Drept Civil - Contracte Speciale - 247 - Din Cartea N.Puscas&A.Stoian

DREPT CIVIL.
CONTRACTE SPECIALE
C. Teste grilă
Grila din cartea N.Puscas si A Stoian.
1. Transferul dreptului de proprietate către cumpărător operează:

Cum operează transferul dreptului de proprietate către cumpărător? 1.
a. numai dacă s-a făcut predarea;
b. numai dacă s-a făcut plata preţului;
c. indiferent dacă s-a făcut predarea ori plata preţului.
d. indiferent dacă s-a prevăzut sau nu termen.
Ans.c
2. Arvuna are caracter:

Ce fel de caracter are arvuna? 5.
a. de confirmare;
b. imperativ;
c. de dezicere;
d. dispozitiv.
Ans.a
3. Pactul de preferinţă este o promisiune afectată de o condiţie:

Ce fel de condiţie afectează pactul de preferinţă? 7.
a. cazuală;
b. pur potestativa;
c. simplă potestativă.
d. rezolutorie.
Ans.c
4. Pactul de preferinţă:
Care este regimul juridic al pactul de preferinţă? 8.
a. este interzis de lege;
b. este translativ de proprietate;
c. nu poate fi denunţat unilateral de către promitent.
d. este o varietate a antecontractului sinalagmatic.
Ans.c
5. Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare:

Care este regimul juridic al promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare? 9.
a. poate fi executată în natură prin pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract;
b. trebuie încheiată în formă autentică, dacă are ca obiect înstrăinarea viitoare a unui teren;
c. este translativă de proprietate de îndată ce beneficiarul cumpărător a plătit anticipat preţul convenit;
d. nu poate avea inserata o clauza referitoarea la arvuna.
Ans.a
6. în cazul vânzării unui lucru viitor:

Care este regula specifică în cazul vânzării unui lucru viitor? 11.
a. cumpărătorul nu va fi obligat să plătească preţul în caz de nerealizare a lucrului, cu excepţia situaţiei
când şi-a asumat riscul nerealizării;
b. transferul proprietăţii operează, în principiu, de la data încheierii contractului;
c. nerealizarea lucrului afectează validitatea contractului.
d. transmiterea proprietăţii are loc din momentul in care lucrurile au fost terminate, in stare de a fi predate
Ans.a
7. Obligaţia de garanţie a vânzătorului contra evicţiunii:

Care este regula specifică obligaţiei de garanţie a vânzătorului contra evicţiunii? 26.
a. există numai faţă de persoana cu are a încheiat contractul;
b. se transmite succesorului universal sau succesorilor cu titlu universal ai vânzătorului;
c. se transmite, în principiu, succesorului cu titlu particular al vânzătorului.
d. mandatului, din ziua în care, încheind executarea mandatului, i-au rămas acele sume.
Ans.b
8. Garanţia contra viciilor lucrului vândut:

Cum funcţionează obligaţia de garanţie contra viciilor a vânzătorului? 34.
a. este de esenţa oricărei vânzări;
b. poate fi agravată prin voinţa părţilor;
c. este imprescriptibilă extinctiv dacă vânzătorul a fost de rea-credinţă.
d. exista numai dacă viciul ascuns, existent in momentul încheierii contractului se referă la substanţa sau la
esenţa lucrului vândut.
Ans.b
9. Vânzare lucrului proprietatea exclusivă a altei persoane:

Care este regimul juridic al vânzării lucrului proprietatea exclusivă a altei persoane? 14.
a. este lovită de nulitate absolută în toate cazurile;
b. transferă dreptul de proprietate în momentul încheierii contractului în toate cazurile în care vânzătorul este de
bună-credinţă;
c. este lovită de nulitate absolută dacă ambele părţi sunt de rea-credinţă.
d. este sancţionată cu nulitatea absolută dacă cumpărătorul a fost în eroare cu privire la calitatea de proprietar a
cumpărătorului.
Ans.c
10. In cazul vânzării lucrului altuia:

Care este soarta juridică vânzării lucrului altuia? 13.
a. contractul nu poate fi desfiinţat dacă sunt îndeplinite condiţiile aplicării art. 1909 alin. 1 C.civ.;
b. contractul este lovit de nulitate relativă în toate cazurile;
c. contractul este lovit de nulitate absolută în toate cazurile.
d. obligaţia de garanţie a vânzătorului pentru evicţiune nu subzistă dacă cumpărătorul este evins de către
adevăratul proprietar înainte de a cere anularea actului.
Ans.a
11. Clauzele neclare ale vânzării se vor interpreta în contra:

În contra cui se vor interpreta clauzele neclare ale vânzării? 23.
a. cumpărătorului;
b. vânzătorului;
c. cumpărătorului, dar numai cele referitoare la propriile obligaţii.
d. ambelor părţi in mod egal.
Ans b
12. Predarea lucrului vândut este, de regulă:

Cum este, de regulă, predarea lucrului vândut? 39.
a. portabilă;
b. cherabilă;
c. se face la domiciliul debitorului.
d. divizibila.
Ans.a
.
13. In caz de evicţiune consumată şi totală:
Ce consecinţe intervin în caz de evicţiune consumată şi totală? 29.
a. echivalentul sporului de valoare dobândit de lucru între momentul încheierii contractului şi data
deposedării efective a cumpărătorului;
b. cumpărătorul nu poate obţine de la vânzător valoarea fructelor pe care le-a perceput după ce a devenit de rea-
credinţă şi pe care le-a înapoiat terţului evingător;
c. dacă vânzătorul a fost de rea-credinţa, el trebuie să suporte toate cheltuielile făcute de cumpărător cu lucrul,
mai puţin cheltuielile făcute de simplă plăcere.
d. vânzătorul este obligat să plătească cumpărătorului valoarea bunului la momentul evicţiunii indiferent dacă
aceasta este mai mică sau mai mare decât preţul primit.
Ans.a
14. Obligaţia de garanţie a vânzătorului contra evicţiunii rezultând din fapta unui terţ există:
Când există obligaţia de garanţie a vânzătorului contra evicţiunii rezultând din fapta unui terţ? 27.
a. indiferent dacă este vorba de o tulburare de drept sau de fapt;
b. indiferent dacă vânzătorul a cunoscut sau nu cauza evicţiunii;
c. viaţa şi sănătatea unei persoane;
d. capacitatea de administrare.
Ans.b
15. Obligaţia de garanţie contra viciilor lucrului vândut există şi în cazul:

În ce cazuri există obligaţia de garanţie contra viciilor lucrului vândut? 31.
a. în care viciul nu exista în momentul transferului dreptului de proprietate, dar se iveşte înainte de predarea
lucrului vândut;
b. vânzării prin licitaţie publică făcută prin intermediul justiţiei;
c. în care, într-un contract de vânzare de drepturi succesorale, vânzătorul s-a obligat să garanteze
conţinutul universalităţii.
d. in care cumpărătorul descoperă după încheierea contractului că, deşi a contractat pentru o clădire din
cărămida, aceasta este din lemn.
Ans.c
16. Pentru a opera imediat (automat) transferul dreptului de proprietate din momentul încheierii
contractului de vânzare-cuinpărare, se cere îndeplinirea următoarelor condiţii:
Ce condiţii se cer îndeplinite pentru a opera imediat (automat) transferul dreptului de proprietate
din momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare? 2.
a. vânzătorul trebuie să fie un non dominus;
b. trebuie să fie vorba de bunuri individual determinate;
c. trebuie ca obiectul contractului să fie o universalitate juridică.
d. trebuie ca părţile să fi inserat o condiţie rezolutorie.
Ans.b
17. In cazul obligaţiei vânzătorului de garanţie contra viciilor lucrului vândut:

Cum funcţionează obligaţia vânzătorului de garanţie contra viciilor lucrului vândut? 32.
a. dacă cumpărătorul a înstrăinat lucrul vândut, acţiunea redhibitorie nu poate fi exercitată către subdobânditor;
b. dacă vânzătorul nu a cunoscut viciul lucrului vândut, el poate fi obligat numai la restituirea preţului şi a
cheltuielilor vânzării;
c. dacă lucrul vândut a pierit fin cauza viciilor, vânzătorul este obligat, în toate cazurile, şi la plata daunelor-
interese.
d. vânzătorul răspunde dacă viciile nu au fost cunoscute de cumpărător datorită lipsei de experienţă a acestuia,
deşi un om prudent şi diligent le-ar fi descoperit.
Ans.b
.
18. Acţiunea în rezoluţiunea vânzării unui imobil pentru neplata preţului:
Care este regimul juridic al acţiunii în rezoluţiunea vânzării unui imobil pentru neplata preţului? 38.
a. este calificată de lege ca fiind o acţiune reală;
b. nu poate fi admisă dacă neachitarea preţului este doar parţială;
c. poate fi exercitată numai după ce s-a cerut executarea silită în natură a obligaţiei de plată a preţului.
d. poate fi opusa terţului dobânditor de drepturi reale înscrise in cartea funciară.
Ans.a,c
19. în materia contractului de vânzare-cumpărare:

În contractul de vânzare-cumpărare, când se consideră ca plata este portabilă? 40. Ans: a
a. obligaţia de predare a lucrului vândut este, în lipsă de stipulaţie contrară şi dacă lucrul nu poate fi
localizat, portabilă;
b.transmiterea proprietăţii nu este de esenţa, ci numai de natura contractului;
c.cheltuielile vânzării sunt suportate, în lipsă de stipulaţie contrară, de ambele părţi în mod egal.
d. este permisă clauza prin care este interzisă înstrăinarea bunului transmis minorului până la majoratul
lui.
Ans.a,d
20. Obligaţia de transmitere a dreptului de proprietate ca urmare a încheierii unui contract de vânzare-
cumpărare este o obligaţie:
Ce fel de obligaţie este obligaţia de transmitere a dreptului de proprietate ca urmare a încheierii
unui contract de vânzare-cumpărare? 4.
a. de a da;
b.de a face;
c.de diligenta sau prudenta
d.morala
ans.a
21. Clauzele îndoielnice ale contractului de vânzare-cumpărare se interpretează în favoarea:

În favoarea cui se interpretează clauzele îndoielnice ale contractului de vânzare-cumpărare? 24.
a. debitorului;
b. vânzătorului;
c. cumpărătorului.
d. ambelor părţi.
Ans.c
22. Pentru a fi nulă absolut, o vânzare sub condiţie rezolutorie trebuie:

a. să prevadă restituirea lucrului către vânzător într-un anumit termen;
b. să prevadă posibilitatea vânzătorului de a relua lucrul vândut, restituind preţul şi cheltuielile făcute de
cumpărător, reluarea operând cu efect retroactiv atât împotriva cumpărătorului, cât şi asupra terţilor
dobânditori ai lucrului, fructele percepute râmând cumpărătorului;
c. sa prevadă cântărirea, măsurarea, numărarea lucrului vândut.
d. trebuie încheiat cu un minor între 14 şi 18.
Ans.b
23. Sunt incapabili absolut de a primi donaţii:

Ce persoane sunt incapabile absolut de a primi donaţii? 53.
a. doctorii şi farmaciştii;
b. preoţii;
c. persoanele neconcepute.
d. ascendenţii şi descendenţii.
Ans.c
.
24. Donaţiile indirecte:
Care este regimul juridic al donaţiilor indirecte? 54.
a. trebuie acceptate printr-un act separat;
b. trebuie să respecte condiţiile de fond pentru donaţii;
c. nu trebuie să respecte condiţiile de formă pentru donaţii.
d. nu reprezintă o derogare de la condiţiile de formă ale donaţiilor.
Ans.c
25. Irevocabilitatea de gradul II priveşte:

Ce presupune în cazul donaţiilor irevocabilitatea de gradul II ? 55.
a. efectele contractului de donaţie;
b. condiţiile de valabilitate pentru formarea contractului de donaţie;
c. numai condiţiile de anulabilitate ale contractului.
d. condiţiile de opozabilitate a contractului de donaţie.
Ans.b
26. Donaţiile făcute unor minori sau interzişi pot fi acceptate:

Cine poate accepta donaţiile făcute unor minori sau interzişi? 56.
a. de tutore;
b. de părinţi;
c. de ceilalţi ascendenţi ai minorului sau interzisului, chiar dacă părinţii ar fi în viaţă şi ar refuza să
accepte donaţia.
d. de orice ruda in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv a minorului.
Ans.a,b,c
27. Donaţia deghizată apare atunci când:

Când apare donaţia deghizată? 57.
a. actul public este un act cu titlu oneros;
b. actul public este un contract cu titlu gratuit;
c. actul public este o liberalitate.
d. actul public este dezinteresat.
Ans.a
28. Donaţia indirectă este un act juridic încheiat cu intenţia:

Care este intenţia cu care trebuie încheiat un act juridic pentru a fi calificat donaţie indirectă? 58.
a.de a transmite un drept de proprietate cu titlu oneros;
b. de a face o liberalitate pe calea unui act juridic altul decât contractul de donaţie;
c.de a face un act dezinteresat.
d.de a ocoli condiţiile de fond pentru donaţii.
Ans.b
29. Darul manual presupune două elemente:

Care sunt cele două elemente pe care le presupune darul manual? 59.
a. predarea bunului imobil şi publicitatea imobiliară;
b. predarea bunului mobil şi publicitatea imobiliară;
c. acordul de voinţă pentru a transmite şi dobândi un drept cu titlu gratuit şi tradiţiunea bunului.
d. acordul de voinţă pentru a transmite şi dobândi un drept cu titlu gratuit şi întocmirea unui înscris autentic.
Ans.c
30. Revocare pentru ingratitudine se realizează atunci când:

Când operează revocare pentru ingratitudine? 60.
a. donatarul a atentat la viaţa donatorului;
b. donatorul este incapabil;
c. donatorul a predecedat donatarului.
d. donatarul l-a accidentat grav din culpa pe donator. Ans.a
31. Donatorul este obligat:

Care sunt obligaţiile donatorului? 61.
a. să predea lucrul potrivit clauzelor stabilite şi să îl păstreze până la predare;
b.să predea lucrul într-o stare corespunzătoare destinaţiei pentru care a fost dăruit;
c.să efectueze reparaţiile necesare înainte de predarea lucrului.
d.sa garanteze pentru evicţiune peste limita sarcinii.
Ans.a
32. Acţiunea în revocare pentru ingratitudine poate fi introdusă, după apariţia cauzei de revocare, în
termen de:
În ce termen poate fi introdusă acţiunea în revocare pentru ingratitudine, după apariţia cauzei de
revocare? 62.
a. 6 luni;
b. un an;
c. 3 ani.
d. 30 ani.
Ans.b
33. Revocarea pentru survenienţă de copil:

Când intervine revocarea donaţiei pentru survenienţă de copil? 63.
a.nu intervine dacă donatorul avea un copil adoptat şi ulterior, după donaţie, i se naşte un copil;
b. intervine chiar dacă copilul se naşte după moartea donatorului;
c.intervine şi când copilul donatorului a fost conceput la momentul donaţiei.
d.nu intervine dacă donatarul a intrat in posesia bunurilor dăruite şi a fost lăsat în posesia acelor lucruri şi după
naşterea fiului donatorului.
Ans.b
34. In cazul donaţiilor, statul estimativ:

Care este, în cazul donaţiilor, regimul juridic al statul estimativ? 64.
a. poate fi întocmit şi printr-un înscris sub semnătură privată, semnat însă de ambele părţi;
b. atrage sancţiunea nulităţii relative dacă nu este întocmit;
c. reprezintă o descriere şi o evaluare cel puţin globală a bunurilor mobile corporale sau incorporale
dăruite.
d. este obligatoriu atât pentru bunurile mobile dăruite, cât şi pentru cele imobile.
Ans.c
35. Revocarea donaţiei se face obligatoriu pe cale judiciară:

