3
Fișa nr. 3 – DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ (II)
Limite în exercițiul dreptului de proprietate privată
§1. Întrebări cu variante multiple de răspuns1
1. Pot fi modificate sau desființate temporar, prin
acordul părților, în măsura respectării
formalităților de publicitate imobiliară:
a) limitele legale stabilite în interes public;
b) limitele legale stabilite în interes privat;
c) limitele judiciare.
2. În materia limitelor legale:
a) proprietarul fondului inferior nu poate opri
niciodată curgerea firească sau provocată a apelor
provenite de pe fondul superior;
b) streașina trebuie edificată astfel încât apa
pluvială să nu se scurgă pe fondul vecin;
c) dreptul de trecere nu se stinge în momentul în
care fondul dominant dobândește un alt acces la
calea publică.
3. Zidul ridicat între două fonduri vecine care
prezintă o coamă înclinată spre terenul
proprietarului A și o coamă dreaptă și
perpendiculară spre terenul proprietarului B:
a) aparține proprietarului A, și în lipsa unui titlu;
b) aparține proprietarului B, chiar în lipsa unui titlu;
c) aparține proprietarului uzucapant.
4. Cu caracter supletiv, distanța minimă față de
linia de hotar este de cel puțin:
a) 2 metri pentru arborii mai mici de 2 metri
b) 2 metri pentru arborii mai înalți de 2 metri;
c) 60 cm în cazul gardurilor vii, derogarea prin
convenție autentică fiind considerată nescrisă.
5. În materia vederii asupra proprietății vecinului:
a) o construcție poate avea o fereastră paralelă cu
fondul vecin numai la o distanță de minim doi
metri față de linia de hotar, dacă prin convenție nu
s-a prevăzut altfel;
b) o deschidere de lumină poate fi edificată la o
distanță de cel puțin un metru față de linia de hotar,
dacă prin convenție nu s-a prevăzut altfel;
c) o deschidere de vedere dispusă oblic față de
fondul vecin poate fi amenajată la o distanță mai
mică de un metru, dacă s-a prevăzut astfel prin
convenție.
1 Pot fi corecte una sau două variante de răspuns.
Drept civil III. Drepturi reale
asist. dr. Anthony Murphy
6. Dacă lipsa accesului la calea publică este
consecința înstrăinării porțiunii de teren care îl
asigura, atunci trecerea poate fi cerută:
a) numai celui care a dobândit respectiva porțiune;
b) proprietarului oricărui fond vecin, inclusiv celui
care a dobândit respectiva porțiune;
c) celui care a dobândit respectiva porțiune, însă
numai cu acordul său și cu plata unei despăgubiri
juste.
7. Dreptul de trecere se poate stabili prin:
a) convenția părților;
b) hotărâre judecătorească, inclusiv pe calea acțiunii
posesorii;
c) uzucapiune, exceptând cazul în care părțile sau
instanța au stabilit trecerea prin alt loc.
8. Dacă lipsa accesului la calea publică este
imputabilă celui care pretinde trecerea, atunci ea
se poate stabili:
a) împotriva voinței proprietarului fondului vecin,
dar cu despăgubire justă;
b) împotriva voinței proprietarului fondului vecin,
dar cu despăgubire dublă;
c) numai cu consimțământul proprietarului
fondului vecin.
9. Despăgubirea proprietarului fondului pe care se
stabilește dreptul de trecere:
a) nu este datorată dacă lipsa accesului este
consecința unui act juridic consimțit de acesta;
b) nu este datorată dacă s-a născut prin uzucapiune;
c) nu este datorată dacă s-a născut prin hotărâre
judecătorească.
10. Dreptul de trecere poate fi modificat:
a) prin convenție, hotărâre judecătorească sau
uzucapiune;
b) numai prin convenție, dacă a fost dobândit pe
calea uzucapiunii;
c) numai prin convenție sau hotărâre
judecătorească.
11. Dreptul de trecere poate înceta prin:
a) dispariția caracterului înfundat al fondului în
favoarea căruia s-a născut;
b) prescripție extinctivă în termenul general de 3
ani;
c) dobândirea unui fond vecin cu acces la calea
publică.
16. Clauza de inalienabilitate:
a) este anulabilă dacă depășește durata maximă
admisă de lege (49 de ani);
b) este lovită de nulitate absolută în lipsa unui
interes serios și legitim;
c) nulă, atrage nulitatea actului cu titlu oneros în
care a fost inclusă, în toate cazurile.

