Sunteți pe pagina 1din 38

1.

Definiia, obiectul i metoda dreptului contravenional


Definiia dreptul contravenional se ooate defini ca un ansamblu de norme juridice strict determinate de legis-
laia contravenional, care oglindete instituiile juridice de baz, cum ar fi contravenia, contravenionalitatea
9
,
sanciunea contravenional, rspunderea contravenional i procedura contravenional, i care are drept scop
protecia juridic a unor valori sociale determinate, soluionarea raporturilor juridice aprute in procesul activit ii
de combatere a contravenional itii.
Obiectul obiectu l dreptului contravenional l constituie relaiile sociale care se stabilesc intre subiecii
dreptului contravenional din momentul n care legea contravenional de prevenire obine for juridic,
parcurgnd etapele constatrii faptei contravenionale, aplicrii sanciunilor contravenionale i pn la executarea
pedepsei contra- venionale.
eci, obiect al dreptului contravenional snt relaiile sociale cot!itio- nate de apariia raporturilor juridice ntre
diferii subieci ai dnptului contravenional privind desfurarea activitii de prevenire a abaterilor
contravenionale, constatarea faptelor contravenionale i curmarea lor aplicarea msurilor de constrngere statal i
executarea deciziilor de aplicare a sanciunilor contravenionale.
"etoda #rincipalele trsturi ale metodei de reglementare juridic sint elucidate atunci cind rspundem la
urmtoarele ntrebri$ %& care este statutul jundic al prilor raporturilor juridice' (& carc fapte juridice au legtur
cu apariia, modificarea sau stingerea raporturilor jundice' )& cum are loc determinarea drepturilor i obligaiilor
subiecilor raporturilor jundice' i *& cum sint protejate aceste dreprun.
+n opinia savantului auto,ton -crgiu .urdui, aceasta metoda e una autoritar potrivit creia o parte a acestor relaii
este statul, care ocup o poziie special, de autoritate, de putere, de comand, iar cealalt parte ,persoana,
/subiectul rspundem contravenionale&, care este obligat s respecte prevederile legilor contravenionale sau s
suporte aciunea msunlor de constringere statal in cazul nerespcctri /nclcrii& acestor prevederi
0ceasta metoda se manifest prin dou forme de baz$ convingerea i constringerea
1onstrngerea, ca metod de reglementare, poate fi divizat in patru grupe de msuri care. n general, corespund
sarcinilor de baz ale organelor de drept n combaterea contravenionalitii /prevenirea contraveniilor curm!nd'
/reprimarea& faptelor contravenionale' stabilirea vinoviei persoanelor care au comis fapte contravenionale i
aplicarea fa de acestea a sanciunilor contravenionale&$
2. Evoluia reglementrilor contravenionale
2elaiile de aprare social au aprut odat cu societatea i au cunoscut att forma relaiilor de cooperare i
convieuire, ct i forma relaiilor de conflict. +niial, ilicitul contravenional a fost consacrat n legislaia penal
potrivit tradiionalei mpriri tripartite a ilicitului penal n$ crime, delicte i contravenii (trihotomia).
0ceast mprire, 3cunoscut n vec,iul drept francez de la %49% i n cel din 5rumar anul +6, apoi, prin
meninerea ei n 1odul penal francez de la %7%8, i-a fcut drum n mai toate legislaiile penale europene i
extraeuropene.
9mprirea tripartit a fost preluat i de 1odul penal rom!n din %7:;, care, de altfel, o menine pn n anul %9;*,
1odul reprezentnd, 3n majoritatea covritoare a dispoziiilor sale, o copie a 1odului penal francez din %7%8 i a
celui prusian din %7;%
9n perioada interbelic s-a perpetuat acelai regim al contraveniilor, ele fiind reglementate n 1odul penal din
anul %9):. #otrivit legii penale, contravenia reprezenta fapta pe care o declar ca atare legea, regulamentul i
ordonana autoritii administrative sau poliieneti.
9ncepnd cu anul %9;*, n 2om!nia contraveniile nu au mai fost considerate infraciuni, ci abateri administrative
i, drept urmare, au fost excluse din codul penal. <otodat, doctrina rom!neasc a fundamentat instituia nlocuirii
rspunderii penale cu rspunderea administrativ sau de alt natur.
= alt etap n procesul legislativ rom!nesc al contraveniilor o reprezint >egea nr. )(?%9:7 privind stabilirea i
sancionarea contraveniilor. >egea determina cadrul juridic general al reglementrii acestor fapte, preciznd
autoritile care pot emite acte normative de stabilire i sancionare a contraveniilor.
-ubiect al rspunderii administrativ-contravenionale era, n principiu, persoana fizic, regul de la care se putea
deroga numai prin lege sau decret, sancionndu-se i persoana juridic doar n cazul existenei unei dispoziii
legale exprese.
9n legislaia 2epublicii "oldova noiunea de contravenie a fost pentru prima dat definit n art. 9 al 1odului cu
privire la contraveniile administrative, adoptat la (9 martie %97;.
#n n anul (887 legea contravenional a suportat multiple modificri i completri, motivate de noile relaii
social-economice i social-politice existente n ar, ndeosebi din momentul cnd 2epublica "oldova a devenit un
stat suveran.
1adrul juridic depit al regimului contravenional n condiiile edificrii statului de drept n 2epublica "oldova a
determinat necesitatea elaborrii unui nou cadru juridic, adaptat condiiilor i imperativelor timpului. #rin >egea nr.
(%7-@6+ din (* octombrie (887 a fost adoptat 1odul contravenional al 2epublicii "oldova, care va intra n
vigoare la )% mai (889.
in momentul apariiei noii legi contravenionale este confirmat de jure existena dreptului contravenional ca
ramur distinct a sistemului de drept n ara noastr.
3. Principiile dreptului contravenional
#rincipiile dreptului snt normele sociale crora li se supune un sistem juridic, care ordoneaz ntregul drept
pozitiv ce exist pe un areal geografic, statal sau internaional.
#ornind de la aceast constatare, n viziunea noastr, principiile dreptului contravenional pot fi clasificate n$
generale, ramurale, instituionale.
Principiile generale, fiind specifice sistemului de drept n ansamblu, se refer la reglementarea juridic a relaiilor
sociale n general, inclusiv la cele reglementate de dreptul contravenional$
Principiul legalitii. 2epublica "oldova, proclamat de 1onstituie stat de drept
-tatul de drept presupune c toi cetenii, toate organele statale i cele nestatale se supun numai legii
#rincipiul legalitii nseamn c legiuitorul, atunci cnd realizeaz opera sa legislativ, trebuie s respecte toate
procedurile, s in seama de voina social, s permit pluralismul politic i s controleze executivul cu ajutorul
prg,iilor puse la dispoziie de lege. >a rndul su, executivul trebuie s organizeze executarea i s execute legile,
s colaboreze cu #arlamentul i s nu fac presiuni, mai ales asupra puterii judectoreti i a persoanelor cu funcii
de rspundere, abilitate cu dreptul de a cerceta cazurile contravenionale
#rincipiul legalitii are i menirea de a constitui o garanie a libertii persoanei mpotriva abuzurilor i
arbitrariului care se ntlnete n activitatea organelor executive
>egea contravenional prevede$ 3Aimeni nu poate fi declarat vinovat de svrirea unei contravenii, nici supus
sanciunii contravenionale dect n conformitate cu legea contravenional.
Principiul egalitii este nscris, pe lng numeroase legi interne, n tratatele internaionale la care 2epublica
"oldova este parte, cum ar fi eclaraia Bniversal a repturilor =mului, 1onvenia Curopean pentru 0prarea
repturilor =mului. 0re dou aspecte$ primul este legat de activitatea de elaborare a normelor contravenionale,
iar al doilea se refer la mecanismul aplicrii legii. 9n procesul elaborrii legilor att organul legislativ, ct i organul
de iniiativ legislativ trebuie s evite normele juridice discriminatorii sau care ofer privilegii. #e de alt parte,
organele care aplic legea nu trebuie s o interpreteze discriminatoriu sau n beneficiul unui anumit justiiabil.
Principiul garantrii drepturilor i libertilor fundamentale Csena acestui principiu const n faptul c
organele abilitate trebuie s in cont de libertile fundamentale ale omului att la etapa elaborrii normelor
contravenionale, ct i la etapa executrii lor
Principiul neretroactivitii legii contravenionale. Di acest principiu i are izvorul n >egea fundamental,
care prevede$ 3Aimeni nu va fi condamnat pentru aciuni sau omisiuni care, n momentul comiterii, nu constituie
un act delictuos
#rincipiul neretroactivitii legii contravenionale interzice ca legea s produc efecte drepturi i obligaii
pentru faptele consumate naintea intrrii n vigoare a legii noi.

>egea contravenional se aplic din data intrrii ei n vigoare, care, de regul, coincide cu publicarea n
"onitorul =ficial al 2epublicii "oldova.
Principiile ramurale au un caracter mai restrns, limitat la materia contravenional$
Principiul precrierii unilaterale de voin !uridic a subiectului administrrii n domeniul combaterii
contravenionalitii. 0cest principiu este determinat de una dintre trsturile de baz ale administrrii n domeniul
contravenional$ una din prile obligatorii ale relaiilor sociale reglementate de dreptul contravenional este
reprezentantul statului, care acioneaz n calitate de subiect al administrrii.
Principiul reglementrii !uridice a contraveniei i a anciunilor contraven i o nale.
#rincipiul reglementrii juridice a contraveniei i a sanciunilor contravenionale este un principiu ramural, care
presupune c doar faptele prevzute de lege la momentul svririi lor constituie contravenii, iar represiunea
acestora va consta numai n aplicarea sanciunilor prevzute de legea contravenional la data svririi
contraveniei
Pre"umia de nevinovie nseamn c persoana acuzat de svrirea unei contravenii este prezumat
nevinovat pn cnd vinovia sa va fi dovedit n conformitate cu prevederile 11 al 2", asigurndu-se garaniile
necesare aprrii ei.
Principiul dreptii presupune c persoana poate fi sancionat numai pentru contravenia n a crei privin este
dovedit vinovia sa
Principiul umanimului presupune c ntreaga reglementare n materia contravenional trebuie s exprime
interesele fundamentale ale omului
>egea contravenional trebuie s asigure securitatea persoanei i tratamentul ei uman n cadrul procedurii
contravenionale.
Principiul prevenirii i curmrii faptelor contravenionale presupune c att reglementarea contravenional,
ct i activitatea organelor executive privind realizarea acestei reglementri trebuie s asigure prevenirea svririi
acestor fapte prin conformare la cerinele stabilite i prin constrngere fa de cei care le svresc.
Principiile intituionale snt caracteristice diferitelor instituii juridice ale dreptului contravenional, cum ar fi$
contravenia, contravenionalitatea, rspunderea contravenional, convingerea i constrngerea, procedura
contravenional etc.
#aracterul e$tra!udiciar de e$aminare a ca"ului contravenional, ca principiu, se refer la instituia juridic a
procedurii contravenionale i stipuleaz c n procedura contravenional /spre deosebire de cea penal sau civil&
cazul contravenional poate fi examinat de organele abilitate n mod extrajudiciar. 0lturi de instanele
judectoreti, decizia privind aplicarea sanciunilor contravenionale poate fi emis /luat& i de alte organe statale
mputernicite /procurorul, comisia administrativ de pe lng autoritatea public local, agentul constatator&.
Principiul rpunderii contravenionale peronale
n dreptul contravenional nu se poate antrena rspunderea juridic pentru fapta svrit de alt persoan
Principiul individuali"rii rpunderii contravenionale i anciunii con travenionale presupune c
persoanei, recunoscute ca fiind vinovat de svrirea unei contravenii, i se aplic o pedeaps contravenional
ec,itabil n limitele fixate n partea special a 11 al 2" i n strict conformitate cu dispoziiile prii generale a
1odului.
Principiul interdiciei dublei ancionri contravenionale prevede c nimeni nu poate fi supus de dou ori
rspunderii contravenionale pentru svrirea uneia i aceleiai contravenii.
*. %rturile dreptului contravenional.
#orelaia dintre dreptul contravenional i ramurile &nrudite ale itemului de drept.
#unem n eviden urmtoarele trsturi ale dreptului contravenional:
Caracterul autonom 0ceast ramur a dreptului reglementeaz numai acele relaii sociale care apar ntre subiecii
dreptului contravenional n legtur cu$ necesitatea respectrii normei contravenionale /prevenirea de
contravenii&' comiterea faptei contravenionale /curmarea faptei ilicite&' nfptuirea jurisdiciei contravenionale
/aplicarea sanciunilor contravenionale i a altor msuri de reeducare a persoanelor vinovate de comiterea
contraveniilor
negalitatea prilor n relaiile contravenionale Bna dintre prile relaiilor sociale reglementate de dreptul
contravenional este reprezentat de stat. 0ceast parte a relaiilor apare n calitate de subiect al administrrii i,
prin competena sa, are prioritate fa de celelalte pri ale relaiilor sociale reglementate de dreptul
contravenional.
!partenena la dreptul public
. #rin reglementrile sale, dreptul contravenional aparine dreptului public, deoarece n toate raporturile juridice
de drept contravenional statul este subiectul dominant, care pretinde o anumit conduit de la subiecii de drept
crora le snt destinate normele juridice contravenionale i statul, prin organele sale abilitate, exercit tragerea la
rspunderea contravenional a celor vinovai de svrirea acestor fapte
1aracterul extrajudiciar de aplicare a sanciunilor contravenionale 9ntreaga activitate de aplicare a sanciunilor
contravenionale de ctre organele abilitate /executive sau judectoreti& i de constrngere statal fa de
persoanele care au comis fapte contravenionale are caracter extrajudiciar i se manifest prin jurisdicia
contravenional.
Caracterul dinamic normele juridice contravenionale suport deseori modificri, n funcie de sc,imbrile
intervenite n evoluia societii
Corelaia dreptului contravenional cu ramurile nrudite:
Cu dreptul constituional" >egtura dintre aceste ramuri ale dreptului const i n faptul c izvorul principal al
tuturor ramurilor de drept este 1onstituia, dreptul constituional cuprinznd principiile fundamentale pe care se
ntemeiaz toate ramurile de drept.
Cu dreptul administrativ 0mbele ramuri ale dreptului indicate au drept scop asigurarea convieuirii normale n
cadrul societii, fr lezarea drepturilor i intereselor cetenilor, garantarea bunei funcionri a tuturor organelor i
instituiilor statului
Cu dreptul penal putem meniona c obiectul acestora, n mare parte, coincide, deosebindu-se prin pericolul
social al consecinelor ce survin n urma atentatului ilicit.
= serie de fapte ilicite dup modul lor de svrire, condiiile n care au fost svrite i urmrile parvenite se
situeaz la limita dintre ilicitul contravenional i cel penal. 9n unele condiii, faptele ilicite comise obin aspect
contravenional, iar n alte condiii aspect infracional /de exemplu$ contravenia procurarea i pstrarea ilegal
a mijloacelor narcotice n cantiti mici
Cu dreptul procesual penal at fiind faptul c procedura contravenional este o instituie juridic a dreptului
contravenional i nu exist ca ramur de sine stttoare a dreptului, unele te,nici procedurale de documentare a
contraveniilor, de aplicare a sanciunilor snt preluate din procedura penal .
'. ("voarele dreptului contravenional
reptul, de regul, este interesat de dou dintre multiplele sensuri ale noiunii de izvor de drept, respectiv$ izvor
de drept n sens material i izvor de drept n sens formal"

("voarele materiale ale dreptului contravenional snt realitile extrajudiciare care determin legiuitorul s
elaboreze norme juridice /legi i alte acte normative& sau creeaz ele nsele norme de conduit obligatorie /obiceiul
sau cutuma&.
("voarele formale ale dreptului contravenional snt actele normative n care se exprim voina social, devenit
voin de stat, cu privire la normele juridice referitoare la combaterea contravenionalitii. 0spectul care
intereseaz este cel al forei juridice a izvorului formal, adic al tipului de act normativ n care se exprim voina
de stat.
>iteratura de specialitate face o ierarhizare a izvoarelor formale ale dreptului contravenional:
<ratatele i conveniile internaionale, n msura n care acestea snt ratificate de 2epublica "oldova i prevd
norme cu caracter contravenional /penal&.
ac exist neconcordane ntre pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care
2epublica "oldova este parte i legile ei interne, prioritate au reglementrile internaionaleE.
1onstituia 2epublicii "oldova, ca izvorul fundamental intern al dreptului contravenional
9n 1onstituie i au originea majoritatea principiilor dreptului contravenional, cum ar fi$ accesul liber la justiie
/art. (8 din 1onstituie&, prezumia nevinoviei /art. (% din 1onstituie&, neretroactivitatea legii /art. (( din
1onstituie&
Fotrrile 1urii 1onstituionale cu privire la constituionalitatea actelor normative din domeniul combaterii
contravenionalitii.
1odul contravenional al 2epublicii "oldova />egea contravenional&, ca izvorul formal de baz al dreptului
contravenional. 0cest izvor stabilete faptele ce constituie contravenii i procedura de aplicare a pedepselor
contravenionale.
0lte legi organice i ordinare care se refer la mecanismul de combatere a contravenionalitii /de exemplu,
potrivit >egii privind administraia public local
=rdonanele Guvernului privind domeniul combaterii fenomenului contravenional.
ecretele #reedintelui 2epublicii "oldova privind administrarea procesului de combatere a contravenionalitii
i ,otrrile Guvernului cu caracter normativ n acest domeniu.
0ctele administrative cu caracter normativ n domeniu ale organelor administrrii publice centrale de ramur.
0ctele administrative de acelai coninut, elaborate de organele administrrii publice locale.
). *oiunea de legilaie contravenional, itemul i interpretarea ei.
9n literatura de specialitate se utilizeaz dou noiuni$ #legea contravenional$

i #legislaia contravenional$
#otrivit icionarului explicativ al limbii rom!ne, cuvntul 3legeEeste o norm cu caracter obligatoriu, stabilit i
aprat de puterea de stat. 0ceeai surs prevede c 3legislaieE nseamn totalitatea legilor unei ri sau ale unui
domeniu juridic
*otiunia - legislaia contravenional reprezint sistemul de acte juridice adoptate sau emise de ctre diferii
subieci ai dreptului contravenional, care contribuie la apariia, modificarea sau stingerea raporturilor juridice
concrete n domeniul combaterii contravenionalitii"
9n acest caz coninutul termenului 3legislaia contravenionalE ar corespunde cu coninutul termenului 3sistem al
izvoarelor dreptului contravenionalE.
+itemul legilaiei contravenionale.
#ornind de la scopul reglementrii juridice a procesului de administrare n domeniul combaterii
contravenionalitii, legislaia contravenional din 2epublica "oldova ar putea fi mprit n dou categorii de
norme juridice$ %) norme juridice care stabilesc faptele ce constituie contravenii, rspunderea contravenional i
modalitatea aplicrii ei& ') norme juridice ce alctuiesc cadrul juridic al activitii de prevenire i curmare a
contraveniilor"
9n acest caz noiunea 3legislaie contravenionalE ar include$ %& 1odul contravenional al 2epublicii "oldova,

care reprezint unicul act normativ ce stabilete rspunderea contravenional i procedura contravenional' (& alte
legi i acte normative sublegislative, adoptate de organele abilitate, care formeaz cadrul juridic al activitii de
prevenire i curmare a contraveniilor.
Interpretarea legislaiei contravenionale, constituie totalitatea de operaiuni logico-raionale efectuate de un
subiect n scopul clarificrii sensului exact al normelor de drept contravenional, precum i activitatea de explicare
a normelor de drept subiecilor crora li se adreseaz. +nterpretarea legii contravenionale este determinat de
necesitatea aplicrii la anumite fapte i situaii, diferite de cele tipice, a normelor contravenionale, norme care
conin uneori formulri ce nu redau clar voina legiuitorului, cuvinte cu sens ambiguu ori redactri neglijente. e
exemplu, n art. )4: alin. ) din 1odul contravenional legislatorul stipuleaz$ 32einerea persoanei n cauza
contravenional nu poate depi ) oreE. +ar n art. *); 3urata reinerii i condiiile privrii de libertateE, alin. /(&,
se menioneaz c$ 3#ersoana suspectat de svrirea unei contravenii pentru care sanciunea prevede arestul
contravenional poate fi reinut pn la examinarea cauzei contravenionale, dar nu mai mult dect pe (* de ore.
,. +tructura #odului contravenional al -epublicii .oldova
>egea contravenional nominalizat are drept sarcin ocrotirea personalitii, a drepturilor i a intereselor
legitime ale persoanelor fizice, a proprietii, a ordinii de stat i a ordinii publice, precum i prevenirea i curmarea
contraveniilor, influena asupra cauzelor i condiiilor comiterii lor, contribuirea la educarea cetenilor n spiritul
respectrii ntocmai a legilor i a altor acte normative.
#entru realizarea scopului i a sarcinilor sale, 11 al 2" este structurat n$ cri, titluri, pri, capitole i articole
Cartea nti. Dreptul material este divizat n dou titluri$ titlul + (artea general i titlul ++ (artea special"
#artea general a crii nti este mprit n cinci capitole i conine$ dispoziii comune cu privire la legea
contravenional a 2epublicii "oldova, scopul legii i aciunea ei, principiile' noiunea de contravenie i
rspundere contravenional' cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei i rspunderea
contravenional' sanciunile contravenionale i modalitatea aplicrii lor.
#artea special a crii nti este divizat n cincisprezece capitole, .iecare dintre ele conine norme materiale ale
dreptului contravenional, .iecare articol /alineatul articolului& al #rii speciale cuprinde reguli concrete n
domeniul contravenional /dispoziia normei juridice&, pentru neonorarea crora este prevzut msura de
constrngere statal pasibil de aplicare n cazurile i modul stabilite de lege.
Cartea a doua. Procesul contravenional este i ea divizat n dou titluri$ titlul + (artea general i titlul ++
(artea special.