În ce situaţii revocarea donaţiei se face obligatoriu pe cale judiciară? 65.
a. în cazul neexecutării obligaţiilor;
b. în cazul survenienţei de copil;
c. în cazul ingratitudinii.
d. in cazul donaţiilor dintre soţi.
Ans.a,c
36. între absenţi, donaţia este valabilă în condiţiile:

Ce condiţii trebuie să fie îndeplinite pentru ca donaţia încheiată între absenţi să fie valabilă? 66.
a. oferta de a dărui este făcută în formă autentică;
b. acceptarea este făcută în formă autentică;
c. acceptarea prin înscris separat să aibă loc în timpul vieţii donatorului.
d.acceptarea sa fie ratificata şi de moştenitorii donatorului.
Ans.a,b,c
.
37. Constituie forme de realizare a unor donaţii indirecte:
Care sunt formele de realizare a unor donaţii indirecte? 67.
a. renunţarea la un drept;
b. remiterea de datorie;
c.toate actele făcute cu intenţia de a gratifica.
d.promisiunea publica de recompensa.
Ans.a,b
38. Sunt clauze compatibile cu principiul irevocabilităţii donaţiei:
Ce clauze sunt compatibile cu principiul irevocabilităţii donaţiei? 68.
a.plata unor datorii viitoare;
b.donaţia afectată de orice condiţie;
c. donaţia afectată de un termen.
d.substituţiile fideicomisare.
Ans.c
39. Revocabilitatea donaţiei între soţi:

Care este regimul juridic al revocabilităţii donaţiei între soţi? 69.
a.nu este permisă;
b. este o excepţie de la principiul irevocabilităţii;
c.este valabilă numai dacă este independentă de voinţa donatorului.
d.presupune un motiv de ingratitudine.
Ans.b
40. Remiterea de datorie este:

Care este natura juridică a remiterii de datorie? 70.
a. o donaţie simulată,
b. o donaţie cu sarcini;
c. o donaţie indirectă.
d. o stipulaţie pentru altul.
Ans.c
41. Acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine:

a. are caracter strict personal;
b. poate fi exercitată şi de creditorii donatorului, pe calea acţiunii oblice;
c. poate fi exercitată de moştenitorii donatorului oricând.
d. este supusa termenului de prescripţie general in materia drepturilor reale.
Ans.a
42. Când donaţia se încheie între absenţi:

Ce condiţii trebuie să îndeplinească pentru a fi valabilă oferta de donaţie între absenţi? 71.
a. oferta şi acceptarea se fac în formă autentică;
b. numai oferta se face în formă autentică;
c. numai acceptarea se face în formă autentică.
d. oferta se face ia forma autentica, iar acceptarea prin înscris sub semnătură privată, cu data certa.
Ans.a
43. Revocarea donaţiei pentru survenienţă de copil:

Când operează revocarea donaţiei pentru survenienţă de copil? 72.
a. operează dacă donatorului i se naşte un copil chiar şi după moartea sa;
b. operează dacă donatorul adoptă un copil după încheierea contractului;
c. operează dacă donatorul se căsătoreşte după încheierea contractului.
d. nu intervine dacă, în momentul încheierii contractului de donaţie, donatorul avea un copil conceput şi acesta se
naşte.
Ans.a
44. Acţiunea în revocarea donaţiei pentru survenienţă de copil se prescrie în:

În cât timp se prescrie acţiunea în revocarea donaţiei pentru survenienţă de copil? 73.
a. 1 an de la naşterea copilului;
b. 3 ani de la naşterea copilului;
c. 30 de ani de la naşterea copilului.
d. 10 ani de la naşterea copilului.
Ans.c
45. Obiectul contractului de locaţiune poate fi:

102. Care este obiectul contractului de locatiune?
a. orice fel de bun din domeniul public;
b. orice fel de bun, mai puţin cele care formează obiectul dreptului de proprietate industrială;
c. orice fel de bun imobil proprietate privată.
d. orice fel de consumptibil, dacă contractul se încheie cu titlu gratuit.
Ans.c
46. Locatarul:
120. Care sunt obligaţiile locatarului?
a. trebuie să întrebuinţeze lucrul închiriat ca un bun proprietar, răspunzând de culpa levis in abstracto;
b.trebuie să suporte pe o perioadă de maxim 40 de zile restrângerile dreptului său în cazul în care locatorul este
obligat de împrejurări să execute reparaţii urgente, chiar dacă prin aceste reparaţii locatarul şi familia sa s-ar afla în
neputinţă de a locui o perioadă de 15 zile;
c. răspunde de stricăciunile şi pierderile provocate de persoanele familiei sale sau de sublocatari.
d. răspunde de deteriorarea lucrului, inclusiv de cea datorata vechimii.
Ans.a,c
47. Prin tacita relocatiune:

103. Care sunt efectele tacitei relocatiuni?
a. se prelungesc efectele locaţiunii pe aceeaşi durată;
b. nu se prelungesc efectele locaţiunii;
c. se prelungesc efectele locaţiunii dacă nu a fost anunţat concediul.
d. se modifica şi cuantumul chiriei.
Ans.c
48. Locatorul:
104. Care sunt obligatiile locatorului?
a. trebuie să predea locatarului lucrul într-o stare corespunzătoare destinaţiei în vederea căreia a fost
închiriat, afară de cazul în care părţile au prevăzut altfel;
b. datorează garanţie numai pentru viciile ascunse ale lucrului care provin din cauze anterioare încheierii
contractului de locaţiune;
c. răspunde pentru viciile ascunse ale lucrului numai dacă se face dovada că, în momentul încheierii contractului
de locaţiune, cunoştea existenţa lor.
d. răspunde pentru viciile ascunse ale lucrului existente anterior contractului de locaţiune.
Ans.a
49. Sublocaţiunea este permisă dacă:

105. În ce conditii este permisă sublocatiunea?
a. există clauză expresă în contractul de locaţiune;
b. nu contravine clauzelor contractului principal;
c. este încheiată în formă autentică.
d. este acceptata de către locator.
Ans.b
50. Pentru opozabilitate, cesiunea locaţiunii trebuie să fie:

106. Ce conditii trebuie sa fie indeplinite pentru opozabilitatea cesiunii locatiunii?
a. notificată locatorului;
b. acceptată de locatar;
c. recunoscută de terţi.
d. înscrisă în cartea funciară dacă locaţiunea are o perioada mai mare de 2 ani.
Ans.a
51. Locaţiunea este un contract:

a. consensual;
b. constitutiv de drepturi reale;
c. intuitu personae.
d. real.
Ans.a
52. Procura, ca negotium, reprezintă:

137. Ce reprezintă procura, ca negotium?
a. înscrisul în care se enumera actele juridice ce urmează să se încheie de către mandatar;
b. actul juridic unilateral ce exprimă oferta de mandat;
c. actul juridic bilateral ce exprimă oferta de mandat şi acceptarea acestei.
d. oferta de mandat şi acceptarea ei.
Ans.b
53. Cesiune contractului de locaţiune:

113. Ce este cesiunea contractului de locatiune?
a. este posibilă numai dacă în contractul de locaţiune s-a prevăzut în mod expres dreptul locatarului de a
subînchiria ori de a cesiona contractul;
b. permite cesionarului să îl acţioneze în judecată pe locator numai prin intermediul acţiunii oblice;
c. constituie o înstrăinare a dreptului de folosinţă al locatarului către un terţ.
d. poate fi numai totala.
Ans.c
54. Tacita relocaţiune înseamnă:

108. Ce înseamnă tacita relocatiune?
a. încheierea unui nou contract de locaţiune;
b. plata în continuare a chiriei;
c. rămânerea locatarului în folosinţa lucrului după expirarea termenului şi fără ca locatorul să-1 împiedice
pe locatar.
d. modificarea clauzelor contractului iniţial.
Ans.c
55. Denunţarea (concediul) unui contract de locaţiune pe durată determinată:

Ce condiţii trebuie să îndeplinească denunţarea (concediul) unui contract de locaţiune pe durată determinată? 109.
a. este lipsită de eficacitate dacă nu a fost stipulată de părţi sau prevăzută expres de lege;
b. este, în toate cazurile, nulă dacă nu a fost făcută cu respectarea termenului de preaviz;
c.este un act juridic bilateral.
d.nu produce efecte dacă cealaltă parte refuză primirea înştiinţării de denunţare făcută prin intermediul
executorului judecătoresc.
Ans.a
.
56. Termenul de preaviz la încetarea locaţiunii este:
Care este natura juridică a termenului de preaviz la încetarea locaţiunii? 110.
a. legal;
b. convenţional;
c. lăsat exclusiv la aprecierea instanţei.
d. lăsat la aprecierea unui terţ.
Ans.b
57. Tacita relocaţiune:

111. Cum operează tacita relocatiune?
a.operează atunci când durata contractului de locaţiune nu a fost determinată de părţi sau lege;
b.nu poate fi exclusă printr-o clauză contractuală expresă;
c. nu operează atunci când locatorul a notificat concediul locatarului, dar acesta din urmă a continuat să
folosească lucrul după expirarea termenului prevăzut în contract.
d.nu presupune reînnoirea garanţiilor în mod expres.
Ans.c
58. în mandatul oneros, mandantul trebuie să aibă capacitate deplină dacă:

138. În mandatul oneros, când se cere ca mandantul să aibă capacitate deplină?
a. mandatarul urmează să încheie acte de dispoziţie;
b. mandatarul urmează să încheie acte de administrare;
c. pentru orice act.
d. mandatarul urmează să încheie acte de conservare.
Ans.c
59. Contractul de mandat este un contract:

139. Care sunt caracterele juridice ale contractului de mandat?
a. intuitu personae;
b. solemn, afară de excepţiile prevăzute de lege;
c. real.
d. constitutiv de drepturi reale.
Ans.a
60. Regula simetriei formei implică:

140. Ce implică regula simetriei formei în contractul de mandat?
a. concordanţa de interese între mandatar şi mandant;
b. identitatea între forma procurii şi forma actului juridic ce urmează să fie încheiat;
c. identitatea între mandatul tacit şi cel aparent.
d. mandatul trebuie să fie expres şi constatat întotdeauna pi inlr-un înscris, pentru a fi valabil.
Ans.b
61. Mandatul este tacit atunci când: (141)

Când mandatul este tacit? 141.
a. legea nu cere forma autentică pentru contractul de mandat;
b. acesta rezultă din împrejurări de fapt ce fac neîndoielnică intentia părţilor;
c. mandatarul urmează să cumpere un teren.
d. mandatarul este interesat la îndeplinirea mandatului fiindcă de aici are dreptul la remuneraţie.
Ans.b
62. Mandatarul:
a. trebuie să aibă capacitate de exerciţiu deplină;
b. nu poate renunţa unilateral la mandat;
c. este îndreptăţit să solicite obligarea mandantului la plata cheltuielilor făcute pentru executarea mandatului
numai dacă a fost încheiat actul juridic pentru care s-a dat mandatul.
d. este obligat să plătească dobânzi pentru sumele de bani iliniase din cele primite de la mandant pentru
executarea mandatului,din ziua in care,incheiand executarea mandatului,i-au ramas acele sume
ans.a
63. Mandatarul:
Care sunt obligaţiile mandatarului? 142.
a. datorează dobânzi, în cazul în care a întrebuinţat în interesul său sumele de bani cuvenite mandantului,
din ziua întrebuinţării, fără a fi nevoie de vreo punere în întârziere;
b.nu poate renunţa la mandat în cazul în care mandatul este cu titlu oneros;
c.răspunde de pieirea fortuită a lucrului deţinut în baza mandatului în toate cazurile în care se dovedeşte că l-ar fi
putut salva sacrificând un lucru al său.
d.este obligat să plătească dobânzi pentru sumele de bani, din cele primite de la mandant pentru executarea
mandatului, pe care le-a folosit în interes propriu, din ziua în care i-au fost încredinţate.
Ans.a
64. în materia contractului de mandat:

a. capacitatea mandatarului se apreciază în funcţie de natura actului juridic care urmează a fi încheiat;
b. actele de administrare pot fi încheiate numai în baza unui mandat special;
c. Mandatul este special când este dat pentru un act strict personal al mandantului.
d. în caz de pluralitate de mandatari, aceştia sunt ţinuţi să răspundă fiecare pentru actele încheiate, adică
divizibil.
Ans.d
65. Mandatul conceput în termeni generali dă dreptul mandatarului:

Ce drepturi conferă mandatarului mandatul conceput în termeni generali? 144.
a. să înstrăineze orice bun al mandantului;
b. să se ocupe de toate treburile mandantului;
c. să închirieze apartamentul mandatarului.
d. sa se ocupe de toate treburile mandantului.
Ans.c
66. Mandatul este general când:

Când mandatul este general? 145
a. sunt împuternicite mai multe persoane;
b. împuternicirea nu are limite;
c. se dă pentru o singură operaţiune juridică.
d. când mandatarul este împuternicit să participe la o licitaţie pentru mandant.
Ans.b
67. Mandatul este în interes comun atunci când:

Când mandatul este în interes comun? 146.
a.mandatarul încheie actul care formează obiectul mandatului în schimbul unei remuneraţii;
b.mandatarul încheie actul care formează obiectul mandatului cu o terţă persoană pe care tot el o reprezintă;
c. mandatarul este cointeresat alături de mandant în încheierea actul care formează obiectul mandatului.
d.vizează situaţia în care mandatarul încheie actul juridic cu o terţă persoană pe care tot el o reprezintă.
Ans.c
68. Mandatarul:
172. Care sunt efectele obligaţiei de a da socoteala ce incumbă mandatarului?
a.este obligat să dea în primire mandantului tot ce i s-a predat în puterea mandatului, cu excepţia celor ce nu s-ar fi
cuvenit mandantului;
b. este obligat să plătească dobânzi din ziua întrebuinţării sumelor de bani cuvenite mandantului şi
întrebuinţate de mandatar, chiar fără punere în întârziere;
c.este obligat să plătească dobânzi pentru sumele de bani nerestituite mandantului şi neîntrebuinţate de el din
momentul încetării mandatului;
d. este obligat să plătească dobânzi pentru sumele de bani nerestituite mandantului şi întrebuinţate de el,
de la momentul punerii în întârziere, făcută chiar prin notificare.
Ans.b,d
.
69. Obligaţia de a da; socoteală presupune din partea mandatarului:
Ce presupune din partea mandatarului obligaţia de a da socoteală? 148.
a. darea în primire mandantului tot ce i s-a predat în virtutea mandatului pe care 1-a executat;
b.posibilitatea mandatarului de a întrebuinţa în interes propriu banii mandantului fără să fie obligat la dobânzi;
c.posibilitatea de a culege şi întrebuinţa în interes propriu fructele produse de bunurile mandantului.
d.posibilitatea fiecărui mandatar, dacă exista mai mulţi mandatari împuterniciţi pentru aceeaşi operaţiune, de a
executa singur mandatul.
Ans.a
70. Sumele de bani cuvenite mandantului şi întrebuinţate de mandatar în propriul folos produc dobânzi
de la data:
De la ce data sumele de bani cuvenite mandantului şi întrebuinţate de mandatar în propriul folos produc dobânzi? 149.
a. când mandantul a cerut acele sume;
b. întrebuinţării acelor sume de către mandatar;
c. introducerii cererii de chemare în judecată având ca obiect restituirea sumelor respective.
d. pot fi solicitate oricând de către mandant sau succesorii acestuia.
Ans.b
71. Mandatarul răspunde de obligaţiile rezultând din substituirea unei terţe persoane:
Când mandatarul răspunde de obligaţiile rezultând din substituirea unei terţe persoane? 150.
a. dacă , având consimţământul mandantului, şi-a substituit o persoană capabilă;
b. dacă, având consimţământul mandantului, şi-a substituit o persoană solvabilă;
c. dacă nu a avut consimţământul mandantului pentru substituire.
d. când a fost autorizat sa-şi substituie o anume persoana şi el şi-a substituit alta.
Ans.c,d
72. Mandantul trebuie să acopere mandatarului:

