Drept civil.

Contracte
Contractul de vânzare

Definiție,
Caractere juridice
Condiții de validitate. Capacitatea

TESTE GRILĂ
1. Prin contractul de vânzare se poate transmite:
a) orice dezmembrământ al dreptului de proprietate privată;
b) drepturi personale nepatrimoniale;
c) dreptul de uzufruct.

2. Sub sancțiunea nulității absolute, nu poate forma obiect derivat al contractului de vânzare:
a) un bun imobil dobândit print moștenire testamentară și pentru care testatorul a interzis
moștenitorului înstrăinarea pentru o perioadă de 5 ani;
b) dreptul de proprietate asupra unui bun care nu aparține părții vânzătoare;
c) dreptul de uz.

3. Nu poate forma obiect derivat al contractului de vânzare:

a) dreptul de proprietate asupra unor bunuri care, prin natura lor sau prin declarația legii sunt
de uz sau interes public;
b) dreptul de creanță având ca obiect plata unei sume de bani, dacă prin contractul care l-a
generat a fost interzisă cesiunea;
c) dreptul de abitație.

4. Sancțiunea care intervine:

a) în cazul în care s-a încheiat un contract de vânzare a unui drept de uz sau abitație este
nulitatea relativă;
b) în cazul în care s-a încheiat un contract de vânzare a unui bun care a fost declarat inalienabil
prin convenția părților, este nulitatea absolută;
c) în ipoteza vânzării bunului

5. Contractul de vânzare ce are ca obiect derivat un autovehicul (folosit) supus înmatriculării

este un contract:
a) consensual, nefiind supus ad validitateam unei condiții de formă;
b) solemn deoarece trebuie încheiat obligatoriu în forma tipizată prevăzută de Ordinul comun
1069/1578/114 din 28 iulie 2016 al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice,
Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Afacerilor Interne în vederea înmatriculării;
c) sinalagmatic și aleatoriu.

6. Nu poate fi un caracter al contractului de vânzare

a) caracterul aleatoriu;
b) caracterul unilateral;
c). caracterul solemn.

7. Nu se încheie prin simplul acord de voințe al părților

a) contractul de vânzare ce are ca obiect un bun mobil cu o valoare de 200.000 euro;
b) contractul de vânzare ce are ca obiect o moștenire;
c) contractul de vânzare ce are ca obiect drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea
funciară.
8. Contractul de vânzare:
a) capătă caracter aleatoriu atunci când prestația vânzătorului are ca obiect un bun viitor;
b) este un contract cu executare succesivă atunci când plata prețului este eșalonată în rate;
c) este, de regulă, un contract intuituu persoane.

9. Transmiterea proprietății în temeiul contractului de vânzare

a) are loc întotdeauna odată cu încheierea valabilă a contractului;
b) nu are loc la odată cu încheierea valabilă a contractului dacă bunul ce constituie obiectul
derivat al contractului este de gen limitat;
c) poate fi amânată de către părți față de momentul încheierii valabile a contractului.

10. Caracterul sinalagmatic al contractului de vânzare

a) rezultă din faptul că ambele părți urmăresc obținerea unui avantaj în schimbul propriilor
obligații asumate
b) ca regulă, permite vânzătorului să refuze predarea bunului până la plata prețului;
c) este prezent chiar și în contractele de vânzare care au caracter aleatoriu.

11. Nu va fi calificat ca fiind un contract de vânzare

a) contractul prin care o parte, cu intenția de a gratifica o persoană, nu stipulează un preț în
schimbul dreptului;
b) contractul prin care se transmite dreptul de proprietate asupra unui bun în schimbul
obligației de întreținere;
c) contractul prin care o parte transmite dreptul de proprietate asupra unui bun în schimbul
sumei de 100.000 euro, sumă ce reprezintă 90% din valoarea de circulație a bunului precum și
în schimbul obligației de efectuare a unor lucrări de reparație la alte două imobile ale
vânzătorului.

12. Este litigios

a) dreptul cu privire la care există o posibilitate serioasă de a fi contestat în justiție, chiar dacă
procesul nu a început;
b) dreptul cu privire la care există un proces început și neterminat cu privire la existenta sau
întinderea sa;
c) un drept dedus judecății, finalizat cu o hotărâre definitivă care este supus procedurii de
executare silită.

13. Sub sancțiunea nulității absolute

a) un judecător din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 București nu poate cumpăra un drept litigios
care este de competența Judecătoriei Bacău.
b) un procuror nu poate cumpăra în nicio situație un drept litigios.
c) judecătorii Înaltei Curți de Casație și justiției nu pot cumpăra drepturi litigioase pe întreg
teritoriul țării, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.

14. Este sancționată cu nulitatea relativă:

a) cumpărarea de către un notar public, deținător a unei cote părți dintr-un drept de proprietate
litigios asupra unui bun imobil de la comoștenitori;
b) cumpărarea de către mandatari a bunurilor pe care sunt însărcinați să le vândă, cu excepția
cazului în care reprezentantul a fost împuternicit în mod expres în acest sens.
c) cumpărarea de către părinți, la o licitație publică organizată de un executor judecătoresc a
bunurilor copiilor lor, care au calitatea de debitor;

15. Nu va fi sancționată cu nulitatea

a) absolută, contractul de vânzare încheiat de un avocat pentru apărarea drepturilor celui ce
stăpânește bunul în legătură cu care există un drept litigios.
b) contractul prin care, un executor judecătoresc, titular al unui drept de proprietate asupra
unui bun imobil grevat de o ipotecă în favoarea unui terț, pentru garantarea unei obligații de
plata a unei sume de bani datorate de către fratele său, cumpără creanța de la creditorul
ipotecar.
c) contractul de vânzare încheiat cu sine însuși de o persoană care are calitatea de mandatar al
vânzătorului, pentru un preț de 100.000 euro, dacă acesta a fost împuternicit să vândă bunul la
prețul de cel puțin 95.000 euro.

16. Sunt adevărate următoarele afirmații:

a) este valabil, contractul prin care un părinte a vândut un bun imobil propriu pentru o sumă de
bani provenită din patrimoniul copilului său minor în vârstă de 14 ani.
b) este lovit de nulitate absolută contractul de vânzare încheiat de un practician în insolvență în
calitate de vânzător pentru un preț care provine din patrimoniul debitorului aflat în insolvență
pe care îl reprezintă.
c) cei cărora le este interzis să cumpere ori să vândă pot să ceară anularea vânzării dacă o fac în
numele persoanei ocrotite.

17. Nu sunt adevărate următoarele afirmații:

a) transferul proprietății atunci când contractul de vânzare care privește un bun viitor are loc la
momentul individualizării acestuia.
b) Atunci când cumpărătorul și-a asumat riscul nerealizării bunului sau genului limitat, după caz,
el rămâne obligat la plata prețului.
c) atunci când bunul sau genul limitat nu s-a realizat, contractul de vânzare este lovit de nulitate
relativă.

18. În ipoteza
a) în care un bun viitor individual determinat se realizează parțial, cumpărătorul poate cere
numai reducerea proporțională a prețului.
b) dacă în momentul încheierii contractului de vânzare bunul individual determinat era pierit în
întregime, contractul nu produce niciun efect.
c) în care bunul sau, după caz, genul limitat nu se realizează, contractul nu produce niciun efect