12. Constituie fond înfundat acel teren:
a) lipsit de acces la calea publică în mod absolut;
b) cu acces insuficient la calea publică;
c) cu acces impracticabil la calea publică, din cauza
unor obstacole care pot fi înlăturate cu cheltuieli
rezonabile.
13. Clauza de inalienabilitate poate fi prevăzută:
a) într-un contract de ipotecă;
b) într-o convenție de partaj;
c) într-un testament.
14. Clauza de inalienabilitate:
a) nu poate indisponibiliza dreptul real care poartă
asupra nudei proprietăți;
b) este subînțeleasă în materia fiduciei;
c) conferă caracter insesizabil bunului asupra căruia
poartă dreptul real indisponibilizat, dacă prin lege
nu se prevede altfel.
15. Încălcarea clauzei de inalienabilitate printr-un
act de înstrăinare subsecvent permite:
a) revocarea legatului pentru neexecutarea sarcinii;
b) anularea vânzării silite a bunului asupra căruia
poartă dreptul real indisponibilizat;
c) rezoluțiunea actului în care este prevăzută clauza,
cu consecința menținerii actului subsecvent pentru
motivul că sancțiunea încălcării clauzei dă naștere
unui drept de opțiune.
17. Interdicția de a înstrăina pe care o instituie o
clauză de inalienabilitate:
a) se întinde și asupra moștenirii, astfel încât
dreptul real indisponibilizat nu poate fi lăsat
moștenire;
b) implică, în toate cazurile, interdicția de a
constitui dezmembrăminte;
c) nu oprește constituirea unei ipoteci, însă aceasta
este valabilă numai pentru viitor.
18. Clauza de inalienabilitate poate înceta
anticipat, cu autorizarea instanței:
a) dacă cel care a propus-o înțelege să renunțe;
b) dacă intervine decesul celui care a înstrăinat
nuda proprietate păstrând uzufructul;
c) dacă a apărut un interes superior celui pentru
care a fost instituită.
19. Clauza „în lipsa acordului expres și scris al
băncii, garantul nu va dispune în niciun mod de
bunurile aduse drept garanție reală și nu va
constitui asupra acestora nicio altă garanție sau
sarcină, de orice natură ar fi aceasta”:
a) face ca, în mod automat, în temeiul prevederilor
legale din materia clauzelor de inalienabilitate,
bunurile vizate să fie insesizabile de către alți
creditori;
b) nu are caracter propter rem;
c) este o clauză de inalienabilitate.

§2. Probleme practice

1. A parcelează un teren aflat în proprietatea sa. Ca urmare a înstrăinării mai multor parcele, terenul care îi
rămâne lui devine lipsit de acces la vreun drum public. A îi pretinde mai vechiului său vecin, B, să îl lase să
treacă cu mașina pe terenul acestuia, deoarece pe acolo ar fi cel mai scurt drum de acces la stradă. B refuză.
În consecință, A îl cheamă în judecată, invocând art. 617 C.civ. Cum va soluționa instanța litigiul? Motivați.

2. Stabiliți, motivat, valoarea de adevăr a următoarelor afirmații:

a) inalienabilitatea cu privire la imobil devine opozabilă terților numai prin notarea în cartea funciară;
b) inalienabilitatea presupune insesizabilitatea, iar insesizabilitatea implică inalienabilitatea;
c) nevalabilitatea clauzei de inalienabilitate din contractele cu titlu oneros atrage întotdeauna nulitatea
contractului;
d) neîndeplinirea formalităților de publicitate atrage inopozabilitatea clauzei de inalienabilitate între
părți, față de beneficiar, creditori și alți terți.