Ce cheltuieli trebuie să acopere mandantul mandatarului? 151.
a. toate cheltuielile necesare şi utile generate de îndeplinirea mandatului, precum şi pierderile suferite de
mandatar ocazionate de mandat, pentru care nu i se poate imputa vreo culpă;
b.toate cheltuielile necesare şi utile generate de îndeplinirea mandatului, mai puţin pierderile suferite de mandatar
ocazionate de mandat, pentru care nu i se poate imputa vreo culpă;
c.toate cheltuielile necesare şi utile generate de îndeplinirea mandatului, precum şi pierderile suferite de mandatar
fără legătură cu mandatul, pentru care nu i se poate imputa vreo culpă.
d.dobânzi la sumele avansate de mandatar, dobânzi ce curg in toate cazurile de la data cererii de restituire a
cheltuielilor,cerere formulata de mandatar.
Ans.a
73. Mandantul este obligat pentru actele mandatarului care depăşesc limitele împuternicirii:
Când este obligat mandantul pentru actele mandatarului care depăşesc limitele împuternicirii? 152.
a. dacă au fost consecinţa faptei ilicite a mandatarului;
b. dacă le-a ratificat expres sau tacit;
c. dacă procura a fost revocată.
d. numai dacă mandatul a fost cu titlu oneros.
Ans.b
74. In caz de deces al mandatarului:

Ce situaţii apar în caz de deces al mandatarului? 153.
a. moştenitorii acestuia pot revoca contractul;
b. moştenitorii acestuia sunt liberi de orice îndatorire faţă de mandant;
c. moştenitorii acestuia trebuie să continue mandatul până la încunoştinţarea mandantului.
d. mandatul încetează, moştenitorii lui nemaiputând efectua nici un act.
Ans.c
.
75. Mandatarul:
a. nu poate face nimic afară din limitele mandatului său;
b. poate face un compromis dacă a fost împuternicit să facă o tranzacţie;
c.răspunde de neîndeplinirea actului juridic ce a făcut obiectul mandatului, chiar dacă a depus toate diligentele;
d. este obligat să termine operaţiunea începută la moartea mandantului, dacă întârzierea ar provoca
daune moştenitorilor mandantului.
Ans.a,b,d
76. Dacă nu urmăreşte frauda la lege, mandatul fără reprezentare este supus regulilor edictate pentru:
Căror reguli este supus mandatul fără reprezentare dacă nu urmăreşte frauda la lege? 154.
a. convenţii, în general;
b. mandat;
c. locaţiune.
d. stipulaţia pentru altul.
Ans.a
77. Contractul de arendare este o varietate a contractului de:
a. vânzare-cumpărare;
b. mandat;
c. locaţiune;
d. antrepriză.
Ans.c
78. Contractul de arendare are următoarele caractere juridice:

a. este un contract unilateral;
b. este un contract sinalagmatic;
c. este un contract cu titlu gratuit;
d. este un contract dezinteresat.
Ans.b
79. Termenul arendării este determinat de:

a. legiuitor;
b. instanţa judecătorească;
c. părţi;
d. terţi.
Ans.c
80. Suportarea riscurilor în materia arendării se stabileşte de către:

a. legiuitor;
b. instanţa judecătorească;
c. debitor;
d. părţile contractante.
Ans.d
81. în materia arendării, moartea uneia dintre părţi:

a. duce la încetarea contractului;
b. nu produce efecte;
c. părţile pot hotărî soarta contractului;
d. duce la schimbarea cuantumului arendei.
Ans.b
.
82. în materia arendării, tacita relocaţiune:
a.operează în temeiul legii;
b. nu operează;
c.operează numai prin hotărâre judecătorească;
d. operează prin acordul părţilor.
Ans.b
83. Contractul de arendare se deosebeşte de contractul de locaţiune prin:

a. numărul părţilor;
b. dreptul transmis;
c. capacitatea părţilor;
d. condiţiile de formă cerute pentru validitate.
Ans.d
84. Prin antreprenor înţelegem, potrivit Codului Civil:

Ce înţelegem prin antreprenor, potrivit Codului Civil? 177.
a. orice persoană fizică;
b. orice persoană fizică sau juridică;
c. un lucrător, meseriaş, întreprinzător, arhitect;
d. numai o persoană juridică.
Ans.b
85. în ipoteza antreprizei, se plăteşte:

Ce se plăteşte în cazul antreprizei? 178.
a. numai rezultatul muncii antreprenorului, predat clientului;
b. în raport de cantitatea şi calitatea muncii depuse;
c. în funcţie de acordul părţilor;
d. în funcţie de prevederile legale în vigoare la data încheierii contractului.
Ans.a
86. în cazul contractului de antrepriză, între client şi antreprenor se creează:

Ce fel de raport juridic se creează în cazul contractului de antrepriză, între client şi antreprenor? 179.
a. un raport de prepuşenie;
b. un raport de subordonare convenţională:
c. raporturi de independenţă juridică.
Ans.c
87. Antreprenorul trebuie să aibă:

Ce condiţii referitoare la capacitate trebuie să îndeplinească antreprenorul? 180.
a.întotdeauna capacitatea de a face acte de administrare ;
b. întotdeauna capacitatea de a face acte de dispoziţie;
c.capacitatea de încheia fie acte de administrare, fie acte de dispoziţie;
d.capacitate de exerciţiu restrânsă.
Ans.b
88. Odată cu recepţia lucrării, clientul:

Care sunt obligaşiile clientului odată cu recepţia lucrării? 181.
a. nu are nici o obligaţie;
b. trebuie să plătească preţul, dacă nu există convenţie contrară;
c. nu mai suportă riscul pieirii fortuite a lucrului;
d. poate cere o reducere de preţ.
Ans.b
89. Răspunderea antreprenorului pentru vicii:

Când operează răspunderea antreprenorului pentru vicii? 182.
a. operează numai pentru viciile ascunse ale lucrării şi materialelor procurate de el;
b.nu operează pentru viciile ascunse ale lucrării şi materialelor procurate de el;
c.este antrenată pentru viciile aparente şi după recepţia lucrării fără rezerve şi obiecţii din partea clientului;
d.nu intervine în nici un caz.
Ans.a
90. Subantrepriza în construcţii:

Care este regimul juridic al subantreprizei în construcţii? 183.
a. este permisă ori de câte ori în contractul de antrepriză nu i se inserată o clauză contrară;
b.dă clientului dreptul la o acţiune contractuală împotriva subantreprenorilor;
c.antrenează răspunderea antreprenorului ca şi comitent pentru faptele ilicite ale subantreprenorilor;
d.antrenează răspunderea clientului ca şi comitent pentru luptele ilicite ale subantreprenorilor
ans.a
91. Dacă preţul lucrării s-a stabilit pe baza unui deviz:

Ce reguli urmează preţul lucrării stabilit pe baza unui deviz în contractul de antrepriză? 184.
a. se poate modifica numai dacă s-a mărit preţul muncii;
b. se poate modifica numai dacă s-a mărit preţul materialelor;
c. se poate modifica după preţul materialelor şi/sau al muncii;
d. nu se poate modifica niciodată.
Ans.c
92. Contractul de comodat:
a. este consensual;
b. este real;
c. este unilateral;
d. este de adeziune.
Ans.b
93. Obiectul împrumutului de folosinţă poate consta din:

a. orice bun mobil sau imobil nefungibil;
b. orice bun mobil sau imobil fungibil;
c. numai bunuri mobile nefungibile;
d. numai bunuri mobile fungibile.
Ans.a
94. Comodatarul este obligat:

a. să folosească lucrul potrivit destinaţiei;
b.să facă cheltuieli voluptuarii cu lucrul;
c.să restituie, la scadenţă, un echivalent al lucrului împrumutat;
d.să transmită lucrul oricărei persoane care ar avea o trebuinţă asemănătoare cu cea pentru care 1-a primit.
Ans.a
95. Comodatarul este răspunzător:

a. dacă lucrul împrumutat s-a deteriorat prin folosirea lui de către o terţă persoană căreia i 1-a
încredinţat cu orice titlu;
b. chiar dacă deteriorarea lucrului este consecinţa folosirii potrivit destinaţiei şi fără culpă din partea sa;
c. chiar dacă deteriorarea lucrului s-a produs din caz fortuit;
d. nu este răspunzător în nici o situaţie.
Ans.a
96. în cazul contractului de împrumut:

a. împrumutătorul nu poate să ceară lucrul împrumutat mai înainte de termen;
b. împrumutătorul poate, mai înainte de termen, să ceară lucrul împrumutat, dacă ar cădea într-o trebuinţă mare şi
neprevăzută de acel lucru;
c. dacă s-a stipulat că împrumutatul va plăti când va putea sau când va avea mijloace, judecătorul poate
oferi un termen de plată, după împrejurări;
d. părţile pot prevedea ca moment al restituirii un termen suspensiv incert.
Ans.a,c,d
97. în cazul împrumutului cu dobândă:

a.dacă împrumutătorul eliberează o chitanţă pentru plata parţială a capitalului datorat, suma plătită se impută cu
precădere asupra dobânzilor datorate pentru întregul capital;
b. în ipoteza prevăzută mai sus se prezumă absolut plaţii dobânzii aferente părţii din capitalul achitat;
c. dacă împrumutătorul eliberează o chitanţă pentru primirea unei părţi din datorie, suma plătită se
impută cu întâietate asupra dobânzilor;
d.dacă împrumutătorul eliberează o chitanţă pentru primirea unei părţi din datorie, suma plătită se impută cu
întâietate asupra capitalului respectiv.
Ans.b,c
98. Dreptul de retenţie al comodatarului se naşte pentru:

a.compensarea unei creanţe anterioare împrumutului de folosinţă ce o are împotriva comodantului;
b. plata cheltuielilor extraordinare, necesare şi urgente făcute pentru conservarea lucrului;
c. plata tuturor cheltuielilor făcute cu lucrul;
d.plata cheltuielilor făcute în folosirea lucrului.
Ans.b
99. Comodantul poate cere restituirea lucrului:
a.înainte de împlinirea termenului stipulat;
b. după îndestularea trebuinţelor comodatarului, dacă nu s-a pn-văzut un termen;
c . numai printr-o acţiune în revendicare;
d. numai printr-o acţiune nepatrimonială.
Ans.b
100. Obiectul împrumutului de consumaţie este format din:

a. bunuri imobile prin determinarea legii;
b. bunuri individual determinate;
c. bunuri fungibile şi consumptibile;
d. bunuri nefungibile şi consumptibile.
Ans.c
101. La scadenţă, împrumutatul:

a. trebuie să restituie lucruri de acelaşi gen, în aceeaşi cantitate şi de aceeaşi calitate;
b.se poate libera predând împrumutătorului orice bun;
c . se poate libera predând împrumutătorului un bun superior ca valoare celui împrumutat;
d.se poate libera predând împrumutătorului un bun inferior c a valoare celui împrumutat.
102. în cazul împrumutului cu termen, prescripţia începe să curgă:

a. la data naşterii raportului juridic;
b. la expirarea termenului;
c. după satisfacerea trebuinţelor împrumutatului;
d. la data stabilită de părţi în contract.
103. Dacă împrumutatul este în imposibilitate de a restitui lucrul:

a. se aplică principiul genera non pereunt;
b. nu datorează despăgubiri;
c. se face vinovat de infracţiunea de abuz de încredere;
d. va face plata în bani după valoarea pe care o au lucrurile la termenul şi în locul unde trebuia să se facă
restituirea.
.
104. Răspunderea împrumutătorului poate fi angajată:
a. numai contractual, pentru viciile ascunse ;
b. numai delictual, pentru viciile ascunse;
c. atât contractual, cât şi delictual;
d. nu se antrenează în nici o situaţie.
105. în cazul împrumutului cu dobândă se aplică:

a. principiul nominalismului monetar;
b. dobânda la dobândă;
c. perceperea anticipată a dobânzilor;
d. convenţia părţilor.
106. între societăţile comerciale A şi B s-a încheiat un contract de împrumut a unei combine frigorifice. în
perioada termenului de împrumut, reprezentantul societăţii B înstrăinează acest bun persoanei fizice C, fără a
avea consimţământul lui A. Au valoare de adevăr afirmaţiile:
a. reprezentantul lui B a săvârşit infracţiunea de abuz de încredere, prevăzută de art. 213 C. pen;
b. A poate introduce acţiune în revendicare împotriva lui li;
c. C este obligat să îi restituie lui A bunul în te meiul contractului de împrumut;;
d. A poate solicita restituirea bunului de la B, în temeiul contractului de împrumut.
107. Dacă la scadenţă împrumutatul este în imposibilitate de a restitui bunuri de aceeaşi natură:
a. el va plăti valoarea lor calculată după timpul şi locul in care urma să se facă restituirea;
b. el va plăti valoarea lor calculată la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, în cazul în
care în contract nu era determinat nici momentul, nici locul plăţii;
c. el va plăti valoarea lor din momentul şi în locul încheierii contractului, dacă nu se determinase nici
momentul, nici locul plăţii;
d. el va plăti valoarea lor din momentul şi în locul încheierii contractului, chiar dacă se determinase nici
momentul, nici locul plăţii;
108. Dacă comodatarul nu întrebuinţează lucrul potrivit destinaţiei determinată prin natura lui sau prin
contract, atunci:
a. poate fi obligat să plătească despăgubiri;
b. comodantul poate cere rezilierea contractului;
c. comodatarul suportă riscul lucrului chiar din caz fortuit;
d.comodatarul suportă riscul lucrului provenit din ca/ de forţă majoră.
109. Din contractul de depozit se nasc:

a. raporturi juridice reale;
b. raporturi juridice obligaţionale;
c. raporturi juridice mixte;
d. nu apar raporturi juridice.
110. Constituie caractere juridice ale contractului de lepozit:

a. este un contract real;
b. poate fi numai cu titlu oneros;
c. este o liberalitate;
d. este, de regulă, un contract unilateral.
111. Spre deosebire de antreprenor, depozitarul se obligă:

a. să efectueze anumite lucrări la lucrul depozitat;
b. să păstreze lucrul o anumită perioadă;
c. să folosească lucrul conform destinaţiei;
d. să aducă îmbunătăţiri lucrului depozitat.
112. Constituie variante ale depozitului propriu-zis:

a. depozitul obişnuit;
b. depozitul necesar;
c. depozitul neregulat.
d. sechestrul.
113. Poate constitui obiect al contractului de depozit:

a. un lucrul mobil corporal;
b. un lucru individual determinat;
c. o creanţă constatată prin titlu la purtător;
d. un lucru determinat generic.
114. Depozitarul trebuie să se îngrijească de paza lucrului depozitat:

a. cu mai multă grijă decât de lucrurile proprii;
b. cu aceeaşi grijă ca de propriul lucru;
c. şi în caz de forţă majoră;
d. cu diligenta unui bun proprietar.
115. Potrivit Codului Civil, hotelierul răspunde pentru furtul sau stricăciunea totală sau parţială a
lucrului călătorului:
a. dacă furtul s-a săvârşit de prepuşii hotelului, chiar dacă au acţionat cu „mână armată";
b. dacă furtul a fost săvârşit de străini, chiar dacă aceştia nu locuiesc în hotel şi chiar dacă au acţionat „cu mână
armată sau în all fel, cu forţă majoră";
c. dacă furtul sau stricăciunea a fost făcută de străini, indiferent dacă aceştia au fost cazaţi în hotel sau
identificaţi, dar numai dacă aceştia nu au acţionat „cu mână armată sau în alt fel, cu forţă majoră";
d. ca şi în cazul depozitului obişnuit cu titlu gratuit.
116. Depozitarul poate să invoce ca teniei al refuzului de restituire:

a. novaţia;
b. compensaţia;
c. darea în plată;
d. dreptul de retenţie.
117. Este asimilat depozitului necesar:

a. depunerea unor sume de bani la instituţiile bancare;
b. depozitul unor bunuri nefungibile;
c. depozitul unor titluri la purtător;
d. depozitul bunurilor aduse de pacienţi în staţiunile baleneo-climaterice.
118. Depozitul neregulat are ca obiect:

a. bunuri frugifere şi indivizibile;
b. bunuri fungibile şi consumptibile;
c. bunuri nefungibile şi neconsumptibile;
d. bunuri fungibile şi neconsumptibile.
119. Culpa depozitarului se aplică cu mai mare rigoare, după tipul abstract al omului prudent şi diligent,
în următoarele cazuri:
a. când depozitul este cu plată;
b. când depozitul s-a făcut în interesul depozitarului;
c. dacă s-a stipulat expres în contract ca depozitarul să răspundă pentru orice culpă:
d. când iniţiativa contractului a fost luată de depozitar.
120. Inserarea unui termen de restituire într-un contract ce are ca obiect o sumă de bani conduce la
calificarea contractului drept:
a. depozit;
c. mandat;
b. împrumut de folosinţă;
d. împrumut de consumaţie.
121. Depozitarul poate restitui lucrul depozitat:

a. deponentului;
b. aceluia în al cărui nume s-a făcut depozitul;
c. persoanei desemnate pentru caz de moarte a deponentului.
d. persoanei arătate spre a primi lucrul depozitat.
122. Depozitarul:
a. trebuie să restituie fructele produse de lucrul depozitat şi culese de el;
b. trebuie să plătească dobânzi pentru banii ce i s-au depozitat;
c. trebuie să plătească dobânzi pentru banii ce i s-au depozitat numai din ziua în care a fost pus în
întârziere pentru restituire;
d. poate refuza restituirea lucrului depozitat până la plata integrală a sumelor la care are dreptul din
cauza depozitului
123. Contractul de societate presupune:

a. consimţământul părţilor în vederea constituirii societăţii;
b. asocierea a două sau mai multe persoane pentru i iinipă rărea unui bun în coproprietate;
c. asocierea unor persoane pentru a participa la o competiţie sportivavă;
d. asocierea unor persoane pentru a participa la o competiţie Hilislică.
124. Caracterul civil al contractului de societate presupune:
a. dobândirea de personalitate juridică;
b. litigiile cu privire la societate se judecă la instanţa de i miU-neios;
c. societate civilă nu poate fi supusă reorganizării şi lichidării |u»li» laie potrivit Legii nr. 64/1995;
d. societatea civilă nu urmează dreptul comun în materie.
125. Contractul de societate se poate încheia:

a de către meseriaşi în vederea exercitării în comun a meseriei
b.de către client cu un meseriaş pentru construcţia unei case sau mai multe apartamente;
c. de către o persoană fizică cu mai multe instituţii bancare în ideea obţinerii unui credit ipotecar;
d. de către mai multe societăţi comerciale care au acelaşi obiect de activitate.
126. Aportul social poate consta în:

a . exclusivitate din bunuri neconsumptibile;
b. numai în bunuri egale ca valoare;
c. bunuri inegale ca valoare;
d. exclusiv bunuri corporale.
127. Prestaţiile în muncă aduse ca aport în societate trebuie să constea în:

a.activitatea comună desfăşurată în cadrul administrării treburilor societăţii;
b. acte şi fapte care depăşesc cadrul activităţii comune obişnuite şi care sunt de natură să aducă foloase
societăţii în virtutea profesiei asociatului respectiv;
c.serviciile prestate pentru societate de terţii angajaţi în acest sens;
d.acte de comerţ de natură sa crească capitalul societăţii.
128. Dacă durata societăţii nu este determinată prin convenţia părţilor, se prezumă ca a fost contractată:
a. pe termen nelimitat;
b. pe 5 ani;
c. pe 10 ani;
d. pe 30 ani.
129. Asociatul răspunde faţă de societate:

a. numai pentru pagubele provocate cu intenţie;
b. pentru toate daunele provocate culpabil;
c. numai pentru faptele juridice ilicite.
130. Dacă asociaţii nu au prevăzut modul de administrare a societăţii:

a. un asociat nu poate folosi lucrurile societăţii fără acordul celorlalţi;
b. actele de dispoziţie trebuie făcute pe baza unui mandat general;
c. se prezumă că asociaţii şi-au dat mandat reciproc de administrare;
d. nu se antrenează răspunderea asociaţilor pentru acte sau fapte ce prejudiciază societatea.
131. Dacă aportul social promis de un anumit asociat, în cadrul unui contract de societate civilă, constă
într-o sumă de bani şi aceasta nu este depusă la termen:
a. capitalul respectiv este de drept producător de dobânzi din ziua scadenţei, fără a fi necesară vreo
punere în întârziere;
b. capitalul respectiv nu este producător de dobânzi;
c. capitalul respectiv este de drept producător de dobânzi de la data scadenţei, dar numai dacă asociatul respectiv
a fost pus în întârziere;
d. asociatul debitor, în afară de dobânzile pentru întârziere, poate fi obligat şi la plata despăgubirilor.
132. Constituie cazuri de încetare a contractului de societate:

a. denunţarea unilaterală a contractului de către un asociat, în cazul societăţilor constituite pe termen
nedeterminat;
b. rezoluţi unea contractului la cererea unuia dintre asociaţi pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor asumate
de un asociat;
c. denunţarea unilaterală a contractului de către un asociat, în cazul societăţilor constituite pe termen
determinat;
d. neînţelegerile grave dintre asociaţi.
133. Riscul asigurat trebuie să fie:

a. un eveniment viitor, posibil şi incert;
b. un eveniment viitor şi sigur ca realizare;
c. un eveniment imposibil ca realizare;
d. un eveniment viitor, imposibil ca realizare.
134. Obiectul contractului de asigurare este:

a. obligaţiile părţilor privind plata primei de asigurare şi indemnizaţia de asigurare;
b.bunurile unei persoane;
d.există şi când, după vânzarea, dar înainte de înscrierea în cartea funciară, vânzătorul constituie o ipoteca asupra
imobilului şi creditorul ipotecar trece la realizarea garanţiei.
135. Suma asigurată este limitată pentru:

a. asigurările de deces;
b. asigurările de bunuri;
c. asigurările de viaţă;
d. asigurările de invalidate.
.
136. Principiul indivizibilităţii primei de asigurare înseamnă că:
a. prima de asigurare se plăteşte printr-o singură prestaţie;
b. prima de asigurare se plăteşte prin mai multe prestaţii;
c.cuantumul primei se recalculează dacă asigurarea încetează înainte de expirarea intervalului de timp avut în
vedere;
d. cuantumul primei nu se recalculează chiar dacă asigurarea încetează înainte de expirarea intervalului
de timp avut în vedere.
137. După obiectul asigurării distingem între:

a.asigurări directe, coasigurări, asigurări mutuale şi reasigurări;
b.asigurări facultative şi asigurări obligatorii;
c.asigurări directe şi asigurări indirecte;
d. asigurări de bunuri, asigurări de răspundere civilă şi asigurări de persoane.
138. în cazul coasigurării:

a mai multe persoane sunt expuse unui risc similar;
b.mai multe persoane sunt expuse unor riscuri diferite;
c.indemnizaţia de asigurare poate depăşi valoarea bunului asigurat;
d. fiecare asigurător este obligat la plată proporţional cu suma asigurată , fără ca asiguratul să poată
încasa o sumă mai mare decât prejudiciul efectiv.
139. Riscul asigurat în asigurările facultative trebuie să fie:

a. un eveniment viitor, posibil şi cert;
b. determinat cu precizie;
c. legat de fapta intenţională a asiguratului;
d. legat de fapta culpabilă a asiguratului.
140. Regresul asigurătorului în asigurarea obligatorie de răspundere civilă nu este permis dacă:
a.accidentul s-a produs în timpul când autorul infracţiunii săvârşite cu intenţie încerca să se sustragă de la
urmărire;
b. persoana răspunzătoare de producerea pagubei a condus autovehiculul cu consimţământul
asiguratului;
c.persoana răspunzătoare de producerea pagubei a condus autovehiculul fără consimţământul asiguratului;
d. ccidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de legislaţia privind circulaţia pe drumurile
publice.
141. Contractul de rentă viageră este:

a. unilateral;
b. comutativ;
c. cu executare uno ictu.
d. translativ de proprietate.
142. Dacă persoana în favoarea căreia a fost constituită renta viageră moare, atunci:
a. contractul este nul dacă moartea a interveni în termen de 20 de zile de la încheierea acestuia, datorită
bolii de care suferea credirentierul;
b. renta încetează a fi plătită;
c. moştenitorii acestuia nu îl pot urmări de pe debirentier.
d. contractul nu este nul în nici un caz.
143. Cuantumul rentei viagere se stabileşte:

a. în funcţie de vârsta credirentierului;
b. în mod liber, prin voinţa părţilor;
c. de către lege;
d. de instanţa judecătorească.
144. în caz de pluralitate de debirentieri, obligaţia de plată a rentei este, în principiu:

Ce reguli urmează contractul de rentă viageră în caz de pluralitate de părţi? 186.
a. afectată de modalităţi;
d. reală;
b. indivizibilă;
d. divizibilă.
145. Este nulă absolut, renta viageră constituită:

În ce condiţii este nulă absolut renta viageră? 188.
a. în favoarea unei persoane care a murit de o boală după 20 de zile de la data încheierii contractului;
b. în favoarea unei persoane care a murit de o boală în mai puţin de 20 de zile de la data încheierii
contractului;
c. în favoarea unei persoane care există în acel moment;
d. în favoarea unei persoane concepute, dar nenăscute.
146. Debirentireul se poate libera de obligaţia de plată:

a. la decesul credirentierului;
b. după 30 de ani;
c. restituind lucrul sau suma primită;
d. restituind dublul sumei primite.
147. Dreptul la rentă al creditorului:

a. este imprescriptibil;
b. se prescrie în termenul special de 6 luni;
c. se prescrie în termenul general de 3 ani;
d. se prescrie în termenul general de 30 de ani.
148. Contractul de întreţinere se deosebeşte de contractul de rentă viageră prin aceea că:
a. poate fi transmisă altei persoane;
b. nu poate fi transmisă altei persoane;
c. generează o obligaţie de a da;
d. are reglementare proprie.
149. în cazul contractului de rentă viageră:

Care este soarta juridică a obligaţiei de plată a rentei în caz de moarte a debirentierului. 189.
a.în cazul în care există doi credirentieri, iar unul dintre ei decedează, obligaţia de plată a rentei se reduce parţial;
b. dacă există mai mulţi debirentieri, oricare dintre ei poate fi obligat la plata integrală;
c. dacă unicul debirentier decedează, oricare dintre moştenitorii săi poate fi obligat la executarea
integrală;
d. obligaţia nu se transmite moştenitorilor debirentierului.
150. Natura juridică a contractului prin care o persoană transmite un bun altei persoane, în schimbul
unei sume de bani şi a întreţinerii pe viaţă este:
204. Care este natura juridică a contractului prin care o persoană transmite un bun altei persoane, în schimbul unei
sume de bani si a întreţinerii pe viaţă?
a. contract de întreţinere;
b. contract de vânzare-cumpărare;
c. contract de vânzare-cumpărare, dacă prestaţia în bani reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea bunului
transmis;
d. contract nenumit.
151. în cazul contractului de întreţinere:

Care sunt drepturile şi obligaţiile părţilor în cazul contractului de întreţinere? 201.
a.debitorul se poate libera de executarea obligaţiei de întreţinere dacă ar fi prea oneroasă pentru el, dar numai
dacă se obligă să retransmita în patrimoniul creditorului bunul sau capitalul primit fără a pretinde restituirea
contravalorii întreţinerii;
b.debitorul nu se poate libera de executarea obligaţiei de întreţinere;
c.creditorul întreţinerii este ţinut de obligaţia de garanţie a vânzătorului şi se bucură de privilegiul prevăzut de
lege în favoarea acestuia;
d. neexistând reglementare proprie se aplică dreptul comun în materie de obligaţii.
152. în caz de neexecutare a obligaţiei de întreţinere, se aplică:

Ce reguli se aplică în caz de neexecutare a obligaţiei de întreţinere? 202.
a. regulile prevăzute pentru contractul de rentă-viageră;
b. regulile prevăzute pentru contractul de vânzare-cumpărare;
c. regulile generale în materie de rezoluţiune;
d. regulile stabilite pentru anularea contractelor.
153. La moartea beneficiarului întreţinerii:

Ce efecte produce moartea beneficiarului întreţinerii din contractul de întreţinere? 203.
a.obligaţia de întreţinere se transmite moştenitorilor acestuia;
b.dreptul la acţiunea în rezoluţiunea contractului pentru neexecutare nu se transmite moştenitorilor acestuia;
c. moştenitorii acestuia nu pot cere ca obligaţia de întreţinere să se execute în patrimoniul lor;
d. moştenitorii acestuia pot cere ca obligaţia să se execute faţă de ei prin echivalent.
154. Constituie efect specific contractului de joc sau prinsoare:

a.posibilitatea de a cere repetirea a ceea ce s-a plătit de bună-voie;
b. inexistenţa unei acţiuni în justiţie pentru a pretinde câştigul;
c.posibilitatea instanţei de a reduce cuantumul sumei puse în joc;
d. nereglementarea acestuia.
155. Contractul de tranzacţie presupune:

a. intenţia părţilor de a continua litigiul;
b. existenţa unui drept îndoielnic;
c. nereciprocitatea concesiilor;
d. o succesiune nedeschisă.
156. Efectele extinctive ale tranzacţiei vizează:
a. imposibilitatea părţilor de a formula noi pretenţii cu privire la drepturile tranzacţionate;
b.imposibilitatea de a pune în executare silită tranzacţia consemnată într-o hotărâre judecătorească de expedient;
c.imposibilitatea tranzacţiei de a fi just titlu pentru uzucapiunea scurtă;
d.imposibilitatea de a folosi situaţia consimţită astfel cu autoritate de lucru judecat.
157. în ce priveşte nulitatea tranzacţiei:

a. nu poate fi cerută dacă părţile de bună-credinţă au avut în vedere un proces soluţionat deja;
b. nu poate fi reţinută eroarea asupra naturii pagubei suferite;
c. nu constituie eroare asupra obiectului, eroarea asupra cuantumului prejudiciului;
d. nu poate intervine pentru doi.
158. Analizaţi afirmaţiile următoare urmărind valoarea de adevăr a fiecăreia în parte şi alegeţi varianta
corespunzătoare de răspuns:
a. Garanţia vânzătorului împotriva evicţiunii presupune necunoaşterea, de către cumpărător, a cauzei
evicţiunii la încheierea contractului.
b. în cazul vânzării unui lucru viitor, cumpărătorul nu va fi obligat să plătească preţul în caz de
nerealizare a lucrului, cu excepţia situaţiei când şi-a asumat riscul nerealizării;
c.Garanţia contra evicţiunii este netransmisibilă fiind datorată numai de vânzător, în temeiul art. 973 C .Civ.
d. Preţul serios este cel nederizoriu.
a. Donaţia cu sarcină în favoarea celui gratificat este lovită de-nunţate, întrucât contravine principiului
irevocabilităţii donaţiilor.
b. Donaţia prin care donatorul îşi rezervă dreptul de a dispune de un bun cuprins în contractul de donaţie
dă moştenitorilor donatorului dreptul de a dispune de bun, dacă donatorul nu a dispus de el.
c. Moştenitorii donatorului pot introduce împotriva moştenitorilor donatarului acţiunea în revocarea donaţiei
pentru ingratitudine în termen de un an din ziua în care donatorul a cunoscut faptul de ingratitudine, atunci când
donatorul şi donatarul au decedat în cursul acestui termen.
d. înzestrarea unui copil în vederea încheierii căsătoriei trebuie făcută, sub sancţiunea nulităţii absolute, în
forma autentică.
a. Dacă într-un contract de donaţie de imobile s-a stipulat că, în caz de predeces a donatarului şi
descendenţilor lui, bunul donai se va întoarce de drept în patrimoniul descendenţilor donatorului aflaţi în
viaţă, această clauză nu poate fi opusă în nici un caz terţilor subdobânditori cu titlu oneros şi de bună-
credinţă.
b. Donaţia unui imobil proprietatea altei persoane este lovita de nulitate-relativă dacă donatarul a fost de bună-
credinţă.
c. Nulitatea donaţiei pentru nerespectarea formei iul validitatem poate fi acoperită, după moartea
donatorului, prin inul n-mare făcută în deplină cunoştinţă de cauză de către moşienitorii donatorului.
d. Contractul de donaţie poate avea ca obiect un bun viitor.
161. Analizaţi afirmaţiile următoare urmărind valoarea tlt* adevăr a fiecăreia în parte şi alegeţi varianta
a. Mandatarul general nu poate ipoteca şi nici vinde bunuri ale mandantului.
b.în caz de pluralitate de mandatari, aceştia sunt de drept uMi|'.;iţi solidar faţă de mandant;
c.Mandatul de drept civil poate fi numai cu titlu gratuit,
d. Mandatul încetează la moartea mandantului.
a. în cazul în care bunul achiziţionat printr-un contract de vanzare-cumpărare este afectat de un viciu ascuns, grav
şi preexistent în momentul încheierii actului, cumpărătorul poate solicita anularea contractului pentru eroare asupra
substanţei obiceiului actului, pe calea acţiunii redhibitorii.
b. Vânzătorul este obligat să predea lucrul dacă cumpărătorul nu plăleşte preţul deoarece are dat un
termen pentru plată, însă de
Iu vânzare a căzut în faliment sau insolvabilitate, dar i imipărătorul dă cauţiune că va plăti.
c. Vânzătorul răspunde pentru viciile ascunse ale lucrului daca cumpărătorul, oricâte diligente ar fi
depus, nu ar fi putut descoperi viciile ascunse la momentul încheierii contractului.
d. Terenurile agricole pot forma obiectului contractului de ■» liimb numai fără sultă.
49. Care sunt conditiile vânzării pe încercate si cum se deosebeste de vânzarea pe gustate?
51. Care sunt conditiile vânzării unei mosteniri?
a. Retractili litigios desfiinţează, cu efect retroactiv, cesiunea dreptului litigios.
b. în cazul vânzării pe încercate, deşi contractul este încheiat în momentul realizării acordului de voinţă,
riscul pieirii fortuite a lucrului este suportat de către vânzător.
c. în materia vânzării unei moşteniri, exonerarea de garanţie pentru micşorarea drepturilor succesorale
ale vânzătorului prin apariţia unui alt moştenitor, este supusă dispoziţiilor care guvernează regulile în materie
de evicţiune în contractul de vânzare-cumpărare.
d. Vânzarea cu pact de răscumpărare este nulă deoarece este supusă unei condiţii rezolutorii exprese.
a. Retractul litigios nu se poate exercita când cesiunea dreptului litigios s-a făcut cu titlu de dare în plată.
b. Retractul litigios poate fi exercitat numai în faţa instanţei cu ocazia dezbaterii procesului, nu şi pe cale
extrajudiciară.
c. Vânzarea pe gustate este o vânzare sub condiţie potestativă.
d. Obiectul contractului de vânzare-cumpărare este dublu (preţul şi lucrul).
a. Retractul litigios are caracter aleatoriu.
b. în cazul vânzării unei moşteniri deschise, cumpărătorul este obligat să restituie vânzătorului sumele
plătite de acesta pentru datoriile şi sarcinile moştenirii.
c. în cazul vânzării pe gustate,proprietatea şi riscurile trec asupra cumpărătorului din momentul încheierii contractului
de vânzare-cumpărare.
d. Cheltuielile ocazionate de contractul de vânzarea-cumpărare pot fi suportate în mod egal de ambele
părţi.
a. Donaţia este lovită de nulitate dacă este afectată de o condiţie cazuală.
b. Donaţia cu sarcină în favoarea celui gratificat este lovită de nulitate, întrucât contravine principiului
c. Donaţia cu sarcină în favoarea celui gratificat este un act juridic afectat de o condiţie rezolutorie pur
potestativă.
d. Clauzele care contravin irevocabilităţii donaţiei nu atrag nulitatea absolută a contractului.
a. în cazul vânzării bunurilor viitoare, dacă lucrul vândut este un lucru de gen, transmiterea proprietăţii operează
din momentul realizării acordului de voinţă.
b. Contractul de vânzare-cumpărare reprezintă în toate cazurile un act de dispoziţie atât pentru vânzător, cât şi
pentru cumpărător.
c. în ipoteza vânzării cu grămada, proprietatea şi riscurile trec asupra cumpărătorului de la data
încheierii contractului, independent de operaţiunea de individualizare.
d. în cazul vânzării unei moşteniri, vânzătorul nu este ţinut să garanteze pentru conţinutul universalităţii
transmise
a. în cazul vânzării unei moşteniri, după intervenirea vânzării, creditorii moştenitorii nu-1 vor mai putea urmări
pe vânzător pentru datoriile succesiunii.
b. în cazul vânzării unei moşteniri, garanţia de drept presupune că vânzătorul răspunde numai de
calitatea sa de moştenitor, nu şi de conţinutul universalităţii transmise.
c. în cazul vânzării unei moşteniri, legatarul cu titlu particular nu poate fi vânzătorul unui drept
succesoral.
d. Nulitatea vânzării lucrului altuia (în cunoştinţă de cauză) poate fi invocată numai de cumpărător.
a. In cazul contractului de vânzare-cumpărare, vânzătorul de bună-credinţă poate fi obligat la daune-
interese în cazul în care se produce evicţiunea.
b. în cazul în care vânzarea proiectată are ca obiect un teren, promisiunea de vânzare-cumpărare trebuie să
îmbrace forma
autentică cerută ad validitatem.
c. în materia contractului de vânzare-cumpărare, dacă terţul desemnat nu poate sau nu vrea sa
stabilească preţul, contractul este nul.
d. Preţul vânzării trebuie să fie stabilit în bani sau alte servicii.
a.Donaţia bunului individual determinat ce aparţine altuia este lovită de nulitate relativă dacă donatarul este de
bună-credinţă.
b. în cazul donaţiei ce se încheie între absenţi, creditorii chirografari ai donatarului nu pot ataca refuzul
acceptării donaţiei pe calea acţiunii pauliene.
c. în cazul donaţiei cu sarcini, donatarul nu poate, fără consimţământul donatorului, să se libereze de
sarcini abandonând bunurile dăruite.
d. Minorul nu poate dispune prin donaţie în favoarea tutorelui său până când autoritatea tutelară nu a dat tutorelui
descărcare de gestiune chiar dacă tutore ar fi bunicul său.
a. Cumpărătorul datorează dobânzi până la achitarea preţului numai când s-a prevăzut această clauză în contract
sau a fost pus în întârziere.
b. Rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare poate fi cerută de vânzător atunci când cumpărătorul
nu plăteşte preţul bunului deşi acesta nu a fost predat, iar pentru predare s-a prevăzut un termen suspensiv.
c. Rezol uţiunea contractului de vânzare-cumpărare poate fi cerută de vânzător atunci când
cumpărătorul a plătit preţul bunului, dar nu a preluat bunul cumpărat.
d. Plata preţului lucrului vândut este cherabilă.
a. Cumpărătorul datorează dobânzi pentru achitarea preţului când s-a prevăzut în contract ca preţul să fie plătit în
rate.
b. Cumpărătorul datorează dobânzi pentru achitarea preţului când lucrul cumpărat şi preluat produce fructe sau
alte venituri.
c. Rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare poate fi cerută de vânzător atunci când cumpărătorul
a plătit doar o parte din preţ.
d. Cheltuielile vânzării se suportă, în lipsă de stipulaţie contrară, de către cumpărător.
a. Mandatarul este obligat să plătească dobânzi pentru sumele de bani rămase din cele primite de la mandant
pentru executarea
mandatului din ziua în care, încheind executarea mandatului i-au rămas acele sume.
b. Mandatarul este obligat să plătească dobânzi pentru sumele de bani rămase de la mandant pentru executarea
mandatului, pe care le-a folosit în interes propriu, din ziua în care i-au fost încredinţate.
c. Mandatarul este obligat să plătească dobânzi pentru sumele de bani rămase de la mandant pentru executarea
mandatului, pe care le-a folosit în interes propriu, din ziua în care i-au fost cerute.
d. Revocarea expresă a mandatului se poate face numai prin înscris în formă autentică.
a. Dacă vânzarea nu s-a executat din culpa uneia din părţile contractante, aceasta pierde arvuna plătită părţii care
nu este în culpă, indiferent dacă aceasta din urmă cere sau nu executarea vânzării.
b. în cazul în care bunul achiziţionat printr-un contract de vânzare-cumpărare este afectat de un viciu
ascuns, grav şi existent în momentul încheierii actului, cumpărătorul poate solicita rezoluţiunea contractului
de vânzare-cumpărare.
c. Prescripţia acţiunii redhibitorii este de trei ani întrucât acţiunea este personală, nu reală.
d. Leziunea în materia vânzării poate fi invocată numai dc vânzător.
a. Dacă vânzarea nu s-a executat din culpa uneia din părţile contractante, aceasta plăteşte părţii care nu
este în culpă dublul arvunei pe care a primit-o de la ea, dacă această parte nu cere executarea vânzării.
b. Dacă vânzarea nu s-a executat din culpa uneia din părţile contractante, aceasta nu suportă nici un fel de
consecinţe privitoare la arvună, dacă cealaltă parte nu cere executarea vânzării.
c. Clauza inserată într-un antecontract de vânzare cumpărare potrivit căreia: „Dacă până la data de 11
iunie 2008, din motive neimputabile părţilor, nu se va perfecta contractul de vânzare-cumpărare încheiat în
formă autentică, prezentul contract se consideră desfiinţat, caz în care ambele părţi vor fi puse de drept în
situaţia anterioară încheierii lui", atrage încetarea de drept a antecontractului şi repunerea părţilor în situaţia
anterioară, dacă este cazul.
d. Nerealizarea lucrului viitor conduce la nulitatea contractului de vânzare-cumpărare pentru că obligaţia
vânzătorului este lipsită de obiect.
a.Donaţia produce efecte numai dacă acceptarea este concomitentă cu manifestarea voinţei de a dona.
b.Donatorul îl garantează întotdeauna pe donatar pentru evicţiune.
c. Donatorul îl garantează pe donatar pentru evicţiune numai când se obligă expres.
d. Medicul nu poate primi donaţia de la pacientul său dacă 1-a consultat doar ocazional în boala de care
acesta moare.
a.Donaţia produce efecte dacă înscrisul în care este consemnată voinţa de a dona este autentic, chiar dacă
acceptarea este consemnată într-un înscris sub semnătură privată.
b. Donaţia produce efecte dacă acceptarea ulterioară a donaţiei este comunicată donatorului în timpul
vieţii acestuia.
c. Acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine poate fi intentată de către moştenitorii donatorului,
împotriva donatarului, în termen de un an de la faptul de ingratitudine, dacă donatorul a decedat în cursul
acestui termen.
d. Renunţarea donatorului la acţiunea în revocare înainte de producerea faptelor de ingratitudine echivalează cu
iertarea donatarului.
a. Donaţia lucrului individual determinat proprietatea altei persoane este valabilă dacă donatarul a fost de bună-
credinţă.
b. Nulitatea donaţiei pentru nerespectarea formei ad validitatem poate fi invocată numai de donator.
c. Donaţia este lovită de nulitate dacă se stipulează că, în caz de predeces al donatarului, lucrul donat se
reîntoarce la donator.
d. Sarcinile şi condiţiile donaţiei se pot realiza în orice formă.
a. Donaţia prin care donatorul îşi rezervă dreptul de a dispune de un bun cuprins în donaţie dă
donatorului dreptul de dispune de bun.
b.Donaţia prin care donatorul îşi rezervă dreptul de a dispune de un bun cuprins în donaţie este nulă.
c.Donatarul poate introduce acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine împotriva moştenitorilor
donatarului, în termen de un an din ziua când donatorul a cunoscut faptul de ingratitudine, atunci când donatarul a
decedat în cursul acestui termen.
d. Donaţia ce are ca obiect bunuri mobile incorporale trebuie însoţită de un stat estimativ semnat de
donator şi donatar.
a. în caz de evicţiune totală, în afară de cheltuielile necesare şi utile, vânzătorul poate fi obligat să restituie
preţul integral primit, chiar şi atunci când la momentul evicţiunii bunul avea o valoare inferioară datorită
stricăciunilor neprofitabile produse din neglijenţa cumpărătorului.
b.Rezoluţiunea vânzării de imobile se pronunţă după un singur termen obligatoriu, acordat de judecător, dacă nu
există pericolul pierderii lucrului şi preţului pentru vânzător.
c. Acţiunea redhibitorie reprezintă un caz particular de acţiune în revendicare.
d.în toate cazurile, vânzarea-cumpărarea este un contract solemn.
a.în caz de evicţiune totală, în afară de cheltuielile necesare şi utile, vânzătorul poate fi obligat să restituie valoare
bunului la momentul evicţiunii, indiferent dacă aceasta este mai mare sau mai mică decât preţul primit.
b. Rezoluţiunea vânzării de imobile se pronunţă după un singur termen facultativ, acordat de judecător,
dacă nu exista pericolul pierderii lucrului şi preţului pentru vânzător.
c. Rezoluţiunea vânzării de imobile se pronunţă deîndata, dacă vânzătorul este în pericol de a pierde
lucrul şi preţul.
d. în lipsă de stipulaţie contrară, obligaţia de predare a lucrului vândut este cherabilă.
a. în caz de evicţiune totală, în afară de cheltuielile necesare şi utile, vânzătorul poate fi obligat să restituie
preţul integral primit plus valoarea adăugată în timpul posesiei cumpărătorului dacă, la momentul evicţiunii,
bunul avea o valoare mai mare decât la data vânzării datorită unei cauze independente de voinţa sau acţiunea
cumpărătorului.
b. Acţiunea redhibitorie poate fi exercitată numai de către cumpărător, nu şi de către subdobânditori.
c. Garanţia contra evicţiunii nu poate fi înlăturată integral prin convenţia părţilor.
d. Promisiunea de vânzare-cumpărare este un antecontract care dă naştere unui drept real deoarece una din părţi
este obligata să vândă în viitor un anumit bun.
a.Dacă mandantul numeşte un nou mandatar pentru aceeaşi operaţiune pentru care a fost numit primul, atunci,
din ziua în care a fost înştiinţat primul mandatar despre noua numire, ambii mandatari sunt ţinuţi solidar să
îndeplinească operaţiunea pentru care au fost împuterniciţi.
b. în cazul contractului de mandat, mandatarul are drept la iciniineraţie doar dacă există stipulaţie în
acest sens.
c. Mandatarul general nu poate încheia o tranzacţie.
d.Regulile care guvernează contractul de interpunere de persoane sunt aplicabile în cazul tuturor contractelor,
inclusiv celor care se încheie, potrivit legii, intuitupersoane.
184. Analizaţi afirmaţiile următoare urmărind valoarea «le adevăr a fiecăreia în parte şi alegeţi varianta
a. Dacă mandantul numeşte un nou mandatar pentru aceeaşi operaţiune pentru care a fost numit primul, atunci,
din ziua numirii celui de-al doilea mandatar, primul mandat se consideră revocat.
b. în cazul contractului de mandat, atunci când mai multe persoane au numit un mandatar pentru o
afacere comună, ele oispund solidar pentru toate efectele mandatului.
c. Mandatarul general poate încheia un contract de garanţie tea la mobiliară.
d. Dovada mandatului tacit se poate face între părţi prin proba cu martori.
a.Dacă mandantul numeşte un nou mandatar pentru aceeaşi operaţiune pentru care a fost numit primul, atunci
fiecare mandatar rămâne obligat să ducă la bun sfârşit mandatul său, separat de celălalt.
b.în cazul contractului de mandat, mandatarul nu are drept la remuneraţie dacă mandatul este în interes comun
deoarece, în acest caz, el întruneşte şi calitatea de mandant.
c. Mandatarul general poate încheia un contract de asigurare a unui bun.
d. Actele încheiate de mandatar cu depăşirea limitelor împuternicirii primite creează drepturi şi obligaţii
pentru mandant dacă ii sunt profitabile chiar dacă nu le-a ratificat.
a. Sumele de bani cuvenite mandantului şi întrebuinţate de mandatar în propriul folos pot fi solicitate oricând de
către mandant sau succesorii acestuia.
b. Mandatarul îşi exercită obligaţia de a da socoteală faţă de moştenitorii mandantului, dacă mandatul devine
incapabil.
c. Mandatarul poate face un compromis dacă a fost împuternicit să facă o tranzacţie.
d. Mandatul poate fi cu titlu gratuit sau oneros.
a.Sumele de bani cuvenite mandantului şi întrebuinţate de mandatar în propriul folos produc dobânzi de la data
când mandantul a cerut acele sume
b. Actele juridice încheiate de mandatar cu terţii de bună-credinţă sunt valabile şi opozabile terţilor de
bună-credinţă, în condiţiile mandatului aparent, dacă terţul nu a cunoscut cauza de încetare a mandatului.
c. Mandatarul poate renunţa la mandat, chiar dacă acesta este cu titlu oneros, în acest caz răspunzând pentru
daunele provocate mandantului, chiar dacă dovedeşte că executarea în continuare a mandatului i-ar fi pricinuit o
paguba însemnată.
d. In toate cazurile de substituire a unei terţe persoane de către mandatar, mandantul are o acţiune
directă contra substituitului.
a. In cazul în care bunul achiziţionat printr-un contract de vânzare-cumpărare este afectat de un viciu ascuns, grav
şi existent în momentul încheierii actului, cumpărătorul poate solicita obligarea vânzătorului de a-i preda un lucru de
aceeaşi calitate şi valoare.