#artea general a crii a doua conine$ dispoziii generale cu privire la procesul contravenional, principiile
procedurii contravenionale i de citare' participanii la procesul contravenional, drepturile i obligaiile lor'
autoritile competente s soluioneze cauzele contravenionale' probele i msurile procesuale de constrngere.
#artea special a crii a doua este consacrat activitii procesuale privind$ constatarea faptei contravenionale i
cercetarea cazului' judecarea cauzei contravenionle n instan' cile de atac al deciziei emise' trimiterea spre
executare a ,otrrii judectoreti, problemele ce urmeaz a fi soluionate la executarea sanciunii contravenionale.
/. *oiunea de aplicare a legii contravenionale
0plicarea actelor normative contravenionale este sarcina de baz a activitii organelor executive i judectoreti
abilitate n acest domeniu. 0plicarea dreptului, n linii generale, este activitatea organizatoric public, realizat n
forme speciale, de organele publice competente pentru implementarea normelor de drept privind cazuri sociale
concrete. 0plicarea legii contravenionale demareaz odat cu intrarea ei n vigoare, pentru c din acest moment
este obligatorie i, n ceea ce-i privete pe destinatarii care s-au conformat, ea are eficien activ. 9n privina
celorlali destinatari, care nu s-au conformat preceptelor legii, eficiena este reactiv.
0plicarea legii contravenionale este respectarea de ctre toi subiecii dreptului contravenional a normelor
juridice contravenionale, fie prin conformare, fie prin constrngere statal.
Clementele ce constituie coninutul de aplicare a legii contravenionale snt$ spaiul, timpul, persoanele i faptele.

-paiul i timpul reprezint elemente constitutive de baz ale noiunii de aplicare a legii contravenionale, n cadrul
crora vor fi cercetate i ultimele dou elemente /persoanele i faptele lor&.
0. 1plicarea legilaiei contravenionale &n timp
0ciunea legii contravenionale este determinat de dou momente$
intrarea n vigoare /data cnd ncepe aciunea normei juridice&'
ieirea din vigoare /data cnd nceteaz aciunea ei&.
Intrarea n vigoare legea intr n vigoare la data publicrii ei sau la data prevzut expres n textul legii.
+ntrarea n vigoare a legii la data publicrii
0rt. 4: din 1onstituia 2epublicii "oldova i art. % din >egea privind modul de publicare i intrare n vigoare a
actelor oficiale prevd c legile se public n "onitorul =ficial al 2epublicii "oldova.
+ntrarea n vigoare a legii la data prevzut n textul actului normativ. >egea contravenional poate intra n
vigoare i la data indicat n ea. 9ns data intrrii n vigoare, n toate cazurile, trebuie s fie ulterioar datei pu- b-
licrii, deoarece nici o lege nu poate avea putere juridic nainte de a fi publicat.
Ieirea din vigoare a legii contravenionale
>egea privind actele legislative prevede c aciunea actului legislativ nceteaz dac acesta$ este abrogat' este
declarat nul prin ,otrrea definitiv a instanei competente' a ajuns la termen' este consumat' a devenit caduc.
9n cetarea aplicrii legii contravenionale prin abrogare
#rin abrogare se nelege desfiinarea unui act normativ pentru viitor. 0brogarea poate fi expres sau tacit, total
sau parial. !brogarea e)pres poate fi$
0brogare expres direct, ce apare n cazul n care noul act normativ nominalizeaz expres actul normativ sau
dispoziiile din actul normativ care se abrog.
0brogare expres indirect, care apare atunci cnd noul act normativ se limiteaz la meniunea c dispoziiile
anterioare contrare se abrog, fr a le nominaliza n mod direct.
0brogarea tacit apare atunci cnd noua lege nu abrog n mod expres actul normativ sau dispoziiile lui, dar
conine n textul su dispoziii incompatibile cu prevederile unei legi mai vec,i, astfel fiind aplicat principiul$ legea
mai nou abrog legea mai veche.
!egea temporar este emis pentru o anumit situaie provizorie /de exemplu, pentru starea excepional&. =dat
cu ncetarea strii excepionale ea i pierde orice efect. !egea cu termen se elaboreaz n cazurile n care se poate
prevedea cu precizie timpul necesar aplicrii ei.
9ncetarea aplicrii legii contravenionale prin ajungerea la termen. 2egula general privind termenul de aplicare a
legii const n aceea c legea are putere juridic pe un termen nelimitat, dac ea nu prevede altfel. #e lng legi cu
termen nelimitat, exist legi temporare i legi cu termen.
Aorma juridic contravenional acioneaz numai n prezent i n viitor. 0stfel, un principiu fundamental al
aciunii normelor juridice n timp este principiul neretroactivitii lor i principiul aplicrii imediate a legii noi
principiul neretroactivitii stabilete regula conform creia legea este incident, se aplic tuturor faptelor n
timpul n care se afl n vigoare
#rincipiul aplicrii imediate a legii contravenionale noi presupune c legea nou se va aplica tuturor raporturilor
juridice contravenionale care apar dup intrarea ei n vigoare. #rincipiul aplicrii imediate a legii noi face s
nceteze aplicarea legii vec,i.
1u toate acestea, cele dou principii generale de aplicare a legii contravenionale n timp cunosc i excepii$
a& retroactivitatea legii contravenionale noi'
b& supravieuirea legii vec,i.
"etroactivitatea legii contravenionale noi
este o excepie a principiului neretroactivitii legii, prin aceasta nelegndu-se aplicarea legii contravenionale
noi la situaiile juridice anterioare intrrii ei n vigoare.
legea contravenional poate avea efect retroactiv n urmtoarele cazuri
%& cnd atenueaz sau anuleaz rspunderea pentru contraveniile comise'
(& cnd legea nou indic retroactivitatea sa'
)& n cazul legii interpretative, care explic sensul unor legi anterioare, producnd efecte de la data intrrii n
vigoare a legilor pe care le interpreteaz i cu care fac corp comun.
#upravieuirea legii vechi /ultraactivitatea& nseamn aplicarea acesteia i dup intrarea n
vigoare a legii noi, asupra unor situaii stipulate n ultima.
in cele menionate concluzionm c esena principiului aplicrii legii contravenionale n timp const n aceea c
n toate cazurile se aplic legea contravenional mai blnd, care uureaz starea de drept a persoanei trase la
rspundere contravenional.
12. 1plicarea legilaiei contravenionale &n paiu
>egea contravenional este aplicabil pe teritoriul statului sau al organului deliberativ local n limitele cruia i
exercit suveranitatea statul ori pe teritoriul de competen al organului deliberativ local care a elaborat-o, deoarece
ea exprim voina lor public.
#rincipiul teritorialitii /aplicarea legii contravenionale n spaiu& determin activitatea de traducere n via a
prescripiilor normelor contravenionale n raport cu locul comiterii faptei antisociale.
0ciunea legii contravenionale asupra persoanei n raport cu spaiul svririi faptei este expres pravzut n art. *
din 1odul contravenional, care stipuleaz$
1ontravenia svrsit pe teritoriul 2epublicii "oldova se sancioneaz n conformitate cu prezentul cod.
1ontravenia svrit n afara teritoriului 2epublicii "oldova de un cetean al ei sau de un apatrid care
domiciliaz pe teritoriul 2epublicii "oldova se sancioneaz n conformitate cu prezentul cod dac fapta este
prevzut i de legea rii n care a fost svrit, iar persoana nu a fost tras la rspundere n acea ar.
Au pot fi supui rspunderii contravenionale reprezentanii diplomatici ai statelor strine sau alte persoane care,
nu cad sub incidena jurisdiciei contravenionale a 2epublicii "oldova sau n cazul crora este nlturat
rspunderea contravenional.
1ontravenia svrit n apele teritoriale sau n spaiul aerian al 2epublicii "oldova se consider svrit pe
teritoriul 2epublicii "oldova.
9n temeiul prezentului cod se sancioneaz contraveniile svrite la bordul unei nave militare maritime sau
aeriene aparinnd 2epublicii "oldova, indiferent de locul aflrii navei. s.a.
11. *oiunea, formele de manifetare i tructura normelor de drept contravenional
Aorma juridic contravenional este o regul general de conduit, obligatorie i impersonal, instituit prin lege,
a crei aplicare este asigurat, n caz de necesitate, prin fora de constrngere a statului. 1a i orice norm, normele
juridice contravenionale prevd obligaiile i drepturile reciproce ale prilor n relaiile administrrii din domeniul
combaterii contravenionalitii, precum i rspunderea lor n caz de neexecutare a obligaiilor sau de folosire
incorect a drepturilor de care se bucur fiecare dintre prile acestor relaii. Aormele juridice contravenionale,
reglementnd relaiile sociale, acioneaz asupra lor prin intermediul$ obligrii din punct de vedere juridic a
prilor' acordrii anumitor drepturi participanilor la relaii' asigurrii drepturilor i ndeplinirii obligaiilor.
Aormele juridice contravenionale pot mbrca diverse forme de manifestare$ a& stabilirea consecutivitii stricte a
aciunilor n condiiile corespunztoare i n modul cuvenit, prevzute de norma respectiv /de exemplu, potrivit
prevederilor art. *)) din 11 al 2" persoana reinut va fi informat nentrziat, contra semntur, ntr-o limb pe
care o nelege, despre motivele reinerii, faptul informrii consemnndu-se n procesul-verbal cu privire la reinere.
0ceast norm procesual stabilete cu strictee aciunile pe care trebuie s le efectueze reprezentantul organului
constatator mputernicit cu re b& interzicerea svririi diferitelor aciuni sub ameninarea aplicrii unor mijloace de
influen juridic'
c& acordarea a posibilitii de a alege una dintre variantele de comportare prevzute n norm.
d& acordarea prii a raportului contravenional a posibilitii de a aciona din proprie iniiativ, adic libertatea de
a ntreprinde sau nu anumite aciuni care snt prevzute n norma juridic contravenional.
*tructura normei juridice contravenionale reprezint construcia ei intern, modul de legtur i ordonarea
elementelor sale componente, precum i forma exterioar de exprimare a coninutului ei. Aorma juridic
contravenional are structur logico-juridic i structur te,nico-juridic.
-tructura logico-juridic a normei juridice contravenionale, ca i n cazul altor ramuri ale dreptului, prezint trei
elemente /pri componente&$ ipoteza, dispoziia i sanciunea. up structura te,nico-juridic, normele dreptului
contravenional snt sistematizate sub form de pri, titluri, capitole, articole, alineate etc. ac ipoteza,
dispoziia i sanciunea alctuiesc structura intern i stabil a normei contravenionale, construcia ei te,nico-
juridic formeaz structura extern i dinamic a acesteia.
12. #laificarea normelor de drept contravenional
up coninutul lor $uridic normele juridice contravenionale pot fi grupate n:
norme juridice care interzic sau norme prohibitive& ') norme juridice care oblig&
)& norme juridice care mputernicesc /permisive&, care prevd posibilitatea de a aciona din proprie iniiativ, n
limitele cerinelor indicate n norma corespunztoare'
*& norme juridice care stimuleaz, adic prevd msuri de stimulare moral-material pentru onorarea legislaiei
contravenionale' ;& norme juridice de recomandare, care conin ndrumri cu privire la svrirea raional a
unor sau altor aciuni. 9n funcie de formele de manifestare, normele juridice contravenionale se mpart n$ norme
materiale i norme procesuale" +orma juridic material este o regul de conduit ce formuleaz prerogativele i
obligaiile subiecilor dreptului i care rspunde la ntrebarea$ 3ce trebuie fcut pentru realizarea lorHE +orma
juridic procesual este o regul de conduit cu caracter procesual, general-obligatorie, stabilit sau sancionat de
puterea de stat, regul ce reglementeaz relaiile sociale care in de activitatea de constituire, de elaborare i de
implementare a dreptului.
13. -aportul de drept contravenional
2aportul de drept reprezint o form de interaciune social n care subiecii de drept obin satisfacerea intereselor
recunoscute sau garantate de stat. 2aportul juridic contravenional este o relaie de aprare social re-glementat
printr-o norm de drept contravenional, relaie ce ia natere, se modific i dispare n aciunea de combatere a
contravenionalitii.
Premisele raportului $uridic contravenional /condiii necesare fr a cror existen nu poate lua natere un
raport juridic& snt$ n primul rnd, normele juridice contravenionale care, reglementnd relaia social, i atribuie
acesteia un caracter de raport juridic' n al doilea rnd, capacitatea participanilor relaiei sociale date de a se
manifesta n calitate de exponeni ai drepturilor i obligaiilor subiectului, numit, n limbaj juridic, capacitate
juridic' n al treilea rnd, survenirea mprejurrilor reale de via prevzute n ipoteza normei juridice, de care
norma n cauz leag naterea, modificarea sau stingerea raportului juridic contravenional. -usinem ideea potrivit
creia raporturile juridice contravenionale se divizeaz n$
raporturi de conformare /de cooperare& n cazul respectrii legislaiei contravenionale, cnd subiecii snt
statul, care impune respectarea legii, i persoanele, destinatarii legii, care snt determinai s respecte legea'
raportul de conflict /de contradicie& n cazul nclcrii legii contravenionale, cnd subiecii snt statul, care
impune rspunderea contravenional, i persoana tras la rspundere contravenional, care este obligat s
suporte sanciunea pentru contravenia svrit.
"aportul $uridic contravenional de conformare (de cooperare) ia natere odat cu obinerea forei juridice a
legii contravenionale. "aportul $uridic contravenional de conflict (de contradicie) ia natere din momentul
comiterii unei fapte contravenionale /nclcarea dispoziiei normei materiale&.
2aportul juridic contravenional prezint unele trsturi specifice, i anume$
%. =bligaiile i drepturile prilor acestui raport ntotdeauna se afl n legtur cu ndeplinirea practic a anumitor
aciuni din sfera administrrii statale n vederea combaterii contravenionalitii, ceea ce corespunde obiectului
dreptului contravenional. (. 1ondiia apariiei raportului juridic contravenional este participarea la el a prii
obligatorii /subiectul obligatoriu& reprezentantul statului. ). 2aportul juridic contravenional poate aprea numai
n legtur cu necesitatea respectrii regulilor de conduit stabilite de normele juridice contravenionale. *. 9n
cazul comiterii unei fapte contravenionale, raportul juridic contravenional apare n urma exprimrii unilaterale de
voin juridic a reprezentantului statului /subiectul administrrii& fa de cealalt parte a raportului juridic,
indiferent de voina ei. ;. 2aporturile juridice de conflict /de contradicie& pot fi soluionate att de instana de
judecat, ct i de organele constatatoare abilitate, ns n toate cazurile pe cale extrajudiciar.
#u%ieci ai raportului $uridic contravenional pot fi toi subiecii dreptului contravenional. &%iectul raportului
$uridic contravenional l constituie anumite aciuni sau inaciuni pe care statul ca subiect dominant le poate
pretinde i pe care cealalt parte a raportului este obligat s le svreasc sau s se abin de a le svri.
#tingerea raportului $uridic contravenional are loc n dou cazuri$ %& nainte de executarea integral a
sanciunii contravenionale i (& dup executarea sanciunii.
13. *oiunea de contravenionalitate i neceitatea tudierii ei.
5azndu-ne pe abordrile noiunii de 3criminalitateE, care n literatura de specialitate este studiat foarte amplu,
definim noiunea de contravenionalitate ca fenomen social juridic negativ, cu caracter de mas variabil din punct
de vedere istoric, care este constituit din totalitatea contraveniilor comise pe un anumit teritoriu ntr-o perioad
determinat de timp, caracterizndu-se prin indicatori cantitativi /nivelul, dinamica& i calitativi /structura,
caracterul&. <rsturile de baz ale contravenionalitii snt$ fenomen social, fenomen juridic, fenomen negativ,
fenomen cu caracter de mas, fenomen istoric variabil.
1aracterul juridic al fenomenului contravenional deriv din coninutul art. (( din 1onstituia 2", care prevede
c nimeni nu va fi condamnat pentru aciuni sau omisiuni care, n momentul comiterii, nu constituiau un act
delictuos. e asemenea, nu se va aplica o pedeaps mai aspr dect cea prevzut n momentul comiterii actului
delictuos. 1onsecinele considerabile ale contravenionalitii ne permit s o caracterizm ca pe un fenomen
negativ" 1ontravenionalitatea provoac zilnic pagube enorme de ordin fizic, material i moral, fapt ce
demonstreaz caracterul ei negativ.
1ontravenionalitatea reprezint un fenomen cu caracter de mas. 9n 2epublica "oldova nu exist nc o baz
unic, complex i complet de date privind starea contravenional n ar. 1ontravenionalitatea este un fenomen
istoric variabil. -c,imbrile de ordin economic, social i politic, dezvoltarea tiinelor juridice i alte transformri
ce au loc n societate, modific i contravenionalitatea att cantitativ, ct i calitativ. 0lturi de aceste procese, au
loc i modificri ale legislaiei contravenionale. Bnele fapte sociale i pierd pericolul social i snt excluse din
1odul contravenional, iar altele snt incluse n legislaia contravenional, n scopul asigurrii bunei funcionri a
societii.
1'. +tarea contravenionalitii&n -epublica .oldova, cau"ele i condiiile ce o favori"ea"
-tarea contravenionalitii pe un anumit teritoriu /ar, regiune de dezvoltare, raion, municipiu, comun& poate fi
determinat prin indicatori cantitativi i calitativi. +ndicatorii cantitativi snt caracterizai prin nivelul i dinamica
contravenionalitii.
'ivelul contravenionalitii este un indicator important care reflect numrul absolut al contraveniilor i al
persoanelor ce le-au comis pe un anumit teritoriu, ntr-un interval de timp concret /lun, semestru, an&. 9n acelai
timp, poate fi vorba i despre diferite grupe omogene de contravenii$ contravenii ce atenteaz la drepturile
politice, de munc i la alte drepturi constituionale ale persoanei fizice' contravenii ce atenteaz la sntatea
populaiei,etc.
Coeficientul contravenionalitii este cel mai obiectiv indicator al nivelului contravenionalitii i se calculeaz
pe calea raportrii datelor despre contravenii sau contravenieni la datele despre populaie. e obicei, coeficientul
contravenionalitii se raporteaz la un numr de %88888, %8888 sau %888 de locuitori.
Dinamica contravenionalitii este un alt indicator cantitativ care reflect sc,imbarea n timp a acesteia, adic
modificrile indicatorilor care oglindesc nivelul i coeficientul contravenionalitii. inamica nivelului
contravenionalitii poate fi exprimat n cifre absolute ale contraveniilor nregistrate, ale persoanelor ce le-au
comis ori n procente, care snt calculate fa de anul luat drept baz de comparaie /baz fix& sau fa de anul
precedent /baza mobil, metoda de lan&.
Indicatorii calitativi reflect structura i caracterul fenomenului contravenional. #utem meniona c structura
contravenionalitii reflect legtura intern a acesteia, adic corelaia tipurilor de contravenii sau contravenieni
din totalitatea contraveniilor nregistrate i a persoanelor care le-au comis. Caracterul contravenionalitii,
avnd o legtur strns cu structura ei, pune accentul pe coninutul tipurilor de comportamente contravenionale i
pe dominarea acestora n structura contravenionalitii, precum i pe distribuirea contraveniilor dup unele grupe
de populaie /comise de minori, de ceteni strini i de apatrizi, de persoane cu antecedente contravenionale&,
dup sfera social-economic.
Cauzele contravenionalitii snt nite fenomene i procese sociale care genereaz i favorizeaz existena
contraveniilor sau provoac creterea sau descreterea lor. vom constata numai c aceste cauze ale
contravenionalitii pot fi grupate n$
cauze generale' (& cauze ale unor tipuri de contravenii' )& cauze ale contraveniilor concrete.
0far de cauzele contravenionalitii, exist i o serie de condiii /mprejurri, circumstane& care favorizeaz
svrirea faptelor contravenionale. intre acestea fac parte att factorii naturali, ct i cei sociali sau te,nici. 1on-
diiile n sine nu genereaz contravenii, dar contribuie la nfptuirea lor.
1). 4ormele de combatere a contravenionalitii
#ot fi identificate trei forme de combatere a contravenionalitii$ %& prevenirea faptelor contravenionale' (&
aplicarea fa de persoanele care au comis fapte contravenionale a msurilor de constrngere statal' )& aplicarea
fa de contravenieni a msurilor de rencadrare social.
Prevenirea faptelor contravenionale const n neadmiterea svririi a acelor aciuni ori inaciuni pe care
societatea le consider duntoare pentru valorile sale, iar statul le protejeaz prin intermediul normelor materiale
ale dreptului contravenional. up coninutul lor, msurile de prevenire a contraveniilor se clasific n msuri$
economice, sociale, ideologice, tehnice, organizatorice i juridice.
,surile juridice de prevenire a faptelor contravenionale, n funcie de coninut, se divizeaz n msuri care$
contribuie la neutralizarea condiiilor ce favoreaz svrirea contraveniilor concrete. stimuleaz activitatea ce
mpiedic sau curm comiterea contraveniilor' reglementeaz procesul prevenirii faptelor antisociale.
0 doua form de combatere a contravenionalitii aplicarea fa de persoana care a comis fapta
contravenional a msurilor de constrngere statal rezult din principiul inevitabilitii rspunderii
contravenionale, care presupune c oricine comite o contravenie trebuie s suporte rspunderea contravenional,
care, la rndul ei, este o consecin inevitabil a comiterii contraveniei, sancionarea vinovatului nefiind
facultativ.
"encadrarea social a contravenientului, ca form de combatere a contravenionalitii, are i ea o valoare
sporit. =rganele abilitate urmeaz s ntreprind msurile necesare de rencadrare social a persoanelor ce au
intrat n conflict cu prevederile legislaiei contravenionale.
1,. .etodele de combatere a contravenionalitii
9n ceea ce privete metodele de administrare n domeniul combaterii att a fenomenului infracional, ct i a celui
contravenional, cele mai aplicabile i eficace snt metodele de convingere i constrngere. eseori statul, prin
intermediul organelor sale, al organizaiilor obteti, apeleaz la contiina cetenilor, adic, n procesul de
administrare a relaiilor sociale, aplic msuri de convingere" 9n acelai timp, n scopul aprrii i meninerii ordinii
de drept n societate, aprrii drepturilor i intereselor legitime ale cetenilor, statul este nevoit s aplice i msuri
de constrngere mpotriva anumitor categorii de ceteni care ncalc legile, nu respect de bunvoie obligaiile ce
le revin conform 1onstituiei.
