica.
Aplicarea dreptului, în linii generale, este activitatea organizatorică publică, realizată în forme
speciale, de organele publice competente pentru implementarea normelor de drept privind cazuri
sociale concrete.
Aplicarea legii contravenționale demarează odată cu intrarea ei în vigoare, pentru că din acest
moment este obligatorie.
Elementele ce constituie conținutul de aplicare a legii contravenționale sunt: spațiul, timpul şi
persoanele.

Sistemul legislației contravenționale.

Pornind de la scopul reglementării juridice a procesului de administrare în domeniul
combaterii contravenționalității, legislația contravențională din Republica Moldova ar putea fi
împărțită în două categorii de norme juridice: 1) norme juridice care stabilesc faptele ce
constituie contravenții, răspunderea contravențională şi modalitatea aplicării ei; 2) norme juridice
ce alcătuiesc cadrul juridic al activității de prevenire și curmare a contravențiilor.
În acest caz noțiunea ,,legislație contravențională" ar include: 1) Codul contravențional al
Republicii Moldova, care reprezintă unicul act normativ ce stabilește răspunderea
contravențională și procedura contravențională; 2) alte legi și acte normative sublegislative,
adoptate de organele abilitate, care formează cadrul juridic al activităţii de prevenire şi curmare a
contravențiilor.
Interpretarea legislației contravenționale, constituie totalitatea de operațiuni logico-raționale
efectuate de un subiect în scopul clarificării sensului exact al normelor de drept contravențional,
precum și activitatea de explicare a normelor de drept subiecților cărora li se adresează.
Interpretarea legii contravenționale este determinată de necesitatea aplicării la anumite fapte și
situații, diferite de cele tipice, a normelor contravenționale, norme care conțin uneori formulări
ce nu redau clar voința legiuitorului, cuvinte cu sens ambiguu ori redactări neglijente. De
exemplu, în art. 376 alin. 3 din Codul contravențional legislatorul stipulează: ,,Reținerea
persoanei în cauza contravențională nu poate depăşi 3 ore". Iar în art. 435 ,,Durata reținerii și
condițiile privării de libertate", alin. (2), se menționează că: ,,Persoana suspectată de săvîrşirea
unei contravenții pentru care sancțiunea prevede arestul contravenţional poate fi reținută pînă la
examinarea cauzei contravenționale, dar nu mai mult decît pe 24 de ore.
8. Noțiunea de aplicare a legii contravenţionale
Aplicarea actelor normative contravenționale este sarcina de bază a activității organelor
executive și judecătoreşti abilitate în acest domeniu. Aplicarea dreptului, în linii generale, este
activitatea organizatorică publică, realizată în forme speciale, de organele publice competente
pentru implementarea normelor de drept privind cazuri sociale concrete. Aplicarea legii
contravenționale demarează odată cu intrarea ei în vigoare, pentru că din acest moment este
obligatorie și, în ceea ce-i privește pe destinatarii care s-au conformat, ea are eficiență activă. În
privinţa celorlalți destinatari, care nu s-au conformat preceptelor legii, eficienţa este reactivă.
Aplicarea legii contravenționale este respectarea de către toți subiecții dreptului
contravențional a normelor juridice contravenționale, fie prin conformare, fie prin constrîngere
statală. Elementele ce constituie conținutul de aplicare a legii contravenționale sînt: spațiul,
timpul, persoanele şi faptele.
Spațiul şi timpul reprezintă elemente constitutive de bază ale noțiunii de aplicare a legii
contravenționale, în cadrul cărora vor fi cercetate și ultimele două elemente (persoanele şi faptele
lor).

Acțiunea legii contravenționale este determinată de două momente:

- intrarea în vigoare (data cînd începe acțiunea normei juridice);
- ieşirea din vigoare (data cînd încetează acțiunea ei).
Intrarea în vigoare - legea intră în vigoare la data publicării ei sau la data prevăzută expres în
textul legii.
Intrarea în vigoare a legii la data publicării
Art. 76 din Constituția Republicii Moldova şi art. 1 din Legea privind modul de publicare şi
intrare în vigoare a actelor oficiale prevăd că legile se publică în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova.
Intrarea în vigoare a legii la data prevăzută în textul actului normativ. Legea contravențională
poate intra în vigoare şi la data indicată în ea. Însă data intrării în vigoare, în toate cazurile,
trebuie să fie ulterioară datei publicării, deoarece nici o lege nu poate avea putere juridică înainte
de a fi publicată.
Ieşirea din vigoare a legii contravenționale
Legea privind actele legislative prevede că acțiunea actului legislativ încetează dacă acesta:
este abrogat; este declarat nul prin hotărîrea definitivă a instanţei competente; a ajuns la termen;
este consumat; a devenit caduc.
 Încetarea aplicării legii contravenționale prin abrogare
Prin abrogare se înţelege desființarea unui act normativ pentru viitor. Abrogarea poate fi
expresă sau tacită, totală sau parţială. Abrogarea expresă poate fi:
Abrogare expresă directă, ce apare în cazul în care noul act normativ nominalizează expres
actul normativ sau dispoziţiile din actul normativ care se abrogă.
Abrogare expresă indirectă, care apare atunci cînd noul act normativ se limitează la mențiunea
că dispozițiile anterioare contrare se abrogă, fără a le nominaliza în mod direct.
Abrogarea tacită apare atunci cînd noua lege nu abrogă în mod expres actul normativ sau
dispozițiile lui, dar conţine în textul său dispoziții incompatibile cu prevederile unei legi mai
vechi, astfel fiind aplicat principiul: legea mai nouă abrogă legea mai veche.
Legea temporară este emisă pentru o anumită situație provizorie (de exemplu, pentru starea
excepțională). Odată cu încetarea stării excepționale ea își pierde orice efect. Legea cu termen se
elaborează în cazurile în care se poate prevedea cu precizie timpul necesar aplicării ei.
Principiul aplicării imediate a legii contravenționale noi presupune că legea nouă se va aplica
tuturor raporturilor juridice contravenționale care apar după intrarea ei în vigoare. Principiul
aplicării imediate a legii noi face să înceteze aplicarea legii vechi.
Cu toate acestea, cele două principii generale de aplicare a legii contravenţionale în timp
cunosc și excepții:
a) retroactivitatea legii contravenționale noi;
b) supravieţuirea legii vechi.
Retroactivitatea legii contravenționale noi este o excepție a principiului neretroactivității legii,
prin aceasta înțelegîndu-se aplicarea legii contravenționale noi la situaţiile juridice anterioare
intrării ei în vigoare. legea contravenţională poate avea efect retroactiv în următoarele cazuri
1) cînd atenuează sau anulează răspunderea pentru contravențiile comise;
2) cînd legea nouă indică retroactivitatea sa;
3) în cazul legii interpretative, care explică sensul unor legi anterioare, producînd efecte de la
data intrării în vigoare a legilor pe care le interpretează şi cu care fac corp comun.
Supravieţuirea legii vechi (ultraactivitatea) înseamnă aplicarea acesteia și după intrarea în
vigoare a legii noi, asupra unor situații stipulate în ultima.
Din cele menționate concluzionăm că esența principiului aplicării legii contravenţionale în
timp constă în aceea că în toate cazurile se aplică legea contravențională mai blîndă, care
ușurează starea de drept a persoanei trase la răspundere contravențională.
10. Aplicarea legislației contravenţionale în spațiu
Legea contravențională este aplicabilă pe teritoriul statului sau al organului deliberativ local
în limitele căruia îşi exercită suveranitatea statul ori pe teritoriul de competență al organului
deliberativ local care a elaborat-o, deoarece ea exprimă voinţa lor publică.
Principiul teritorialității (aplicarea legii contravenţionale în spațiu) determină activitatea de
traducere în viață a prescripţiilor normelor contravenţionale în raport cu locul comiterii faptei
antisociale.
 Acțiunea legii contravenționale asupra persoanei în raport cu spațiul săvîrşirii faptei este
expres pravăzută în art. 4 din Codul contravențional, care stipulează:
Contravenţia săvîrsită pe teritoriul Republicii Moldova se sancționează în conformitate cu
prezentul cod.
Contravenţia săvîrşită în afara teritoriului Republicii Moldova de un cetățean al ei sau de un
apatrid care domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova se sancționează în conformitate cu
prezentul cod dacă fapta este prevăzută și de legea țării în care a fost săvîrşită, iar persoana nu a
fost trasă la răspundere în acea țară.
Nu pot fi supuşi răspunderii contravenționale reprezentanții diplomatici ai statelor străine sau
alte persoane care, nu cad sub incidența jurisdicției contravenționale a Republicii Moldova sau în
cazul cărora este înlăturată răspunderea contravenţională.
Contravenţia săvîrşită în apele teritoriale sau în spațiul aerian al Republicii Moldova se
consideră săvîrşită pe teritoriul Republicii Moldova.
În temeiul prezentului cod se sancționează contravențiile săvîrşite la bordul unei nave militare
maritime sau aeriene aparţinînd Republicii Moldova, indiferent de locul aflării navei. s.a.