b. Prescripţia acţiunii redhibitorii se întrerupe pe data ofertei de reparare a lucrului pe cheltuială proprie,
ofertă comunicată cumpărătorului de către vânzător.
c. Când un imobil s-a vândut cu arătare de cuprinsul său şi pe atât măsură, de exemplu, 1000 mp cu 100
USD/mp, dacă întinderea este mai mare, dar nu depăşeşte 1/20 din întindere, cumpărătorul nu este obligat să
plătească în plus excedentul.
d. In materie de schimb, poate fi aplicată regula potrivit căreia clauzele neclare se interpretează în contra
vânzătorului.
c. şi atunci când cumpărătorul a cunoscut cauza evicţiunii în momentul încheierii contractului.
d. in cazul in care tulburarea din partea terţului este o tulburare de drept, are o cauza anterioara sau posterioara
vânzării,
iar cumpărătorul nu cunoştea această cauză în momentul încheierii contractului.
a. In cazul in care s-a vandut un imobil,pentru care nu s-a stabilit un termen pentru plata pretului,dreptul la
actiune al vanzatorului pentru plata pretului incepe sa curga de la data predarii imobilului sau,dupa caz,din
ziua stabilita de parti pentru predarea lui
b.Prescriptia actiunii redhibitorie nu se poate implini in nici un caz mai tarziu de patru ani de la data incheierii
contractului
c.in cazul in care s-a vandut un imobil,pentru care nu s-a stabilit un termeb pentru plata pretului,dreptul la actiune al
vanzatorului pentru plata pretului incepe sa curga de la data nasterii raportului de drept,adica de la data incheierii
contractului de vanzare-cumparare
d. daca recolta viitoare formeaza obiectul unui contract de vanzare-cumparare si urmeaza a se preda pe
unitate de masura,riscul pierii fortuite a lucrului ramane in sarcina vanzatorului
Ans.a,d
.
a. donatorul este obligat la garantie pentru evictiune in cazul donatiei cu sarcina
b.intr-un contract de donatie de bunuri imobile este ilicita intentia de a gratifica a donatorului,daca acesta a
urmarit sa impiedice executarea silita a bunului de catre creditorii sai
c. daca intr-un contact de donatie de imobile s-a stipulat de catre parti ca in caz de predeces a
donatorului si ascendentilor lui,bunul donat se va reintoarce de drept in patrimoniul descendentilor
donatorului aflati in viata,aceasta clauza este lovita de nulitate,fiind nevalabila
d. donatiile simulate si donatiile indirecte sunt varietati ale donatiei.
Ans.a,c,d
a. Donatorul poate ataca donatia pentru dol
b.Daca intr-un contract de donatie de imobile s-a stipulat de catre parti ca in caz de predeces a donatorului si
ascendentilor lui,bunul donat se va reintoarce de drept in patrimoniul descendentilor donatorului aflati in
viata,aceasta clauza este valabila si opozabila tertilor,chiar daca clauza de intoarcere nu a fost inscrisa in cartea
funciara.
c. intr-un contract de donatie de bunuri imobile este ilicita intentia donatorului de a determina pe
gratificat sa puna capat casniciei incheiate cu alta persoana.
d. revocarea donatiei pentru ingratitudine este cauza legala de revocare a donatiilor
Ans.a,c,d
a.Donatorul poate introduce,in termenul de prescriptie prevazut de lege pentru drepturile nepatrimoniale,actiunea
in revocarea donatiei pentru survenienta de copil
b.Daca intr-un contract de donatie de imobile s-a stipulat de catre parti ca in caz de predeces a donatorului si
ascendentilor lui,bunul donat se va reintoarce de drept in patrimoniul descendentilor donatorului aflati in
viata,aceasta clauza nu poate fi opusa tertilor subachizitori cu titlu oneros si de buna –credinta
c. şi atunci când cumpărătorul a cunoscut cauza evicţiunii în momentul încheierii contractului.
d.Este incompatibila cu principiul irevocabilitatii donatiilor inserarea unei clauze prin care donatorul trebuie sa
palteasca in viitor toate datoriile legate de scolarizarea donatorului.
Ans. Niciunul
a. Donatorul poate face o donaţie valabilă în favoarea fiului preotului care 1-a asistat pe donator din punct de
vedere religios în cursul ultimei boli de care a murit.
b. Revocarea donaţiei pentru survenineţă de copil nu intervine dacă donatarul a intrat în posesia lucrurilor
dăruite şi a fost lăsat în posesia acelor lucruri după naşterea fiului donatorului.
c. Procedura judiciară este obligatorie pentru revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii.
d. Este compatibilă cu principiul irevocabilităţii donaţiilor clauza prin care donatorul condiţionează
transmiterea dreptului de proprietate către donatar de împrejurarea ca până la Crăciun sa ningă.
a.In cazul în care s-a vândut un imobil, pentru care nu s-a stabilit un termen pentru plata preţului, dreptul la
acţiune al vânzătorului pentru plata preţului începe să curgă de la data intabulării dreptului de proprietate în cartea
funciară pe numele cumpărătorului.
b. In caz de neexecutare a obligaţiei de luare în primire a lucrurilor care se deteriorează repede, se va
produce rezoluţiunea de drept a contractului de vânzare-cumpărare, fără punere în întârziere, însă numai
dacă în contract s-a stabilit termenul ridicării şi numai în favoarea vânzătorului.
c. In caz de vânzare prin dare de arvună, dacă vinderea a devenit imposibilă fără culpa nici uneia dintre
părţi, arvuna se va înapoia.
d.în cazul lucrului afectat de vicii, cumpărătorul nu a pulul cumpăra, în substanţa sa, lucrul voit şi poate cere
anularea contractului.
a. Recunoaşterea unei datorii care nu există în realitate este o donaţie deghizată.
b.Dacă donatorul cere revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii, instanţa nu poate acorda termen de graţie..
c. Donaţia afectată de o condiţie mixtă nu contravine principiului irevocabilităţii donaţiilor
d.în cazul donării unui bun ce este proprietatea unei alte persoane, se aplică regulile de la vânzarea lucrului altuia.
a. în cazul revocării donaţiei pentru ingratitudine constând în refuzul de alimente, donatarul nu are
acţiune în restituirea prin echivalent a prestaţiilor efectuate de bună-voie în favoarea donatorului.
b. Clauza prin care se stipulează reîntoarcerea convenţională a bunului donat în patrimoniul unei alte persoane
decât donatorul,
în cazul în care donatarul ar muri înainte de donator, este valabilă.
c. Acţiunea în revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii poate fi intentată de către creditorii
chirografari ai donatorului pe calea acţiunii oblice.
d. Nulitatea unei donaţii pentru vicii de formă nu poate fi acoperită prin confirmare, ratificare sau executare
voluntară de către moştenitorii donatorului după moartea acestuia.
a. In cazul mandatului cu titlu oneros, chiar dacă actul în vederea căruia a fost conferit mandatul nu a putu fi
încheiat,mandantul este obligat întotdeauna să plătească suma stipulată în contractul de mandat.
b. Dacă mandatul cu titlu oneros a fost executat după expirarea termenului stipulat, mandantul nu este obligat să-i
plătească mandatarului remuneraţia, chiar dacă se foloseşte de actul încheiat de acesta.
c. In cazul executării necorespunzătoare a obligaţiei de a executa mandatul, mandatarul este răspunzător
numai de doi, nu şi de culpă simplă.
d. Mandatul în interes comun este valabil întrucât cointeresarea mandatarului în încheierea actului
pentru care a fost împuternicit de către mandant nu îl poate vătăma pe acesta din urmă.
a. In cazul încetării contractului de mandat, contractele încheiate cu terţii de bună-credinţă, după
încetarea mandatului, sunt valabile şi opozabile mandantului, chiar dacă mandatarul a cunoscut cauza de
încetare a mandatului.
b.Pentru actele ale excesive (care depăşesc limitele împuternicirii), mandatarul este întotdeauna răspunzător faţă
de terţi, în sensul că este ţinut să le garanteze validitatea actelor.
c. în lipsa ratificării şi dacă nu poate fi invocată teoria mandatului aparent, actele excesive ale
mandatarului pot obliga pe mandant în limita îmbogăţirii fără justă cauză, dacă sunt îndeplinite condiţiile
legii.
d. Autocontractul este o dublă reprezentare.
a. Acţiunea vânzătorului pentru complinirea preţului, în cazul în care lucrul este mai mare decât cel
arătat în contract se prescrie în termen de 1 an din ziua contractării.
b. Promisiunea unilaterală de vânzare este actul juridic prin care o persoană, prevăzând un eventual interes pentru
ea de a vinde un bun, primeşte promisiunea unei alte persoane de a cumpăra acel bun, rezervându-şi facultatea de a-şi
manifesta
ulterior consimţământul său de a-1 vinde.
c. Vinderea este perfectă deîndată ce părţile s-au înţeles asupra preţului.
d. Vânzarea este numai în principiu, consensuală.
a. Dacă vânzarea unui imobil s-a făcut pe un preţ global, în caz de excedent între întinderea declarată şi
cea reală, dacă acest excedent preţuieşte peste a 20-a parte din preţul total al vânzării, cumpărătorul, dacă nu
optează pentru rezoluţiunea vânzării, trebuie să plătească diferenţa de preţ plus dobânzi, dacă a păstrat
imobilul.
b. Acţiunile redhibitorii sau estimatorii pot fi intentate în termenul general de prescripţie, dacă vânzătorul a fost
de bună-credinţă.
c. Este legală într-un contract de vânzare-cumpărare clauza prin care este interzisă înstrăinarea bunului
transmis minorului,până la majoratul lui.
d. Nu poate fi calificat vânzare-cumpărare contractul prin care în schimbul unui preţ se transmite un alt drept
decât dreptul de proprietate.
a. Vânzătorul nu răspunde pentru viciile ascunse ale lucrului vândut dacă cumpărătorul, apelând la un
specialist care are cunoştinţă despre lucrul vândut, ar fi descoperit viciile la momentul încheierii contractului.
b. în cazul vânzării unei moşteniri deschise, vânzătorul este obligat să predea cumpărătorului fructele
percepute, creanţele încasate sau preţul lucrurilor vândute din masa succesorală, dacă nu există convenţie
contrară.
c. în cazul în care cumpărătorul nu plăteşte preţul, vânzătorul poate cere rezoluţiunea contractului instanţa
neputând să acorde
termen de graţie dacă vânzătorul este în pericol de pierde bunul mobil sau imobil vândut şi preţul.
d. în cazul vânzării pe încercate, vânzătorul nu poate refuza lucrul pentru simplul motiv că nu îi place.
a. în materia contractului de locaţiune, expirarea termenului prevăzut în contract atrage încetarea de
drept a locaţiunii.
b. în cazul în care intervine un caz fortuit în perioada termenului de locaţiune dacă lucrul închiriat se distruge în
parte, locatarul poate cere rezilierea contractului cu daune-interese.
c. Cumpărătorul unui lucru închiriat este obligat să respecte locaţiunea numai dacă contractul de
locaţiune este încheiat în faţa unui notar public.
d. Principiul transmiterii imediate a proprietăţii şi a riscurilor din momentul încheierii contractului operează chiar
dacă părţile au prevăzut un termen pur şi simplu.
a. Contractul de locaţiune încetează prin înstrăinarea lucrului închiriat de către locator printr-un
contract de vânzare-cumpărare, dacă contractul de locaţiune verbal.
b. In materia contractului de locaţiune, pieirea bunului atrage încetarea contractului numai dacă a intervenit
anterior încheierii contractului şi este totală.
c. Preţul pe care locatarul îl plăteşte în schimbul folosinţei asigurate în temeiul unui contract de locaţiune
poate consta în prestarea unor servicii de către locatar.
d. Dacă părţile nu întocmesc un inventar la predarea bunului ce face obiectul contractului de închiriere, legea
prezumă absolut că lucrul a fost predat în stare de a fi folosit conform destinaţiei.
a. Sublocaţiunea este permisă numai dacă există clauză expresă în contractul de locaţiune.
b. în materia contractului de locaţiune, tacita relocaţiune nu poate fi exclusă printr-o clauză contractuală expresă.
c. Dacă nu a început executarea contractului de locaţiune încheiat verbal şi una din părţi neagă existenţa
iui, dovada cu martori nu este admisă, oricât de mic ar fi preţul locaţiunii.
d. Dacă una din părţile contractului de locaţiune nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate, instanţa poate
acorda părţii în culpă un singur termen de graţie pentru a evita încetarea contractului.
a. în cazul cesiunii locaţiunii, cesionarul are acţiune directă împotriva locatorului pentru a cere
executarea contractului de locaţiune sau rezilierea acestuia pentru neexecutare, cu daune-interese.
b. în cazul cesiunii locaţiunii, cedentul nu se bucură de privilegiul locatorului de imobile.
c. Sublocaţiunea spre deosebire de cesiunea contractului de locaţiune, atrage transmiterea nu doar a drepturilor,
ci şi a obligaţiilor locatarului principal către sublocatar.
d. Sublocaţiunea produce efecte faţă de locator.
a. Atunci când este permisă, sublocaţiunea nu poate fî convenită în condiţii diferite faţă de contractul principal.
b. Contractul de locaţiune încetează în toate cazurile în care se desfiinţează titlul locatorului.
c. Sublocaţiunea nu poate fi convenită pentru o durată mai mare decât durata prevăzută în contractul de
locaţiune, decât cu acordul locatorului principal.
d. Dreptul locatarului, fiind un drept cu caracter mobiliar, este susceptibil de gaj.
a.Locatorul nu poate fi obligat la plata daunelor-interese dacă nu a cunoscut viciile ascunse ale lucrului închiriat.
b.Sublocaţiunea trebuie să nu contravine clauzelor contractului principal şi să fie încheiată în formă autentică.
c.Sublocaţiunea nu conferă sublocatarului o acţiune directă contra locatorului principal decât dacă acesta a fost de
acord cu locaţiunea.
d.Sublocaţiunea presupune transmiterea în totalitate a dreptului de folosinţă asupra bunului dat in locaţiune de la
locatarul principal la un terţ numit sublocatar.
Ans. Niciunul
a. Sublocaţiunea nu poate fi convenită pentru o durată mai mare decât durata prevăzută în contractul de
locaţiune, decât cu acordul locatorului principal.
b. Locatorul răspunde pentru viciile ascunse ale lucrului numai dacă, în momentul încheierii contractului,
cunoştea existenţa lor.
c. Dacă locatarul face lucrări de construcţii sau reparaţii pe durata derulării contractului de locaţiune, se prezumă
că a fost un constructor de bună-credinţă.
d. Vânzarea este o cauză de încetare a locaţiunii numai dacă contractul s-a încheiat verbal ori prin înscris
sub semnătură privată fără dată certă.
a. Contractul de locaţiune este desfăcut numai dacă pieirea lucrului este culpabilă.
b. Locatorul datorează garanţie numai pentru viciile ascunse ale lucrului existente în momentul încheierii
contractului.
c. Sublocaţiunea reprezintă un alt contract de locaţiune.
d. Locatorul, deşi terţ, este îndreptăţit să ceară rezilierea cesiunii locaţiunii, dacă aceasta era interzisă
prin contractul principal.
.
a. Dacă lucrul închiriat a pierit în mod fortuit, locatarul va li obligat la plata chiriei până la expirarea termenului
contractual.
b. In cazul în care, din caz fortuit, bunul ce formează obiectul contractul de închiriere piere parţial, locatarul nu
poate cere o reducere a chiriei.
c. Dacă bunul ce formează obiectul contractului de locaţiune piere parţial din caz fortuit, locatarul poate cere
rezilierea contractului cu daune-interese.
d. Dacă locaţiunea se desface ca urmare a înstrăinării valabile prin acte intre vii a bunului închiriat, locatarul nu
are drept de retenţie până la plata despăgubirilor cuvenite.
Ans. Niciunul
a. Pentru încheierea valabilă a contractului de locaţiune pentru o perioadă mai mare de trei ani, locatorul
trebuie să aiba capacitatea pentru a face acte de administrare.
b.Dacă durata contractului de locaţiune este mai mare de cinci ani, se consideră ca acesta este un contract
translativ de drepturi reale.
c. Uzufructuarul poate încheia valabil un contract de locaţiune.
d.Contractele de locaţiune încheiate de uzufructuar rămân valabile după desfacerea titlului sau pentru o perioadă
de cel mult 3 ani.
a. In cazul încetării locaţiunii prin pieirea lucrului, dacă lucrul închiriat a pierit numai în parte, rezilierea
contractului va fi decisă de instanţa de judecată.
b. Contractul de locaţiune încetează dacă moştenitorul uneia dintre părţile decedate este cealaltă parte.
c. Contractul de locaţiune cu termen încetează prin denunţare unilaterala, dacă aceasta provine de la locatar, cu
respectarea k i nicnului de preaviz.
d. In cazul continuării locaţiunii, deşi lucrul închiriat a fost m:.lramat prin acte intre vii, cumpărătorul se
substituie în drepturile \ an/ălorului de la data încheierii contractului de locaţiune.
a. Locatorul răspunde de viciile ascunse ale lucrului numai • Iacă, în momentul încheierii contractului de
locaţiune, cunoştea existenţa lor.
b. Locatarul, ca regulă, trebuie să predea lucrul într-o stare corespunzătoare destinaţiei în vederea căreia
a fost închiriat.
c. Locatarul poate folosi acţiunile posesorii atunci când cel '.■arc îl tulbură nu invocă nici un drept
asupra lucrului închiriat.
d. Locatarul trebuie să efectueze şi reparaţiile care se impun 'lui uzura normală a lucrului sau din caz fortuit.
a. Locaţiunea este un contract consensual.
b. Cesiunea contractului de locaţiune este posibilă numai dacă în contractul de locaţiune s-a prevăzut în mod
expres dreptul li" alarului de a subînchiria ori de a cesiona contractul.
c. Cesiunea contractului de locaţiune permite cesionarului de a-1 acţiona în judecată pe locator numai prin
intermediul acţiunii oblice.
d. Locatarul poate folosi acţiunile posesorii dacă tulburarea folosinţei lucrului închiriat provine de la un
terţ care nu invocă un drept asupra lucrului.
.
a. Sublocaţiunea reprezintă o cesiune a locaţiunii.
b. Sublocaţiunea este permisă numai dacă se încheie în formă autentică.
c. Cesiunea contractului de locaţiune constituie o înstrăinarea a dreptului de folosinţă al locatarului către
un terţ.
d. Codul civil interzice prin text expres locaţiunile ereditare, veşnice.
a. Sublocaţiunea este un contract consensual.
b. Sublocaţiunea reprezintă un nou contract de locaţiune.
c. Sublocaţiunea este permisă numai dacă se obţine consimţământul expres al locatorului.
d. Sublocaţiunea nu poate fi convenită în condiţii cu o chirie mai mare decât cea stabilită în contractul principal.
a. Contractul de locaţiune, dacă nu prevede un termen, poate înceta prin denunţare unilaterală
b. Tacita relocaţiune operează atunci când durata contractului de locaţiune nu a fost determinată de părţi sau lege.
c. Contractul de locaţiune este opozabil cumpărătorului bunului dat în locaţiune numai dacă a fost încheiat pe o
durată de cel puţin cinci ani.
d. Cererea de chemare în judecată pentru evacuare constituie în toate cazurile denunţare unilaterală a
contractului de locaţiune.
a. Tacita relocaţiune nu poate fi exclusă printr-o clauză contractuală expresă.