1onvingerea i constrngerea snt mijloacele, cile principale de asigurare a administrrii de stat. 1onstrngerea
este bazat pe o convingere bine ntemeiat i bine conturat. -tatul, n primul rnd, trebuie s conving, iar apoi s
constrng. "enionm c msurile de constrngere se aplic n numele majoritii asupra minoritii.
2aportul corect dintre convingere i constrngere este condiia principal i cea mai important a asigurrii
eficienei lucrului aparatului de administrare n domeniul combaterii contravenionalitii, a relaiei dintre aparatul
administrativ i mase. ! semna un act de administrare, a ordona, a constrnge este mai uor dect a convinge.
#utem defini convingerea ca pe o influen psi,opedagogic a subiectului administrrii asupra contiinei celor
administrai n limitele stipulate de normele juridice i cele morale, n scopul conformrii regulilor stabilite de
conduit, executrii calitative i la timp a sarcinilor i funciilor n domeniul combaterii contravenionalitii.
#rin noiunea de constrngere nelegem msurile de influen aplicate direct de ctre organele statului asupra
persoanei vinovate de nclcarea normelor de drept contravenional fr adresare n judecat. 9n administrarea de
stat constrngerea se aplic n cazul n care metodele de convingere, de organizare i de educare se dovedesc a fi
insuficiente pentru a influena comportamentul unor persoane, apelarea la contiina lor fiind ineficient. 0vem
urmtoarea clasificare a msurilor de constrngere administrativ$
msuri administrative de prevenire' msuri administrative de curmare /stopare&' msuri de constrngere
procesual' sanciuni contravenionale.
1/. #ontravenia ca unic temei al rpunderii contravenionale. #aracteritica ei &n raport cu alte fapte
antiociale
.apta juridic generatoare de rspundere contravenional se numete contravenie, care este un fenomen complex
avnd urmtoarele aspecte$ material, uman, social, moral-politic i juridic. 1ontravenia ca fapt antisocial
ilicit este nrudit cu alte forme de abatere antisocial$ infraciunea, delictul administrativ, delictul disciplinar
etc., dar, n acelai timp, dispune de trsturi distincte.
1ontravenia se deosebete de infraciune, n special, dup gradul de pericol social, modul de reglementare
juridic, asprimea /caracterul& sanciunilor aplicate. -pre deosebire de infraciune, care are un grad de pericol social
mai ridicat, cu consecine mai grave, leznd valori sociale de o importan major, contravenia are un grad de
pericol social mai redus, urmrile faptelor contravenionale snt mai restrnse i nu afecteaz valorile sociale de
importan major.
=rice contravenie, dup aspectul su social, are caracter de abatere administrativ, deoarece cuprinde nite relaii
cu caracter executiv i de dispoziie din domeniul administrrii publice. 1ontravenia este ns o form mai grav a
abaterii administrative. #rin abatere /delict& administrativ se nelege orice fapt care ncalc normele de drept
administrativ sau care ine de neglijarea obligaiilor ce decurg din actele administrative.
!baterea disciplinar este o fapt ce ine de disciplina muncii i const ntr-o aciune sau o inaciune svrit cu
vinovie de ctre un salariat, fapt prin care a fost nclcat regulamentul intern de munc, ordinele i dispoziiile
legale ale conductorilor. 0baterea disciplinar este fapta cu cel mai redus pericol social, ceea ce o deosebete
esenial de infraciune i de contravenie. 0vnd un pericol social mai mare dect abaterea disciplinar, contravenia
este combtut prin msuri de constrngere statal, pe cnd abaterea disciplinar este sancionat prin aplicarea
msurilor administrative mai blnde, care snt prevzute n regulamentul de ordine intern sau n 1odul muncii /art.
(8:& i nu au caracter de constrngere statal.
Clementul comun al celor patru categorii de fapte /infraciune, contravenie, abatere disciplinar i abatere
administrativ& const n caracterul ilicit i socialmente periculos.
10. *oiunea i trturile caracteritice ale contraveniei
1onstituie contravenie fapta aciunea sau inaciunea ilicit, cu un grad de pericol social mai redus dect
infraciunea, svrit cu vinovie, care atenteaz la valorile sociale ocrotite de lege, este prevzut de prezentul
cod i este pasibil de sanciune contravenional.
Clementele sau trsturile ce caracterizeaz contravenia se refer la$ caracterul antisocial al faptei& caracterul ei
ilicit& culpabilitatea faptei (vinovia)& prevederea de ctre legislaie a rspunderii pentru fapta dat" 9n mod logic,
n lipsa a cel puin unuia dintre aceste elemente fapta nu poate fi calificat drept contravenie. . Caracterul
antisocial al faptei contravenionale constituie temeiul real al rspunderii contravenionale. Ilicitul este o alt
trstur important caracteristic contraveniei. 9ntruct faptele contravenionale produc o dezorganizare a
sistemului de raporturi sociale, ele au un caracter duntor i snt interzise prin acte juridice. = alt trstur
caracteristic a contraveniei este culpa%ilitatea. -impla constatare a prevederii faptei social periculoase n legea
contravenional nu este suficient pentru calificarea acesteia drept contravenie. = asemenea calificare poate fi
dat numai n msura n care fapta a fost svrit cu vinovie. 0tt aciunea, ct i inaciunea social periculoase
prevzute n lege trebuie s reprezinte o manifestare psi,ic contient i volitiv a persoanei. .ptuitorul poate fi
supus rspunderii contravenionale numai pentru fapte svrite cu vinovie.
1ontravenia fr pedeaps nu are sens juridic contravenional. 9n partea special a 11 al 2" sanciunile tuturor
normelor juridice materiale conin limitele pedepsei contravenionale pasi%ile de aplicare. Aumai prin stabilirea
pedepselor pentru svrirea contraveniilor legea contravenional i realizeaz sarcinile sale. eci contravenia
este fapta (aciunea sau inaciunea) ilicit, cu un pericol social mai redus dect infraciunea, svrit cu vinovie,
care atenteaz la valorile sociale ocrotite de normele contravenionale materiale i pentru a crei comitere legea
prevede pedeapsa contravenional.
22. Elementele contitutive ale contraveniei
#rin coninutul faptei contravenionale se nelege ansamblul de elemente i trsturi caracteristice i definite n
nsi norma de drept, care stabilete sanciunea sau o alt norm la care se face trimitere pentru a constata i
sanciona fapta contravenional. 0naliznd definiia contraveniei, distingem, ca i n cazul infraciunii, anumite
aspecte obiective i subiective care se concretizeaz prin prezena a patru elemente constitutive$ obiectul i latura
obiectiv, subiectul i latura subiectiv. Cle trebuie s existe cumulativ la fiecare contravenie, lipsa oricreia
dintre ele conducnd la ine)istena faptei ilicite i, implicit, la imposibilitatea tragerii la rspundere a
fptuitorului"
Obiectul contraveniei constituie valorile i relaiile sociale ocrotite de legea contravenional, care snt vtmate
sau lezate prin comiterea unei fapte concrete. =biectul reflect acele valori i relaii sociale la care a atentat
subiectul.=biectul contraveniei are diverse forme$ obiect juridic i obiect material. &%iectul $uridic, la rndul su,
se divizeaz n$ obiect general, obiect generic, obiect nemijlocit (specific) i obiect comple). &%iectul material
al contraveniei. ac obiectul juridic al contraveniei este reprezentat de valoarea social i relaiile generate de
aceasta, atunci obiectul material al contraveniei l constituie entitatea fizic mpotriva creia este orientat
elementul material al contraveniei.
5atura obiectiv indic coninutul i modalitatea atentrii subiectului asupra obiectului. Ca reprezint aciunea
sau inaciunea ilicit productoare de consecine socialmente periculoase sau care amenin anumite valori, relaii
sociale, bunuri ori interese legitime i care este considerat ca ilicit n legea contravenional. eci, prile
componente ale laturii obiective snt$ elementul material, rezultatul periculos, raportul de cauzalitate i unele
condiii de loc, timp, mod i mprejurri.
+ubiect al rspunderii juridice este persoana fizic sau juridic mpotriva creia se exercit constrngerea statal
prin aplicarea sanciunilor juridice. -ubiecii contraveniei snt persoanele trase la rspundere contravenional
/delincvenii& subiectul activ, i victima . subiect pasiv"
5atura ubiectiv ca element al coninutului constitutiv al contraveniei se refer la atitudinea psi,ic a
fptuitorului fa de fapta svrit i consecinele ei.

Clementul principal al laturii subiective este vinovia i
formele ei. 9n cazul unor contravenii, pentru completarea laturii subiective, n textele de incriminare a acestora snt
prevzute i alte condiii referitoare la scop i la motiv"
21.#a"urile care &nltur caracterul contravenional al faptei i rpunderea contravenional
1auzele care nltur caracterul contravenional al faptei snt acele mIpreIjurri, stri ori situaii a cror
existen n timpul svririi faptei fac ca realizarea eficient a vreuneia dintre trsturile eseniale s devin
imposibil.
-tarea de extrem necesitate
-e consider c a acionat n stare de extrem necesitate persoana care a svrit o fapt ilicit pentru a salva de la
un pericol grav iminent, care nu poate fi nlturat altfel, viaa, integritatea corporal ori sntatea sa, a unei alte
persoane sau un bun important al su ori al unei alte persoane, sau un interes public.
Au se afl n stare de extrem necesitate persoana care i-a dat seama, n momentul cnd a svrit fapta, c prin
aceasta cauzeaz urmri evident mai grave dect cele care s-ar fi produs prin nenlturarea pericolului.
1ondiia ca aciunea prin care se nltur pericolul s fie preIvzut de leIgislaie drept contravenie pare
fireasc, deoarece altfel problema nlItuIrrii caracterului contravenional al faptei nu s-ar pune.
>egitima aprare
#rin stare de legitim aprare legiutorul descrie fapta, prevzut de legislaie drept contravenie, dar care este
svrit pentru a respinge un atac direct, imediat, material i real, ndreptat mpotriva sa, mpotriva unei alte
persoane sau mpotriva unui interes public.
+responsabilitatea
Brmtoarea cauz, prevzut de legislaia administrativ, care nltur caracterul contravenional al faptei i
rspunderea contravenional este iresIponsabilitatea, care presupune c persoana a comis o contravenie fr s-i
dea seama de aciunile sale sau s le conduc din cauza unei boli psi,ice cronice, unei tulburri temporare a
activitii psi,ice, deIbilitii mintale sau a unei alte stri patologice /art. (8 din 11 al 2"&.
2esponsabilitarea trebuie s existe att n momentul comiterii contraveniei, ct i n momentul aplicrii sanciunii
contravenionale.
1onstrngerea fizic i?sau psi,ic /moral&
1onstrngerea fizic i?sau psi,ic /moral& constituie cauza de nlturare a rspunderii atunci cnd fapta se
svrete sub imperiul acestei constrngeri. 1onstrngerea fizic nltur caracterul ilicit al faptei dac autorul nu a
putut rezista constrngerii.
1onstrngerea psi,ic /moral& este o circumstan care mpiedic o persoan s-i dirijeze liber voina, s fac
sau s nu fac ceva, fapt ce exclude exisItenIa uneia dintre trsturile contraveniei, i anume voina
2iscul ntemeiat
2iscul, deseori, este util n toate domeniile de dezvoltare a societii. #rogresul te,nico-tiinific este imposibil
fr implementarea de noi te,nologii, fr realizarea de experimente n diferite domenii ale activitii umane
tiin, te,nic, medicin, farmacologie, sfera de producere, sfera de combatere a infracionalitii i
contravenionalitii etc.
1azul fortuit
1azul fortuit este o mprejurare imprevizibil care determin producerea unei consecine fr ca vreunei persoane
s i se poat imputa vinovia.
22.-eponabilitatea !uridic i rpunderea !uridic elemente contitutive ale tatutului adminitrativ6
!uridic al ubiecilor adminitrrii &n domeniul combaterii contravenionalitii
1oninutul administrrii n domeniul combaterii contravenionalitii const n activitatea de realizare a funciilor
corespunztoare, n formele stabilite i prin metodele adecvate. .unciile de administrare, la general, i n domeniul
contracarrii fenomenului contravenional, n special, dup coninutul lor se divizeaz n$ funcii generale, funcii
speciale, funcii de asigurare /auxiliare&, ce deservesc procesele de realizare a funciilor generale i a celor speciale.
2eferitor la primele dou elemente ale statutului administrativ-juridic, n teoria dreptului nu exist divergene
eseniale n opiniile savanilor. "enionm numai c, n viziunea noastr, la formarea obligaiilor i stabilirea
drepturilor este necesar a se ine cont de dou aspecte importante$
iniiale snt obligaiile$ volumul i coninutul aceastora trebuie s fie adecvate atingerii scopului fixat n
domeniul contracarrii fenomenului contravenional'
volumul drepturilor se stabilete dup determinarea obligaiilor, n strict conformitate cu volumul i caracterul
lor. #ersoana care exercit o funcie de stat trebuie s se bucure doar de acele drepturi i n acel volum care snt
necesare pentru onorarea obligaiilor, potrivit funciei deinute.
#entru utilizarea corect a termenilor 3responsabilitate juridicE i 3rspundere juridicE, este important s
formulm i s nelegem definiia /coninutul& lor.
-usinem opinia potrivit creia 3analiza termenilor i definiiilor este, la sigur, important, ntruct permite
juritilor s se exprime n aceeai limb i are drept efect principal aplicarea uniform a legislaieiE.
23.-eponabilitatea !uridic i particularitile ei
Aoiunea de responsabilitate juridic este tratat n literatura juridic n mod diferit. 0stfel, "..lorea menioneaz
c responsabilitatea juridic trebuie definit ca o atitudine contient i deliberat de asumare a grijii fa de modul
de realizare a normelor de drept, fa de integritatea ordinii juridice, ca i fa de aciunile pe care le ntreprinde
individul n vederea asigurrii unui climat de legalitate.
"ajoritatea specialitilor n domeniu leag noiunea de responsabilitate juridic de atitudinea contient a
persoanelor, de simul de rspundere fa de obligaiile sociale, de ndeplinirea contiincioas, riguroas a
ndatoririlor ce revin persoanei, de faptul c responsabilitatea aparine persoanei care face opiunea ntre valori,
pseudovalori i nonvalori.
#ornind de la coninutul acestei definiii, putem evidenia elementele responsabilitii, care pot fi repartizate
sc,ematic n felul urmtor$ %& determinarea i reglementarea statutului administrativ-juridic al funciei de stat
/obligaiile, drepturile, exigenele fa de individul care va ocupa aceast funcie& J (& ncadrarea n modul stabilit
de legislaie a individului n funcia de stat J )& contientizarea i perceperea de ctre funcionarul de stat a
obligaiilor i drepturilor potrivit funciei, a altor cerine, naintate fa de funcionarul de stat J *& autoangajarea
liber consimit de a aciona n modul corespunztor J ;& executarea contient i prin autoconstrngere a
obligaiilor, conformarea regulilor de conduit a funcionarului de stat J :& reacia administraiei organului statal
la starea de conformare a funcionarului fa de exigenele serviciului respectiv prin aplicarea diverselor forme de
convingere /ncurajarea, stimularea moral sau material etc.&.
2esponsabilitarea celorlali subieci ai dreptului contravenional, pasibili de a fi subieci ai rspunderii
contravenionale, survine odat cu apariia raportului juridic de conformare i const n obligaia lor de a se
conforma regulilor de conduit n societate, stabilite i protejate de normele juridice contravenionale din
momentul obinerii forei juridice.
23.-punderea !uridic i formele ei
9n literatura juridic rspunderea ca instituie juridic este studiat mult mai amplu dect responsabilitatea.
0stfel, potrivit opiniei reprezentantei doctrinei rom!ne >. 5arac, rspunderea juridic ar putea fi definit ca fiind
instituia ce cuprinde ansamblul normelor juridice care vizeaz raporturile ce se nasc n sfera activitii desfurate
de autoritile publice, n temeiul legii, mpotriva tuturor celor care ncalc sau ignor ordinea de drept, n scopul
asigurrii respectrii i promovrii ordinii juridice i a binelui public.
9n baza definiiilor prezentate /precum i a altora&, evideniem trsturile de baz ale acestei instituii juridice$
rspunderea juridic este obligaia de a suporta consecina juridic a faptei ilicite'
aceast obligaie revine unui subiect de drept responsabil'
obligaia se nate ca urmare a constrngerii statale prin aplicarea sanciunilor juridice'
rspunderea juridic nu poate fi redus la o simpl obligaie'
aplicarea sanciunilor juridice are drept scop afirmarea ordinii de drept i resocializarea persoanei fa de care
ele snt aplicate.
.ormele i temeiurile rspunderii juridice n dreptul contravenional se afl n legtur direct cu caracteristica
subiectului fa de care ea este aplicat. 9n toate cazurile, rspunderea juridic reprezint reacia statului /societii&
la depirea responsbilitii juridice /transformarea raportului juridic de conformare n cel de conflict& prin
aplicarea fa de autor de ctre organul mputernicit, n modul stabilit de lege, a uneia dintre formele juridice de
constrngere statal, potrivit faptei ilicite comise cu vinovie.
2'.*oiunea i particularitile de ba" ale rpunderii contravenionale
2spunderea juridic este o noiune care are o baz real i ocup un loc central n fiecare dintre ramurile
sistemului de drept. Kustiia nu poate fi realizat dect prin intermediul raporturilor juridice /raporturi de
constrngere&.
9n literatura de specialitate nu exist o opinie unic n ceea ce privete existena rspunderii contravenionale ca
modalitate a rsIpunderii juridice /precum i a dreptului contravenional ca ramur de sine stIttoare a dreptului&
i definiia ei.
1a instituie juridic fundamental a dreptului contravenional, rspunIdeIrea contravenional cuprinde un
ansamblu de norme juridice care regleImenIteaz implementarea dreptului contravenional prin constrngere.
in aceast definiie reiese c aplicarea rspunderii contravenionale va fi considerat legitim numai atunci cnd
vor fi respectate integral urImItoarele condiii$
%. Cxistena coninutului juridic al contraveniei /obiectul, latura obiectiv, subiectul, latura subiectiv&.
(. Cxaminarea cazului i emiterea deciziei privind aplicarea sanciunii conItravenionale de ctre organul
/persoanele cu funcii de rspundere& mputernicit /art. )9) din 11 al 2"&.
). 0plicarea doar a pedepselor contravenionale prevzute de lege /art. )( din 11 al 2"&.
*. 2espectarea termenelor de aplicare a sanciunilor contravenionale /art. )8 din 11 al 2"&.
;. 0plicarea pedepsei numai n limitele sanciunii prevzute de norma material nclcat /contraveniei comise&.
:. 2espectarea regulilor de aplicare a sanciunilor contravenionale stabilite de lege /art. ))-*: din 11 al 2"&.
2).Principiile rpunderii contravenionale
2einem aici principiie specifice rspunderii conItraIvenionale ca instituie juridic de baz a dreptului
contravenional. Cvident, instituia rspunderii contravenionale se va supune i principiilor funIdamentale ale
dreptului contravenional i celor ramurale /cercetate n capitolul + L (&, deoarece acestea strbat ntreaga materie a
dreptului contravenional.
1ontravenia ca unic temei juridic al rspunderii contravenionale. Cste de menionat c temei juridic al
rspunderii contravenionale poate constitui doar fapta ilicit de atentare la o valoare social protejat de norma
juIridic contravenional. .r svrirea unei fapte contravenionale nu se poate nate un raport juridic de
constrngere contravenional /raport juridic de conflict&.
#rincipiul inevitabilitii rspunderii contravenionale i a pedepsei conItraIvenionale nseamn c sancionarea
contravenional a persoanei viInoIvate pentru comiterea unei contravenii este obligatorie /implacabil&, cu
excepIia cazurilor expres prevzute n lege /art. (: din 11 al 2"&. Cl i are justificarea n necesitatea restabilirii
ordinii sociale care a fost perturbat de contravenia svrit, repararea pagubei pricinuite /art. *; din 11 al 2"&,
reeducaIrea persoanei care a comis o contravenie, prevenirea comiterii unor noi conItravenii /art. )( din 11 al
2"&.
#rincipiul oportunitii i utilitii de a aplica rspunderea contravenioInaIl. -tatul poate s renune la aplicarea
sanciunii, acest lucru fiind poIsibil n virtutea faptului c statul este titularul dreptului de a aplica sanciunea
contravenional, drept la care poate renuna, edictnd acte de iertare sau de scoatere a unor fapte n afara ilicitului
contravenional.
#rincipiul utilitii presupune selectarea celei mai adecvate sanciuni contravenionale, reieind din gravitatea
faptei contravenionale i din caIracteristica bnuitului. Bneori se poate c,iar renuna la pedeaps.
#rincipiul publicitii aplicrii rspunderii contravenionale presupune exaIminarea public a cazurilor
contravenionale de ctre organele mpuIterInicite i accesul tuturor participanilor la procedura contravenional
de exaImiInare a cazului /legea contravenional nou admite i judecarea cauzei contravenionale n edin
nc,is&.
2,.#au"ele care &nltur rpunderea contravenional
9nlturarea rspunderii contravenionale nu conduce la nlturarea caracterului contravenional al faptei, ci doar la
nlturarea aplicrii sau executrii sanciunii contravenionale. Ca este determinat de politica contravenional i
este dictat de anumite mprejurri i situaii, cnd fie utilitatea social a rspunderii contravenionale dispare ori se
diminueaz, fie n realizarea scopului represiunii apare mai profitabil i mai eficient utilizarea altor mijloace.
0semenea mprejurri i situaii poart denumirea de cauze care nltur rspunderea contravenional.
