Universitatea “Ovidius” Constanța

Facultatea de Drept și Științe Administrative

Programul de Studii Universitare de Licență Drept, IF

TEMA DE CERCETARE

Regimul juridic al contravențiilor

Nulitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor

Disciplina: Contencios administrativ

Coordonator:

Lector universitar doctor Anca Janina Niță

Student: Fota (Popa) Luminița Carmen, An. II, Gr. 3

Constanța

2021
 CUPRINS

1. Introducere
2. Ce este contravenția? Definiție. Când și și cum se constată contravențiile.
3. Sancțiunile contravenționale principale.
4. Sancțiunile contravenționale complementare.
5. Avertismentul.
6. Amenda contravențională.
7. Elementele constitutive ale contravenției.
8. Trăsăturile contravenției.
9. Constatarea, prescripția și nulitatea contravenţiei.
10.Alte cazuri de nulitate a procesului-verbal de contravenție.
11. Concluzie
12. Bibliografie
 1. Introducere

Prin cercetarea pe care am efectuat-o în cadrul acestei teme mi-am propus să aprofundez
modalităție prin care se poate spori creşterea conştientizării factorilor de răspundere din cadrul
instituțiilor statului cu rol în prevenirea și combaterea faptelor cu un grad redus de pericol social,
respectiv prin aplicarea contravențiilor și realizarea scopului preventiv pentru care acestea sunt
aplicate.
Totodată, am considerat important de aprofundat care sunt paşii ce trebuie făcuţi pentru
aplicarea corectă a sistemului contravențional de către agenții constatatori, actorii cu rol de
prevenire și combatere a faptelor antisociale, care vizează atât latura teoretico-legislativă cât şi
cea tehnică funcțională, de eficientizare a sistemului contravențional românesc.
 Regimul juridic al contravențiilor.
Nulitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor

2. Ce este contravenția? Definiție. Când și cum se constată contravențiile?

Nu putem vorbi de contravenție fără a defini răspunderea contravențională, aceasta
reprezintă principala formă a răspunderii administrative, care intervine numai în situatia
săvârșirii unei fapte calificate de lege drept contravenție.
Contravenția, este fapta săvârșită cu vinovăție de către o persoană fizică sau juridică, ce
reprezintă un pericol social mai mic decât infracțiunea. Este stabilită și sancționată prin legi,
ordonanțe, hotărâri de guvern ori prin hotărâri ale consiliului local al comunei, orașului,
municipiului sau al sectorului municipiului, a consiliului județean, etc., prin care o persoana fizică
sau juridică încalcă prevederi normative aflate în vigoare1.
Prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului se pot stabili şi sancţiona contravenţii în
toate domeniile de activitate, prin hotărâri ale autorităţilor administraţiei publice locale sau
judeţene se stabilesc şi se sancţionează contravenţii în toate domeniile de activitate pentru care
le sunt stabilite atribuţii prin lege, în măsura în care în domeniile respective nu sunt stabilite
contravenţii prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului 2.
Consiliile locale pot stabili şi aplica contravenţii în domeniile: salubritate, autorizarea,
curăţenia şi igienizarea piețelor, întreţinerea parcurilor şi spaţiilor verzi, a locurilor de joacă
pentru copii, amenajarea şi curăţenia spaţiilor din jurul blocurilor de locuinţe, a terenurilor
virane, întreţinerea bazelor şi obiectivelor sportive aflate în administrarea primăriilor; întreţinerea
domeniilor publice, a străzilor şi trotuarelor, a şcolilor şi altor instituţii de educaţie şi cultură,
întreţinerea clădirilor, împrejmuirilor şi a altor construcţii, depozitarea şi colectarea gunoaielor şi
a resturilor menajere, autorizarea agenților economici, disciplinei în construcții și afișajului
stradal, protecției mediului, liniștii și ordinii publice, etc.
Criteriul distinctiv al periculozității sociale mai reduse în cazul contravenției în raport cu
infracțiunea a devenit un criteriu relativ în contextul actualei legislații care prevede pentru unele
infracțiuni pedepse cu amendă, iar pentru unele contravenții pedepse cu închisoarea
contravențională. De aceea legiuitorul nu a mai considerat acest criteriu ca fiind definitoriu
pentru notiunea de contravenție3.
Contravenția se stabilește printr-un proces-verbal întocmit de agentul constatator în baza
Ordonanței de urgență nr. 2/2001, atualizată și a Codului de Procedură Civilă.
Hotărârile consiliilor locale sau judeţene ori, după caz, ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, prin care s-au stabilit contravenţii cu nesocotirea principiilor legilor în vigoare, sunt
nule de drept. Nulitatea se constată de instanţa de contencios administrativ competentă, la
cererea oricărei persoane interesate 4.
Actele normative prin care se stabilesc contravenţii vor cuprinde descrierea faptelor ce
constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea; în
cazul sancţiunii cu amendă se vor stabili limita minimă şi maximă a acesteia sau, după caz, cote

1
Ordonanța de urgență nr. 2/2001
2
Ordonanța de urgență nr. 2/2001
3
https://avocat.net.ro/contraventia-definitie-aplicare-sanctiuni-termene

4
Ordonanța de urgență nr. 2/2001
procentuale din anumite valori; se pot stabili şi tarife de determinare a despăgubirilor pentru
pagubele pricinuite prin săvârşirea contravenţiilor.
Persoana juridică răspunde contravenţional în cazurile şi în condiţiile prevăzute de actele
normative prin care se stabilesc şi se sancţionează contravenţii 5.
Hotărârile autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene prin care se stabilesc şi
se sancţionează contravenţii, pot fi aduse la cunoştinţa publică prin afişare sau prin orice alta
formă de publicitate în condiţiile Legii nr. 215/2001.

Sancțiunile contravenționale sunt de două feluri: principale și complementare.

3. Sancțiunile contravenționale principale sunt:
a) avertismentul;
b) amenda contravențională;
c) obligarea contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității;
4. Sancțiunile contravenționale complementare sunt:
a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții;
b) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizației de exercitare a
unei activități;
c) închiderea unității;
d) blocarea conturilor bancare;
e) suspendarea activității agentului economic;
f) retragerea licenței sau a avizului pentru anumite operațiuni ori pentru activități de comerț
exterior, temporar sau definitiv;
g) desființarea lucrărilor și aducerea terenului la starea inițială;
h) alte sancțiuni complementare stabilite prin legislația specifică vreunui domeniu de activitate 6.

Sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și de gravitatea faptei și pot fi

cumulate. Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei
săvârșite.

5. Avertismentul - constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra

pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale, se
aplică în cazul faptelor de gravitate redusă7.
Avertismentul poate fi aplicat și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a
contravenției nu prevede această sancțiune. Avertismentul și amenda contravențională se pot
aplica oricărui contravenient persoană fizică sau juridică, iar prestarea unei activități în folosul
comunității se poate aplica numai contravenienților persoane fizice 8. Prestarea unei activități în
folosul comunității poate fi stabilită numai prin lege și numai pentru o durată scurtă de timp.

6. Amenda contravențională are caracter administrativ.

Procesul-verbal de constatare este un act administrativ unilateral de sancționare, ceea ce
înseamnă că acesta este emis de către o autoritate publică, în regim de putere publică, în scopul
executării legii9.
În cazul în care aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții, sancțiunea va fi

5
Ordonanța de urgență nr. 2/2001
6
https://avocat-tudor-barau.ro/contraventia-definitie-aplicare-sanctiuni-termene
7
https://ro.wikipwdia.org/wiki/contraventia-definitie-sanctiuni-termene
8
Ordonanța de urgență nr. 2/2001
9
Dumitru Ifrim, Unele sugestii de îmbunătățire a regimului contravențiilor
aplicată pentru fiecare contravenție în parte. Dacă o persoană săvârșește mai multe contravenții
constatate în același timp de același agent constatator, se încheie un singur proces-verbal.
În cazul în care contravențiile sunt constatate prin același proces-verbal, sancțiunile
contravenționale se cumulează printr-un concurs de contravenții, dar nu poate fi depășit dublul
maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai gravă sau, după caz, maximul general
stabilit pentru închisoarea contravențională ori obligarea la prestarea unei activități în folosul
comunității.
În cazul în care la săvârșirea unei contravenții au participat mai multe persoane, agentul
constatator va aplica sancțiuni fiecărei persoane în parte, încheind procese verbale de amendă
pentru fiecare contravenient.
Caracterul contravențional al faptei este înlăturat în cazul legitimei apărări, stării de
necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilității, erorii de fapt,
precum și infirmității, dacă are legătură cu fapta săvârșită10.
Minorul sub 14 ani nu poate răspunde contravențional. Pentru contravențiile săvârșite de
minorii care au împlinit 14 ani, minimul și maximul amenzii stabilite în actul normativ pentru
fapta săvârșită se reduc la jumătate.
Minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani nu poate fi sancționat cu închisoare contravențională
sau cu obligarea la prestarea unei activități în folosul comunității11.
Cauzele care pot înlătura caracterul contravențional al faptei se constată și se înlătură
numai de către instanța de judecată.
Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenţie, ea nu se mai
sancţionează, chiar dacă a fost săvârşită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ.
Dacă sancţiunea prevăzută în noul act normativ este mai uşoară se va aplica aceasta. În
cazul în care noul act normativ prevede o sancţiune mai gravă, contravenţia săvârşită anterior
va fi sancţionată conform dispoziţiilor actului normativ în vigoare la data săvârşirii acesteia 12.

7. Elementele constitutive ale contravenției.

Contravenția, ca formă de conduită ilicită, presupune îndeplinirea mai multor elemente, în
lipsa cărora aceasta se situează în afara dreptului contravențional și nu poate constitui temei al
răspunderii contravenționale13.
a) Obiectul contravenției îl reprezintă valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea
penală și cărora li se aduce atingere prin fapta concretă ale14.
b) Subiectul contravenției este persoana(fizică sau juridică), care săvârșește o
contravenție. Pentru ca o persoana fizică să fie subiect al contravenției trebuie să îndeplinescă în
mod cumulativ următoarele condiții:
- să aibă vârsta de minim 14 ani, articolul 11 alin.2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor, cu modificarile și completările ulterioare, prevede ca minorul sub 14 ani nu
răspunde contravențional;
- să fie responsabilă;
- să aibă libertate de voință și acțiune;
Aceasta condiție presupune că făptuitorul a luat singur hotărârea de a comite fapta și a trecut la
săvârșirea acesteia, fără a exista vreo presiune exercitată asupra sa din partea unei terțe
persoane14.

10
Ordonanța de urgență nr. 2/2001
11
Ordonanța de urgență nr. 2/2001
12
Ordonanța de urgență nr. 2/2001
13
Ordonanța de urgență nr. 2/2001
14
https://avocat.net.ro/contraventia-definitie-aplicare-sanctiuni-termene
 Pentru a-și putea produce efectele sancțiunea, în procesul-verbal de contravenție
trebuiesc trecute următoarele elemente stabilite prin art. 16 al OUG nr. 2/2001:
- data, ora și locul unde este încheiat;
- numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator;
- numele, prenumele, domiciliul și codul numeric personal al contravenientului;
- descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost
săvârșită, precum și arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității faptei și la
evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
- în cazul sancțiunii cu amendă se va stabili limita minimă și maximă a acesteia;
- indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția;
- posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării
procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, în cazul în care
actul normativ prevede acest aspect;
- termenul de exercitare a căii de atac și instanța la care se depune plângerea.

În cazul în care contravenția este săvârșită de către cetățeni străini, persoane fără
cetățenie sau cetățeni români cu domiciliul în străinatate, în procesul-verbal vor fi cuprinse seria
și numărul pașaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării
acestuia și statul emitent.
În cazul contravenientului minor, procesul-verbal va cuprinde și numele, prenumele și
domiciliul părinților sau ale altor reprezentanți ori ocrotitori legali ai acestuia.
Atunci când contravenientul este persoană juridică, în procesul-verbal se vor face
mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul
fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă.
Nerespectarea normelor de către agentul constatator în procesul-verbal, a elementelor
enumerate mai sus vor atrage sancțiunea nulității relative a procesului-verbal. În această situație
petentul trebuie să dovedească în instanță vătămarea ce i-a fost adusă.
În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la
cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de
constatare. Obiecțiunile vor fi consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte mențiuni”,
sub sancțiunea nulității procesului-verbal. În cazul nerespectării acestei mențiuni nulitatea este
expresă, vătămarea fiind prezumată, dar acest aspect nu va atrage întotdeauna anularea
procesului-verbal15.
Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și
prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia,
a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator
atrage nulitatea absolută a procesului-verbal, nulitate ce poate fi constată și din oficiu, acest
lucru duce la anularea procesului-verbal.
Art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001, stipulează că, este necesară semnarea procesului-
verbal, pe fiecare pagină, de către agentul constatator și de către contravenient. În cazul în care
contravenientul nu se află la fața locului constatării contravenției, sau refuză semnarea
procesului verbal, agentul constatator este obligat să menționeze acest aspect în procesul-verbal
de contravenție, aspect ce trebuie confirmat de cel puțin un martor, cu indicarea datelor de
identificare ale acestuia și cu semnătura martorului. Nerespectarea acestei proceduri duce la
nulitatea procesului-verbal. Martorul nu poate avea calitatea de coleg al agentului constatator.
În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea

15
https://avocat.net.ro/contraventia-definitie-aplicare-sanctiuni-termene
procesului-verbal în acest mod16.

8. Trăsăturile contravenției
Din analiza prevederilor art. 1 al O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor,
cu modificările și completările ulterioare, și luând în calcul similitudinile existente între domeniul
penalului și cel al contravenționalului se desprind următoarele trăsături ale contravenției:
a) Vinovăția. Prin vinovăție se înțelege starea de voință a unei persoane în momentul încălcării
unei norme juridice, vinovăția reprezentând atitudinea psihică a făptuitorului față de fapta
comisă și de urmările acesteia.
b) Fapta săvârșită să fie stabilită și sancționată drept contravenție prin acte normative.
c) Pericolul social al faptei. În cuprinsul O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor,
cu modificările și completările ulterioare, se face referire la pericolul social al contravenției
rezultând implicit importanța dată de legiuitor acestei trăsături definitorii a faptei de natură
contravențională, sens în care “sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de
pericol social al faptei săvârșite", aspect ce dovedeste importanța acestui element în definirea
faptei de natură contravențională17.

9. Constatarea, prescripția și nulitatea contravenţiei

Contravenţia se constată printr-un proces-verbal încheiat de agenţii constatatori abilitați
împuterniciți. Sunt agenţi constatatori: funcționarii publici din primării,polițiștii locali, ofiţerii şi
subofiţerii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, special abilitaţi, persoanele împuternicite în
acest scop de miniştri şi de alţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, de
prefecţi, preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari, de primarul general al municipiului Bucureşti,
precum şi de alte persoane prevăzute în legi speciale. Ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne constată contravenţii privind: apărarea ordinii publice; circulaţia pe drumurile
publice; regulile generale de comerţ; vânzarea, circulaţia şi transportul produselor alimentare şi
nealimentare, ţigărilor şi băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau
prin hotărâre a Guvernului18.
Contravenientul este obligat să prezinte agentului constatator, la cerere, actul de
identitate ori documentele în baza cărora se fac mențiunile prevăzute la art. 16 alin. (3). În caz
de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofițeri și
subofițeri de poliție, jandarmi sau polițiști locali19.
Aplicarea sancţiunii contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii
faptei. În cazul contravenţiilor continue, termenul prevăzut curge de la data încetării săvârşirii
faptei. Contravenţia este continuă în situaţia în care încălcarea obligaţiei legale durează în timp.
Prescripţia operează dacă sancţiunea nu a fost aplicată în termen de un an de la data
săvârşirii, respectiv constatării faptei, dacă prin lege nu se dispune altfel. Prin legi speciale pot fi
prevăzute şi alte termene de prescripţie pentru aplicarea sancţiunilor contravenţionale.
Executarea sancţiunilor contravenţionale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a
contravenţiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de cel mult două luni de la data
aplicării sancţiunii.
Prescripţia executării sancţiunilor contravenţionale poate fi constatată şi de instanţa

16
Ordonanța de urgență nr. 2/2001
17
https://rubinian.ro-nulitatea-contraventiei
18
https://lege5.ro/constatarea-contraventiei-ordonanta-2-2001
19
https://lege5.ro/constatarea-contraventiei-ordonanta-2-2001
învestită cu soluţionarea plângerii contravenţionale.

10. Alte cazuri de nulitate a procesului-verbal de contravenție

- lipsa sancțiunii în procesul-verbal de contravenție atrage nulitatea absolută a acestuia;
- dacă fapta nu a fost comisă de persoană menționată în actul de constatare intervine
sancțiunea nulității absolute;
- este lovit de nulitate actul de constatare încheiat de către un organ constatator necompetent
material sau din punct de vedere teritorial;
- în cazul contravențiilor constatate prin mijloace tehnice (înregistrări video), lipsa înregistrării
tehnice constituie cauza de nulitate a procesului-verbal de constatare și sancționare a
contravenției;
- o persoană nu poate fi sancționată de două ori pentru săvârșirea aceleiași fapte 20;
- nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției dacă există o insuficientă descriere a
faptei,descrierea insuficientă a faptei echivalează cu neîndeplinirea cerinței privind descrierea
faptei contravenționale și atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a
contravenției, potrivit dispozițiilor art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001;
- emiterea a două procese verbale pentru aceiași faptă, indicarea unei alte pesoane decât cea
care a săvârșit contravenția, amenda este aplicată de un organ constatator necompetent, acesta
neavând calitate de a aplica o sancțiune întrucât nu intră în sfera atribuțiilor de serviciu, iar in
cazul contraventiilor constatate prin mijloace tehnice, lipsa inregistrarii tehnice (video) constituie
cauza de nulitate a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.
Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se poate face prin poștă, cu aviz
de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului, în cazul refuzului de
primire de către contravenient, ori în cazul aplicării sancțiunii în lipsă. Operațiunea de afișare se
consemnează într-un proces-verbal semnat de un martor.

Termene
Persoana sancționată contravențional printr-un proces-verbal de constatare a contravenției ce se
consideră nedreptățită poate depune contestație la Judecătorie în termen de 15 zile de la data
comunicării acestuia.
Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția,
această instanță fiind competentă.
Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 15 zile de la data încheierii
procesului-verbal jumătate din minimul amenzii prevăzute, dacă acest aspect este prevăzut în
actul normativ.
Dacă persoana sancționată cu amendă este de acord cu această sancțiune, plata amenzii
trebuie să se facă în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de sancțiune a
contravenției. Comunicarea se face de către organul care a aplicat sancţiunea, în termen de cel
mult două luni de la data aplicării acesteia.

Căile de atac se stabilesc în baza art. 31, alin. 1 din OG nr. 2/2001. Împotriva
procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere
în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia la judecătoria în a cărei
circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
Partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce priveşte despăgubirea, iar cel
căruia îi aparţin bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în ceea ce priveşte

20
https://lege5.ro/constatarea-contraventiei-ordonanta-2-2001
măsura confiscării.
Judecătoria va fixa un termen de judecată, care nu va depăşi 30 de zile, şi va dispune
citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a
aplicat sancţiunea, a martorilor indicaţi în procesul-verbal sau în plângere, precum şi a oricăror
alte persoane în măsura să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.
Instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost
introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-
au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării
legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite,
precum şi asupra măsurii confiscării, unde este cazul. Dispoziţiile art. 236^1 şi ale art. 405 din
Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile în acest caz. Dacă prin lege nu se prevede altfel,
hotărârea prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată numai cu apel. Apelul se
soluţionează de secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului. Motivarea apelului nu
este obligatorie. Motivele de apel pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Apelul suspendă
executarea hotărârii21.

Concluzie:

În toate situațiile, aspectele ce vizează nulitatea trebuie invocate în cuprinsul plângerii

contravenționale, iar prin contestarea procesului verbal de contravenție trebuie să se
dovedească vatamarea ce i-a fost adusă contravenientului.

Bibliografie:
-
Ordonanța de urgență nr. 2/2001;
- curs Drept Constitutional;
-
Dumitru Ifrim, Unele sugestii de îmbunătățire a regimului contravențiilor;
- https://avocat.net.ro/contraventia-definitie-aplicare-sanctiuni-termene;
- https://avocat-tudor-barau.ro/contraventia-definitie;
-
https://ro.wikipwdia.org/wiki/contraventia-definitie-sanctiuni-termene;
- https://www.avocat.net;
- www.euroavocatura.ro;
- https://rubinian.ro-nulitatea-contraventiei;
- https://lege5.ro/constatarea-contraventiei-ordonanta-2-2001

21 https://www.mfinante.gov.rohttps-constatarea-contraventiei-ordonanta-2-2001