b. în cazul tacitei relocaţiuni operează un nou contract pentru aceeaşi perioadă ca şi cel iniţial.
c. Locatarul poate opune locatorului tacita relocaţiune, deşi acesta din urmă i-a anunţat concediul, dacă a
continuat să
folosească lucrul închiriat.
d. Răspunderea locatarilor pentru incendiu este solidară.
Ans. Niciunul
a. Locatorul nu datorează garanţie pentru viciile ascunse ale lucrului care provin din cauze anterioare
încheierii contractului de locaţiune.
b. Contractul de locaţiune este un contract real, constitutiv de drepturi reale, dacă a fost încheiat pe o durată mai
mare de cinci ani.
c. Tacita relocaţiune nu operează atunci când locatorul a notificat concediul locatarului, dar acesta din
urmă a continuat să folosească lucrul după expirarea termenului prevăzut în contract.
d. Locaţiune este un contract unilateral întrucât principala obligaţie este cea de plată a chiriei.
.
a. In cazul actelor cu titlu gratuit, creditorul, pentru a introduce acţiunea pauliană, nu trebuie să facă
dovada complicităţii la fraudă a terţului dobânditor.
b. După numărul părţilor, contractele se clasifică în unilaterale şi sinalagmatice (bilaterale).
c. Prin excepţie de la principiul irevocabilităţii, contractul de donaţie între soţi poate fi revocat de oricare
dintre aceştia chiar şi după desfacerea căsătoriei.
d. Deşi acte cu titlul gratuit, contractele dezinteresate nu sunt supuse vreunei reguli de formă, fiind
consensualiste.
a. Contractele comutative sunt nule absolut dacă lipseşte elementul alea.
b. Acceptarea unei oferte în alte condiţii decât cele stabilite de ofertant conduce şi la modificarea
momentului şi locului încheierii contractului.
c. Promisiunea publică de premiere a unei lucrări în ipoteza câştigării unui concurs reprezintă o varietate
a promisiunii publice de recompensă.
d. Premiile oferite de comercianţi în scopuri publicitare constituie acte juridice dezinteresate.
a. Doctrina juridică a acceptat fără rezerve izvoarele obligaţiilor recunoscute de Codul Civil.
b. Obligaţiile scripte in rem reprezintă o excepţie de la principiul relativităţii efectelor contractului.
c. Obligaţiile determinate reprezintă acele îndatoriri asumate de debitor prin care acesta se obligă să folosească
toate cunoştinţele sale pentru realizarea unui rezultat determinat.
d. în cazul unei oferte valabile din punct de vedere juridic, ofertantul nu are posibilitatea de modificare
sau retractare a acesteia dacă oferta a ajuns la destinatar.
a. Obligaţiile morale au acelaşi izvor juridic ca şi obligaţiile naturale.
b. Obligaţia de înzestrare a unui copil cu ocazia căsătoriei constituie o obligaţie civilă imperfectă.
c. Reprezintă obligaţie de a da prin constituirea unui drept real dezmembrarea dreptului de proprietate
pentru a se naşte un drept de uzufruct, uz, abitaţie superficie sau servitute sau constituirea unor drepturi reale
accesorii - gaj sau ipotecă.
d. Conform Codului civil, cvasidelictul este un fapt licit şi voluntar din care se naşte o obligaţie către
creditor sau obligaţii reciproce între părţi.
a. Irevocabilitatea donaţiilor priveşte nu numai efectele, ci însăşi esenţa contractului.
b. în cazul donaţiei nu exista nulitate virtuală, întrucât cauzele de nulitate a donaţiei sunt expres prevăzute de
lege,rezultând în mod neîndoielnic din modul de exprimare a legiuitorului şi chiar din finalitatea dispoziţiilor legale.
c. Revocarea donaţiei pentru survenienţă de copil nu poate fi înlăturată printr-un act de renunţare expres
sau tacit ulterior naşterii copilului.
d. De la caracterul solemn al contractului de donaţie nu exista excepţii.
.
a. Mandatul ce rezultă din împrejurări ce fac neîndoielnică voinţa părţilor este un mandat aparent.
b. Mandatul este general dacă a fost dat pentru participarea mandatarului la toate licitaţiile ce urmează a se
desfăşura pe parcursul anului în curs.
c. Mandatul tacit produce aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi mandatul aparent.
d. Mandatarul aparent răspunde pe teren contractual faţă de persoana pentru care a încheiat actul, indiferent dacă
mandantul a ratificat sau nu actul încheiat.
Ans. Niciunul
a. Mandatul în interes comun se referă la situaţia în care mandatarul este cointeresat în încheierea actului
juridic care formează obiectul mandatului.
b. Mandatul în interes comun se mai numeşte şi mandat remunerat.
c. Mandatul este special când mandatarul poate să se ocupe de toate treburile mandantului.
d. Mandatul conceput în termeni generali nu este suficient pentru încheierea unui act de dispoziţie.
227. Analizaţi afirmaţiile următoare urmărind valoare de adevăr a fiecăreia în parte şi alegeţi variant
a. In caz de pluralitate de mandatari, aceştia sunt ţinuţi sa răspundă pentru actele încheiate nelimitat şi indivizibil.
b. In caz de pluralitate de mandatari, aceştia sunt ţinuţi sa răspundă pentru actele încheiate solidar, chiar dacă nu
s-a stipuh expres.
c. Mandatul poate fi revocat tacit prin numirea unui nou mandatar pentru aceeaşi operaţiune juridică,
chiar dacă noi mandatar nu acceptă oferta.
d. Mandatul poate fi revocat tacit prin numirea unui no mandatar pentru aceeaşi operaţiune juridică,
chiar dacă noi contract este nul.
228. Analizaţi afirmaţiile următoare urmărind valoare; de adevăr a fiecăreia în parte şi alegeţi variant;
a. Mandatul poate fi revocat tacit prin numirea unui noi mandatar pentru o parte din operaţiunile juridice date în
putere primului mandat, primul contract de mandat nemaiputâm produce nici un efect în acest caz.
b. Actele juridice încheiate de mandatar cu terţii de bună credinţă sunt valabile şi opozabile mandantului,
în condiţiif mandatului aparent dacă mandatarul nu a cunoscut cauza di încetare a mandatului.
c. Actele juridice încheiate de mandatar cu terţii de bună credinţă sunt valabile şi opozabile mandantului, în
condiţiile mandatului aparent chiar dacă aceste acte depăşesc limitei» împuternicirii date, dar terţii au cunoscut aceste
limite.
d. Actele juridice încheiate de mandatar cu terţii de bună credinţă sunt valabile şi opozabile mandantului,
în condiţiile mandatului aparent chiar dacă mandatarul ar fi cunoscut cauza d< încetare a mandatului.
a. Mandatarul este obligat să plătească dobânzi pentru sumele de bani, din cele primite de la mandant
pentru executarea mandatului, pe care le-a folosit în interes propriu, din ziua în care le-a cheltuit.
b. Sumele de bani cuvenite mandantului şi întrebuinţate de mandatar în propriul folos produc dobânzi de la data
când mandantul a cerut acele sume.
c. Mandatarul general nu poate vinde bunuri ale mandantului.
d. Mandatarul general poate face acte de administrare pentru mandant.
a. Dacă mandantul numeşte un nou mandatar pentru aceeaşi operaţiune pentru care a fost numit primul, atunci
din ziua în care a fost înştiinţat primul mandatar despre noua numire, ambii mandatari sunt ţinuţi solidar să
îndeplinească operaţiunea pentru care au fost împuterniciţi
b. Dacă mandantul numeşte un nou mandatar pentru aceeaşi operaţiune pentru care a fost numit primul, atunci
din ziua numirii celui de-al doilea mandatar, primul mandat se consideră revocat.
c. Dacă mandantul numeşte un nou mandatar pentru aceeaşi operaţiune pentru care a fost numit primul, atunci
fiecare
mandatar rămâne obligat să ducă la bun sfârşit mandatul său separat de celălalt.
d. Mandatarul general poate ipoteca bunuri ale mandantului.
Ans. Niciunul
a. Preţul pe care locatarul îl plăteşte în schimbul folosinţei asigurate în temeiul unui contract de locaţiune
poate fi asigurarea folosinţei unui alt lucru în favoarea locatorului de către locatar.
b. Preţul pe care locatarul îl plăteşte în schimbul folosinţei asigurate în temeiul unui contract de locaţiune poate fi
numai o sumă de bani.
c. Preţul pe care locatarul îl plăteşte în schimbul folosinţei asigurate în temeiul unui contract de locaţiune
poate fi prestarea unor servicii de către locatar.
d. Preţul pe care locatarul îl plăteşte în schimbul folosinţei asigurate în temeiul unui contract de locaţiune poate fi
stabilit de instanţa de judecată.
a. în materia contractului de locaţiune, pieirea bunului atrage încetarea contractului numai dacă a intervenit
anterior încheierii contractului şi este totală.
b. In materia contractului de locaţiune, expirarea termenului prevăzut în contract atrage încetarea de
drept a locaţiunii.
c. în materia contractului de locaţiune, denunţarea unilaterală poate fi tăcută de oricare dintre părţi, necondiţionat.
d. în materia contractului de locaţiune, expirarea termenului are ca efect încetarea contractului, fără a
mai fi nevoie de o înştiinţare prealabilă.
a. Rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare poate fi cerută de vânzător atunci când cumpărătorul
nu plăteşte preţul bunului deşi acesta nu a fost predat, iar pentru predare s-a prevăzut un termen suspensiv.
b. Rezoluţiunea vânzării de imobile se pronunţă după un singur termen, obligatoriu, acordat de către judecător,
dacă nu există pericolul pierderii lucrului şi preţului pentru vânzător.
c. Dacă proprietarul unui bun mobil încheie succesiv, cu două persoane diferite, câte un contract de vânzare-
cumpărare cu privire la respectivul bun, atunci, proprietatea asupra bunului revine cumpărătorului care a plătit primul
preţul bunului, chiar dacă a încheiat al doilea contract de vânzare-cumpărare.
d. în caz de evicţiune totală, în afară de cheltuielile necesare şi utile, vânzătorul poate fi obligat să restituie
preţul primit integral chiar şi atunci când la momentul evicţiunii bunul avea o valoare inferioară datorită
stricăciunilor neprofitabile produse din neglijenţa cumpărătorului.
.
a. Dacă proprietarul unui bun mobil încheie succesiv, cu două persoane diferite, câte un contract de vânzare-
cumpărare cu privire la respectivul bun, atunci, proprietatea asupra bunului revine ambilor cumpărători, în cote
proporţionale cu preţul pe care 1-a plătit fiecare.
b. Rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare poate fi cerută de vânzător atunci când cumpărătorul
a plătit preţul bunului, dar nu a preluat bunul cumpărat.
c. Cumpărătorul datorează dobânzi până la achitarea preţului când lucrul cumpărat şi preluat produce
fructe sau alte venituri.
d. In cazul vânzării unui imobil, dacă în contract s-a stipulat că, în lipsă de plată a preţului la termenul stabilit,
vânzarea va fi de drept rezolvită, instanţa poate acorda un termen de graţie cumpărătorului, dacă acesta fusese pus în
întârziere.
a. In caz de neexecutare a obligaţiei de luare în primire a lucrurilor care se deteriorează repede, se va produce
rezoluţiunea de drept a contractului de vânzare-cumpărare, numai după punerea în întârziere a cumpărătorului.
b. Rezoluţiunea vânzării de imobile se pronunţă deîndată, dacă vânzătorul este în pericol de a pierde
lucrul şi preţul.
c. Rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare poate fi cerută de vânzător atunci când cumpărătorul
a plătit doar o parte din preţ.
d. Rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare pentru neplata preţului nu produce efecte asupra terţilor
dobânditori de drepturi asupra lucrului vândut în cazul în care lucrul vândut este un bun mobil, iar acţiunea în
rezoluţiune se introduce in 8 zile de la predare.
a. Dacă proprietarul unui bun mobil încheie succesiv, cu două persoane diferite, câte un contract de vânzare-
cumpărare cu privire la respectivul bun, atunci, proprietatea asupra bunului revine ultimului cumpărător, dacă acesta
a primit bunul în posesie şi chiar dacă a fost de faţă la încheierea primului contract.
b. In caz de evicţiune totală, în afară de cheltuielile necesare şi utile, vânzătorul poate fi obligat să restituie
preţul integral primit plus valoarea adăugată în timpul posesiei cumpărătorului dacă, la momentul evicţiunii,
bunul avea o valoare mai mare decât la data vânzării datorită unei cauze independente de voinţa sau acţiunea
cumpărătorului.
c. Rezoluţiunea vânzării de imobile se pronunţă după un singur termen, facultativ, acordat de către
judecător, dacă nu există pericolul pierderii lucrului şi preţului pentru vânzător.
d. în cazul în care vânzătorul a cunoscut viciile ascunse ale lucrului vândut, nu poate fi obligat să plătească
despăgubiri.
a. Părţile pot stipula într-un contract de vânzare-cumpărare asumarea riscurilor de către cumpărător
înainte de transferul dreptului de proprietate.
b. Este permisă într-un contract de vânzare-cumpărare clauza prin care se interzice vânzarea bunului până la
executarea integrală a plăţii preţului.
c. în cazul în care vânzătorul a cunoscut viciile ascunse ale lucrului vândut, cumpărătorul poate cere o
reducere din preţ proporţională cu reducerea valorii lucrului datorită viciului, această reducere
determinându-se prin expertiză.
d. Acţiunea redhibitorie poate fi introdusă numai de cumpărător.
.
a. Părţile pot stipula într-un contract de vânzare-cumpărare ca vânzătorul să suporte riscurile şi după ce
a operat transferul dreptului de proprietate.
b. Termenul de prescripţie al acţiunii estimatorii curge de la data descoperirii viciilor, indiferent de aceasta data.
c. Cumpărătorul datorează dobânzi până la achitarea preţului când s-a prevăzut în contract ca preţul să fie plătit
în rate.
d. Vânzătorul nu răspunde pentru viciile ascunse ale lucrului dacă cumpărătorul, printr-un minim de
diligentă, le-ar fi putut descoperi.
a. In cazul în care vânzătorul a cunoscut viciile ascunse ale lucrului vândut cumpărătorul poate cere
rezoluţiunea contractului chiar dacă natura viciului nu ar face lucrul absolut impropriu destinaţiei sale.
b. în cazul în care vânzarea are ca obiect un lucru viitor, dacă lucrul nu se poate realiza, vânzarea devine nulă
retroactiv, neputând produce nici un efect.
c. Cumpărătorul datorează dobânzi până la achitarea preţului numai când s-a prevăzut această clauză în contract
sau a fost pus în întârziere.
d. Părţile nu pot stipula într-un contract de vânzare-cumpărare înlăturarea garanţiei pentru vicii, chiar
dacă vânzătorul este de rea-credinţă.
a. In caza de doi, donatorul răspunde de pagubele rezultând din viciile ascunse, chiar necunoscute de el şi care au
cauzat un prejudiciu donatarului.
b. Revocarea pentru survenienţă de copil intervine chiar dacă copilul născut după încheierea contractului
de donaţie este din afara căsătoriei.
c. Revocarea pentru survenienţă de copil nu intervine dacă donatorul avea un copil adoptat şi ulterior,
după donaţie, i se naşte un copil.
d. Acţiunea în restituirea bunului donat, în cazul revocării donaţiei pentru survenienţă de copil, se prescrie în
termen de 3 ani de la naşterea copilului.
a. Intr-un contract de vânzare-cumpărare, preţul trebuie să fie determinat in momentul încheierii contractului şi
stabilită modalitatea de plată, sub sancţiunea nulităţii.
b. In caz de neexecutare a obligaţiei de luare în primire a lucrului vândut, după punerea în întârziere a
cumpărătorului, vânzătorul poate cere autorizarea instanţei să îl depună în alt loc, cheltuielile legate de
aceasta fiind in sarcina cumpărătorului.
c. In cazul in care cumpărătorul este evins total de bunul cumpărat, el are dreptul de a cere de la vânzător
valoarea
fructelor percepute de el din momentul încheierii contractului până la data producerii evicţiunii.
d. In cazul in care cumpărătorul nu plăteşte preţul, vânzătorul poate cere executarea în natură a
obligaţiei, dacă debitorul este solvabil.
.
a. Procura data de către mandant mandatarului trebuie sa fie autentica dacă se da pentru constituirea
unei ipoteci sau pentru schimbul unui teren.
b. Când exista mai mulţi mandanţi, nu există solidaritate, însă plata făcută de unul dintre ei îi liberează pe ceilalţi.
c. Actele juridice încheiate de mandatar cu terţii de bună-credinţă sunt valabile şi opozabile mandantului, in
condiţiile mandatului aparent, chiar dacă aceste acte depăşesc limitele împuternicirii date, dar terţii au cunoscut aceste
limite.
d. In baza contractului de mandat, mandatarul nu este ţinut sa garanteze terţilor valabilitatea actelor
excesive, dacă le-a dat posibilitatea de a lua la cunoştinţă de întinderea mandatului.
a. Este permisă dispoziţia prin care donatorul donează uzufructul unei persoane, iar nuda proprietate
unei alte persoane.
b. Donaţia prin care donatorul îşi rezervă dreptul de a dispune de un bun cuprins în donaţie este nulă.
c. Donaţia produce efecte numai dacă acceptarea este concomitentă cu manifestarea voinţei de a dona.
d. Donaţiile indirecte nu trebuie să respecte condiţiile de formă pentru donaţii.
a. Constituie donaţie (liberalitate) repararea pagubei cauzate, deşi nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile
delictuale.
b. Donaţia între soţi se revocă de drept pentru survenienţă de copil.
c. Revocarea donaţiei pentru survenienţă de copil intervine chiar dacă, anterior, donatorul, printr-o
clauza expres, renunţase la revocarea donaţiei pentru survenienţă de copil.
d. In cazul revocării donaţiei pentru ingratitudine, dacă bunul donat nu se poate restitui in natura,
donatorul are dreptul la valoarea acestuia, apreciata in momentul pronunţării hotărârii de revocare.
a. Donaţiile indirecte trebuie acceptate printr-un act separate.
b. Donaţia cu sarcină în favoarea celui gratificat este un act juridic afectat de o condiţie rezolutorie pur
potestativă.
c. Este permisă dispoziţia prin care o a treia persoană ar fi chemată să accepte donaţia în cazul în care
donatarul nu ar primi sau nu ar putea primi donaţia.
d. Dacă donaţia are ca obiect bunul altuia, contractul este nul in toate cazurile.
a. Este permisă dispoziţia prin care donatarul este însărcinat să conserve şi să remită bunul donat către o a treia
persoană.
b. Donaţiile indirecte trebuie să respecte condiţiile de fond pentru donaţii.
c. Donaţia produce efecte dacă înscrisul în care este consemnată voinţa de a dona este autentic chiar dacă
acceptarea este consemnată într-un înscris sub semnătură privată.
d. Donaţia între soţi poate fi revocată pentru neexecutarea sarcinii sau pentru ingratitudine de către
moştenitorii donatorului.
.
a. Donaţia cu sarcină în favoarea celui gratificat este lovită de nulitate, întrucât contravine principiului
b. Donaţiile indirecte trebuie să respecte condiţiile de formă ale actului prin intermediul căruia se
realizează indirect liberalitatea.
c. Donaţia produce efecte dacă acceptarea ulterioară a donaţiei este comunicată donatorului în timpul
vieţii acestuia.
d. Constituie donaţie (liberalitate) executarea unei obligaţii civile imperfecte.
B. Bibliografìe
> A. Cojocaru - „Contracte civile", Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2005.