9nlturarea rspunderii contravenionale pentru fapta ce conine elementele constitutive ale contraveniei are loc n
cazul$
:.%. 2enunarea benevol la svrirea contraveniei
-e consider renunare benevol la svrirea contraveniei ncetarea aciunii ndreptate nemijlocit spre svrirea
contraveniei, dac persoana este contient de posibilitatea finalizrii faptei.
2enunarea este benevol atunci cnd autorul unei fapte contravenionale, nefiind constrns de nimeni i de nimic,
din propria voin, contient, dndu-i seama c poate continua activitatea contravenional, abandoneaz
executarea aciunii. 2enunarea nu poate fi considerat voluntar /benevol& n cazul n care fptuitorul a
abandonat executarea din cauza c a ntlnit n calea sa diverse obstacole ce nu pot fi depite ori n urma
convingerii c mijloacele i instrumentele pe care le are asupra sa n condiiile date nu-i permit s duc
contravenia la capt.
:.(. 1ontravenia nensemnat, tentativa
>egea contravenional prevede c, n cazul contraveniei nensemnate, organul /persoana cu funcie de
rspundere& mputernicit s rezolve cazul poate nltura rspunderea contravenional, limitndu-se la adresarea
unei observaii verbale fptuitorului.
:.). 9mpcarea victimei cu fptuitorul
>egea contravenional prevede c procesul contravenional pornit urmeaz a fi ncetat /clasat& n cazul mpcrii
victimei cu fptuitorul n modul stabilit prin lege.
:.*. #rescripia rspunderii contravenionale
#rescripia exclude rspunderea contravenional datorit nerealizrii acesteia n termenele stabilite de lege /art.
)8 din 11 al 2"&. #rescripia aplicrii sanciunii contravenionale este o cauz ce stinge raportul juridic
contravenional de conflict, deoarece acesta nu a fost rezolvat ntr-o perioad de timp rezonabil, prevzut n legea
contravenional.
:.;. 0mnistia
0mnistia este o instituie juridic contravenional al crei scop o constituie nlturarea pentru viitor a caracterului
delictual al unor fapte contravenionale, interzicnd orice urmrire n ceea ce le privete sau tergnd condamnrile
care le-au atins.
2/.*oiunea, trturile, copul i principiile anciunii contravenionale
#ornind de la coninutul art. )( din 11 al 2", putem afirma c prin sanciune conItravenional se nelege o
msur de constrngere sau de reeducare aplicat contravenientului n scopul corectrii comportamentului acestuia
i al prevenirii de svrire a unor noi contravenii att de ctre contravenientul nsui, ct i de ctre alte persoane.
0naliznd cele menionate, conc,idem c sanciunea conIItraIvenional este o msur de constrngere statal
prevzut de legea conItraIvenional i aplicat fptuitorului n modul stabilit de lege pentru svrirea cu
vinovie a contraveniei, avnd drept scop ocrotirea valorilor sociale, formarea unei conduite civice corecte a lui,
preIvenirea comiterii unor noi contravenii att de ctre cel sancionat, ct i de ctre alte persoane.
in definiia sanciunii contravenionale rezult caracterul ei triplu$ msur de constrngere statal, mijloc de
reeducare i msur de prevenire a abaterilor contravenionale.
9ncadrndu-se n caracteristica sanciunilor juridice, sanciunea contraIvenIional dispune de anumite trsturi
caracteristice$
este o form de constrngere statal, prevzut de legea contravenional'
se aplic numai n cazul comiterii cu vinovie a unei fapte antisociale, stipulate n 11 al 2"'
se aplic numai de ctre organele abilitate prin legea contravenional'
se aplic, de regul, n mod extrajudiciar'
aplicarea sanciunii contravenionale nu atrage dup sine consecinele antecedentului penal.
0plicarea sanciunilor contravenionale are drept scop$
ocrotirea valorilor sociale, protejate de normele juridice contravenioInale'
reeducarea n spiritul respectrii ordinii de drept a persoanei care a comis cu vinovie o contravenie
preIvIzuIt n legea contravenional'
prevenirea svririi de noi fapte antisociale att de ctre contravenient, ct i de ctre alte persoane.
-anciunile contravenionale, ca de altfel toate tipurile de sanciuni juIriIdice, trebuie aplicate numai de organele
competente, conform proIcedurii stabilite, cu respectarea anumitor principii$ legalitatea sanIciIuInilor
contravenionale' rspunderea personal' stabilirea unor sanciuni contravenionale compatibile cu morala i
concepia juridic a societii.
20.+itemul de anciuni contravenionale
<ransformrile social-economice ce au avut loc n societate n ultimii ani, precum i inovaia prevzut de legea
contravenional nou ce ine de subiectul rspunderii contravenionale /introducerea persoanei juridice ca subiect
al rspunderii contravenionale& au modificat esenial i sistemul sanciunilor contravenionale.
9n funcie de destinatar, sistemul sanciunilor contravenionale poate fi divizat n dou blocuri$
sanciunile aplicabile persoanei fizice'
sanciunile aplicabile persoanei juridice.
-anciunile contravenionale aplicabile persoanei fizice snt$
avertismentul'
amenda'
privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate'
privarea de dreptul de a deine anumite funcii'
aplicarea punctelor de penalizare'
privarea de dreptul special /dreptul de a conduce ve,icule, dreptul de a deine arm i de portarm&'
munca neremunerat n folosul comunitii'
arestul contravenional'
expulzarea.
-anciunile nominalizate se aplic, de regul, n calitate de sanciuni principale.
#rivarea de dreptul de a desfura o anumit activitate, privarea de dreptul de a deine anumite funcii pot fi
aplicate i ca sanciuni complementare.
Cxpulzarea se aplic numai ca sanciune complementar i este destinat subiecilor speciali ai rspunderii
contravenionale cetenii strini i apatrizii.
-anciunile contravenionale aplicabile persoanei juridice snt$
amenda'
privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate.
#rivarea de dreptul de a desfura o anumit activitate, afiarea i?sau difuzarea actului de sancionare pot fi
aplicate att ca sanciuni principale, ct i ca sanciuni complementare.
0vertismentul const n atenionarea contravenientului asupra pericolului faptei svrite, recomandndu-i s
respecte pe viitor dispoziiile legale. 0vertismentul se aplic n scris de ctre organul competent a soluiona cauza
contravenional, n modul stabilit de lege.
0menda este o sanciune pecuniar, care se aplic n cazurile i n limitele prevzute de 1odul contravenional.
0menda se stabilete n uniti convenionale. = unitate convenional este egal cu (8 de lei.
#rivarea de dreptul de a desfura o anumit activitate. #rivarea de dreptul de a deine anumite funcii
#rivarea de dreptul de a desfura o anumit activitate const n interzicerea temporar aplicat persoanei fizice
de a desfura o anumit activitate, inclusiv prin privarea acesteia de un drept special.
#rivarea de dreptul special
9n cazurile i n mrimea prevzut de sanciunea normei contravenionale din capitolul @+++ /contraveniile din
domeniul circulaiei rutiere, art. ((7-(*; din 11 al 2"&, conductorului de ve,icul declarat vinovat de svrirea
contraveniei, odat cu aplicarea sanciunii principale, i se acord un numr de puncte de penalizare ca sanciune
complementar.
"unca neremunerat n folosul comunitii
"unca neremunerat n folosul comunitii este o sanciune nou introdus n legea contravenional i const n
antrenarea contravenientului persoan fizic, n afara timpului de serviciu de baz sau de studii, la munca stabilit
de autoritatea administraiei publice locale. Ca se stabilete pe o durat de la %8 la :8 de ore, se execut timp de (-*
ore pe zi i poate fi aplicat doar persoanelor care accept s execute o asemenea sanciune.
0restul contravenional
0restul contravenional este o sanciune contravenional excepional care const n privarea de libertate pe un
termen stabilit prin ,otrrea judectoreasc i care se execut n condiiile prevzute de 1odul de executare. Cl se
aplic, de regul, pentru svrirea unei fapte care atenteaz sau creeaz un pericol real pentru sntatea ori
integritatea corporal a persoanei, sau n cazul neexecutrii intenionate a unei alte sanciuni contravenionale.
#rivarea persoanei juridice de dreptul de a desfura o anumit activitate
0ceast sanciune contravenional, precum i afiarea i?sau difuzarea actului de sancionare se aplic numai
persoanei juridice.
#rivarea persoanei juridice de dreptul de a desfura o anumit activitate const n stabilirea interdiciei de a
nc,eia anumite tranzacii, de a emite aciuni sau alte titluri de valoare, de a primi subvenii, nlesniri i alte
avantaje de la stat sau de a desfura alte activiti.
Cxpulzarea
Cxpulzarea este o msur de ndeprtare silit de pe teritoriul 2epublicii "oldova a cetenilor strini i a
apatrizilor care au nclcat regulile de edere. Cxpulzarea are drept scop nlturarea unei stri de pericol i
prevenirea svririi de ctre aceste persoane a unor fapte socialmente periculoase.
32. .odalitatea aplicrii anciunii contravenionale
/egulile generale de aplicare a sanciunii contravenionale in a2" snt$
aplicarea sanciunii numai pentru atingerea scopului stabilit de legea contravenional /art. ( din 11 al 2"&'
aplicarea pedepsei contravenionale numai n limitele sanciunii contraveniei comise'
aplicarea unei sanciuni ec,itabile n funcie de caracterul i de gradul prejudiciabil al contraveniei comise'
aplicarea sanciunii n strict conformitate cu prevederile 11 al 2"'
luarea n consideraie, la aplicarea sanciunii, de caracterul valorilor sociale la care s-a atentat, de persoana celui
ce a atentat la aceste valori, de gradul i forma vinoviei lui, de circumstanele ce atenueaz i de cele ce
agraveaz rspunderea etc.
Circumstane ce atenueaz rspunderea pentru contravenia comis /art. *( din 11 al 2"& se consider$
prevenirea consecinelor prejudiciabile sau repararea benevol a prejudiciului'
contribuirea la descoperirea contraveniei'
svrirea contraveniei ntr-un concurs de mprejurri personale sau familiale'
svrirea contraveniei de ctre un minor, o femeie gravid sau o persoan care ntreine copil cu vrsta de pn
la 7 ani'
provocarea contraveniei prin aciunile ilegale sau imorale ale victimei.
Circumstanele ce agraveaz rspunderea contravenional snt prevzute n art. *) din 11 al 2", i anume$
continuarea comportrii ilicite, contrar somaiei de a se pune capt unei astfel de comportri'
svrirea contraveniei de ctre o persoan anterior sancionat contravenional sau condamnat, al crei
antecedent nu a fost stins'
instigarea sau atragerea minorilor la svrirea contraveniei'
svrirea contraveniei de ctre un grup de persoane'
svrirea contraveniei profitndu-se de condiiile unor calamiti naturale sau ale altor stri excepionale'
svrirea contraveniei n stare de ebrietate produs de alcool sau de alte substane'
svrirea contraveniei fa de un minor, o femeie, o persoan n etate sau fa de o persoan care se afl n
imposibilitatea de a se apra'
svrirea repetat a unor contravenii similare pe parcursul unui an.
>egiuitorul stabilete i regulile aplicrii sanciunii contravenionale n cazul svririi a mai multor contravenii.
9n cazul n care una i aceeai persoan svrete dou sau mai multe contravenii, se aplic cte o sanciune pentru
fiecare dintre ele.
ac persoana este declarat vinovat de svrirea a dou sau mai multe contravenii ale cror cazuri snt
examinate de unul i acelai organ, atunci se aplic cte o sanciune pentru fiecare contravenie n parte, stabilindu-
se definitiv sanciunea pentru un concurs de contravenii prin absorbirea sanciunii mai uoare de sanciunea mai
grav ori prin cumulul, total sau parial, al sanciunilor aplicate n limitele stabilite de articolul care prevede
sanciunea mai grav. 9n cazul n care la svrirea unei contravenii au participat mai multe persoane, respectndu-
se prevederile principiului personalitii sanciunii contravenionale, se aplic cte o pedeaps pentru fiecre
persoan aparte.
= importan deosebit la aplicarea corect a sanciunilor contravenionale o are instituia prescripiei. #otrivit
legii contravenionale /art. )8 din 11 al 2"&, sanciunea contravenional poate fi aplicat nu mai trziu de trei luni
de la comiterea contraveniei, iar n cazul contraveniei continue nu mai trziu de trei luni de la data svririi
ultimei aciuni sau inaciuni.
<ermenele de aplicare a sanciunilor contravenionale se suspend din momentul nc,eierii examinrii n fond a
cauzei pn la pronunarea de ctre instana de judecat a ,otrrii definitive, dar nu pot depi un an de la data
comiterii contraveniei.

epirea termenului de prescripie nltur aplicarea sanciunii contravenionale. 9n acest caz procedura
contravenional nu poate fi nceput, iar cea nceput urmeaz s fie ncetat.
31. -epararea pre!udiciului i e$ecutarea obligaiei a crei ne&ndeplinire ete ancionat
=bligaia contravenientului de a repara paguba pricinuit prin contravenia comis este prevzut n art. *; din
11 al 2". 0plicarea fa de el a sanciunii contravenionale nu exclude obligaia contravenientului de a compensa
pagubele pricinuite prin contravenie.
ac n urma contraveniei s-a pricinuit o pagub material unei persoane fizice sau juridice, persoana
prejudiciat este n drept s-i valorifice preteniile civile potrivit dreptului comun.
-oluionnd cauza contravenional, autoritatea competent este n drept, la cererea victimei, s dispun de
repararea prejudiciului cauzat prin contravenie n cazul n care nu e)ist divergene asupra ntinderii lui.

#otrivit legii, pentru dispunerea reparrii prejudiciului cauzat prin contravenie concomitent cu soluionarea
cauzei contravenionale snt necesare urmtoarele condiii$
a& prezena cererii victimei cu privire la repararea prejudiciului'
b& lipsa de divergene asupra ntinderii prejudiciului'
c& disponibilitatea autoritii care examineaz cauza contravenional /art. *; alin. /(& din 11 al 2", declar
numai dreptul autoritii competente la asemenea activiti procesuale&.
9n cazul n care c,estiunea cu privire la repararea pagubei materiale n-a fost cercetat concomitent cu cazul
contravenional, ea se rezolv pe calea procedurii judiciare civile.
9n toate cazurile de rspundere delictual civil, pagubele trebuie s fie produse doar prin comiterea unei
contravenii.
#e lng obligaia de a repara paguba pricinuit, legislaia contravenional /art. *: din 11 al 2"& stipuleaz c
aplicarea sanciunii contravenionale nu absolv persoana care a comis contravenia de executarea obligaiei pentru
a crei nendeplinire a fost aplicat sanciunea contravenional.

32. Definirea i particularitile Prii peciale a dreptului contravenional
Aormele juridice contravenionale se cuprind ntr-un sistem, fiind clasificate, fapt ce contribuie la o cunoatere a
acestora i la stabilirea unor reguli privind interpretarea i aplicarea lor.
Aormele juridice contravenionale se clasific n generale, speciale i procedurale.
Aormele contravenionale generale, fiind norme de baz n sfera reglementrii instituiilor fundamentale ale
dreptului contravenional /contravenia, contravenionalitatea, rspunderea contravenional, sanciunea contraven-
ional&, constituie instrumentul principal al politicii contravenionale a statului n activitatea de prevenire i
combatere a fenomenului contravenional i reprezint partea general a dreptului contravenional.
#artea special a dreptului contravenional studiaz normele contravenionale speciale, care consacr o anumit
categorie de fapte antisociale cu un pericol social mai redus ca fiind contravenii i stabilete sanciunile contraven-
ionale aplicate n cazurile i n ordinea stabilite de prile general i de procedur contravenional ale 11 al 2".
Aormele juridice speciale reflect valorile sociale protejate de stat prin intermediul normelor materiale ale
dreptului contravenional. 0ceste norme ale dreptului contravenional au o structur juridic clasic$ ipotez,
dispoziie i sanciune.
= alt caracteristic a #rii speciale a dreptului contravenional l constituie dinamismul su, determinat de
evoluia societii. Cvident, normele materiale ale #rii speciale a dreptului contravenional, prin reglementarea di-
feritelor specii i tipuri de contravenii, reflect n mod nemijlocit i nuanat sc,imbrile din viaa social. Cle
trebuie s fie n concordan cu transformrile ce se produc n societate, transformri care necesit contraveniona-
lizarea sau decontravenionalizarea unor fapte n intervale scurte de timp.
+ndiferent de specificul #rii speciale, este de menionat c #artea general i #artea special ale dreptului
contravenional snt legate organic ntre ele i nu pot fi concepute separat.
Aormele juridice ale ambelor pri snt dirijate de aceleai principii.
1aracterul unitar al #rii generale i #rii speciale ale dreptului contravenional se manifest i prin faptul c
normele juridice ale #rii generale se aplic concomitent cu normele #rii speciale.0adar, obiectul #rii speciale
a dreptului contravenional l constituie tipurile concrete de contravenii i de sanciuni aplicate persoanelor care le-
au comis.
33. +itemul Prii peciale a dreptului contravenional
#rin sistemul #rii speciale a dreptului contravenional se nelege clasificarea i gruparea n anumite categorii i
grupe a tuturor faptelor antisociale periculoase, recunoscute de legislaia contravenional drept contravenii.
1riteriul principal de clasificare a contraveniilor este obiectul atentrii.
1omponenele concrete de contravenii snt aranjate n #artea special a 1rii nti din 11 al 2" ntr-o anumit
ordine, formnd capitole separate, n funcie de obiectul generic unic.
1apitolele snt aranjate ntr-o anumit ordine dup valoarea obiectului generic asupra cruia se atenteaz..iecare
capitol din partea special a 11 al 2" este constituit cu luarea n consideraie a caracterului obiectelor mpotriva
crora este ndreptat nemijlocit atentatul contravenional. +ndiciul ce determin locul fiecrei contravenii este
obiectul nemijlocit al atentatului contravenional.
0ceast structurare a #rii speciale a 11 al 2" pe capitole, precum i ordinea lor snt condiionate de caracterul
i de sistemul relaiilor sociale ce snt aprate de legislaia contravenional. +ncluderea componentelor de con-
travenii ntr-un capitol sau altul servete drept indiciu al gradului i al caracterului pericolului social al faptei
svrite.
%
(artea special a Crii nti din Codul contravenional al /epublicii ,oldova are urmtoarea structur:
1apitolul :. 1ontravenii ce atenteaz la drepturile politice, de munc i la alte drepturi constituionale ale
persoanei fizice.
1apitolul 4. 1ontravenii ce atenteaz la sntatea populaiei, sntatea persoanei, la starea sanitar-
epidemiologic.
1apitolul 7. 1ontravenii care atenteaz la drepturile reale.
1apitolul 9. 1ontravenii n domeniul proteciei mediului.
1apitolul %8. 1ontravenii n domeniul industriei, construciilor, energeticii, gospodriei comunale, locuinelor
i amenajrii teritoriului.
1apitolul %%. 1ontravenii n domeniul agricol i sanitar-veterinar.
1apitolul %(. 1ontravenii ce atenteaz la regimul din transporturi.
1apitolul %). 1ontravenii n domeniul circulaiei rutiere.
1apitolul %*. 1ontravenii n domeniul comunicaiilor electronice, comunicaiilor potale i al te,nologiei
informaiei.
1apitolul %;. 1ontravenii ce afecteaz activitatea de ntreprinztor, fiscalitatea, activitatea vamal i valorile
mobiliare.
1apitolul %:. 1ontravenii ce afecteaz activitatea autoritilor publice.
1apitolul %4. 1ontravenii ce atenteaz la regimul frontierei de stat i regimul de edere pe teritoriul 2epublicii
"oldova.
1apitolul %7. 1ontravenii ce afecteaz modul de administrare. 1ontravenii n domeniul supraveg,erii pieei,
metrologiei, standartizrii i proteciei consumatorilor.
1apitolul %9. 1ontravenii ce atenteaz la ordinea public i la securitatea public.
%
1apitolul (8. 1ontravenii n domeniul evidenei militare.
-istemul #rii speciale a dreptului contravenional are un caracter variabil, determinat de procesul de
perfecionare a relaiilor sociale ntr-o anumit etap de dezvoltare a societii, de caracterul valorilor sociale care
necesit a fi protejate de normele dreptului contravenional.

33. *oiunea, importana i eena calificrii contraveniilor
1alificarea juridic a contraveniei concrete este una dintre cele mai importante aciuni de aplicare a normelor
juridice materiale, utilizate pe larg n activitatea practic a organelor de drept.
1alificarea contraveniilor constituie o condiie absolut necesar pentru aplicarea normelor juridico-
contravenionale. 9n dreptul contravenional, clasificarea juridic a unei contravenii nseamn a-i da faptei
antisociale periculoase aprecierea juridic adecvat, invocnd norma juridico-contravenional a #rii speciale din
1artea nti a 11 al 2", care cuprinde semnele contraveniei svrite.
Aoiunea de calificare a contraveniei are dou aspecte$ a& activitatea organelor abilitate privind identificarea ca-
racteristicilor unei sau altei contravenii n fapta antisocial a unei persoane i b& consecinele acestor activiti ale
organelor mputernicite s constate i s examineze cazurile contravenionale /art. )9) din 11 al 2"&
recunoaterea i consacrarea n documentele juridice corespunztoare /procesul-verbal privind comiterea
contraveniei' ,otrrea privind aplicarea sanciunii contravenionale etc.&.1alificarea juridic a contraveniilor
reprezint un proces de comparare a faptei antisociale comise cu un anumit model /standard& juridic. .iecare norm
material din #artea special a 11 al 2" constituie un model juridic cu elementele sale /obiectul, latura obiectiv,
subiectul, latura subiectiv& strict determinate. Di doar atunci cnd fapta antisocial periculoas se ncadreaz total
n acest model juridic, ntrunete toate elementele lui constitutive, putem considera c fapta comis este protejat
de dreptul contravenional i constituie contravenia prevzut de articolul concret al 11 al 2". -electarea
modelului juridic nu este simpl. eseori un singur articol din #artea special a 11 al 2" conine cteva modele
juridice. /exemplu art. );; din 11 al 2" 31onsumul de buturi alcoolice n locurile publice i apariia n astfel de
locuri n stare de ebrietate produs de alcool.#entru primul model juridic obiectul este ordinea public, pentru al
doilea demnitatea uman i moralitatea social. >atura obiectiv la primul model se manifest numai prin aciune
consumul de buturi alcoolice n locurile publice, pe cnd latura obiectiv la al doilea model juridic poate fi
exprimat att prin aciuni, ct i prin inaciuni ale unei persoane n stare de ebrietate aflate ntr-un loc public, ceea
ce jignete demnitatea uman i moralitatea social.
>a selectarea modelului juridic cu care va fi comparat fapta antisocial comis, este necesar s se ia n
consideraie i construcia /structura& normei juridice materiale. ac norma material este divizat n alineate,
atunci fiecare dintre ele reprezint o contravenie cu elementele sale constitutive.
1alificarea contraveniei se realizeaz practic la toate etapele procedurii contravenionale de ctre persoanele care
intenteaz procedura contravenional, efectueaz cercetarea cazului, examineaz cazul contravenional, emit de-
cizia asupra cazului i revizuiesc cazul. 1alificarea definitiv a contraveniei o face numai organul mputernicit s
emit decizia asupra cazului, iar n cazul atacrii deciziei instituia de judecat care revizuiete cazul.
#entru calificarea corect a faptei au importan nu doar circumstanele obiective, ci i cele subiective. 9n primul
rnd, trebuie stabilit obiectul contraveniei, prin ce se manifest latura obiectiv, cine a svrit fapta
contravenional i dac acesta este i subiect al rspunderii contravenionale, latura subiectiv. =biectul de gen al
contraveniei concrete se conine n denumirea capitolului' obiectul nemijlocit,n denumirea articolului, mai rar n
coninutul dispoziiei. >atura obiectiv are o legtur direct cu dispoziia normei materiale a dreptului
contravenional. -ubiectul rspunderii contravenionale este stabilit, de obicei, n sanciunea normei materiale.
3'. 5ocul i importana calificrii corecte a contraveniei &n proceul aplicrii normelor contravenionale
materiale
1alificarea contraveniilor reprezint acea partea a procesului de aplicare a normelor juridice care const n
alegerea normei juridico-contravenionale ce privete fapta antisocial concret i n fixarea acestei alegeri n actul
de aplicare /ex$proces-verbal de reinere administrativ&. >atura aplicativ a normelor juridico-contravenionale
cuprinde i stabilirea pedepselor contravenionale, precum i procedura de executare a lor.
2ealizarea dreptului contravenional const n$ a& realizarea dreptului prin respectarea i executarea dispoziiilor,
normelor juridico-contravenionale de ctre subiecii dreptului contravenional i b& realizarea dreptului prin
aplicarea normelor juridice de organele abilitate.
Aormele juridico-contravenionale, ca norme pro,ibitive,se realizeaz prin respectarea de bunvoie de ctre
persoanele fizice i cele juridice a interdiciilor coninute n acestea. #entru a asigura respectarea normelor juridice
ale dreptului contravenional, statul, societatea iau msurile corespunztoare, prin organizarea sistemelor de
protecie, de control i de supraveg,ere necesare supraveg,erii modului n care normele juridico-contravenionale
snt traduse n via. 0ctivitatea organelor statale privind supraveg,erea procesului de conformare cu regulile de
conduit n societate, stabilite i protejate prin normele materiale ale dreptului contravenional, i activitatea de
prevenire /neadmitere& a contraveniilor se desfoar numai prin aplicarea metodelor de convingere fa de
subiecii dreptului contravenional. 0plicarea msurilor de constrngere n acest scop este inadmisibil.
Aorma juridico-contravenional determin, pe lng interdiciile pentru subiecii dreptului contravenional,
dreptul i obligaia organelor abilitate s aplice pedeapsa contravenional n cazul svririi unei contravenii.
0plicarea dreptului const n elaborarea i realizarea unui sistem de aciuni statale n vederea transpunerii n
practic a dispoziiilor i sanciunilor normelor de drept. 0plicarea normei juridico-contravenionale, privit ca un
proces complex, se desfoar cu respectarea unor cerine, unor te,nici, legate att de necesitatea stabilirii corecte a
mprejurrilor de fapt, ct i de necesitatea utilizrii corecte a normei juridico-contravenionale.
0plicarea dreptului contravenional reprezint un proces constituit din diferite etape, i anume$
%. -tabilirea, verificarea i clarificarea circumstanelor faptice ale cauzei contravenionale.
(. 0legerea i interpretarea normei juridice.
). Claborarea i adoptarea actului de aplicare a normei juridice.
*. 0ctivitatea organelor abilitate n vederea executrii pedepsei contravenionale. 9n procesul aplicrii normelor
juridico-contravenionale organul care aplic legea trebuie s determine cu toat precizia coincidena dispoziiilor
normei contravenionale cu semnele faptei antisociale comise, s stabileasc compatibilitatea lor. 1alificarea
corect a contraveniei este o garanie a realizrii jurisdiciei contravenionale n conformitate cu legea.
1alificarea contraveniei nseamn alegerea unei norme contravenionale n care poate fi ncadrat fapta
antisocial comis. 1alificarea contravenional corect formeaz temeiul juridic pentru survenirea anumitor
consecine juridice$ aducerea fptuitorului la organele de drept, reinerea administrativ i, n primul rnd, aplicarea
pedepsei contravenionale.
=dat cu svrirea contraveniei iau natere raporturi juridico-contravenionale de conflict. 9ncadrarea juridic
corect a faptei antisociale comise este determinanta constatrii momentului de transformare a raportului juridic de
conformare n cel de conflict, determinanta aplicrii legitime a msurilor de constrngere statal fa de fptuitor.
3). #ontravenii ce atentea" la drepturile politice, de munc i la alte drepturi contituionale ale
peroanei fi"ic.
&%iectul generic l constituie relaiile sociale care apar n legtur cu protejarea de ctre stat i societate a
drepturilor politice, de munc i a altor drepturi constituionale ale persoanei fizice"
0cest obiect generic poate fi divizat n trei obiecte generice$
%& relaiile sociale ce in de protecia drepturilor politice'
(& relaiile sociale ce in de protecia drepturilor de munc' i
)& relaiile sociale ce in de protecia altor drepturi constituionale ale persoanei fizice.
%. "elaiile sociale ce in de protecia drepturilor politice ale persoanei fizice constituie obiectulul generic pentru
urmtoarele contravenii$
mpiedicarea exercitrii dreptului electoral /art. *4&'
folosirea n alegeri sau la referendum a fondurilor nedeclarate public /art. *7&'/art. *9&'/art. ;8&' /art. ;%&'/art.
;(&'/art. ;)&'/art. :4&' vezi codul
0biectul nemijlocit are o legtur strns cu obiectul generic i este determinat de titlul articolului. e exemplu,
pentru contravenia art. *4 din 11 al 2", obiectul nemijlocit l constituie relaiile sociale ce in de protecia
dreptului electoral al persoanei fizice"
(. "elaile sociale ce in de protecia drepturilor de munc constituie obiectul generic pentru urmtoarele
contravenii$
nclcarea legislaiei privind protecia muncii /art. ;;&'
nclcarea legislaiei privind ocuparea forei de munc i protecia social a persoanelor aflate n cutarea unui
loc de munc /art. ;:&'/art. ;4&'/art. ;7&'/art. ;9&'/art. :8&. 6ezi cod
=biectul nemijlocit este determinat de cel generic. e exemplu, obiectul nemijlocit al contraveniei prevzute n
art. ;4 l constituie relaiile sociale ce in de achitarea la timp a salariilor, pensiilor, burselor, indemnizaiilor i de
efectuare a altor pli cu caracter permanent, stabilite prin legislaie"
). "elaiile sociale ce in de protecia altor drepturi constituionale ale persoanei fizice constituie obiectul
generic pentru urmtoarele contravenii$
mpiedicarea exercitrii dreptului de ntemeiere a sindicatelor i de afiliere lor /art. :%&'
tinuirea cirscumstanelor care mpiedic nc,eierea cstoriei /art. :(&'/art. :)&'/art. :*&'/art. :;&'/art. ::&'/art.
:9-4*&,/art. ;*&.
=biectul nemijlocit al acestor contravenii este legat de obiectul generic.e exemplu, obiectul nemijlocit al
contraveniei prevzute n art. :) din 11 al 2" l constituie relaiile sociale ce in de onorarea obligaiilor de
ntreinere, de educare i de instruire a copilului"
!atura o%iectiv se manifest att prin aciune /antrenarea minorului la munci care prezint pericol pentru
sntatea lui /art. ;7&,ct i prin inaciune /neac,itarea la timp a salariilor, pensiilor, burselor etc. /art. ;4&' refuzul
nentemeiat de a nc,eia contract colectiv de munc /art. :8&' necomunicarea despre existena unui pericol pentru
viaa ori sntatea copilului /art. :;& etc.&.
#u%iecii rspunderii contravenionale snt att persoanele fizice /art. *7, ;8, ;%, ;) etc.&, ct i cele juridice i
persoanele cu funcie de rspundere ale acestora /art. *4, *9, ;(, ;;, ;:, ;4 etc.&.
!atura su%iectiv poate fi exprimat$
numai prin intenie /mpiedicarea accesului n localul de votare /art. *4&' folosirea n alegeri sau la referendum a
fondurilor venite din strintate sau a fondurilor nedeclarate public /art. *7&' nscrierea n mai multe liste de
candidai /art. ;%& etc.'
att prin intenie, ct i prin impruden /ofensa adus sentimentelor religioase ale persoanei fizice /art. ;* alin.
/;&&' nendeplinirea obligaiilor de ntreinere, de educare i de instruire a copilului /art. :)&& etc.
3,. #ontravenii ce atentea" la ntatea populaiei, ntatea peroanei, la tarea anitar6epidemiologic
&%iectul generic este divizat n trei obiecte generice,independente$
%& relaiile sociale ce in de protecia sntii populaiei'
(& relaiile sociale ce in de protecia sntii persoanei fizice'
)& relaiile sociale determinate de necesitatea respectrii regulilor sanitar-epidemiologice.
>egislatorul a grupat aceste trei tipuri de relaii sociale ntr-un singur obiect generic,deoarece relatiile sociale au
multe in comun si se intersecteaza
%. "elaiile sociale ce in de protecia sntii populaiei constituie obiectul generic pentru urmtoarele
contravenii$
procurarea sau pstrarea ilegal de substane narcotice sau de alte substane psi,otrope n cantiti mici ori
consumarea unor astfel de substane fr prescripia medicului /art. 7;&' /art. 7:&' /art. 74&' /art. 77&'/art. 79&'
fumatul i consumul de buturi alcoolice n locuri interzise, comercializarea ctre minori a produselor din tutun
i a buturilor alcoolice /art. 9%&.
>a comiterea contraveniilor indicate fptuitorul, prin atentarea la obiectul nemijlocit al contraveniei concrete,
aduce atingere sntii populaiei ca valoare social major. e exemplu, la comiterea contraveniei prevzute n
art. 74 din 11 al 2", nerespectnd regulile stabilite de cultivare a plantelor care conin substane narcotice sau alte
substane psi,otrope /obiect nemijlocit&, fptuitorul atenteaz la sntatea populaiei /obiect generic&.
(. "elaiile sociale ce in de protecia sntii persoanei fizice constituie obiectul generic pentru urmtoarele
contravenii$
divulgarea informaiei confideniale privind examenul medical de depistare a contaminrii cu virusul
imunodeficienei umane /F+6& ce provoac maladia -+0 /art. 4;&'
esc,ivarea bolnavului de tuberculoz eliminator de bacili de la tratament sau nclcarea regimului prescris /art.
4:&'
practicarea ilicit a activitii medicale i farmaceutice /art. 47&'
furnizarea de produse i prestarea de servicii periculoase pentru viaa i sntatea consumatorului /art. 7*&'
vtmarea intenionat uoar a integritii corporale /art. 47&.
>a acest grup de contravenii obiectul nemijlocit deseori coincide cu cel generic.
). "elaiile sociale determinate de necesitatea respectrii regulilor sanitar(epidemiologice constituie obiectul
generic pentru urmtoarele contravenii$
nclcarea legislaiei privind donarea de snge /art. 49&'
nclcarea regulilor i a normelor sanitar-igienice i sanitar-epidemice /art. 78&'
angajarea n ntreprinderile din sectorul alimentar a personalului fr examen medical i?sau fr instruire
igienic, i?sau fr calificarea necesar n materie de igien /art. 7%,7(,7)&'
#rin nclcarea normelor sanitar-epidemiologice /art. 78& se atenteaz la sntatea populaiei.
!atura o%iectiv se manifesta prin aciune /nclcarea regulilor de prescripie a reetelor de eliberare a
medicamentelor /art. 44 alin. /;&&' consumarea de substane narcotice sau de alte substane fr prescripia
medicului /art. 7;&' att prin aciune, ct i prin inaciune /cultivarea ilegal a plantelor care conin substane
narcotice sau alte substane psi,otrope /art. 74&' aducerea minorului la starea de ebrietate produs de alcool sau de
alte substane /art. 77& etc.&.
#u%iectul rspunderii contravenionale poate fi$ la unele contravenii numai persoanele fizice /art. 4;, 4:, art.
44 alin. /%&-/:&, art. 47, 7;, 77, 79&, la altele persoanele cu funcie de rspundere i cele juridice /art. 7%, 7:&, la al
treilea grup de contravenii att persoanele fizice, ct i cele juridice i persoanele cu funcie de rspundere /art.
49, 78, 7(, 7), 7*, 74, 98, 9%&.
!atura su%iectiv poate fi exprimat$
numai prin intenie /esc,ivarea bolnavului de tuberculoz eliminator de bacili de la regimul prescris /art. 4:&'
practicarea ilicit a activitii medicale i farmaceutice de ctre o persoan care nu are studii medicale i
farmaceutice corespunztoare /art. 44 alin. /%& etc.&'
att prin intenie, ct i din impruden /divulgarea informaiei confideniale privind examenul medical de
depistare a contaminrii cu virusul imunodeficienei umane /F+6& ce provoac maladia -+0 /art. 4;&' nclcarea
regulilor i a normelor sanitar-igienice i sanitar-epidemiologice /art. 78& etc.&.
3/. #ontravenii ce atentea" la regimul de tranporturi
#rin transporturi se nelege ramura economiei naionale care efectueaz transportarea cltorilor i a
ncrcturilor, deosebind cinci tipuri$ transport auto, feroviar, aerian, naval i prin conductele magistrale.
6alorile sociale protejete prin intermediul normelor materiale ale dreptului contravenional cuprinse n acest
capitol se mpart n cteva grupe$
valorile sociale din domeniul transportului auto'transportului feroviar,tr.aerian,tr.naval
valorile sociale ce in de ntreinerea, de reparaia i de reconstrucia drumurilor, de exploatarea mijloacelor
te,nice de dirijare a circulaiei rutiere'
valorile sociale ce in de respectarea regulilor de securitate privind construcia i exploatarea conductelor
magistrale.
0ceste grupe de valori sociale i constituie obiectul atentrii /fie generic, fie nemijlocit&
#entru multe dintre contraveniile prevzute n acest capitol, obiectul atentrii l constituie securitatea public
/art. %97, %99, (84, (87, (%%, (%:, ((8, ((( etc.&, in aceste considerente actele normative admit aplicarea unor
msuri preventive n sistemul transportului aerian, cum ar fi$ controlul personal, controlul lucrurilor, controlul
bagajelor.
#entru aplicarea legitim a acestor msuri nu este nevoie de apariia raportului juridic de conflict. Cle se
ntreprind c,iar i atunci cnd persoana se conformeaz regulilor de conduit n acest domeniu, stabilite prin
diferite acte juridice.
Contraveniile ce atenteaz la regimul din transporturi snt$
nclcarea normelor de capacitate a traficului de pasageri /art. %94&'
nclcarea regulilor de securitate n transportul feroviar /art. %97&'vezi codul
!atura o%iectivase manifest de regul, prin aciune /punerea pe liniile de cale ferat a unor obiecte, fapt ce ar
putea conduce la deranjarea circulaiei trenurilor /art. %97 alin. /%&&' deteriorarea utilajelor de aeroport /aerodrom&,
a aeronavelor i a utilajelor lor /art. (87 alin. /)&&' mai rar prin inaciune /neinformarea intenionat a autoritilor
competente despre producerea incendiilor sau a accidentelor aeronautice /art. ((8&' nerespectarea regulilor de
amplasare a indicatoarelor i a instalaiilor de marcaj de noapte i de zi pe cldiri i pe alte imobile /art. (87 alin.
/(&&' nerespectarea regulilor de ntreinere, de reparaie i de reconstrucie a drumurilor /art. ((4& etc.&.
#u%iectul rspunderii contravenionale l constituie$
numai persoana fizic /art. %97, (8%, (8(, (8), (8*, (8;, (89, (%8, (()&'
numai persoana cu funcie de rspundere /art. (%(, (%7, (%9, ((8, (((&'
persoana fizic i persoana cu funcie de rspundere /art. (87, (%%, (%), (%*, (%:, (%4&'
persoana fizic i persoana juridic /art. %94, %99, (88, ((*, ((:, ((4&'
persoana fizic, persoana juridic i persoana cu funcie de rspundere /art. (8:, (%;, ((%&.
*ubiect special al rspunderii contravenionale pot fi si piloii, nsoitorii de bord, inginerii i navigatorii.
!atura su%iectiv se exprim,prin intenie, /deteriorarea intenionat a transportului n comun i a ec,ipamentului
interior /art.(8(&' neinformarea intenionat a autoritilor competente despre producerea incendiilor sau
accidentelor aeronautice /art. ((8&' blocarea intenionat a arterelor de transport /art. ((;&&. "ai rar latura
subiectiv se exprim prin impruden"
30. #ontravenii &n domeniul circulaiei rutiere
0sigurarea securitii circulaiei rutiere i a traficului de pietoni constituie una dintre sarcinile prioritare ale
statului. #otrivit criteriului de baz securitatea circulaiei rutiere i a traficului de pietoni (obiect generic) . n
capitolul @+++ al 1odului contravenional au fost comasate urmtoarele contravenii$
nclcarea regulilor de exploatare a ve,iculelor /art. ((7&'
nclcarea regulilor de nmatriculare sau de nregistrare de stat, de revizie te,nic a ve,iculelor /art. ((9&'
conducerea unui ve,icul cu nclcarea regulilor de amplasare a numrului de nmatriculare sau conducerea
unui ve,icul fr un astfel de numr /art. ()8&'vezi codul
&%iectul nemi$locit al contraveniilor nominalizate este legat n mod direct sau indirect de obiectul generic i
rezult din el /de exemplu, relaiile sociale ce in de exploatarea ve,iculelor cu defecte te,nice la sistemul de
frnare /art. ((7& i urmrile posibile' relaiile sociale ce in de conformarea regulilor de folosire a centurii de
siguran i a ctii de protecie a motociclistului /art.();&' relaiile sociale ce in de respectarea vitezei de
circulaie stabilite pe sectorul respectiv de drum /art. ():& etc.&.
!atura o%iectiv se manifest tradiional att prin aciune /conducerea unui ve,icul care nu a fost nmatriculat n
modul stabilit sau care nu a fost supus reviziei te,nice /art. ((9 alin. /(&&' conducerea unui ve,icul fr numr de
nmatriculare /art. ()8 alin. /(&&' conducerea ve,iculului de ctre o persoan privat de dreptul de a conduce /art.
()% alin. /)&&' purtarea convorbirilor radiotelefonice contrar 2egulamentului circulaiei rutiere /art. (); alin. /(&&'
prsirea locului n care s-a produs accidentul rutier /art. (*)& etc.&, ct i prin inaciune /nendeplinirea de ctre
conductorul de ve,icul a indicaiei legale date de agentul de circulaie de a opri ve,iculul /art. (*% alin. /%&&'
nerespectarea indicatoarelor de semnalizare rutier /art. (*8&' nerespectarea regulilor de circulaie n zonele
rezideniale /art. ()9& etc.&.
#u%iect al rspunderii contravenionale poate fi numai persoana fizic
eci, persoana fizic pasibil de aplicare a sanciunii trebuie nu numai s ndeplineasc cerinele generale fa de
subiectul rspunderii contravenionale /vrsta i capacitatea de aciune&, ci i s dispun de permis de conducere a
ve,iculului sau s fie proprietarul lui.
!atura su%iectiv se exprim, n majoritatea cazurilor, prin intenie /atribuirea unui numr de nmatriculare fals i
conducerea cu bun tiin a ve,iculului cu un astfel de numr /art. ()8 alin. /)&&' conducerea ve,iculului de ctre
o persoan privat de dreptul de a conduce /art. ()% alin. /)&&' esc,ivarea conductorului de ve,icul de la proba de
determinare a strii de ebrietate /art. ()*&' ignorarea de ctre pietoni a semnalelor de dirijare a traficului
rutier /art. (*;& etc' att prin intenie, ct i prin impruden /nclcarea regulilor de nmatriculare sau de
nregistrare de stat a ve,iculelor /art. ((9 alin. /%&&' nclcarea regulilor de folosire a centurii de siguran /art. ();
alin. /%&&' nclcarea regulilor de circulaie rutier soldat cu cauzarea de leziuni corporale uoare /art. (*(& etc.&.
32. #ontravenii ce afectea" activitatea autoritilor publice
&%iectul generic al acestor contravenii l constituie relaiile sociale ce in de desfurarea normal a activitii
autoritilor publice, de interesele publice" #rin intermediul normelor contravenionale din acest capitol statul a
format un mecanism juridic de protecie a bunei funcionri a autoritilor publice ca subieci de administrare.
9n acest capitol snt grupate urmtoarele contravenii$
abuzul de putere sau abuzul de serviciu /art. )%(&'
excesul de putere sau depirea atribuiilor de serviciu /art. )%)&'
tinuirea faptelor de corupie i de protecionism sau esc,ivarea de la ntreprinderea msurilor de rigoare /art.
)%*&'
primirea de recompens nelegitim sau de folos material /art. )%;&'si altele.vezi codul
&%iectul nemi$locit al fiecrei contravenii concretizeaz valorile sociale la care se atenteaz. e exemplu, prin
folosirea intenionat a situaiei de serviciu ntr-un mod care contravine intereselor publice /art. )%(&, funcionarul
de stat atenteaz la interesele publice sau drepturile i interesele ocrotite de lege ale persoanelor fizice i juridice
/obiect nemijlocit& i, ca urmare, el atenteaz la relaiile sociale ce in de funcionarea mecanismului statal de
administrare, afecteaz activitatea autoritilor publice /obiect generic&.
!atura o%iectiv a acestor contravenii se manifest prin aciune /art. )%)&' primirea /luarea& n exerciiul
funciunii de recompens nelegitim sau de folos material /art. )%;&' comercializarea ilegal a bunurilor care
constituie ajutoare umanitare /art. )(4 alin. /)&& sau prin inaciune /art. )%:&' neexecutarea sentinei, ,otrrii sau
deciziei judectoreti /art. )%7&' neexecutarea obligaiilor prevzute din 1odul de executare /art. )%9& etc.&.
#u%iectul rspunderii contravenionale este, de obicei, persoana cu funcie de rspundere"
Cste de menionat c totui n unele norme nu exist o claritate absolut cu privire la subiectul rspunderii /art.
)%:, )%9, )(%, )(), )(7 etc.&.
!atura su%iectiv, de regul, se exprim prin intenie /art. )%(, )%), )%*, )%; etc.&, mai rar att prin intenie, ct
i prin impruden /art. )%: alin. /(&, art. )(: alin. /%& i /)&&.
32. #ontravenii ce afectea" activitatea autoritilor publice
Obiectul generic al acestor contraventii il constituie relatiile sociale ce tin de desfasurarea normala a activitatii
autoritatilor publice, de interesele publice.
Obiectul nemi!locit al fiecarei contraventii concretizeaza valorile sociale la care se atenteaza/interesele publice
sau drepturile si interesele ocrotite de lege, ale persoanelor fizice sau juridice&.
5atura obiectiva se manifesta prin$ actiune /ex. art. )%), art. )%;, art. )(4 alin )& sau prin inactiune/ ex.
contraventii ce tin de neindeplinire, neexecutare art. )%:, art, )%7, art. )%9&
-ubiect- persoana cu functie de raspundere in majoritatea cazurilor /exista si neclaritati$ art. )%:, )%9, )(%, )(),
)(7&
5atura ubiectiva- de regula se exprima prin intentie/ art. )%(-)%;&, mai rar prin ( forme, prin intentie cit si prin
imprudenta /)%: alin. (, art. )(: alin. % si )&
31. #ontravenii ce atentea" la regimul frontierei de tat i regimul de edere pe teritoriul -epublicii
.oldova
Obiectul generic- relatiile sociale ce tin de respectarea regimului frontierei de stat sau cele ce tin de asigurarea
regimului de sedere pe teritoriul 2".
3 contraventii din acest capitol$
1rt. 3316 obiect generic- relatiile sociale ce tin de asigurarea regimului de frontiera.
5atura obiectiva- actiune, * variante$ deteriorarea, nimicirea, permutarea semnelor frontierei de stat sau
instalarea unor semne de frontiera false.
+ubiect- persoana fizica.
5atura ubiectiva- numai intentie.
1rt. 332- obiect nemi!locit-relatiile sociale ce contribuie la respectarea regulilor privitoare la regimul frontierei
de stat si la regimul punctelor de trecere a frontierei de stat.
5atura obiectiva- actiune-doar alin. (, cind are loc trecerea frontierei de stat prin punctele de trecere a frontierei
de stat fara pasaport sau fara autorizatie din partea autoritatilor
0lineatul (- atit actiune cit si prin inactiune.
+ubiectul raspunderii-poate fi atit persoana fizica, cit si persoana cu functie de raspundere.
5atura subiectiva-intentie.
1rt. 3336obiect nemi!locit-relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor de sedere pe teritoriul 2".
5atura obiectiva-: variante de manifestare$
#rin actiune- sedere in tara fara acte de identitate, sedere in 2" cu documente neautentice sau al caror termen de
valabilitatea a expirat, declararea de date false in vederea obtinerii vizei , permisului de sedere sau buletinului de
identitate.
#rin inactiune$ esc,ivarea de la parasirea tarii dupa expirarea termenului de sedere acordat, nerespentarea
regulilor de intrare si iesire din 2", esc,ivarea de la examenul medical pentru depistarea virusului F+6.
+ubiect-unul special, si anume cetateanul strain sau apatridul.
5atura ubiectiva-intentie cit si imprudenta.
1rt 333 sunt ) alineate care prevad ) contraventii distincte- obiectul nemi!locit-relatiile sociale cu privire la
respectarea regulilor de plasare in cimpul muncii a cetatenilor straini sau a apatrizilor.
>atura obiectiva-actiune-alin. % si ( si inactiune alin. ).
+ubiect. 0lin %- persoana fizica si persoana cu functie de raspundere, alin. ( cetateanul strain sau apatridul, atit
subiectul special cit si persoana cu functie de raspundere.
5atura ubiectiva-intentie.
32. #ontravenii ce afectea" modul de adminitrare
Obiectul generic- il constituie ; grupe de relatii sociale$
- relatiile sociale ce tin de asigurarea modului de administrare stabilit prin legislatie'
- relatiile sociale ce tin de respectarea modului de supraveg,ere a pietei'
- relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor din domeniul metrologiei'
- relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor din domeniul standardizarii'
- relatiile sociale ce tin de protectia consulatorului.
Obiectul nemi!locit-relatiile sociale la care atenteaza contravenientul.
5atura obiectiva-actiune si inactiune.
+ubiectul- in unele cazuri numai persoana fizica' dai cazul comiterii contraventiilor$
- prevazute de art. )*4, )*7 si );8- numai persoana juridica'
- prevazute de art. )*% si );%- numai persoana cu functie de raspundere'
- prevazute de art. )*; si )*:- atit persoana fizica cit si cea juridica'
- prevazute de art. ))7 si )*)- atit persoana fizica cit si persoana cu functie de raspundere'
5atura ubiectiva- intentie si imprudenta.
33. #ontravenii care atentea" la ordinea public i la ecuritatea public
( grupuri de contraventii$ care atenteaza la ordinea publica si care atenteaza la securitatea publica.
Primul grup art. );*. );;, );:, );4, ):*, ):;
Obiectul generic-relatiile sociale cu privire la mentinerea ordinii publice.
Obiect nemi!locit- in constituie relatiile sociale cu privire la demnitatea, onoarea persoanei fizice, linistea, etc.
5atura obiectiva-actiuni
+ubiectul-atit persoana fizica cit si persoana juridica, sau doar persoana fizica.
5atura ubiectiva-intentie.
1l doilea grup de contraventii-
Obiectul generic-relatiile sociale cu privire la asigurarea securitatii publice.
Obiectul nemi!locit-in reprezinta relatiile sociale protejate de norma materiala concreta.
5atura obiectiva- actiune si inactiune.
+ubiect-in unele situatii doar persoanele fizice, in alte si persoanele fizice si persoanele juridice.
5atura ubiectiva-intentie si numai in unele situatii poate fi si imprudenta.
33. Proceul contravenional7 noiunea, copul i arcinile
#rocesul contraventional cuprinde totalitatea normelor juridice procesuale ce contin anumite reguli de
implementare a normelor materiale ale dreptului contraventional. #roces contraventional este activitatea
desfasurata de autoritatea competenta, cu participarea partilor si a altor persoane titulare de drepturi si de obligatii,
avind ca scop constatarea contraventiei, examinarea si solutionarea cauzei contraventionale, constatarea cauzelor si
conditiilor care au contribuit la savirsirea contraventiei.
efinitie dupa GB<B>C01$ procedura contraventionala este o totalitate de norme juridice procesuale care
constituie mecanismul de realizarea a normelor materiale ale combaterii contraventionalitatii, activitatea executiva
a organelor abilitate, reglementata de legislatia in vigoare, privind prevenirea si curmarea contraventiei, constatarea
si examinarea faptei contraventionale si executarea deciziilor respective, resocializarea contravenientului si
stabilirea cauzelor si conditiilor care favorizeaza comiterea contraventiilor.
-copul procedurii contraventionale-este elaborarea unui mecanism bine c,ibzuit, legitim de realizare a normelor
materiale ale dreptului contraventional privind aplicarea corecta a masurilor de constringere statala, inclusiv a
sanctiunilor contraventionale pentru asigurarea executarii deciziilor de aplicare a pedepsei contraventionale.
#rocedura contraventionala are ca scop si solutionarea completa si obiectiva a cazului contraventional, astfel incit
persoana vinovata sa fie sanctionata conform legii si nici o persoana sa nu fie sanctionata pe nedrept.
-arcinile procedurii contraventionale$
- clarificarea la timp, sub toate aspectele, deplina si obiectiva a imprejurarilor fiecarui caz'
- solutionarea cazului contraventional in stricta conformitate cu legislatia'
- asigurarea executarii ,otaririi adoptate privind aplicarea sanctiunilor contraventionale'
- stabilirea cauzelor si conditiilor care au contribuit la comiterea contraventiilor'
- prevenirea contraventiilor'
- educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor, al intaririi legalitatii.
3'. Principiile de ba" ale proceului contravenional
#rocedura contraventionala se bazeaza pe urmatoarele principii$
Principiul legalitatii aplicarii masurilor de constringere statala. 2espectarea cerintelor legislatiei la aplicarea
masurilor de influenta pentru contraventiile comise trebuie sa fie asigurata prin controlul sistemic din partea
organelor ierar,ice superioare si a persoanelor cu funnctii de raspundere, prin supraveg,erea activitatii organelor
abilitatea sa aplice aceste masuri exercitata de catre procuror, prin dreptul de a depune plingeri, prin alte modalitati
stabilite de legislatie.0stfel, acest principiu prevede ca masurile de asigurare care sunt aplicate de catre organele
abilitatea trebuie sa fie aplicate in stricta conformitate cu legislatia in vigoare.
Principiul egalitatii in fata legii si autoritatilor. <oate persoanele sunt egale in fata legii, a organelor de
constatare a cauzei contraventionale, de examinare si emitere a deciziei asupra cazului, de revizuire a cazului si de
executare a deciziei privind aplicarea pedepsei contraventionale. Ccest principiu presupune ca fiecare persoana este
egala in fata legii si a organului care examineaza cazul indiferent de rasa, sex, religie, opinie, limba, nationalitate
etc.
Principiul garantiei dreptului la aparare. 0stfel conform 1onstitutiei 2", fiecare persoana are dreptul la
aparare, el poate fi asistat de catre un avocat numit din oficiu in cazul in care persoana nu poate sa ac,ite desine
statator onorariul acestuia. +n conformitate cu acest principiu, persoana care va fi invinuita de comiterea unei
contraventii trebuie sa fie informata de catre persoana cu functiu de raspundere de dreptul acestuia la aparare.
Principiul inviola%ilitatii persoanei. >ibertatea individuala si suguranta persoanei sint inviolabile. Aimeni nu
poate fi retinut decit in cazurile si in modul prevazut de legea contraventionala. #ersoana ale carei libertate si
demnitate au fost lezate prin aplicarea ilegala a unei masuri procesuale are dreptul la repararea prejudiciului cauzat
astfel.
Principiul aflarii adevarului o%iectiv este principiul n care se arat c sarcina procedurii contravenionale este
clarificarea Msub toate aspectele, deplin i obiectiv, a mprejurrilor fiecrui cazM. n baza acestui principiu
organele /persoanele cu funcii de rspundere& mputernicite s examinate cazul contravenional au obligaia s
constate faptele ilicite, mprejurrile n care au fost comise acestea i, n str!ns legtur cu realitatea obiectivai s
afle adevrul despre ele. ecizia asupra cazului contravenional, pronunat n urma administrrii probelor i a
interpretrii lor corecte, trebuie s fie o reflectare fidel a realitii.
Aoiunea filozofic de adevr capt n procedura contravenional o nuan aparte, ntruc!t abordarea problemei
trebuie fcut din punctul de vedere al libertii cetenilor, al drepturilor lor fundamentale, viz!nd, n general, un
interes social major.
Principiul li%erarii de marturie impotriva sa este una din formele de realizare a prezumtiei nevinovatiei. Aimeni
nu poate fi silit sa marturiseasca impotriva sa ori impotriva rudelor sale apropiate, sau sa-si recunoasca vinovatia.
Principiul independentei organelor imputernicite sa examineze cazul contraventional si supunerea acestora
numai legii. >a constatarea cauzei contraventionale si la examinarea cazului organele imputernicite, sunt
independente si se supun numai legii.
Principiul contradictorialitatii se manifest n raporturile dintre prile participante la procedura
contravenional. 0cest principiu al procedurii contravenionale se manifest n duelul dintre acuzare i aprare,
care presupune confruntare de opinii i argumente legate de modul n care s fie examinat cazul.
Principiul proportionalitatii sanctiunii aplicate in raport cu gradul de pericol social al faptei. 0cest principiu este
una din formele de manifestare a individualizarii raspunderii contraventionale, care prevede ca fiecare individ
raspunde personal pentru fapta savirsita, avinduse in vedere imprejurarile, motivul savirsiri, gravitatea faptei,
prejudiciul cauzat si personalitatea lui. #rincipiul proportionalitatii sanctiunii aplicate presupune ca felul si
asprimea pedepsei aplicate trebuie sa fie conforme cu gradul pericolului social al faptei comise.
Principiul folosirii lim%ii materne care prevede c cetenii aparin!nd minoritii naionale, precum i
persoanele care nu neleg sau nu vorbesc limba de stat, au dreptul de a lua cunotin de toate actele i lucrrile
dosarului privind cazul contravenional, de a vorbi i a prezenta concluzii prin traductor, n procedura
contravenional dreptul n discuie este asigurat gratuit. 1ondiiile democratice ale societii noastre presupun
realizarea procedurii contravenionale n asemenea condiii, nc!t egalitatea participanilor la aceast activitate s se
nfptuiasc fr nici o discriminare naional. 0dmiterea i nscrierea printre regulile de baz ale procedurii
contravenionale a principiului dat marc,eaz asigurarea intereselor legitime ale tuturor cetenilor 2epublicii
"oldova n conformitate cu drepturile fundamentale ale omului i n concordan cu prevederile internaionale n
materie. n acest context se nscrie regula c procedura contravenional urmeaz s se efectueze n conformitate cu
prevederile punctului %, art. %%7 din 1onstituie, ale articolului %; din >egea nr. )*:; din %.89.%979 M1u privire la
funcionarea limbilor vorbite pe teritoriul 2epublicii "oldovaM i ale articolului 9 al >egii privind organizarea
judectoriei din :.84.%99;, intitulat M>imba de procedur i dreptul la interpretM.
3). Probele &n proceul contravenional
Pro%ele snt elemente de fapt, dobndite n modul stabilit de codul contraventional, care servesc la constatarea
existenei sau inexistenei contraveniei, la identificarea fptuitorului, la constatarea vinoviei i la cunoaterea
altor circumstane importante pentru justa soluionare a cauzei. Pro%e in procedura contraventionala sunt$
procesul-verbal cu privire la contravenie, procesul-verbal de ridicare a obiectelor i documentelor, procesul-verbal
de perc,eziie, explicaiile persoanei n a crei privin a fost pornit proces contravenional, depoziiile victimei, ale
martorilor, nscrisurile, nregistrrile audio sau video, fotografiile, corpurile delicte, obiectele i documentele
ridicate, constatrile te,nico-tiinifice i medico-legale, raportul de expertiz.
-int admisibile doar probele pertinente, concludente si utile, administrate conform legii. Au pot fi administrate
ca probe datele care au fost obtinute$
a& prin violen, ameninri sau prin alte mijloace de constrngere'
b& prin metode ce contravin prevederilor tiinifice'
c& prin nclcarea esenial a drepturilor i libertilor constituionale ale persoanei, inclusiv a dreptului la aprare
sau a dreptului la interpret?traductor.
0dministrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba in procedura contraventionala, care presupune
verificarea si colectarea probelor, in favoarea sau in defavoarea faptuitorului de catre organele imputernicite sa
constate cazul contraventional si sal examineze din oficiu sau la cererea altor participanti la procedura. =rice
informatie poate fi considerate drept proba daca sint respectate doua conditii$
Ca contine date privind comiterea sau necomiterea contraventiei, vinovatia faptuitorului, alte date care pot
contribui la solutionarea obiectiva a cazului contraventional
0ceasta informatie este colectata in modul stabilitN de lege si din sursele prevazute de lege.
1lasificarea probelor. #robele pot fi clasificate in initiale si derivate, directe si indirect, positive si negative, de
acuzare si de justificare.
3,. Participanii la proceul contravenional
#articipantii la procedura contraventionala pot fi grupati in ) grupe$
a. organele statale, participante la procesul contraventional- agentul constatator sau procurorul
b. partile interesate ale procedurii contraventionale care urmaresc un interes persoanal-faptuitorul,
delicventul, contravenientul, partea vatamata si reprezentantii lor legali
c. persoanele care contribuie la desfasurarea procesului contraventional- aparatorul, martorul, expertul,
specialistul, interpretul, traducatorul.
3/. #ompetena autoritilor &mputernicite oluione"e cau"a contravenional
#otrivit legii sint competente sa solutioneze cauza contraventionala$
a. instanta de judecata
b. procurorul
c. comisia administrativa
d. agentul constatator
(ntanta de !udecata. eosebim competenta teritoriala si materiala. >a competenta teritoriala se aplica
principiul administrativ-teritorial recunoscut si aplicat in alte ramuri ale dreptului.
1ompetenta materiala$
%& toate cazurile cu privire la contravenii, cu excepia celor atribuite de prezentul cod competenei unor alte
organe, precum i$
a& cauzele contravenionale n privina minorilor'
b& cauzele contravenionale prevzute la art.:%, :)-::, )%:-)%7, )(8, )):'
c& cauzele contravenionale n care agentul constatator, procurorul propun aplicarea unei sanciuni dintre cele care
urmeaz$
- privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate'
- privarea de dreptul de a deine anumite funcii'
- privarea de dreptul special'
- munca neremunerat n folosul comunitii'
- arestul contravenional'
(& contestaiile mpotriva ,otrrilor autoritilor competente s soluioneze cauzele contravenionale,
procurorului.
Procurorul examineaza contraventiile prevazute de art. :)-:7, 77, )%(, )%), )%:, )%4, )(8, )((-)(*, ));-))4,
);%-);) i cele pe care le-a depistat n exerciiul funciunii. 9n cazul refuzului nceperii urmririi penale, ncetrii
urmririi penale din cauza c fapta constituie o contravenie, precum i n cazul liberrii de rspundere penal a
persoanei cu tragerea la rspundere contravenional, procurorul dispune pornirea procesului contravenional i ori
examineaz cauza n limitele competenei sale, ori expediaz materialele acumulate, conform competenei, altor
organe pentru examinare. rin ordonan motivat, procurorul poate aplica orice sanciune contravenional, cu
excepia sanciunii a crei aplicare este de competena instanei de judecat.
#omiia adminitrativa. 1omisia administrativ de pe lng autoritatea public local executiv se formeaz de
ctre consiliul local /stesc, comunal, orenesc, municipal& n componena preedintelui, vicepreedintelui,
secretarului responsabil i a *-4 membri, obligatia carora se stabilesste prin regulament. 1omisia administrativ
examineaz contraveniile prevzute la art.:(, 4;, 4:, 9(, %87, %:%-%:7, %48-%4;, %78, %7%, ((4.
0gentul constatator. 1auza contravenional se soluioneaz de agentul constatator n a crui raz teritorial a
fost svrit contravenia. 0cesta poate aplica sanciunile prevzute n partea special a crii a doua n limitele
competenei i numai n exerciiul funciunii. 0gentul constatator poate constata contravenii ale cror constatare,
soluionare i sancionare snt atribuite competenei unor alte organe.
1a competenta organelor si centrelor nu mai fac referire, putem copia din codul contraventional.
30. #ompetena autoritilor &mputernicite oluione"e cau"a contravenional
'2. *oiunea de muri de aigurare a proceului contravenional i regimul lor !uridic
#utem defini masurile de asigurare in felul urmator$ in scopul prevenirii contraventiilor administrative, stabilirii
identitatii contravenientului, intocmirii procesului-verbal de constatare a contraventiei, in cazul in care acesta nu
poate fi intocmit la locul savirsirii contraventiei, in scopul asigurarii la timp si juste a e)aminarii contraventiilor
si e)ecutarea deciziilor asupra cazurilor cu privire la contraventii, persoana imputernicita este in drept, in limita
competentelor sale, sa aplice, fata de persoana care se face vinovata de savirsirea contraventiei, sau dupa caz fata
de martor sau victima, urmatoarele masuri ce au rolul de a asigura procesul contraventional"
0stfel din definitia data reies urmatoarele caracteristici de baza a masurilor de asigurare$
%. 0cestea sunt aplicate cu scopul de a curma savirsirea contraventiilor si cu scopul de a asigura la timp si just
examinarea cazurilor si executarea deciziilor asupra cazurilor cu privire la savirsirea contraventiilor'
(. -unt expres prevazute de catre codul contraventional temeiurile de aplicare a acestora / n scopul stabilirii
identitii persoanei, ntocmirii procesului-verbal cu privire la contravenia administrativ, care nu poate fi
ntocmit la faa locului, i dac ntocmirea procesului-verbal este obligatorie, n scopul asigurrii la timp i juste a
examinrii cazurilor i executarea deciziilor asupra cazurilor cu privire la contravenii&'
). 0ceste masuri pot fi aplicate doar de catre agentul constatator, in limita competentelor sale.
1onform 1odului 1ontraventional al 2", adoptat la (* octombrie (887, agentul constatator poate aplica, in
limitele competentei sale, urmatoarele masuri de asigurare /masuri procesuale de constrigere& $ retinerea, aducerea
silita, inlaturarea de la conducerea ve,iculului, examenul medical pentru constatarea starii de ebrietate produsa de
alcool sau de alte substante, retinerea ve,iculului. #e linga aceste masuri de asigurare prevazute expres de art. *)(
din 1odul 1ontraventional, mai sunt inca ( masuri de asigurare a procedurii contraventionale si anume$ cercetarea
la fata locului, perc,ezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.
'2. *oiunea de muri de aigurare a proceului contravenional i regimul lor !uridic
"asurile de asigurare a procedurii contraventionale sint cele de constringere procesuala ca O modalitate a
constringerii statale.
"asurile de asigurare a procedurii contraventionale aplicate dupa comiterea faptei contraventionale au drept scop
buna si legitima desfasurare a procedurii contraventionale. Cle formeaza mecanismul de protectie a normelor
procesuale fiind prevazute in capitolul 6 al 1artii a doua din 1odul contraventional. 0rt. *)( din 11 al 2"
stipuleaza urmatoarele masuri procesuale de constringere$ retinerea& aducerea silita& inlaturarea de la conducerea
vehiculului& e)amenul medical pentrn constatarea starii de ebrietate produse de alcool sau de alte substante&
retinerea vehiculului"
#istemul masurilor de asigurare a procesului contraventional /masurilor procesuale de constringere& cuprinde$
%& retinerea contraventionala' aducerea silita' inlaturarea de la conducerea ve,iculului si examenul medical
pentru constatarea starii de ebrietate produse de alcool sau de alte substante' retinerea si aducerea ve,iculului la
parcare' cercetarea la fata locului, ridicarea obiectelor si a documentelor, perc,ezitia' perc,ezitia corporala si
ridicarea obiectelor si a documentelor.
(& )emeiul $uridic al retinerii autorului unei fapte ilicite este expres determinat de 1odul contraventional,
art *)) alin%. retinerea se aplica in cazul$ %. contraventiilor flagrante pentru care 1odul contraventional prevede
sanctiunea arestului contraventional'(.imposibilitatii identificarii persoanei in a carei privinta este pornit proce- sul
contraventional, daca au fost epuizate toate masurile de identificare.).contraventiilor pasibile de aplicarea masurii
de siguranta a expulzarii. *ducerea silita. 81rt.33,9 0ducerea silita consta in conducerea fortata in fata instantei
de judecata a martorului sau a victimei care se esc,iveaza de la prezentare. 0ducerea silita se efectueaza de catre
organul de politie in temeiul unei inc,eieri judecatoresti /unui mandat&.
Inlaturarea de la conducerea vehiculului si e+amenul medical pentru constatarea starii dee%rietate art ,-..
#ersoana care conduce un ve,icul este inlaturata de la conducerea acestuia daca$%. exista temeiuri suficiente de a
presupune ca se afla in stare de ebrietate inadmisibila produsa de alcool sau in stare de ebrietate produsa de alte sub
stante'(.nu are asupra sa documentul care confirma dreptul de a conduce sau de a folosi ve,iculul.
"etinerea si aducerea vehicolului la parcarea. *rt ,-/."etinut poate fi numai acel ve,icul al carui conducator a
fost inlaturat de la conducere in baza art. *)7 din 11 al 2" si care este retinut"0ducerea ve,iculului retinut la
statia de parcare speciala sau pe teritoriul organului de politie va fi intemeiata in cazul in care organul constatator
n-a avut posibilitatea sa predea ve,iculul proprietarului, posesorului sau reprezen tantului lor.
Cercetarea ia fata locului. 0ceasta masura de asigurare a procedurii contraventionale, de regula, este insotita de
aplicarea urmatoarelor doua masuri de constringere$ perc,ezitia coporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.
1ercetarea domiciliului fara permisiunea persoanei careia i se lezeaza dreptul la inviolabilitatea domiciliului se
efectueaza cu autorizatia instantei de judecata, la cererea agentului constatator in caz de infractiune flagranta
cercetarea la domiciliu se poate efectua in baza unei ordonante motivate a agentului constatator fara autorizatia
instantei de judecata, urmind ca acesteia sa i se prezinte, imediat sau nu mai tirziu de (* de ore.
Perchezitia corporala si ridicarea o%iectelor si a documentelor. (n cazul contraventiilor aflate in competenta,
lucratorul organului afacerilor interne si lucratorul organului vamal amplasat in punctul de trecere a frontierei de
stat, daca exista temeiuri de a efectua perc,ezitia corporala sau ridicarea, pot ridica obiectele si documentele
importante pentru cauza, care se afla in ,ainele, in alte lucruri ale persoanei sau pe corpul ei. #erc,ezitia corporala
si ridicarea obiectelor si documentelor se pot efectua fara ordonanta speciala si fara autorizatia instantei de
judecata$ %.in cazul retinerii persoanei fizice, efectuate in temeiul si in ordinea prevazute in art. *)) din 11' (.daca
exista motive rezonabile pentm a presupune ca una dintre persoanele care se afla la locul efectuarii perc,ezitiei sau
ridicarii ascunde asupra sa obiecte sau documente care pot avea importanta pentru justa solutionare a cauze
'1. #ircumtanele care &nltur procedura contravenional. 1ircumstantele care inlatura procedura
contraventionala. #otrivit prevederilor legislatiei, procedura contraventionala nu poate fi inceputa, iar cea
inceputa urmeaza a fi incetata in urmatoarele cazuri$ %. .aptul contraventiei il constituie obiectul si latura
obiectiva ca elemente constitutive ale contraventiei. e prezenta sau lipsa acestor elemente constitutive ale
contraventiei sint legate si aparitia raportului juridic de drept contraventional si modalitatile lui. oar aparitia
raportului juridic de conflict serveste drept temei juridic pentru pornireap rocedurii contraventionale. (ornirea
procedurii contraventionale in lipsa raportului juridic de conflict (lipsa atentarii reale la obiect) este ilegala si
urmeaza a fi clasata.
(..apta comisa nu mai este considerata contraventie in legea noua. aca fapta considerata prin lege drept
contraventie a fost comisa pina la aparitia unei legi noi prin care ea nu se mai considera contraventie, iar
procedura contraventionala nu a fost inca pomita, atunci lipseste temeiul juridic pentm inceperea ei. +n cazul in
care procedura contraventionala a fost inceputa, ea urmeaza a fi clasata.
). 0utorul faptei antisociale ilicite nu este subiect al raspunderii con traventionale. >egislatia 2epublicii
"oldova, inclusiv cea contraventionala, prevede ca in cazurile cind exista faptul unei contraventii /exista
elementele obiective ale contraventiei&, mai mult decit atit, cind aceasta fapta este comisa cu vinovatie,
procedura contraventionala nu poate fi inceputa, iar cea inceputa urmeaza a fi incetata, deoarece autorul ei,
potrivit legii, nu este subiect al raspunderii contraventionale" Cste vorba aici de reprezentantii diplomatici ai
statelor straine sau de alte persoane care, in conformitate cu tratatele intemationale la care 2" este parte sau cu
legile 2", nu cad sub incidenta jurisdictiei contraventionale a 2" sau in cazul carora este inlaturata
raspunderea contraventionala.
*. Cxistenta unor cauze dintre cele care inlatura caracterul contraven tional al faptei comise. 0rt. %9 .apta
antisociala comisa va avea caracter contraventional in cazul in care va intruni integral urmatoarele trasaturi$
ilegalitatea, penalitatea Li culpabilitatea. #otrivit legislatiei contraventionale in vigoare, se considera cauze care
inlatura caracterul contraventional al faptei comise$ starea de iresponsabilitate constatata in modul stabilit de
lege' legitima aparare' starea de extrema necesitate' constringerea fizica si?sau psi,ica' riscul intemeiat' cazul
fortuit.
;. Cxistenta unor cauze care inlatura raspunderea contraventionala pentru fapta comisa art (:.
Au orice fapta contraventonala comisa cu vinovatie atrage dupa sine, inevitabil, aplicarea unei sanctiuni
contraventionale. legislatorul a prevazut anumite circumstante cind persoana vinovata de comiterea unei
contraventii poate sau trebuie absolvita de raspundere contraventionala. 0ceste cauze sint$
- renuntarea benevola la savirsirea contraventiei'
- comiterea unei contraventii neinsemnate, tentativa'
- impacarea victimei cu faptuitorul'
- prescriptia raspunderii contraventionale'
- amnistia.
:.ecesul persoanei presupuse a fi faptuitorul unei contraventii. 2ealizarea principiului 3raspunderii
personale pentm fapta contraventionala comisa cu vinovatieE determina inlaturarea procedurii contraventionale
in cazul decesului automlui faptei ilicite.
4.#entru acelaLi fapt Li in privinta aceleiasi persoane exista O decizie? ,otarire definitiva
>egea contraventionala prevede ca 3nimeni nu poate fi supus de doua ori raspunderii contraventionale pentm
una si aceeasi faptaE, iar unui dintre drepturile persoanei considerate ca faptuitor al unei contraventii este
dreptul de a nu fi urmarita sau sanctionata de mai multe ori pentru aceeasi fapta.
7. #entru acelasi fapt este sau trebuie sa fie pornita urmarirea penala. aca in procesul cercetarii cazului se
constata ca fapta cerecetata considerate contraventie a fost savirLita in conditii care O plaseaza sub incidenta
legii penale, procedura contraventionala urmeaza a fi incetata, iar dosarul se remite neintirziat, prin inc,eiere
motivata, procurorului, dupa competenta.
'3. 4a"ele procedurii contravenionale. *oiune i coninut
faza procedurii contraventionale - acea parte a procedurii contraventionale care, pe linga sarcinile comune ale
procedurii, are Li sarcinile sale proprii bine determinate, realizndu-se prin activitatea participantilor concreti la
procedura contraventionala, care se finalizeaza cu emiterea unei variante de decizie intermediara asupra cazului
.azele procedurii, urmarind scopul ei de baza, se deosebesc una de alta prin$ continut, participant la procedura,
metodele de activitate, deciziile emise etc. ecizia intermediara se fixeaza intr-un document procesual special
/proces- verbal cu privire la retinere' proces-verbal cu privire la perc,ezitia corporala, ridicarea obiectelor si a
documentelor etc.&. .azele procedurii sint organic legate intre ele. e regula, urmatoarea faza iLi incepe
desfaLurarea dupa finalizarea celei anterioare. procedura contraventionala consta din urmatoarele faze$
%& cercetarea cazului contraventional'
(& examinarea cazului Li emiterea deciziei asupra cazului'
)& revizuirea cazului contraventional'
*& executarea deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale.
1a prima faza se constata fapta contraventionala, se colecteaza si se administreaza probele privind caracterul
faptei antisociale comise si persona- litatea faptuitorului.
1a a doua faza se analizeaza documentele procesuale prezentate, se verified incadrarea juridica a faptei
comise, circumstantele atenuante si agravante ale cauzei, se emite decizia asupra cazului, care se aduce la
cunoLtinta partilor procedurii.
1a a treia faza persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala, partea vatamata sau
reprezentantii lor legali, precum Li procurorul sint in drept sa atace decizia cu privire la cazul contraventional.
in caz de atac, executarea deciziei se suspenda Li se efectueaza revizuirea cazului de catre instanta de judecata.
1a a patra faza se desfasoara executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea sanctiunii
contraventionale.
.azele enumerate, realizate in stricta consecutivitate, alcatuiesc procedura contraventionala, prin care se
manifesta continutul procesului contraventional in fond.
"ai exista inafara acestei proceduri clasice si procedura accelerata sau simplificata, cind agentul constatator
efectueaza de sine statator intreg volumul de activitati procesuale privind inceperea procedurii contraventionale,
cercetarea cazului, emiterea deciziei la caz, punerea in executare a deciziei privind aplicarea sanctiunii
contraventionale ect.
'3. #oninutul proceului de contatare a faptei contravenionale i atribuiile agentului contatator.
#rin constatarea faptei contraventionale se subintelege actiunea privind stabilirea Li analiza juri- dica a faptei
antisociale comise, incadrarea ei intr-o anumita norma materiala a dreptului contraventional pentm a determina
daca aceasta constituie sau nu O contraventie. +n cazul contraventiilor la a caror comitere agentul constatator
este imputemicit sa aplice sanctiunea contraventionala, 3constatarea faptei contraventionaleE reprezinta
procedura contraventionala accelerata /simplificata& si cuprinde urmatoarele actiuni procesuale, care, la rindul
lor, constituie unele etape ale fazei de constatare a faptei contraventional:
#esizarea agentului constatator. 0gentul constatator este sesizat prin plingere sau denunt ori din oficiu, cind
se afla ca a fost savirLita O fapta ilicita sau cind O astfel de fapta a fost stabilita in urma controlului conform
atributiilor de serviciu si in cazurile prevazute de lege.
*naliza informatiei cu privire la comiterea unei fapte antisociale. +mediat sau in cel mult ) zile de la data
sesizarii, agentul constatator este obligat sa verifice sesizarea si sa intreprinda masurile procesuale prevazute de
legea contraventionala$
- de a respinge porniirea unei proceduri contraventionale'
- de a expedia materialele cu informatia respectiva dupa principiul competentei'
- de a expedia materialele ce contin informatia respectiva dupa principiul teritorial sau ramural'
- de a incepe procedura contraventionala.
Inceperea procedurii contraventionale. 0ceasta actiune procesuala poate incepe numai atunci cind s-a
constatat existenta faptei contraventionale, comise pe teritoriul deservit sau in ramura /sfera& deservita de
agentul constatator care a fost sesizat in acest sens. >uind decizia de a incepe procedura
contraventionala, reprezentantul agentului constatator abilitat prin aceasta decizie dispune inceputul
colectarii probelor care ar confirma sau ar dezminti faptul comiterii unei contraventii.
''. #ercetarea cau"ei contravenionale contatate i emiterea deci"iei aupra ca"ului
>a aceasta etapa de constatare a faptei contraventionale este necesar sa se stabileasca, prin acumularea, analiza
Li administrarea probelor, circumstantele reale ale faptei comise. 1ercetarea cazului Li constatarea
circumstantelor reale ale faptei comise se realizeaza prin diferite metode""etoda de baza este audierea
participantilor la procedura contraventionala, la care poate fi invitata /citata& orice persoana ce detine informatii
privind fapta contraventionala comisa sau personalitatea autorului ei$ partea vatamata, martorii, specialistul,
faptuitorul. 1ercetarea circumstantelor comiterii faptei contraventionale poate fi efectuata si prin studierea
purtatorilor materiali de informatie /probe materiale&, a obiectelor si a documentelor care sint un instrument al
contraventiei, precum si a obiectelor si a documentelor care sint obiectivul direct al contraventiei etc.
Documentarea procesuala a rezultatelor cercetarii cazului. <oate actiunile procesuale, de regula, trebuie
fixate in actele procesuale. aca in procesul activitatii de cercetare a cazului au fost aplicate unele masuri
procesuale de constringere$ retinerea, controlul corporal, controlul obiectelor, ridicarea obiectelor si a
documentelor etc., atunci este necesar sa se intocmeasca un proces-verbal, conform prevederilor legislatiei.
Incetarea procedurii contraventionale sau, dupa caz, intocmirea procesului ver%al cu privire la
contraventie. 0gentul care efectueaza cercetarea cazului pe parcursul desfasurarii acestei etape, in baza
rezultatelor analizei detaliate a informatiei suficiente cu privire la fapta antisociala comisa si personalitatea
faptuitorului, trebuie sa precizeze care decizie urmeaza a fi luata.
(rima varianta de decizie urmeaza sa fie emisa in baza conditiilor prevazute in art. **% din 11 al 2"$ lipsa
unei fapte contraventionale' constatarea vreunuia dintre temeiurile prevazute de lege ce exclude caracterul
contraventional al faptei comise sau aplicarea sanctiunii contraventionale' decedarea persoanei presupuse a fi
faptuitor' pentru fapta in cauza este pornita O urmarire penala' pentru aceeasi fapta si privitor la aceeasi
persoana exista O decizie definitiva.
+n cazul incetarii procedurii pornite se intocmeste O ,otarire de incetare /clasare& a cazului contraventional, din
acel moment persoana in a carei privinta a fost pomit cazul fiind repusa in drepturi.
! doua varianta de decizie - inc,eierea unui proces-verbal cu privire la contraventie - poate fi emisa numai
atunci cind in actiunile /inactiunile& faptuitomlui sint prezente toate elementele componente ale contraventiei,
prevazute in norma materiala imputata /obiectul, latura obiectiva, subiectul, latura subiectiva&. Cxceptie de la
aceasta regula generala constituie cazurile in care nu se inc,eie procesul-verbal respectiv.
(rocesul-verbal cu privire la contraventie este un act prin care se individualizeaza fapta ilicita si se identifica
faptuitorul. #rocesul-verbal se inc,eie de agentul constatator pe baza constatarilor personale si a probelor
acumulate, in prezenta faptuitorului sau in absenta lui. +n cel mult (* de ore de la data inc,eierii, procesul-
verbal cu privire la contraventie se inscrie intr-un registru de evidenta in ordinea intocmirii si depunerii lui la
autoritatea din care face parte agentul constatator. +n cazul procedurii contraventionale accelerate /simplificate&,
cind agentul constatator potrivit competentei este imputernicit si pentru a aplica sanctiunea, se emite decizia
respectiva.
'). #ontetaia &mpotriva deci"iei emie de agentul contatator. E$ecutarea deci"iei definitive. upa
emiterea deciziei asupra cazului contraventional si consemnarea deciziei emise in procesul-verbal cu privire la
contraventie, agentul constatator este obligat sa intreprinda masurile necesare pentru asigurarea drepturilor
participantilor la proces, inclusiv dreptul la contestatia deciziei emise, pentru organizarea executarii deciziei
necontestate. 1opia de pe procesul-verbal se inmineaza persoanei fata de care el este intocmit si victimei, la
cerere. aca persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala, victima sau reprezentantul acestora
ori procurorul nu sint de acord cu decizia emisa, ei sint in drept sa-% conteste in instanta de judecata pe a carei
raza teritoriala activeaza autoritatea din care face parte agentul constatator, in decursul a %; zile de la data
aducerii la cunostinta a inc,eierii procesului- verbal cu privire la contraventie, insa ,otarirea poate fi repusa in
termen, la cerere, de catre autotitatea imputemicita sa examineze contestatia. epunerea contestatiei suspenda
executarea sanctiunii contraventionale aplicate prin procesul-verbal. 0utorul contestatiei impotriva deciziei de
aplicare a sanctiunii contraventionale nu plateste taxa de stat.
- in momentul in care persoana in a carei privinta a fost pornita procedura contraventionala recunoaste ca
este vinovata de savirsirea contraventiei, refuza realizarea dreptului sau la contestare, ea obtine statut juridic de
contravenient si, cu acordul ei, decizia privind aplicarea sanctiunii contraventionale poate fi executata la fat
alocului. 1ontravenientul plateste amenda, aplicata de agentul constatator, contra unei c,itante de incasare in
car se contine$ data, ora si locul de efectuare a platii'numele, prenumele si domiciliul persoanei sanctionate'
numele, prenumele si calitatea agentului constatator, autoritatea pe care O reprezinta' norma contraventionala in
al carei temei este aplicata sanctiunea' suma amenzii' semnatura partilor. 1,itanta de incasare a amenzii
contraventionale se inmineaza persoanei sanctionate, faptul inminarii mentionindu-se in copia de pe c,itanta.
',. +ei"area privind cau"ele i condiiile care au favori"at comiterea contraveniei
+dentificarea cauzelor si conditiilor ce favorizeaza contraventionalitatea este O sarcina prioritara in contextul
activitatii de combatere a acestui fenomen social. 0tit cauzele generale ale contraventionalitatii, cit si cauzele
unor tipuri de contraventii pot fi determinate numai prin stabilirea si analiza cauzelor si conditiilor fiecarei
contraventii in parte.
Prevenirea contraventiilor - ca forma de combatere a contraventionalitatii se realizeaza prin profilaxia
generala si proflaxia individuala. &%iectul influentei reglementativ-juridice in contextul activitatilor privind
profila+ia generala sint cauzele si conditiile contraventionalitatii" 0biectul influenfei reglementativ-juridice in
cadrul activitatilor privind profila)ia individuala sint persoanele care au neglijat anterior legea contraventionala
sau care sint predispuse la astfel de actiuni antisociale.-ubiectii administrarii din domeniul combaterii
contraventionalitatii /reprezentantii organelor executive ale statului& in cadrul activitatilor ce tin de profilaxia
generala influenteaza asupra cauzelor si conditiilor contraventionalitatii in scopul eliminarii lor, iar in procesul
activitatilor ce tin de profilaxia individuala - asupra constiintei persoanei concrete care a comis O fapta
antisociala ilicita sau care este predispusa de a O comite.
#otrivit prevederilor 1odului contraventional, la stabilirea pedepsei, procuroml, agentul constatator determina
cauzele i conditiile care au favorizat savirsirea contraventiei si, in caz de necesitate, sesizeaza autoritatea
respectiva sau persoana cu functie de raspundere pentru examinarea lor imediata.
P atentie sporita trebuie acordata persoanelor care alcatuiesc ,,grup de riscE, adica persoanelor care, in modul
stabilit de legislate, se afla deja sub supraveg,erea organelor de ocrotire a sanatatii si a organelor de politie, sau
celor in privinta carora exista temei juridic de a le lua in evidenta$ persoanele bolnave psi,ic si care prezinta
pericol pentru societate, alcoolicii cronici, narcomanii si toxicomanii, consumatorii de droguri, persoanele cu
boli venerice si care se esc,iveaza de la tratament, minorii care nu au atins virsta raspunderii juridice, dar care
au savirsit infractiuni sau contraventii etc.
>egislatia contraventionala obliga toate organele care participa la activitatea de combatere a
contraventionalitatii, inclusiv instanta de judecata, sa identifice cauzele si conditiile care au favorizat
neconformarea regulilor de conduita in societate protejate prin normele juridice.
'/. 1ciunile preliminare ce in de !udecarea cau"ei contravenionale &n intana de !udecat.
0tunci cind agentul constatator care a constatat cazul contraventional nu este in drept sa aplice pedeapsa
contraventionala Li nu poate fi aplicata procedura contraventionala accelerata, procesul-verbal cu privire la
contraventie si materialele anexate la el urmeaza a fi remise instantei sau comisiei administrative, potrivit
competentei. 1auza contraventionala se judeca in instanta de judecata in sedinta publica, oral, nemijlocit si in
contradictoriu.
*ctele preliminare privind $udecarea cauzei. +n termen de ) zile de la data intrarii cauzei contraventionale in
instanta, judecatoml rezolva urmatoarele c,estiuni$
- daca examinarea cazului respectiv este de competenta lui'
- daca au fost intocmite corect procesul-verbal si celelalte materiale din dosarul cu privire la contraventie'
- daca persoanelor care trebuie sa participe la examinarea cazului li s-au comunicat ordinea examinarii
cazului si drepturile lor cu privire la participare in procesul de examinare a cazului'
- reactia agentului constatator la demersurile persoanei in privinta careia este intocmit procesul-verbal,
partii vatamate, reprezentantilor legali, avocatului etc.
+n functie de rezultatele acestor actiuni, judecatorul emite una dintre urmatoarele variante de decizie$
%.dispune remiterea dupa competenta a dosarului cu privire la contraventie' (.fixeaza data examinarii cauzei
contraventionale, dispune citarea partilor si altor participant la sedinta, intreprinde alte actiuni pentru buna ei
destasurare. /)ermenul0 1auza contraventionala se judeca in termen de )8 de zile de la data intrarii dosarului in
instanta.aca exista temeiuri rezonabile, judecatorul, prin inc,eiere motivata, poate prelungi termenul de
judecare a cauzei cu %; zile. +n cazul in care faptuitorul unei contraventii a fost retinut conform art.
)4:/+nviolabilitatea persoanei& si *))/retinerea&, judecarea cauzei contraventionale se face de urgenta si cu
prioritate.
'0. #ercetarea !udectoreac i emiterea :otr&rii !udectoreti. -edinta de judecare a cauzei
contraventionale are loc cu citarea partilor. 0rt. *;; din 11 al 2" prevede ca prezenta agentului constatator la
sedinta de judecata a cauzei contraventionale este obligatorie. Aeprezentarea lui fara motive intemeiate si fara
instiintarea prealabila a instantei conduce la incetarea procesului contraventional, cu emiterea a unei inc,eieri
interlocutorii. Aeprezentarea in sedinta a faptuitorului sau a victimei, legal citate, fara motive intemeiate nu
impiedica judecarea cauzei contraventionale.
Cercetarea $udecatoreasca a cauzei contraventionale. 2ezultatele cercetarii judecatoresti vor fi determinante
la emiterea deciziei asupra cazului, conditionind necesitatea si limitele aplicarii principiilor raspunderii
contraventionale si procedurii contraventionale, cum ar fi$ afiarea adevarului obiectiv' inevitabilitatea
raspunderii contraventionale pentru fapta comisa cu vinovatie'oportunitatea si utilitatea aplicarii raspunderii
contraventionale' legalitatea aplicarii sanctiunii contraventionale' individualizarea raspunderii contraventionale
si a pedepsei aplicate etc.
+n cazul cercetarii judecatoresti se examineaza mai intii probele prezentate de partea acuzarii. .aptuitorul
poate cere sa fie audiat la inceputul examinarii probelor sau la orice etapa a cercetarii judecatoresti.
upa cercetarea tuturor probelor din dosar si a celor prezentate la judecarea cauzei, instanta solutioneaza
cererile si demersurile formulate si dispune efectuarea, unor actiuni procesuale suplimentare. upa inc,eierea
cercetarii judecatoresti urmeaza dez%aterile $udiciare. +n cazul in care se impune prezentarea de noi probe,
participantii la dezbateri pot cere reluarea cercetarii judecatoresti, indicind circumstantele care vor fi cercetate
suplimentar in baza probelor noi. upa inc,iderea dezbaterilor judiciare si rostirea ultimului cuvint de catre
acuzat, partile pot depune in instanta concluzii scrise asupra solutiei pe care O propun privitor la cauza.
1oncluziile se anexeaza la procesul-verbal.
1miterea deciziei asupra cauzei contraventionale. +nstanta de judecata emite decizia asupra cauzei
contraventionale in camera de deliberare, pronuntindu-se prin ,otarire asupra aspectelor faptice si juridice ale
cauzei.
>egea contraventionala prevede ca in urma finalizarii cercetarii judecatoresti pot fi emise doua variante de
decizie$
%& incetarea procesului contraventional in sedinta de judecata'
(& recunoasterea vinovatiei persoanei de savirsirea contraventiei imputate si aplicarea pedepsei
contraventionale.
(rima varianta de decizie - incetarea procesului - se emite in cazul$
- in care pe parcursul judecarii cazului se constata vreuna dintre circumstantale care inlatura procesul
contraventional, stipulate in art. **% din 11 al 2"'
- nulitatii procesului-verbal cu privire la contraventie, recunoscut in conditiile art. **; din 11 al 2".
! doua varianta de decizie poate fi emisa numai in cazul in care fapta comisa se incadreaza in norma juridica
contraventionala, este recunoscuta vinovatia faptuitorului si nu exista circumstante care ar inlatura procesul
contraventional.
+n urma cercetarii judecatoresti, este posibila inca O varianta de decizie - remiterea materialelor agentului
constatator care a incheiat procesul-verbal pentru lichidarea incorectitudinilor admise" 0ceasta varianta ar fi
oportuna in cazul in care in procesul-verbal cu privire la contraventie sint admise abateri neinsemnate de la
cerintele art. **) din 11 al 2".
)2. E$aminarea cau"ei contravenionale de ctre comiia adminitrativ
#rocedura examinarii cauzei contraventionale de catre comisia administrativa poate fi divizata in ) etape$
- pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale'
- cercetarea cauzei in sedinta'
- emiterea deciziei asupra cazului si punerea ei in aplicare.
Pregatirea pentru a+aminarea cauzei contraventionale.#u buna desfasurare a acestei etape si neadmiterea
aplicarii nelegitime a a sanctiunii contraventionale sau a clasarii neintemeiate a cazului, dupa sesizarea comisiei
administrative se intreprind unele actiuni de pregatire pu examinarea cazului, al caror scop este depunerea
materialeler cazului contraventional in conditiile prevazute de legislatia contraventionala. +n cadrul pregatirii
pentru examinarea cazului se tine de problema competentei, si anume competenta materiala/ art. )97 11& si
competenta teritorila / dupa principiul teritorialitatii&' se verifica daca inculpatului i-au fost explicate drepturile
lui contra semnatura' se verifica corectitudinea continutului procesului verbal cu privire la contraventie si
interpretarile participantilor la procedura/ faptuitor, partea vatamata, martorii&. +n urma studierii detaliate a
procesului-verbal cu privire la contraventie si a materialelor anexate la el, etapa de pregatire pentru
e+aminarea cazului contraventional se inc,eie cu emiterea uneia dintre urmatoarele doua variante de decizie$
- restituirea materialelor agentului constatator care a inc,eiat procesul-verbal pentru inlaturarea greselilor
admise la faza constatarii faptei contraventionale si cercetarii cazului'
- admiterea cazului spre examinare si fixarea datei examinarii cazului.
Cercetarea cauzei in sedinta. >a fixarea datei examinarii cauzei in sedinta secretarul responsabil al comisiei
administrative trebuie sa ia in considerate termenul de )8 de zile in limitele caruia trebuie sa fie examinata
cauza contraventionala. >a sedinta comisiei trebuie sa fie prezenta majoritatea simpla a membrilor
ei.#resedintele comisiei administrative sau vicepresedintele conduce sedinta privind examinarea cauzei
contraventionale.
+n cadrul cercetarii cauzei in sedinta trebuie sa fie analizate mai intii probele prezentate de partea acuzarii
/agentul constatator&. #robele pot fi prezentate de partile procesului contraventional si in sedinta.
+n timpul examinarii cauzei contraventionale comisia administrativa este obligata sa clarifice urmatoarele$
daca fapta comisa constituie contraventie' vinovatia faptuitorului si formele ei' prezenta circumstantelor care
inlatura caracterul contraventional al faptei comise Li aplicarea raspunderii contraventionale' existanta
circumstantelor ce atenueaza sau agraveaza raspunderea contraventionala' oportunitatea si legalitatea aplicarii
pedepsei fata de faptuitor' daca prin comiterea contraventiei a fost pricinuita O paguba materiala' caracteristica
persoanei faptuitorului etc.
.inalizind cercetarea probelor, a cererilor si a demersurilor formulate de catre participantii la proces,
presedintele sedintei anunta dezbaterile.
1miterea deciziei asupra cazului 2i punerea ei in e+ecutare. upa ce in sedinta de cercetare a cazului au fost
epuizate toate etapele procesuale, au fost verificate si confirmate sau neconfirmate probele care confirma sau nu
comiterea faptei contraventionale, prezenta sau lipsa vinovatiei inculpatului, comisia administrativa formuleaza,
apoi pronunta decizia asupra cazului.
Cxista urmatoarele variante de decizie$
- restituirea materialelor agentului constatator care a intocmit procesul- verbal pentru inlaturarea greselilor
admise la faza constatarii faptei contraventionale si cercetarii cazului'
- clasarea cazului'
- remiterea materialelor in instanta de judecata'
- aplicarea unei sanctiuni contraventionale.
ecizia comisiei administrative se adopta cu majoritatea simpla de voturi ale membrilor comisiei prezenti la
sedinta
)1. #alea ordinar de atac. -ecurul
Cxaminarea cauzei contr. si emiterea deciziei asupra cazului ca faza a procedurii contr. se finalizeaza cu
aducerea la cunostinta partilor interesate a deciziei emise,in modul stabilit de lege.
*ubiect cu dr" de atac cu recurs al hotaririlor judecatoresti poate fi$
-pers. fata de care este aplicata sanctiunea contravent.
-agentul constatator -victima -procurorul
-aparatorul,care declara recursul in numele partilor
-sotul?sotia pers. arestate.
#ot fi considerati ca subiecti cu dr. de a declara recurs $
-reprezentantii legali a pers. trase la raspundere contr. si al vctimei'
-reprezentantul pers. jurid. fata de care e aplicata sanctiunea contr. sau care este recunoscuta ca victima in
urma unei actiuni contraventionale
2emeiurile juridice pentru depunerea recursului"
-nu au fost respectate dispozitiile privind conpetenta dupa materie sau calitatea pers.
-sedinta de judecata nu a fost publicata
-cauza a fost judecata fara citarea legala a unei parti sau pers. legal citata sa aflat in imposibilitatea dea se
prezenta sau dea instiinta instanta despre imposibilitate
-pers. a fost sanctionata pentru o fapta neprevazuta de 11'
-faptei savirsite i sa dat o incadrare juridica gresita
-a intervenit o lege mai favorabila pers. sanctionate,etc.
2ermenul si modul de depunere a recursului"
2ecursul impotriva instantei judecatoresti contraventionale se declara in termen de %; zile.<ermenul incepe a
decurge din momentul aducerii la cunostinta pers.interesate a ,otaririi judecat.2. se depune in instanta a carei
,otarire este atacata.#ers. detinuta fata de care a fost aplicata retinerea ca masura de constringere
procesuala,apoi arestul contr. ca pedeapsa contraventionala poate depune recursul si la administratia locului
de detinere,care este obligata sal expedieze imediat instantei a carei ,otarire este atacata.2. primit se expediaza
in ) zile de la data expirarii termenului de declarare a recursului,instantei de recurs.
/epunerea in termen a recursului"
2.declarat cu omiterea termenului nu mai tirziu de %; zile,se considera depus in termen daca instanta a
constatat ca intirzierea a fost determinata de motive intemeiate sau de neinformarea despre adoptarea ,otaririi a
participantului la proces,care nu a fost prezent la judecarea cauzei,nici la pronuntarea ,otaririi.
3udecarea cauzei contr" in recurs
-e judeca de un complet format din ) judecatori,cu citarea partilor.Aeprezentarea nu impiedica judecarea
recursului.+nstanta e obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate in recurs.#resedintele
completului de judecata conduce sedinta ,asigura ordinea si solemnitatea in sedinta.
)2. #alea e$traordinar de atac. -evi"uirea
#rocedura de revizuire se desc,ide in favoarea contravenientului in termen de cel mult : luni dupa aparitia
urm. temeiuri$
-instanta de judec. +nternationala,prin ,otarire a constatat o incalcare a dr. -i libertatilor omului care poate fi
reparata la o noua judecare'
-1. 1onstitutionala a declarat neconstitutionala prevederea legii aplicate in cauza data'
-legea noua inlatura caracterul contraventional al faptei sau amelioreaza situatia contravenientului in a carui
privinta nu a fost executata integral sanctiunea contraventionala'
exista o procedura pornita in cauza data in fata unei instante internationale'
-sa stabilit ,prin ,otarire definitiva,ca agentul constatator,procurorul sau judecatorul au comis,in cursul
constatarii si judecarii acestei cauze,abuzuri ce constituie infractiune.
#rocurorul general si adjunctii lui au dr. de a inainta cererea de revizuire a deciziei sau a ,otaririi emise in
cauza contraventionala daca se constata ca in actiunile contravenientului sint prezente elementele constitutive
ale infr. #revazute de 1#.+n acest caz cererea de revizuire se depune in instanta a carei decizie sau ,otarire a
ramas definitiva.
#r. e revizuire se desc,ide in baza cererii procurorului de nivelul instantei de judecata,conform competentei
teritoriale,sau a cererii contravenientului adresate instantei care a judecat cauza contraventionala sau
contestatia.1ererea se face in scris,cu invocarea motivului revizuirii si a datelor doveditoare.+n pr. de revizuire
,instanta sesizata poate dispune suspendarea ,otaririi neexecutate.
4otarirea instantei de revizuire" upa examinarea cererii de revizuire,instanta de revizuire adopta una din
urm. ,otariri$
%&respinge cererea daca este$
-tardiva -inadmisibila -neintemeiata
(&admite cererea,casind ,otarirea atacata si pronuntind o noua ,otarire.
Fot.emise in pr. de revizuire,cu exceptia celor emise de 1.de apel,pot fi atacate cu recurs de pers.
sanctionata ,agentul constatator,victima sau procuror in ; zile si se judeca in ordinea pr. de recurs.
)3. #ondiiile generale cu privire la procedura de e$ecutare a deci"iilor cu caracter contravenional
#otrivit dispozitiilor generale din legea de executare, decizia cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale
e obligatorN spre executare de catre toti subiectii dr contraventional. <rimiterea spre executare a
,otaririlor/deciziilor,ordonantelor& privind apliQarea sanctiunii contraventionale, cu exceptia sanctiunii
avertismentului si amenzii apliQate de catre agentul constatator, revine instantei de judecata, comisiei
administrative sau procurorului, dupa caz, care au adoptat actul juridic respectiv. +n termen de %8 zile de la data
raminerii definitive a ,otaririi judecatoresti, presedintele instantei trimite dispozitia de executare a ,otaririi,
impreuna cu o copie de pe ,otarirea definitive, autoritatii insarcinate cu punerea in executare a ,otaririi
conform prevederilor legislatiei de executare. +n cazul in Qare cauza a fost judecata cu recurs, la copia de pe
,otarire se anexeaza copia de pe decizia instantei de recurs.
+n cazul in Qare fata de una si aceeasi persoana sint pronuntate citeva ,otariri privind aplicarea sanctiunilor
contraventionale, iecare ,otarire se executa separat.
)3. +itemul organelor de e$ecutare ilit a deci"iei privind aplicarea anciunilor contravenionale
Cxecutarea silita a documentelor executorii revine epartamentului de executare si se efectueaza prin
intermediul subdiviziunilor lui teritoriale, denumite oficii teritoriale.
epartamentul de executare si oficiile de executare$ - fac parte din sistemul organelor "inisterului de Kustitie '
- sint personae juridice, au conturi trezoreriale, conturi special in lei si in valuta straina, stampila cu imaginea
stemei de stat si cu denumirea lor' - dispun de patrimoniu pe care il administreaza in conditiile legii ' - isi
desfasoara activitatea in conformitate cu constitutia 2", codul de executare si alte acte normative.
.unctionarii epartamentului de executare si executorii judecatoresti au statut de functionar public si se afla
sub incidenta legii serviciului public.
)'. Procedura de e$ecutare a anciunii contravenionale de ctre peroanele fi"ice
5)ecutarea sanctiunii avertismentului"Fotarirea de aplicare a sanctiunii avertismentului,se transmite pers.
sanctionate ,contra semnatura,de organul care a adoptat ,otarirea cu privire la sanctionare.
5)ecutarea sanctiunii amenzii"0menda se ac,ita de catre contravenient in mod benevol in )8 zile de la
raminerea definitiva a ,otaririi judecatoresti,deciziei agentului constatator sau comisiei
administrative,ordonantei procurorului.1ontravenientul este in drept sa ac,ite jumatate din amenda stabilita
daca o plateste in 4( ore din momentul stabilirii ei.-e considera ca sanctiunea amenzii este executata
integral.aca contravenientul nu a ac,itat amenda,instanta dupa expirarea termenului trmite oficiului de
executare titlul executoriu pentru ncasarea silita a amenzii.+n termen de %; zile se informeaza instanta despre
executarea ,otaririi ei.
5)ecutarea sanctiunii privative de dreptul de a detine anumite functii sau a desfasura o anumita activitate"
Cxecutarea acestor sanctiuni se asigura de oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi desfasoara
activitatea sau isi are domiciliul contravenientul.
5)ecutarea sanctiunii muncii neremunerate in folosul comunitatii"
upa pronuntarea ,otaririi ,presedintele sedintei de judecata explica esenta sanctiunii,fapt care se
consemneaza in proces-verbal al sedintei de judecata.#ers.sanctionata depune in scris un angajament prin care
se obliga sa se prezinte in %8 zile la oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi are domiciliul.Cxecutarea
sanctiunii se asigura de oficiul de executare conform prevederilor 1odului de executare al 2".
5)ecutarea sanctiunii arestului contraventional"
Cxecutarea sanctiunii se asigura de penitenciare in conditile stabilite pentru regim initial intr-un penitenciar de
tp semiinc,is,conform preveder. legislatiei.+n penitenciar de tip semiinc,is ,condamnatii sunt detinuti sub
supraveg,ere permanenta.
5)ecutarea e)pulzarii" Cxpulzarea aplicata cet. -traini si apatrizi ca sanctiune complementara se executa de
organele afacerilor interne.
*tingerea e)ecutarii sanctiunii contr" -e stinge raportul de executare a sanctiunii contr. ,obligatia
contravenientului de a executa sanctiunea contr. si dr. organului de stat de a cere executarea sanctiunii
contr.-tingerea executarii sanctiunii are loc in cazul$
-executarii efective si integrale a sanctiunii'
-decesul contravenientului'
-intervenirii prescriptiei executarii ,otaririi privind aplicarea sanctiunii contr.,etc.
)). +tingerea e$ecutarea anciunii contravenionale
#rin stingerea sanct. contr. se stinge raportul juridic de executare a sanctiunii contravent.,adica obligatia
contravenientului de a executa sanctiunea contraventionala si dreptul organului de stat de a cere executarea
sanct. contrav.
-tingerea executarii sanct. contr. are loc in cazul$
-executarii efective si integrale a sanctiunii'
-decesului contravenientului'
-adoptarii unei ,otariri de ac,itare a pers. sanctionate in cursul executarii sanct. sau trimiterii spre executare a
,otaririi judecatoresti'
-intervenirii unui act de amnistie totala in cursul executarii sanct. sau trimiterii spre executare a ,otaririi
judecat.
-intervenirii prescriptiei executarii ,otaririi privind aplicarea sanctiunii contraventionale.
),. Procedura de e$ecutare a anciunilor contravenionale de ctre peroanele !uridice
5)ecutarea sanct" amenzii. 0menda se ac,ita in mod benevol de pers. Kuridica in decurs de )8 zile de la dara
raminerii definitive a ,otaririi judecatoresti.aca amenda nu a fost ac,itata in termen ,instanta de judecata
trimite titlul executoriu pentru executarea silita oficiului de executare pe a carui raza teritoriala isi are sediul
pers. jurid. sanctionata.=ficiul de executare,in termen de %8 zile, verifica mijloacele banesti pe conturile
bancare ale pers.jurid. si prezinta dispozitia de incaso institutiei financiare pentru virarea sumei amenzii la
contul indicat in titlul executoriu.aca in )8 zile dispozitia de incaso nu se executa din motivul lipsei sau
insuficientei mijl. banesti,oficiul de executare va dispune urmarirea bunurilor pers. jurid.
5)ecutarea sanctiunii privarii de dreptul de a desfasura o anumita activitate.
Cxecutarea se asigura de oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi are sediul persoana juridica
sanctionata.upa pronuntarea ,otaririi instantei de judecata ,ea se remite oficiului de executare care trimite
,otarirea judecatoreasca organului abilitat cu dr. de a interzice pers.jurid sanctionate o anumita activitate,pentru
a sista activitatea interzisa,pentru a retrage autorizatia sau licenta sau a modifica statutul pers. jurid.
sanctionate.+n %8 zile,organul care a eliberat autorizatia sau licenta pentru exercitarea genului de activitate
interzis retrage autorizatia sau licenta data.+n cazul interzicerii exercitarii unei activitati pentru care nu a fost
eliberata autorizatia sau licenta,1amera +nregistrarii de stat asigura excluderea din statutul pers. jurid. a genului
de activitate interzis.<oata inform. #rivind retragerea autorizatiei ori despre modificarea statutului pers. jurid.
sanctionate se publica in "onitorul =ficial al 2" de organul care lea efectuat si se remite "0+,111C1, si
oficiului de executare ,caruia suplimentar i se remite si ,otarirea instantei de judecata.=ficiul de executare
informeaza instanta de judecata in ; zile despre executarea ,otaririi.