UNIVERSITATEA “PETRE ANDREI” DIN IAŞI

FACULTATEA DE DREPT

Curs: Drept Administrativ

Tema : Constatarea contraventiilor

Responsabil Disciplina: Student:

Lect. univ. dr. Bogdan Ciubotaru Șfarc Iftimi Robert Gabriel
Email. Sirg.robert@yahoo.com

16 iunie 2020
1
 Cuprins

Introducere...................................................................p.3-4
Sistemul contraventional romanesc actual....................p.4-5
Constatarea contraventiei..............................................p.5-7
1. Cum se constată o  contravenție și de către cine?
2. Ce trebuie să conțină procesul-verbal de constatare a contravenției?
3. Ce obligații are contravenientul față de  agentul constatator?
4. Când intervine nulitatea procesului-verbal de constatare a
contravenției?
5. Se  încheie un singur proces-verbal sau mai multe dacă o persoană
săvârșește mai multe contravenții constatate în același timp?
Bibliografie....................................................................p.8

16 iunie 2020
2
 Introducere

Sistemului contravenţional în România a cunoscut o continuă schimbare începând de la prima

diviziune trihotomică a dreptului penal în Regulamentele Organice până la crearea legii cadru
O.G. nr. 2 din 12 iulie 2001 aflată în vigoare. Evoluţia sistemului contravenţional a fost marcată
de condiţiile istorice dar şi de dezvoltarea economico-socială. Perioadele istorice prin care
România a trecut şi-au lăsat amprenta asupra sistemului contravenţional în funcţie de importanţa
valorilor sociale protejate, specifice fiecărei perioade, pericolul social generat şi apreciat al
faptelor antisociale. Legea contravenţională protejează valorile sociale impotriva unor încălcări
relativ grave ale drepturilor şi libertăţilor persoanelor. Prin excelenţă, legea contravenţională,
alături de legea penală, este elementul de lege ce descrie cu precizie faptele care atrag incidenţa
sa. Scopul legii contravenţionale este acela de a apăra valorile sociale care nu sunt ocrotite prin
legea penală, de aici rezultând caracterul subsidiar în raport cu legea penală. Reacţia socială
contra faptelor ilicite, pentru a fi eficientă, trebuie să se desfăşoare pe mai multe planuri,
respectiv politic, educaţional, economic şi juridic. Dintre diversele tipuri de reacţie socială, un
loc important îl ocupă si constatarea contraventiilor aplicate persoanelor care nu-şi conformează
comportamentul normelor juridice. Pentru restabilirea ordinii, legiuitorul a delegat organelor sale
competente atribuţia de a aplica sancţiuni destinatarilor care încalcă preceptele normelor
contravenţionale. Constatarea contraventiilor si sanctionarea sunt masuri de constrângere şi
reeducare, care se aplică contravenientului în scopul îndreptării acestuia şi a prevenirii săvârşiirii
contravenţiilor. O condiție esenţială ce trebuie să îndeplinească sancţiunea contravenţională
pentru a fi considerată o măsură de constrîngere şi reeducare este caracterul imediat al constatarii
contraventiei . În opinia personală asimilarea amenzii contravenţionale cu o creanţă fiscală,
executarea silită a acesteia fiind realizată conform procedurii stabilite de Codul Fiscal în aceeaşi
manieră ca orice obligaţie fiscală către stat, face ca această măsură să-şi piardă scopul urmărit de
legiuitor, de reeducare şi prevenţie şi să primeze doar interesul statului de a colecta suma de bani
la fel ca orice obligaţie la bugetul de stat. Astfel, conf. art. 125 din C.pr.fisc. „la cererea temeinc
justificată a debitorilor, persoane fizice sau juridice, autorităţile publice locale care administrează
bugetele de stat, pot acorda, pentru obligaţiile bugetare care le administrează, înlesniri la plată” 1.
Deci, i se acordă contravenientului înlesniri în ceea ce priveşte achitarea amenzii. Totodată, conf.
art. 131 din acelaşi act normativ, dreptul de a cere executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie
în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest
drept. Conf. art.176 din C.pr.fisc. „executarea sancţiunii se stinge dacă debitorul - contravenient
este insolvabil. Pentru creanţele fiscale ale debitorilor declaraţi în stare de insolvabilitate care nu
au venituri sau bunuri urmăribile, conducătorul organului de executare dispune scoaterea creanţei
din evidenţa curentă şi trecerea ei într-o evidenţă separată” 2. În cazul debitorilor insolvabili
executarea silită se întrerupe. Prin asimilarea amenzii contravenţionale cu o creanţă fiscală în
faza de executare silită i se oferă contravenientului o lejeritate în achitarea ei. O condiţie
1
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Procedura_Fiscala_cu_norme_2015.htm
2
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Procedura_Fiscala_cu_norme_2015.htm

16 iunie 2020
3
esenţială fără de care o societate nu ar exista o reprezintă respectarea valorilor sociale importante
pe care această societate se întemeiază. Apărarea valorilor sociale principale ale societăţii
împotriva faptelor care aduc atingere normelor de convieţuire socială, după apariţia statului, a
devenit o funcţie importantă a acestuia, pe care o realizează cu ajutorul dreptului penal şi a
dreptului administrativ-contravenţional. Domeniul de aplicabilitate ale celor două mari ramuri de
drept este diferenţiat de natura faptelor, respectiv de gradul de pericol generat prin săvârşirea lor.
De la debutul instituţiei contravenţiei şi până în prezent, reglementările în materie
contravenţională au fost constante în menţinerea ilicitului contravenţional în sistemul normativ al
faptelor care lezează valorile sociale şi relaţiile sociale protejate de lege 3.

Sistemul contraventional romanesc actual

În prezent, sediul materiei îl constituie O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor 4,
care a abrogat Legea nr. 32/1968. Într-o interpretare mai ampla O.G. nr.2/2001 poate fi
considerat un ”cod contravenţional‖ actual chiar dacă de-a lungul evoluţiei a suferit o instabilitate
juridică materializată prin 39 de modificări, rectificări sau derogări. Fiind un domeniu vast
reglementat prin ordonanţă, legiuitorul a adoptat pentru fiecare domeniu de activitate acte
normative cu rol de reglementare dar şi sancţiune, aceste prevederi din legile speciale fiind
adoptate în lumina cadrului legal general. Sub acest aspect al reglementării juridice, contravenţia
se diferenţiază de infracţiune a cărei reglementare se regăseşte într-un cadru restrictiv, pe fiecare
valoare socială ocrotită, cu o stabilitate juridică rigidă, în Codul Penal al României. Potrivit O.G.
nr.2/2001 contravenţia este definită ca fiind fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată
prin lege, ordonanţă, hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al
comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean
ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Prin Legea de aprobare nr.180/2002 5 , O.G.
nr.2/2001 i s-au adus anumite modificări şi completări care îmbunătăţesc unele din textele
iniţiale. Alături de infracţiune, contravenţia este singura faptă ilicită care aduce atingere unor
valori sociale generice, respectiv, prin săvărşirea unei contravenţii, se aduce atingere unor valori
care interesează întreaga comunitate. Dacă prin alte forme de ilicit se aduce atingere, în general,
unor relaţii sociale care reglementează buna desfăşurare a activităţii într-un anumit domeniu sau
unor drepturi subiective ori interese legitime, prin săvârşirea unei contravenţii se lezează valori
care sunt ale întregii comunităţi.

Constatarea contraventiei

3
Dumitru Ifrim, Unele sugestii de îmbunătăţire a regimului contravenţiilor, R.R.D. nr. 11 / 1978, pag. 36
https://mihaisecula.files.wordpress.com/2014/05/procedura-contraventionala.pdf
4
Publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001
5
Publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002

16 iunie 2020
4
Faza constatării contravenţiei şi aplicării sancţiunii contravenţionale este prima fază a procesului
contravenţional şi constă în activitatea de stabilire a existenţei contravenţiei şi dispunerii
sancţiunilor contravenţionale prevăzute de lege pentru aceasta. În această fază procesuală
participă, de regulă, următoarele persoane: agentul constatator, contravenientul şi martorii. În
ceea ce priveşte participanţii la prima fază procesuală contravenţională, agentul constatator şi
contravenientul sunt cei mai importanţi 6. Faza de judecată constă în ansamblul actelor procesuale
şi procedurale care pot fi desfăşurate în faţa instanţei de judecată, începând cu formularea
plângerii contravenţionale şi până la data rămânerii irevocabile a hotărârii instanţei. Faza punerii
în executare a sancţiunilor contravenţionale constă în activităţile efectuate după ce actul de
aplicare a sancţiunilor contravenţionale dobândeşte caracter irevocabil, respectiv executarea silită
a sancţiunilor contravenţionale. Procesul verbal de constatare a contravenţiei este un act
administrativ prin care se individualizează fapta ilicită şi contravenientul şi nu un act
administrativ jurisdicţional7. Procesul verbal de constatare este un act oficial, deoarece este
întocmit de un agent constatator aflat în exerciţiul funcţiunii, în calitate de reprezentant al
statului. Totodată este considerat înscris autentic, deoarece produce efecte depline, nefiind
necesară nicio alta formalitate, aprobare sau confirmare, producându-şi efectele juridice
indiferent de voinţa celui sancţionat. Conform art.21 din O.G. nr. 2/20018 organul care aplică
sancţiunea contravenţională este agentul constatator, dacă prin actul normativ de stabilire şi
sancţionare a contravenţiilor nu se prevede altfel. Agentul constatator prin procesul-verbal de
constatare a contravenţiei aplică şi sancţiunea. În situaţia în care, în actul normativ, care
stabileşte contravenţia şi implicit sancţiunea, este prevăzut că agentul constatator nu are dreptul
de a aplica contravenţia, procesulverbal de constatare a contravenţiei se trimite de îndată
organului sau persoanei competente să aplice sancţiunea. În acest caz sancţiunea se aplică prin
rezoluţie scrisă pe procesul verbal.

1. Cum se constată o  contravenție și de către cine?

Legiuitorul arată că o contravenție se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele
anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod
generic agenți constatatori.Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii din cadrul
Ministerului de Interne, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și de
alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai
consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și de alte
persoane prevăzute în legi speciale.În ceea ce îi privește pe ofițerii și subofițerii din cadrul
Ministerului de Interne (MI) reținem că aceștia constată contravenții privind: apărarea ordinii
publice; circulația pe drumurile publice; regulile generale de comerț; vânzarea, circulația și
6
https://www.ancom.ro/uploads/articles/file/OG2_2001.pdf
7
https://lege5.ro/Gratuit/gm2dmmbu/dispozitii-generale-ordonanta-2-2001?dp=geztemzzhe3da
8
https://lege5.ro/Gratuit/gm2dmmbu/dispozitii-generale-ordonanta-2-2001?dp=geztemzzhe3da

16 iunie 2020
5
transportul produselor alimentare și nealimentare, țigărilor și băuturilor alcoolice; alte domenii
de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.
2. Ce trebuie să conțină procesul-verbal de constatare a contravenției?
Potrivit art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 9, procesul-verbal de constatare a contravenției va
cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și
instituția din care face parte agentul constatator; numele, prenumele, domiciliul și codul numeric
personal ale contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și
locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea
gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin
care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în
care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării, în
termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul
amenzii prevăzute de actul normativ; termenul de exercitare a căii de atac și instanța la care se
depune plângerea.Reținem că, în cazul contravenienților cetățeni străini, persoane fără cetățenie
sau cetățeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse și următoarele
date: seria și numărul pașaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data
eliberării acestuia și statul emitent ( art. 16 alin. 1 indice 1 din OG nr. 2/2001).În situația în care
contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la
denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia,
precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă.Subliniem și faptul că, în momentul
încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință
contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare.
Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica “Alte mențiuni”, sub
sancțiunea nulității procesului-verbal.Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul
constatator și de contravenient.În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu
poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să
fie confirmate de cel puțin un martor 10. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele
personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.Subliniem faptul că, în lipsa
unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-
verbal în acest mod.
3. Ce obligații are contravenientul față de  agentul constatator?
Contravenientul este obligat să prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori
documentele în baza cărora se fac mențiunile prevăzute la art. 16 alin. (1) și (1 indice 1) din OG
nr. 2/200111.De reținut că, în caz de refuz din partea contravenientului, pentru legitimarea
contravenientului, agentul constatator poate apela la polițiști, jandarmi sau polițiști locali.
9

http://www.euroavocatura.ro/legislatie/1690/OG_2_2001,_Actualizata_2020,_privind_regimul_juridic_al_contrav
entiilor/page/2#nextPage
10
Subliniem faptul că  nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
11

http://www.euroavocatura.ro/legislatie/1690/OG_2_2001,_Actualizata_2020,_privind_regimul_juridic_al_contrav
entiilor/page/2#nextPage

16 iunie 2020
6
 4. Când intervine nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției?
Lipsa uneia dintre mențiunile privind numele și prenumele agentului constatator, numele și
prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un
asemenea cod, iar, în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei
săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea
procesului-verbal.De reținut că nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției se
constată și din oficiu de către instanța de judecată, nefiind obligatoriu a fi invocată de către
contravenient.
5. Se  încheie un singur proces-verbal sau mai multe dacă o persoană săvârșește mai
multe contravenții constatate în același timp?
Dacă o persoană săvârșește mai multe contravenții constatate în același timp de același agent
constatator, se încheie un singur proces-verbal.

Bibliografie

1. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Procedura_Fiscala_cu_norme_2015.h
tm
2. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Procedura_Fiscala_cu_norme_2015.htm

16 iunie 2020
7
3. Dumitru Ifrim, Unele sugestii de îmbunătăţire a regimului contravenţiilor, R.R.D. nr. 11 / 1978, pag. 36
https://mihaisecula.files.wordpress.com/2014/05/procedura-contraventionala.pdf
4. Publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001
5. Publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002
6. https://www.ancom.ro/uploads/articles/file/OG2_2001.pdf
7. https://lege5.ro/Gratuit/gm2dmmbu/dispozitii-generale-ordonanta-2-2001?dp=geztemzzhe3da
8. https://lege5.ro/Gratuit/gm2dmmbu/dispozitii-generale-ordonanta-2-2001?dp=geztemzzhe3da
9. http://www.euroavocatura.ro/legislatie/1690/OG_2_2001,_Actualizata_2020,_privind_regimul_
juridic_al_contraventiilor/page/2#nextPage
10. Subliniem faptul că  nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
1. http://www.euroavocatura.ro/legislatie/1690/OG_2_2001,_Actualizata_2020,_privind_regimul_
juridic_al_contraventiilor/page/2#nextPage

16 iunie 2020
8