> Francisc Deak - „Tratat de drept civil. Contraete speciale.", Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2002
> Francisc Deak, St. Cărpenaru - „Contracte civile şi comerciale", Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1993.
> Eugeniu Safta-Romano - „Contracte civile", Editura Grafix, Iaşi, 1993.
> N. Puşcaş ; A. Stoian - „Drept civil. Contracte speciale. Scheme, teste grilă şi practică judiciară.", Editura PRO
Universitaria, Bucureşti, 2006.

Drept Civil - Contracte Speciale - 247 - Din Cartea N.Puscas&A.Stoian

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Civil - Contracte Speciale - 247 - Din Cartea N.Puscas&A.Stoian

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DREPT CIVIL.

1. Transferul dreptului de proprietate către cumpărător operează:

2. Arvuna are caracter:

3. Pactul de preferinţă este o promisiune afectată de o condiţie:

5. Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare:

6. în cazul vânzării unui lucru viitor:

7. Obligaţia de garanţie a vânzătorului contra evicţiunii:

8. Garanţia contra viciilor lucrului vândut:

9. Vânzare lucrului proprietatea exclusivă a altei persoane:

10. In cazul vânzării lucrului altuia:

11. Clauzele neclare ale vânzării se vor interpreta în contra:

12. Predarea lucrului vândut este, de regulă:

15. Obligaţia de garanţie contra viciilor lucrului vândut există şi în cazul:

17. In cazul obligaţiei vânzătorului de garanţie contra viciilor lucrului vândut:

19. în materia contractului de vânzare-cumpărare:

21. Clauzele îndoielnice ale contractului de vânzare-cumpărare se interpretează în favoarea:

22. Pentru a fi nulă absolut, o vânzare sub condiţie rezolutorie trebuie:

23. Sunt incapabili absolut de a primi donaţii:

25. Irevocabilitatea de gradul II priveşte:

26. Donaţiile făcute unor minori sau interzişi pot fi acceptate:

27. Donaţia deghizată apare atunci când:

28. Donaţia indirectă este un act juridic încheiat cu intenţia:

29. Darul manual presupune două elemente:

30. Revocare pentru ingratitudine se realizează atunci când:

31. Donatorul este obligat:

33. Revocarea pentru survenienţă de copil:

34. In cazul donaţiilor, statul estimativ:

35. Revocarea donaţiei se face obligatoriu pe cale judiciară:

36. între absenţi, donaţia este valabilă în condiţiile:

39. Revocabilitatea donaţiei între soţi:

40. Remiterea de datorie este:

41. Acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine:

42. Când donaţia se încheie între absenţi:

43. Revocarea donaţiei pentru survenienţă de copil:

44. Acţiunea în revocarea donaţiei pentru survenienţă de copil se prescrie în:

45. Obiectul contractului de locaţiune poate fi:

47. Prin tacita relocatiune:

49. Sublocaţiunea este permisă dacă:

50. Pentru opozabilitate, cesiunea locaţiunii trebuie să fie:

51. Locaţiunea este un contract:

52. Procura, ca negotium, reprezintă:

53. Cesiune contractului de locaţiune:

54. Tacita relocaţiune înseamnă:

55. Denunţarea (concediul) unui contract de locaţiune pe durată determinată:

57. Tacita relocaţiune:

58. în mandatul oneros, mandantul trebuie să aibă capacitate deplină dacă:

59. Contractul de mandat este un contract:

60. Regula simetriei formei implică:

61. Mandatul este tacit atunci când: (141)

64. în materia contractului de mandat:

65. Mandatul conceput în termeni generali dă dreptul mandatarului:

66. Mandatul este general când:

67. Mandatul este în interes comun atunci când:

72. Mandantul trebuie să acopere mandatarului:

74. In caz de deces al mandatarului:

78. Contractul de arendare are următoarele caractere juridice:

79. Termenul arendării este determinat de:

80. Suportarea riscurilor în materia arendării se stabileşte de către:

81. în materia arendării, moartea uneia dintre părţi:

83. Contractul de arendare se deosebeşte de contractul de locaţiune prin:

84. Prin antreprenor înţelegem, potrivit Codului Civil:

85. în ipoteza antreprizei, se plăteşte:

86. în cazul contractului de antrepriză, între client şi antreprenor se creează: