Grile Procesual Penal

Capitol I

Întrebări:

1. Fazele procesului penal sunt:

a) urmărirea penală şi judecata;
b)urmărirea penală, judecata şi condamnarea;
c) urmărirea penală, judecata şi punerea în executare a hotărârilor penale rămase definitive;

2. Interpretarea normelor juridice procesual penale făcută de organele de urmărire penală:

a) are forţă obligatorie;
b) prezintă relevanţă doar pentru cauza penală în curs;
c) reprezintă o formă de interpretare legală;

3. Momentul final al fazei de judecată constă în:

a) rămânerea definitivă a hotărârii penale;
b)trimiterea în judecată;
c) pronunţarea hotărârii judecătoreşti de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal;

4. Urmărirea penală presupune ca limită iniţială:

a) sesizarea organelor de urmărire penală;
b)întocmirea actului de începere a urmăririi penale;
c) punerea în mişcare a acţiunii penale;

5. Raporturile juridice procesuale penale:

a) iau naştere, de regulă, peste şi în afara acordului de voinţă a părţilor;
b)presupun în mod obligatoriu prezenţa persoanei care a săvârşit infracţiunea;
c) se sting odată cu trimiterea în judecată a inculpatului;

Capitol II

Întrebări:

1. Dreptul de apărare este garantat învinuitului sau inculpatului:

a) pe tot parcursul procesului penal, dacă asistenţa juridică este obligatorie;
b)pe tot parcursul procesului penal;
c) până la strângerea probelor necesare trimiterii în judecată prin rechizitoriu; 2. În conformitate cu
principiul prezumţiei de nevinovăţie, făptuitorul va fi considerat nevinovat:
a) până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti penale
b) până la punerea în mişcare a acţiunii penale;
c) până la trimiterea în judecată prin rechizitoriu;
3. Limba în care se desfăşoară procesul penal:
a) părţile care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română ori nu se pot exprima li se asigură posibilitatea de a
lua cunoştiinţă de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum şi dreptul de a pune concluzii prin
interpret, cheltuielile urmând a fi suportate individual de către acele persoane;
b) în procesuşl penal, procedura judiciară se desfăşoară în limba română:
c) se stabileşte în funcţie de limba maternă a participanţilor la procesul penal; consemnarea
declaraţiilor se face în dublu exemplar, ăn limba română şi în limba maternă a participantului;

4. Punerea sub acuzare a Preşedintelui României, ca excepţie de la principiul oficialităţii procesului penal

:
a) se realizează de Guvernul României, pentru înaltă trădare, cu votul a cel puţin două
treimi din numărul membrilor;
b) se realizează de către Camera Deputaţilor şi Senat comună;
c) se realizează de către Guvernul României, Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună, pentru
înaltă trădare, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor;

5.Prin excepţie de la principiul oficialităţii, membrii Guvernului pot fi urmăriţi penal:

a) pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, numai în urma, pentru înaltă trădare cu votul a cel
puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, în şedinţă unei cereri făcute de către Camera
Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României;
b) pentru toate faptele prevăzute de legea penală, cu încuviinţarea Guvernului României;
c) pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, cu încuviinţarea Primului-Ministru al României;

Capitol III

Întrebări:

1.Dobândirea calităţii de învinuit este determinată de:

a) punerea în mişcare a acţiunii penale;
b) începerea urmăririi penale;
c) sesizarea organelor despre săvârşirea unei infracţiuni;

2.Ministerul Public îşi desfăşoară activitatea, sub autoritatea ministrului justiţiei, potrivit următoarelor
pincipii:
a) principiul imparţialităţii; principiul controlului ierarhic;
d) principiul independenţei procurorilor;

3.Fac parte din categoria organelor de cercetare penală speciale:

a) ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române;
b) subofiţerii Poliţiei de Frontieră anume desemnaţi;
c) ofiţerii anume desemnaţi de către comandanţii unităţilor militare corp aparte şi similare;
4.Dobândirea calităţii de inculpat este determinată de
a) dispoziţia de arestare preventivă:
b) începerea urmăririi penale;
c) punerea în mişcare a acţiunii penale;

5. Sectiile maritime si fluviale functionează pe lângă instantele din:

a) Brăila;
b) Galati;
c) Tulcea;

Capitol IV

Întrebări:

1. Constituie criterii pentru determinarea competenţei teritoriale în cazul săvârşirii unor

infracţiuni în ţară:
a) locul unde a fost săvârşită infracţiunea;
b) locul efectuării urmăririi penale;
c) locul în care se descoperă cele mai multe probe;

2. Este indivizibilitate:
a) când la săvârşirea unei infracţiuni au participat mai multe persoane;
b)când înre două sau mai multe infracţiuni există legătură şi reunirea cauzelor se impune pentru
o bună înfăptuire a justiţiei;
c) când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite prin acte diferite, de una sau mai multe
persoane împreună, în acelaşi timp şi în acelaşi loc;

3. Este conexitate:
a) când la săvârşirea unei infracţiuni au participat mai multe persoane;
b)în cazul infracţiunii continuate; c)când o infracţiune este săvârşită pentru a pregăti, a înlesni sau a
acunde comiterea altei infracţiuni, ori este săvârşită pentru a înlesni sau a asigura sustragerea de la
răspundere penală a făptuitorului altei infracţiuni;

4. Tăinuirea, favorizarea infractorului şi nedenunţarea unor infracţiuni sunt de competenţa:

a) instanţei mai întâi sesizate;
b) instanţei care judecă infracţiunea la care acestea se referă;
c) instanţei ierarhic superioară celei competente să judece infracţiunea la care acestea se referă;

5. Conflictul de competenţă apărut între două sau mai multe organe de cercetare penală:
a) este dat în competenţa de soluţionare a procurorului care exercită supravegherea
activităţii de cercetare penală a acestor organe;
b) va fi soluţionat de către conducătorul parchetului căruia i-ar reveni competenţa să
instrumenteze dosarul;
c) este instrumentat de către instanţa căreia îi revine competenţa de a judeca în primă instanţă
cauza cu privire la care a apărut conflictul de competenţă;

Capitol V

Întrebări:

1.Acţiunea civilă se poate exercita în procesul penal, împotriva:

a)părţii vătămate şi persoanei responsabile civilmemte;
b)inculpatului, moştenitorilor inculpatului şi părţii responsabile civilmente;
c)inculpatului, părţii civile şi părţii responsabile civilmente;

2. Acţiunea penală:
a) se poate pune în mişcare prin ordonanţa procurorului;
b) are drept obiect tragerea la răspundere civilă a persoanei care a săvârşit o infracţiune;
c) aparţine persoanei vătămate, în ipoteza în care acţiunea penală se pune în mişcare la
plângerea prealabilă;

3. Adagiul latin electa una via , non datur recursus ad alteram semnifică:
a) dreptul persoanei vătămate de a-şi valorifica pretenţiile civile ce rezultă din infracţiune în faţa
instaţei penale;
b) dreptul părţii civile de a face recurs împotriva hotărârii instanţei prin care se rezolvă latura civilă;
c) regula conform căreia persoana prejudiciată, odată ce a ales una din cele două căi puse la dispoziţie
pentru acoperirea pagubei, nu mai poate reveni sau, altfel spus, nu mai poate părăsi calea respectivă;

4. Acţiunea penală se poate pune în mişcare prin următoarele acte: încheierea instanţei de judecată,
dacă se constată necesitatea extinderii procesului penal pentru alte fapte şi procurorul nu
participă la şedinţa de judecată;
d) rezoluţia întocmită de procuror, când plângerea prealabilă se adresează organelor de
urmărire penală ;
e) hotărârea instanţei de judecată de la inculpatului;

5. Acţiunea civilă:
a) se pune în mişcare prin rechizitoriul procurorului;
b) aparţine statului;
c) presupune provocarea unui prejudiciu prin săvârşirea unei infracţiuni;
Capitol VI

Întrebări:

1. Sunt măsuri procesuale:

a) arestarea preventivă;
b) obligarea la tratament medical;
c) interzicerea de a se afla în anumite localităţi;

2. Măsurile preventive încetează de drept:

a) la expirarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de organele judiciare;
b) în cazul în care se face plângere împotriva măsurii luate de organul de urmărire penală;
c) în ipoteza pronunţării unei hotărâri de condamnare a inculpatului;

3. Măsurile preventive pot fi dispuse prin rmătoarele acte:

a) rezoluţia organului de cercetare penală;
b) ordonanţa organelor de constatare (agenţii poliţiei de frontieră);
c) hotărârea instanţei de judecată;

4. Reţinerea poate fi dispusă de către:

a) organele de cercetare penală;
b) judecător;
c) agenţii poliţieide frontieră, în ipoteza constatării săvârşirii unor infracţiuni la bordul
navelor sau aeronavelor;

5. Arestarea preventivă a învinuitului:

a) se poate dispune de către procuror în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de
judecată, în cursul fazei de judecată;
b) presupune punerea în mişcare a acţiunii penale; c) nu poate fi dispusă în cazul infracţiunilor
pentru care legea prevede în mod alternativ pedeapsa amenzii;

Capitol VII

Întrebări:

1. Reprezintă acte procedurale:

a) punerea în mişcare a acţiunii penale;
b) executarea unnui mandat de aducere;
c) declararea apelului;

2.Mandatul de aducere se poate executa prin:

a) agenţii procedurali;
b)poliţia comunitară;
c)secretarul parchetului, când aducerea a fost dispusă de procuror;

3. Unde se afişează citaţia în ipoteza în care locul săvârşirii infracţiunii este multiplu şi nu se
cunoaşte adresa unde locuieşte învinuitul sau inculpatul:
a) la sediul consiliului local în a cărui raza teritorială s-a săvârşit infracţiunea;
b) la sediul organului care efectuează urmărirea penală;
c) la sediul consiliului local în a cărui raza teritorială se află organul care efectuează urmărirea penală;

4. În ipoteza în care învinuitul sau inculpatul locuieşte în străinătate, procedura de citare se

desfăşoară conform următoarelor reguli:
a) citarea se face numai de către reprezentanţii Ministerului Public;
b) citarea se face la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârşit infracţiunea; în acelaşi
timp, Ministerul Justiţiei întreprinde demersurile necesareextrădării învinuitului sau inculpatului;
c) citarea se face potrivit normelor de drept internaţional penal aplicabile în relaţia cu statul solicitat; în
absenţa unei asemenea norme sau în cazul în care instrumentul juridic internaţional aplicabil o permite,
citarea se face prin scrisoare recomandată;

5. În ipoteza neidentificării sediului persoanei juridice, aceasta va fi citată:

a) numai prin intermediul procurorului, chiar dacă dosarul este instrumentat de către
organele de cercetare ale poliţiei judiciare;
b) la sediul Oficiului Registrului Comerţului;
c) la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârşit infracţiunea; Capitol VIII

Capitol VIII
Întrebări:
1. Sancţiunea nulităţii absolute poate fi invocată dacă se constată:
a) încălcarea dispoziţiilor relative la competenţa teritorială;
b) nerespectarea dispoziţiilor relative la compunerea instanţei de judecată;
c) încălcarea dispoziţiilor relative la efectuarea expertizei medico-legale;

2. Amenda judiciară se aplică:

a) numai de către instanţa de judecată;
b) de organul de urmărire penală;
c) numai de către procuror;

3. Este prevăzută sub sancţiunea nulităţii absolute:

a) încălcarea dispoziţiilor relative la asistarea obligatorie a învinuitului de către apărător;
b) încălcarea dispoziţiilor relative la luarea declaraţiei părţii vătămate;
c) întocmirea referatului de terminare a urmăririi penale înainte de prezentarea
materialului de urmărire penală;
4. Se sancţionează cu amenda judiciară:
a) lipsa nejustificată a martorului, expertului sau interpretului legal citat;
b)faptele penale care prezintă un grad redus de pericol social;
c)abaterile de natură contravenţională, precum şi faptele în privinţa cărora instanţa de judecată a dispus
înlocuirea răspunderii penale;

5.În procedura de calcul a termenului privind arestarea preventivă:

a) nu se socoteşte ziua de la care începe să curgă termenul şi nici ziua în care acesta se împlineşte;
b) nu se iau în considerare sărbătorile legale;
c) ziua la care începe şi cea la care se sfârşeşte termenul intră în durata termenului;

Capitol IX

Întrebări:

1. Nu pot fi obligate să depună mărturie în procesul penal:

a) minorii sub 16 ani;
b) persoanele obligate să păstreze secretul profesional, în legătură cu faptele şi împrejurările de care au
luat cunoştinţă în exerciţiul profesiei;
c) rudele apropiate ale inculpatului;

2. Nu pot fi martori asistenţi:

a) minorii;
b) cei care au cunoştinţă despre faptă;
c) persoanele interesate în cauză;

3. Probele în procesul penal:

a) pot fi administrate doar în cursul urmăririi penale;
b) trebuie să fie pertinente, concludente, utile şi admisibile;
c) sunt acele date existente în cauză din care rezultă presupunerea rezonabilă că persoana
faţă de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârşit fapta;

4. Ridicarea de obiecte şi înscrisuri se dispune de către:

a) organul de urmărire penală;
b)executorul judecătoresc;
c) organele proprii de executare ale unităţii păgubite;

5. Situaţiile care permit efectuarea de percheziţii pe timpul nopţii:

a) caz de infracţiune flagrantă;
b) în când este efectuată de procuror;
c) când persoana la domiciliul căreia urmează a se face percheziţia consimte în scris la aceasta;
 INSTITUTII DE DREPT PROCESUAL PENAL - TEST GRILA

(partea generala)

1. Principiul teritorialitatii normelor de drept procesual penal inseamnna:

a. activitatea procesual penala se desfasoara conform normelor de drept procesual

roman daca s-a savarsit o fapta penala pe teritoriul Romaniei;
b. activitatea procesual penala se desfasoara pe teritoriul Romaniei conform
normelor de drept procesual penal roman;
c. activitatea procesual penala se desfasoara pe teritoriul Romaniei conform normelor
de drept procesual roman daca faptuitorul este cetatean roman sau apatrid cu domiciliul
in Romania;

2. Sunt derogari de la principiul teritorialitatii:

 a.imunitatea de jurisdictie si comisia rogatorie;
b.comisia rogatorie si delegarea;
c. imunitatea de jurisdictie si cazul infractiunilor savarsite in marea teritoriala;

3. In ceea ce priveste aplicarea in timp, normele procesual penale:

a.de regula retroactiveaza daca sunt mai favorabile;

b. de regula sunt ultraactive;
c. de regula se aplica imediat;

4. Interpretarea normelor juridice procesual penale facuta de organele

de urmarire penala:

a.are forta obligatorie;

b.reprezinta intotdeauna o forma de interpretare sistematica;

c. reprezinta intotdeauna o forma de interpretare istorica raportat la cauza;

d.se realizeaza de instantele de judecata in procesul aplicarii normei juridice respective,

fara a avea caracter obligatoriu si pentru alt organ judiciar, chiar in cazuri asemanatoare.

5. Sunt trasaturi ale unui proces echitabil:

a.accesul liber la un tribunal impartial si independent in ceea ce priveste judecarea si

solutionarea conflictului de drept penal, cat si luarea oricarei masuri de constrangere
asupra unor drepturi si libertati fundamentale; dreptul de a recurge la un tribunal
superior; interdictia torturii sau a oricarei violente in activitatea de cercetare si judecare
a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale;
b.accesul liber la un tribunal pentru solutionarea conflictului de drept; garantarea
posibilitatii de a ataca cu apel orice hotarare judecatoreasca; interdictia torturii sau a
oricarei violente in activitatea de cercetare si judecare a cauzelor penale; existenta unor
garantii procesuale;
c. accesul liber la un tribunal impartial si independent in ceea ce priveste judecarea
si solutionarea conflictului de drept penal, cat si luarea oricarei masuri de
constrangere asupra unor drepturi si libertati fundamentale; dreptul de a recurge la
un tribunal superior; interdictia torturii sau a oricarei violente in activitatea de
cercetare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale;

6. Principiul egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice presupune:

 a. urmarirea penata si judecata se efectueaza de aceteasi organe de urmarire penata
si de aceteasi instante de judecata, au toc dupa aceteasi reguti procesuate, iar partite
dintr-o cauza penata se bucura de aceteasi drepturi procesuate in fata autoritatitor
judiciare, fara nicio discriminare
b. partite se bucura de aceteasi drepturi procesuate in fata autoritatitor judiciare,
fara nicio discriminare
c. urmarirea si judecata au toc pentru toate persoanete dupa aceteasi reguti
procesuate, cu exceptia situatiitor in care exista reguti speciate pentru persoanete
care ocupa anumite functii

7. Oficialitatea procesului penal priveste:

a. numai faza urmaririi penate;

b. numai faza urmaririi penate si faza judecatii;

c. numai faza judecatii;

d. conform principiutui oficiatitatii sau obtigativitatii, organete judiciare trebuie sa

desfasoare activitatea procesuata ori de cate ori s-a savarsit o infractiune

8. Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc:

a. numai din oficiu;

b. din oficiu, afara de cazut cand prin tege se dispune attfet;
c. ta cererea partitor;

9. Conform principiului prezumtiei de nevinovatie, in cursul urmaririi penale,

faptuitorul va fi considerat nevinovat pana la:

a. sesizarea organetor de urmarire penata;

b. inceperea urmaririi penate;

c. punerea in miscare a actiunii penate;

d. ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare.

10. Prezumtia de nevinovatie:

a. este consacrata expres de Codut de procedura penata;

b. nu este consacrata expres de Constitutia Romaniei;
 c. este o prezumtie absoluta care nu poate fi rasturnata decat printr-o hotarare
penala definitiva;

11. Dreptul la aparare este garantat invinuitului sau inculpatului:

a. dupa punerea in miscare a actiunii penale;

b. in timpul prezentarii materialului de urmarire penala;
c. pe tot parcursul procesului penal;

12. Pentru garantarea dreptului la aparare:

a. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei

juridice a invinuitului sau inculpatului in toate procesele penale;
b. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei
juridice a partii vatamate in toate procesele penale;
c. organele judiciare au obligatia sa incunostinteze, de indata si mai inainte de a-l
audia, pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea
juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii;

13. In cursul procesului penal:

a. orice parte are dreptul de a fi asistata de aparator;

b. orice parte trebuie asistata de aparator;
c. invinuitul sau inculpatul trebuie asistat de aparator;

14. Desfasurarea procesului penal in limba romana:

a. exclude posibilitatea ca judecata sa aiba loc fara interpret, chiar daca

judecatorul, procurorul, aparatorii si partile cunosc aceeasi limba materna;
b. presupune ca partii i se numeste un interpret, din oficiu si in mod obligatoriu, ori
de cate ori limba sa materna este alta decat limba romana;
c. presupune ca partii i se desemneaza in mod gratuit un interpret daca nu isi
poate apara interesele decat in limba sa materna;

15. In procesul penal:

a. procedura judiciara se desfasoara in limba romana, cu exceptiile prevazute de

lege;
 b. procedura judiciara se desfasoara in limba materna pe care partile o inteleg, cu
ajutorul interpretilor;
c. partile si alte persoane in proces pot folosi limba materna, dar actele
procedurale se intocmesc in limba romana;

16. Partilor care nu se pot exprima:

a. li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi,

precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau numit, contra
cost, de instanta;
b. li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi,
precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau numit, gratuit, de
instanta;
c. li se asigura posibilitatea ca interpretul ales sa studieze dosarul;

17. Sunt trasaturi ale actiunii penale:

a. actiunea penala apartine statului, este obligatorie, este indisponibila, este

individuala si indivizibila;
b. actiunea penala este obligatorie, indisponibila si indivizibila;
c. actiunea penala este obligatorie, este indisponibila, individuala si indivizibila
numai daca este pornita de autoritatile statului;

18. Actiunea penala:

a. ste suficienta existenta unor informatii privind savarsirea unei infractiuni pentru
punerea in miscare a actiunii penale;
b. nu poate fi pusa in miscare decat in personam;
c. implica dobandirea de catre faptuitor a calitatii de invinuit;

19. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale in urma judecarii
unei cauze:

a. condamnarea sau achitarea;

b. clasarea sau incetarea procesului penal;
c. incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal;

20. Obiectul actiunii penale il constituie:

a. intocmirea actului de inculpare;

b. intocmirea rechizitoriului;
c. tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni;
21. Actiunea penala nu mai poate fi exercitata cand:

a.procurorul a dispus inlocuirea raspunderii penale;

b.instanta a dispus inlocuirea raspunderii penale;
c. procurorul a dispus, referitor la aceeasi cauza, intr-un alt dosar penal,
scoaterea de sub urmarire penala;

22. Poate fi necesara autorizarea procurorului general al Parchetului de pe langa

Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru:

a.punerea in miscare a actiunii penale fata de un cetatean roman cu domiciliul in

strainatate, care a savarsit o infractiune in afara teritoriului tarii;
b.punerea in miscare a actiunii penale fata de un cetatean strain fara domiciliu in
Romania, care a savarsit o infractiune in strainatate;
c. punerea in miscare a actiunii penale fata de un apatrid cu domiciliul in Romania care
a savarsit o infractiune in strainatate;

23. Exprimarea dorintei guvernului strain este:

a.un mod special de sesizare;

b. o conditie imediat prealabila trimiterii in judecata;
c. o conditie care, daca este indeplinita, duce la incetarea procesului penal;

24. Se va dispune scoaterea de sub urmarire penala in urmatoarele ipoteze:

a.fapta nu exista, lipseste plangerea prealabila, fapta nu a fost savarsita de

818i81i invinuit sau de inculpat;
b.fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a fost
savarsita de 818i81i invinuit sau de inculpat, fapta nu intruneste elementele
constitutive ale infractiunii;
c. persoana vatamata si-a retras plangerea prealabila, a intervenit decesul
faptuitorului, a intervenit prescriptia raspunderii penale;

25. Daca nu exista invinuit sau inculpat in cauza si s-a implinit termenul de
prescriptie a raspunderii penale, se va dispune:

a.incetarea urmaririi penale;

b.scoaterea de sub urmarire penala;
c. clasarea;
26. Daca inculpatul si partea vatamata se impaca in cursul cercetarii
judecatoresti:

a. instanta va inceta procesul penal;

b. procurorul va dispune incetarea procesului penal;
c. cauza se claseaza;

27. Daca instanta constata existenta unei cauze de nepedepsire, va dispune:

a. achitarea;
b. incetarea procesului penal;
c. clasarea;

28. Actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal:

a. nu este scutita de taxa de timbru;

b. poate fi pornita oricand;

c. se poate stinge prin pronuntarea unei hotarari de achitare;

d. este accesorie actiunii penale (aceasta poate fi exercitata numai in cadrul

procesului penal, alaturi de actiunea penala. Pozitia de dependenta conduce la
exercitarea ei numai fata de inculpat, partea responsabila civilmente si, eventual,
mostenitorii sau succesorii lor).

29. Actiunea civila se exercita in procesul penal impotriva:

a. inculpatului, mostenitorilor inculpatului si partii responsabile civilmente;

b. partii civile;
c. partii responsabile civilmente, daca inculpatul se sustrage de la judecata;

30. Repararea pagubei in cazul in care actiunea civila a fost exercitata in procesul
penal:

a. se face numai in natura;

b. se face numai prin echivalent, cu exceptia situatiei in care bunul a fost gasit la
inculpat;
c. se face in natura sau prin plata unei despagubiri banesti, in masura in care
repararea in natura nu este posibila;
31. Partea civila solicita repararea prejudiciului moral prin actiunea civila
exercitata in cadrul procesului penal:

a. instanta trebuie sa oblige inculpatul la plata daunelor morale;

b. instanta poate obliga inculpatul sa repare prejudiciul moral;
c. actiunea civila este inadmisibila in aceasta situatie;

32. Instanta rezolva din oficiu actiunea civila numai atunci cand aceasta are ca
obiect:

a. restituirea lucrurilor;

b. restabilirea situatiei anterioare;

c. desfiintarea totala sau partiala a unui inscris;

d. actiunea civila se porneste si se exercita din oficiu cand persoana vatamata este o
persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.

33. Constituirea ca parte civila are ca efect:

a. punerea in miscare a actiunii penale;

b. punerea in miscare a actiunii civile;
c. obligarea inculpatului condamnat la plata despagubirilor solicitate de partea
civila;

34. Persoana vatamata prin infractiune, constituita parte vatamata, poate

participa in aceeasi cauza:

a. numai in calitate de parte vatamata;

b. numai in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin constituirea
ca parte civila;
c. in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin constituirea ca
parte civila;

35. Partea responsabila civilmente:

a. poate fi introdusa in cauza oricand in cursul procesului penal;

b. poate interveni in procesul penal numai pana la citirea actului de sesizare;
 c. poate interveni in procesul penal numai pana la terminarea cercetarii
judecatoresti;

36. Introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente:

a.nu se poate face in cursul urmaririi penale;

b.se poate face la cererea partii civile;
c. se poate face la cererea partii vatamate sau a partii civile;

37. Procurorul:

a.este obligat sa sustina actiunea civila pornita de partea civila inainte de citirea
actului de sesizare;
b.poate sa sustina actiunea civila, daca partea civila este lipsita de capacitate de
exercitiu;
c. este obligat sa sustina interesele persoanei vatamate prin infractiune, daca
aceasta este lipsita de capacitate de exercitiu sau are o capacitate de exercitiu
restransa;

38. Persoana vatamata prin infractiune se poate adresa instantei civile:

a.oricand, chiar daca s-a constituit parte civila in procesul penal;

b.in caz de suspendare a procesului penal, daca s-a constituit parte civila in
procesul penal;
c. oricand, chiar daca instanta penala a rezolvat actiunea civila;

39. Partea vatamata este:

a.persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin
savarsirea infractiunii;
b.subiectul pasiv al infractiunii;
c. persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin
savarsirea infractiunii si daca participa in procesul penal;

40. Inculpatul:
 a.este numai persoana fizica impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala;
b.trebuie sa fie o persoana, fizica sau juridica, determinata;
c. poate fi o persoana careia legea ii recunoaste imunitatea penala;

41. Partea vatamata participa in procesul penal:

a.in ceea ce priveste latura penala;

b.in ceea ce priveste latura civila;
c. in ceea ce priveste latura penala si latura civila, concomitent, dar numai daca s-a
constituit parte civila;

42. Sunt parti in procesul penal:

- persoane fizice sau juridice, care au drepturi si obligatii ce izvorasc in mod direct din
exercitarea actiunii penale si actiunii civile in cadrul procesului penal

43. Persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a savarsirii infractiunii, in

raportul de drept substantial se numeste:

a.numit;
b.persoana vatamata;
c. parte vatamata;

44. Persoana vatamata:

a.dobandeste in mod automat calitatea de parte vatamata daca a sesizat

savarsirea infractiunii;
b.dobandeste in mod automat calitatea de parte civila daca a indicat cuantumul
prejudiciului pe care l-a suferit;
c. trebuie chemata de organele judiciare pentru a fi intrebata daca se constituie
parte vatamata sau parte civila, dupa caz;

45. Este parte in faza de judecata a procesului penal:

a.partea responsabila civilmente;

b. invinuitul;
c. procurorul;

46. Are calitatea de inculpat:

 a. numai persoana fata de care s-a pus in miscare actiunea penala;
b. numai persoana citata in aceasta calitate de instanta penala;
c. persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale;

47. Parte vatamata in procesul penal poate fi:

a. numai victima infractiunii;

b. numai o persoana fizica;
c. o persoana fizica sau o persoana juridica;

48. Competenta dupa materie este determinata de:

a. natura si gravitatea infractiunii supuse judecatii;

b. sfera de cauze date in mod obisnuit in caderea instantelor judecatoresti de
drept comun;
c. infractiune sau calitatea faptuitorului;

49. Sectii maritime si fluviale functioneaza:

a. numai la tribunale si curti de apel;

b. nu numai la judecatorii, tribunale, curti de apel, ci si la Inalta Curte de Casatie si
Justitie;
c. la unele judecatorii, tribunale si curti de apel;

50. Sectii maritime si fluviale functioneaza pe langa instantele din:

a. Galati;
b. Braila;
c. Calarasi;

51. Judecata in apel se realizeaza de catre un complet format din:

a. trei judecatori la tribunal si la curtea de apel;

b. trei judecatori la curtea de apel si Comp letul de 9 judecatori la Inalta Curte de
Casatie si Justitie;
c. doi judecatori la tribunal si la curtea de apel;

52. Sunt considerate forme subsidiare ale competentei in materie penala:

 a.competenta dupa calitatea persoanei, competenta materiala, competenta
teritoriala;
b.competenta speciala si competenta personala;
c. competenta functionala si competenta materiala;

53. Infractiunea savarsita de un expert poate fi judecata in prima instanta de:

a.curtea de apel;
b. tribunal;
c. judecatorie, daca expertul nu a savarsit o infractiune data in competenta altei
instante;

54. Instantele militare judeca:

a.numai infractiunile savarsite de militari;

b.numai infractiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea
atributiilor de serviciu;
c. numai anumite infractiuni prevazute de Codul penal si de legi speciale si numai
infractiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea atributiilor de
serviciu;

55. Recursurile solutionate de curtile de apel pot fi declarate:

a.impotriva deciziilor tribunalului prin care se solutioneaza cererile privind

masurile preventive;
b.impotriva deciziilor tribunalului pronuntate in apel;
c. impotriva deciziilor pronuntate de tribunal in prima instanta;

56. Infractiunea de omor savarsita de un magistrat de la tribunal va fi judecata de:

a.Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b.curtea de apel;
c. tribunal;

57. Daca un militar cu gradul de colonel savarseste o infractiune de luare de

mita, cauza va fi judecata de:

a.tribunalul militar;
b. Tribunalul Militar Teritorial;
 c. tribunalul competent teritorial, deoarece fapta nu este data in competenta
instantelor militare;

58. Conflictele de competenta intre tribunalele militare:

a. se solutioneaza de Curtea Militara de Apel;

b. pot interveni numai cu privire la cauzele in care se judeca infractiuni contra
ordinii si disciplinei militare;
c. sunt date in competenta tribunalului militar teritorial;

59. Curtea Militara de Apel:

a. judeca numai in prima instanta si in recurs;

b. judeca in fond, in apel si in recurs;
c. judeca in prima instanta infractiunile savarsite de judecatorii militari si de
procurorii militari;

60. In situatia in care curtea de apel, judecand un recurs, suspenda,

prin incheiere, judecarea cauzei potrivit art. 303 C. proc. pen.:

a. Inalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza cazul de intrerupere a cursului

justitiei;
b. Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca recursul impotriva incheierii;
c. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 9 judecatori, judeca apelul
impotriva incheierii;

61. Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca:

a. apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia

penala;
b. recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de
Sectia penala;
c. recursurile in interesul legii;

62. Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie:

a. sesizeaza Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii

legilor inainte de promulgarea acestora;
 b. judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de
Sectia penala;
c. judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de
Completul de 9 judecatori;

63. Sunt calitati si functii care atrag competenta de judecata a Inaltei Curti de
Casatie si Justitie ca instanta de fond:

a. judecatorii de la tribunale si cei de la curtile de apel;

b. membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

c. controlorii financiari de la Curtea de Conturi;

64. Inalta Curte de Casatie si Justitie nu judeca:

a. in fond;
b. in apel;
c. in recurs;

65. Infractiunea savarsita de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judeca in prima

instanta de:

a. curtea de apel;
b. Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c. instanta corespunzatoare din punct de vedere teritorial dupa calitatea
persoanei;

66. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana dobandeste

calitatea de magistrat la curtea de apel, cauza va fi judecata:

a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b. de curtea de apel;
c. de instanta competenta material;

67. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana dobandeste

calitatea de senator, cauza va fi judecata:

a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b. de curtea de apel;
c. de instanta competenta material; 68. In situatia in care un amiral savarseste o
infractiune, iar ulterior nu mai detine aceasta calitate:
 a. cauza va fi judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in orice situatie;
b. cauza va fi judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie daca s-a dat o
hotarare in prima instanta;
c. cauza va fi judecata de instanta competenta material;

69. Dobandirea unei anumite calitati de catre inculpat dupa savarsirea faptei:

a. nu determina niciodata schimbarea competentei;

b. determina intotdeauna schimbarea competentei;
c. determina schimbarea competentei numai daca inculpatul a dobandit, de
exemplu, calitatea de membru al Inaltului Cler cu rang de arhiereu;

70. In situatia declinarii de competenta determinate de competenta teritoriala:

a. actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin;

b. actele indeplinite ori masurile dispuse pot fi mentinute;
c. actele indeplinite ori masurile dispuse nu pot fi mentinute;

71. Conflictele de competenta sunt solutionate:

a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru toate conflictele de competenta;

b. de curtea de apel pentru conflictele de competenta ivite intre instantele
inferioare, indiferent de gradul acestora, situate in circumscriptia sa;
c. de tribunal pentru conflictele de competenta ivite intre judecatorii, chiar daca una
dintre acestea se afla in circumscriptia altui tribunal;

72. Conflictul de competenta intre o instanta militara si o instanta civila este

solutionat de:

a. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 9 judecatori;

b. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala;
c. instanta civila ierarhic superioara;

73. Conflictul de competenta intre doua organe de cercetare penala:

a. trebuie solutionat de procurorul care supravegheaza activitatea de cercetare

penala efectuata de aceste organe;
b. va fi solutionat de conducatorul parchetului caruia i-ar reveni competenta sa
instrumenteze dosarul;
c. se rezolva de catre seful ierarhic superior din punct de vedere administrativ al
celor doua organe de cercetare penala;
74. Judecatorul nu este incompatibil sa judece o cauza in apel daca:

a.intr-o discutie intre prieteni a afirmat ca apelul declarat de un inculpat in

cauza respectiva va fi admis;
b.a schimbat incadrarea juridica prin incheiere, inainte de solutionarea cauzei;
c. a participat la judecarea unui recurs impotriva unei incheieri privind o
masura preventiva, pronuntandu-se asupra vinovatiei inculpatului;

75. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza numai daca:

a.este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a
dispus retinerea invinuitului;

b. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul

general al parchetului care a intocmit rechizitoriul;

c. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu grefierul care a
intocmit citatiile in dosarul de urmarire penala;

- a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze
intr-o cale de atac, sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii cu trimitere in apel sau
dupa casarea cu trimitere in recurs;

- si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia ce ar putea fi data in cauza;

- a pus in miscare actiunea penala a dispus trimiterea in judecata sau a pus concluzii in calitate
de procuror la instanta de judecata, a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de
prelungire a arestarii preventive in cursul urmaririi penale;

- a fost reprezentant sau aparator al vreuneia dintre parti;

- a fost expert sau martor in cauza respectiva;

- interesat, sub orice forma in solutionarea cauzei, el, sotul sau vreo ruda apropiata;

- atunci cand exista dusmanie intre el, sotul sau una din rudele sale, pana la gradul patru
inclusiv, si una din parti, sotul sau rudele acesteia, pana la gradul al treilea inclusiv;

- este tutore sau curator al uneia dintre parti;

76. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza daca:

a. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a
dispus retinerea invinuitului;
 b. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul general adjunct al
parchetului care a intocmit rechizitoriul;
c. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu un grefier care a intocmit
citatiile in dosarul de urmarire penala;

77. Se retine existenta unui caz de incompatibilitate in urmatoarea situatie:

a. judecatorul a fost reprezentant sau aparator al interpretului;

b. judecatorul este sot, ruda sau afin cu unul din avocati;
c. judecatorul a primit liberalitati de la mandatarul unei parti;

78. Cererea de recuzare:

a. trebuie sa indice motivele de incompatibilitate pentru fiecare judecator;

b. poate fi formulata fata de toti judecatorii unei instante, chiar si fata de cei de la
alte sectii, daca se arata cazul concret de incompatibilitate pentru fiecare;
c. poate fi formulata imediat ce partea a aflat cazul de recuzare;

79. Cererea de recuzare:

a. este inadmisibila daca este formulata impotriva judecatorului chemat sa se

pronunte asupra cererii de recuzare formulate fata de un coleg al sau;
b. este admisibila daca este formulata in mod repetat fata de acelasi judecator,
invocandu-se cauze diferite de incompatibilitate;
c. poate fi respinsa printr-o incheiere care se poate ataca separat cu recurs in
termen de 3 zile;

80. Recuzarea aceluiasi judecator, pentru acelasi caz de incompatibilitate si

pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formularii unei cereri anterioare de
recuzare:

a. este admisibila;

b. este admisibila, dar cererea de recuzare va fi judecata de alt complet, fara

participarea judecatorului recuzat;

c. este admisibila, cererea urmand a fi judecata de un alt complet din care nu face
parte judecatorul recuzat;

d. se solutioneaza in sedinta secreta, de un alt complet de judecata si fara participarea

celui ce declara ca se abtine sau care este recuzat.

81. Cererea de recuzare poate fi formulata:

 a. numai de catre parti;
b. de catre parti sau de procuror;
c. de orice persoana interesata si de procuror;

82. Cand pentru solutionarea cererii de recuzare nu se poate alcatui un complet

de judecata la instanta la care a fost inregistrata cererea de recuzare:

a. recuzarea se solutioneaza de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b. recuzarea se solutioneaza de instanta ierarhic superioara;
c. cererea de recuzare va fi respinsa ca inadmisibila;

83. Constituie motiv de recuzare:

a. participarea expertului de mai multe ori in aceeasi cauza;

b. audierea martorului de mai multe ori in aceeasi cauza;
c. judecatorul a fost expert sau martor in cauza;

84. Stramutarea judecarii unei cauze penale poate fi ceruta:

a. de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii;

b. numai de Ministrul Justitiei;

c. de presedintele instantei superioare ingrad celei la care se afla cauza;

d. este de competenta exclusiva a Inaltei Curti de Casatie si Justitie ( cand

suspiciunea priveste obiectivitatea tuturor subiectilor procesuali, remediul procesual este
stramutarea cauzei la alt organ judiciar egal in grad)

85. Poate fi solicitata stramutarea judecarii unei cauze penale daca:

a. impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita din cauza dusmaniilor locale;

b. nu a fost citit actul de sesizare;
c. a fost terminata cercetarea judecatoreasca;

86. Stramutarea unei cauze se poate cere:

 a.numai cand aceasta se af ta pe rotut instantei de fond;
b. numai cand aceasta se af ta pe rotut unei instante;
c.numai daca aceasta nu se afta in apet;

87. Cererea de stramutare:

a. se adreseaza instantei care a primit cauza spre judecare;

b. se adreseaza instantei ierarhic superioare cetei care a primit cauza
spre judecare;
c.se adreseaza Inattei Curti de Casatie si Justitie;

88. Cererea de informatii in cazul stramutarii:

a. este obtigatorie in toate cazuri te;

b. este facu ttativa in toate cazuri te;
c.este facuttativa in situatia in care se formuteaza o noua cerere de stramutare in
aceeasi cauza;

89. Partile sunt anuntate despre formularea cererii de stramutare de catre:

a. Inatta Curte de Casatie si Justitie, prin citare;

b. instanta in fata careia se af ta cauza pe rot, prin comunicarea cererii;
c.instanta superioara ce tei ta care se afta cauza pe rot;

90. Stramutarea poate fi ceruta din nou:

a. oricand;
b. dupa trecerea unui termen de ta respingerea cererii anterioare;
c.numai daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, necunoscute Ina ttei
Curti de Casatie si Justitie ta data sotutionarii cererii anterioare, sau daca noua cerere
se intemeiaza pe imprejurari noi, ivite dupa respingerea cererii anterioare;

91. Probele indirecte:

a. sunt intotdeauna obtinute din a tta sursa decat cea origina ta;
b. dovedesc in mod direct fapta;
c.sunt intotdeauna obtinute din sursa origina ta;
92. Sarcina administrarii probelor in procesul penal apartine:

a. organelor judiciare;
b. politiei judiciare si procurorului;
c. partilor, politiei judiciare, procurorului si instantei;

93. Dreptul la tacere:

a. poate fi folosit de invinuit sau inculpat cu privire la datele sale de identitate;

b. reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la
orice intrebare care i se pune de catre organele judiciare;
c. reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la orice
intrebare care i se pune de catre organele judiciare cu privire la invinuirea care i se
aduce;

94. Probele in procesul penal:

a. nu pot fi administrate decat in faza cercetarii judecatoresti;

b. pot fi propuse numai pana la inceperea dezbaterilor;
c. trebuie sa fie admisibile, pertinente, concludente si utile;

95. Declaratiile invinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea adevarului:

a. se consemneaza in scris sau se inregistreaza cu mijloace audio-video;

b. se consemneaza in scris;

c. se consemneaza in scris de catre invinuit sau inculpat ori de catre avocatul

acestuia;

d. numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din

ansamblul probelor existente in cauza.

96. In cursul procesului penal, instanta de judecata:

a. admite proba, chiar daca aceasta nu este concludenta, dar este utila si a fost
solicitata de inculpat;
b. respinge motivat proba, daca nu este utila;
 c. nu poate admite si alte probe decat cele existente in dosarul cauzei supus
judecarii sau probele deja discutate la termenul de probe;

97. Reprezinta probe concludente in procedura penala:

a. probele care au legatura cu faptele sau imprejurarile ce fac obiectul

probatiunii;
b. probele care contribuie la aflarea adevarului in cauza penala;
c. probele care sunt necesare pentru solutionarea cauzei;

98. Declaratiile invinuitului sau inculpatului:

a. se consemneaza in scris sau se inregistreaza cu mijloace audio-video;

b. se consemneaza in scris;
c. se consemneaza in scris de catre invinuit sau inculpat ori de catre avocatul
acestuia;

99. Declaratiile partii vatamate pot servi la aflarea adevarului:

a. neconditionat;
b. numai daca se coroboreaza cu alte probe;
c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din
ansamblul probelor administrate in cauza;

100. Ascultarea invinuitului sau inculpatului:

a. se face numai la sediul parchetului sau politiei;

b. se face numai la sediul organului judiciar;
c. se poate face oriunde acesta se gaseste, daca se afla in imposibilitate de
deplasare;

101. Partea civila:

a. poate fi reprezentata in procesul penal, dar numai daca este lipsita total de
capacitate de exercitiu;
b. este introdusa din oficiu in procesul penal;
c. poate declara ca participa in procesul penal in aceasta calitate numai pana la
citirea actului de sesizare;

102. Persoana obligata sa pastreze secretul profesional:

 a. nu este obligata sa declare ca martor;
b. nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat
cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care
este obligata sa pastreze secretul;
c. nu poate sa fie ascultata ca martor in nicio cauza;

103. In situatia in care sotia inculpatului este audiata in calitate de martor:

a. poate savarsi infractiunea de marturie mincinoasa daca declara

necorespunzator adevarului;
b. poate savarsi infractiunea de marturie mincinoasa numai daca este audiata in
legatura cu fapte de coruptie, iar marturia e mincinoasa;
c. poate savarsi infractiunea de favorizare a infractorului, daca marturia e
mincinoasa;

104. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezinta infirmitati fizice:

a. este interzisa, deoarece persoana respectiva nu poate sa redea constient

cunostintele pe care le are;
b. nu este interzisa daca ascultarea se face cu privire la fapte pe care le-a
perceput cu simturile sanatoase;
c. este permisa in orice conditii si cu privire la faptele percepute in orice mod;

105. Sotul si rudele apropiate ale invinuitului:

a. nu pot fi audiate ca martori;

b. nu sunt obligate sa declare ca martori;
c. nu pot savarsi infractiunea de marturie mincinoasa daca au fost audiate;

106. Minorul care nu a implinit 14 ani:

a. nu poate fi audiat ca martor in procesul penal;

b. poate fi audiat numai in sedinta secreta;
c. poate fi audiat, dar numai in prezenta unuia dintre parinti sau a persoanei
careia ii este incredintat spre crestere si educare;

107. Minorul:
 a.nu poate fi ascultat ca martor in procesul penal;
b.nu este obligat sa declare ca martor in procesul penal;
c. poate fi ascultat ca martor;

108. Nu pot dobandi calitatea de martor in procesul penal:

a.rudele inculpatului si rudele partii vatamate;

b. partile civile;
c. minorii;

109. Persoana vatamata:

a.nu poate fi ascultata ca martor in procesul penal;

b.poate fi obligata sa declare ca martor;
c. poate fi ascultata ca martor daca nu s-a constituit parte civila sau nu participa in
proces ca parte vatamata;

110. Nu depune juramant:

a.preotul;
b. ateul;
c. minorul care nu a implinit 14 ani;

111. Declaratiile martorului pot servi la aflarea adevarului:

a.neconditionat, pentru toti martorii;

b.numai daca se coroboreaza cu alte probe;
c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din
ansamblul probelor administrate in cauza, in cazul martorilor cu identitate protejata;

112. Pot fi audiati ca martori cu identitate protejata:

a.procurorul care a supravegheat urmarirea penala;

b.investigatorii sub acoperire;
c. minorii, in cazul infractiunilor privind violenta in familie;

113. Confruntarea poate fi efectuata:

a.numai intre martorii ale caror declaratii sunt contradictorii;

b.numai intre invinuit sau inculpat si martori;
 c. intre persoanete ascuttate in aceeasi cauza, daca intre dectaratiite acestora
exista contradictii;

114. Una din parti prezinta o inregistrare video in procesul penal ca proba:

a. inregistrarea video efectuata de parte este inadmisibi ta ca mijtoc de proba,

daca a fost facuta fara autorizarea instantei;
b. inregistrarea video poate servi ca mij toc de proba, chiar daca a fost efectuata de
parte, cu conditia ca infractiunea sa fie cercetata ta ptangere preatabita;
c. inregistrarea poate servi ca mijtoc de proba daca nu este interzisa de tege sau
daca priveste inregistrari ate propriitor convorbiri sau comunicari ate partii purtate cu
terti;

115. Convorbirile si comunicarile partii vatamate pot fi interceptate:

a. ta cererea motivata a acesteia, cu autorizarea judecatoru tui, indiferent de

natura infractiunii;
b. indiferent de natura infractiunii, dar numai cu autorizarea judecatoru tui;
c. ta cererea motivata a acesteia, cu autorizarea procuroru tui, indiferent de
natura infractiunii, dar nu mai mutt de 30 de zite;

116. Inregistrarea convorbirilor dintre avocat si inculpat:

a. poate fi fotosita ca mijtoc de proba daca din cuprinsut acesteia rezutta, de

exemptu, ca avocatut pregateste sau a savarsit infractiunea de trafic de stupefiante;
b. poate fi fotosita ca mijtoc de proba, dar numai impotriva avocatu tui;
c. poate fi fotosita ca mij toc de proba, dar numai impotriva incu tpatutui;

117. Nu pot fi martori asistenti:

a. vecinii persoanei a t carei domici tiu este perchezitionat;

b. persoanete care au asistat ta savarsirea faptei;
c. persoanete interesate in cauza;

118. Retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor:

a. se dispune numai de catre instanta;

b. se dispune de procuror in cursut urmaririi penate si de instanta in cursut

judecatii;

c. se dispune numai de procuror in cursu t urmaririi penate;

 d.procurorul poate propune instantei de judecata sau aceasta din oficiu, in
cursul judecatii, poate dispune retinerea corespondentei ori obiectelor trimise de
invinuit sau inculpat ori adresate acestuia, direct sau indirect.

119. Ridicarea de obiecte sau inscrisuri se dispune:

a.numai de catre instanta;

b.numai de catre procuror;

c. numai de catre executorul judecatoresc;

d.de catre organul de cercetare penala: procuror, judecator.

120. Perchezitia poate fi:

a.numai domiciliara;
b.corporala sau domiciliara;
c. numai corporala;

121. Perchezitia poate fi efectuata pe timpul noptii:

- referitor la timpul efectuarii perchezitiei, art. 27 alin. (4) din Constitutie arata ca
perchezitiile pe timpul noptii sunt interzise, afara de cazul infractiunii flagrante . Atat
perchezitia domiciliara, cat si ridicarea de obiecte si inscrisuri se pot face intre orele 6-
20, iar in celelalte ore numai in caz de infractiune flagranta sau cand perchezitia
urmeaza sa se efectueze intr-un local public. Perchezitia inceputa intre orele 6-20 poate
continua si in timpul noptii (art. 103).

122. Juramantul expertului:

a.se depune la termenul la care expertul este chemat pentru a lua cunostinta de
obiectivele expertizei;
b.se depune dupa desemnarea expertului, in camera de consiliu, fara citarea
partilor;
c. se depune daca expertul este chemat de instanta pentru a da explicatii cu
privire la raportul de expertiza;

123. Comisia rogatorie se poate adresa:

a.parchetului ierarhic superior;

b. parchetului ierarhic inferior;
c. instantei egale in grad;
124. Sunt masuri preventive:

a.retinerea;
b.obligarea la tratament medical;
c. sechestrul;

125. Masurile preventive pot inceta de drept:

a.la data solutionarii plangerii impotriva masurii preventive luate de procuror;

b.cand s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea masurii preventive;
c. la data pronuntarii hotararii de achitare;

126. Masura retinerii unui parlamentar:

a.poate fi revocata de Camera din care face parte;

b.nu poate fi revocata decat de judecator;
c. nu poate fi luata decat de judecator;

127. Retinerea poate fi dispusa de:

a.judecatorul;

b.comandantul navei sau aeronavei pentru infractiunile savarsite la bordul

navelor sau aeronavelor;

c. agentii politiei de frontiera in ipoteza constatarii unor infractiuni la regimul

frontierei de stat;

d.singura masura pe care o pot dispune organele de cercetare penala este

retinerea pe cel mult 24 de ore. Astfel, procurorul poate dispune retinerea , obligarea
de a nu parasi localitatea sau pe cea de a nu parasi tara, in timpul urmaririi penale, in
timp ce instanta, pe langa aceste ultime doua masuri, poate dispune si arestarea
preventiva a invinuitului sau inculpatului, atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza
judecatii.

128. Masurile preventive pot fi dispuse prin:

a.ezolutia organului de cercetare penala;

b.rezolutia procurorului;
c. ordonanta procurorului;
129. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea se
comunica:

a. politiei de frontiera;
b. administratiei financiare in a carei circumscriptie locuieste invinuitul sau
inculpatul;
c. partii vatamate;

130. Este competenta sa dispuna arestarea preventiva:

a. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond;

b. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau
instanta in a carei circumscriptie se afla locul de detentie;

c. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau
instanta in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului;

d. in scopul garantarii libertatii persoanei, masurile preventive se iau, de regula,

de catre procuror sau instanta de judecata (singurul organ judiciar care poate dispune
masura arestarii preventive este judecatorul)

131. Arestarea preventiva se dispune prin:

a. ordonanta procurorului;
b. incheierea judecatorului;
c. mandatul de arestare emis de judecator;

132. Arestarea preventiva a invinuitului:

a. se poate dispune de catre procuror, in cursul urmaririi penale, si de catre

instanta de judecata, in cursul judecatii;

b. nu se poate dispune decat in cursul urmaririi penale;

c. presupune punerea in miscare a urmaririi penale;

d. instanta de judecata (judecatorul) poate dispune si arestarea preventiva a invinuitului,

atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza judecatii.

133. Arestarea preventiva a inculpatului:

 a. se poate dispune inainte de inceperea urmaririi penale in cazul infractiunilor
flagrante;
b. nu se poate dispune decat in cursul urmaririi penale;
c. presupune punerea in miscare a actiunii penale;

134. In cazul in care instanta admite propunerea de arestare preventiva:

a. mandatul de arestare preventiva este emis de judecator;

b. mandatul de arestare preventiva este emis de procuror;
c. mandatul de arestare preventiva este emis de grefier;

135. Poate fi prelungita:

- prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza

urmarirea penala, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile.

136. Arestarea inculpatului major:

a. nu poate depasi 180 de zile decat daca s-a pronuntat o hotarare de prima
instanta;
b. nu poate depasi 180 de zile in cursul urmaririi penale;
c. nu poate depasi 180 de zile in fiecare faza a procesului penal;

137. Cererea de liberare provizorie pe cautiune poate fi facuta:

a. in cursul urmaririi penale;

b. numai de catre invinuitul sau inculpatul aflat in stare de arest preventiv;
c. pe tot parcursul procesului penal;

138. Masurile de ocrotire in procesul penal:

a. vizeaza protejarea bunurilor importante care ar putea fi pierdute ca urmare a

savarsirii infractiunii;
b. se pot dispune fata de persoanele prejudiciate prin savarsirea infractiunii;
c. se pot dispune fata de minorii aflati in ocrotirea unui invinuit arestat
preventiv;

139. Sunt masuri procesuale reale:

 a. liberarea provizorie pe cautiune si restituirea lucrurilor;
b. masurile asiguratorii, restituirea lucrurilor;
c. liberarea provizorie pe cautiune si masurile asiguratorii;

140. Organele competente sa dispuna luarea masurilor asiguratorii sunt:

a. instanta de judecata, in cursul cercetarii judecatoresti si in cursul urmaririi

penale;
b. in faza de urmarire penala, procurorul sau organul de cercetare penala, prin
ordonanta;
c. in faza de urmarire penala, procurorul;

141. Sunt acte procesuale:

a. introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata, trimiterea in

judecata, punerea in miscare a actiunii penale;
b. inmanarea citatiei, efectuarea unei perchezitii, ascultarea unui martor;
c. impacarea partilor, cercetarea la fata locului, inmanarea citatiei;

142. Daca locul savarsirii faptei este multiplu, nu se cunoaste adresa unde
locuieste invinuitul si nici locul sau de munca, acesta va fi citat:

a. la sediul organului de urmarire penala;

b. la consiliul local in a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza
urmarirea penala;
c. la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea;

143. In ipoteza in care termenul de apel de 10 zile curge de la data pronuntarii

hotararii:

a. nu se iau in considerare zilele nelucratoare;

b. ziua pronuntarii hotararii intra in durata termenului;
c. ziua in care termenul incepe sa curga si ziua in care acesta se implineste nu se
socotesc in durata termenului;

144. Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate:

a. de catre inculpat, in cazul retragerii plangerii prealabile;

b. de catre inculpatul achitat, daca a fost obligat la plata despagubirilor civile;
c. de catre partea civila careia i s-a respins actiunea civila; 145. Nerespectarea
dispozitiilor privind incompatibilitatea procurorilor este sanctionata cu:

a.nutitatea re tativa;
 b.nutitatea absotuta;
c. nutitatea re tativa, care poate fi invocata oricand;

146. Sanctiunea nerespectarii dispozitiilor referitoare la competenta dupa

calitatea persoanei este:

a.nutitatea re tativa, care poate fi invocata pana ta citirea actutui de sesizare;

b.nutitatea retativa, care poate fi invocata pana ta pronuntarea hotararii in
prima instanta;
c. nutitatea absotuta care poate fi invocata oricand;

147. Sunt cazuri de asistenta juridica obligatorie:

a.partea vatamata este un minor internat intr-un centru de reeducare;

b.incutpatut este mititar sau etev at unei scoti mititare;

c. incutpatut este etev at unei institutii specia te de invatamant;

d. este minor, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medica t-educativ, este
retinut sau arestat chiar in atta cauza, cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a
internarii medicate sau obtigarea ta tratament medicat chiar in atta cauza ori organut judiciar
apreciaza ca nu si-ar putea face singur apararea.

148. Daca organele de cercetare ale politiei judiciare apreciaza ca inculpatul nu isi
poate face singur apararea:

a.asistenta juridica este ob tigatorie;

b.asistenta juridica nu este obtigatorie, cu exceptia situatiitor prevazute de art. 171
C. proc. pen. in care se afta incutpatut;
c. nu exista o prevedere tegata referitoare ta aceasta situatie;
149. Amenda judiciara se aplica:

a. numai de catre procuror;

b. numai de catre instanta de judecata;
c. de organul de urmarire penala;

150. Interzicerea luarii de contact a inculpatului arestat cu aparatorul sau:

a. se poate dispune numai de instanta de judecata care a luat masura preventiva;

b. se poate dispune numai de instanta care a hotarat condamnarea inculpatului

dupa ramanerea definitiva a hotararii;

c. se poate dispune de procuror, pe o perioada limitata;

d. organele judiciare nu pot stanjeni sau controla, in mod direct sau indirect,
contactul dintre avocat si clientul sau (art. 33 din Legea nr. 51/1995). Dreptul
aparatorului de a lua contact cu inculpatul arestat nu poate fi interzis.

151. Sunt faze ale procesului penal:

a. urmarirea penala, procesul penal si punerea in executare a hotararilor penale

ramase definitive;
b. urmarirea penala, judecata si punerea in executare a hotararilor penale
definitive;
c. urmarirea penala si judecata;

152. Sunt limite ale fazei de judecata:

a. trimiterea in judecata si pronuntarea hotararii;

b. trimiterea in judecata si ramanerea definitiva a hotararii;
c. prezentarea materialului de urmarire penala si pronuntarea hotararii;

153. Sunt autoritati publice care au dreptul de a pune in miscare actiunea penala:

a. Camera Deputatilor si Senatul in sedinta comuna, judecatorul desemnat sa

judece plangerea impotriva rezolutiei sau ordonantei de neurmarire penala;
b. Camera Deputatilor si Senatul in sedinta comuna, instanta de judecata in situatia
cauzelor la judecarea carora procurorul nu participa, judecatorul desemnat sa rezolve
plangerea impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neurmarire;
c. instanta de judecata in situatia cauzelor la judecarea carora procurorul nu participa,
judecatorut desemnat sa rezotve ptangerea impotriva rezotutiitor sau ordonantetor de
neurmarire;
 154. Sunt corpuri delicte:

a.obiectete care contin o urma a faptei savarsite;

b.obiectete care poarta o urma a faptei savarsite;
c. obiectete care au fost fotosite sau au fost destinate sa serveasca ta savarsirea
unei infractiuni, precum si obiecte te care sunt produsut infractiunii;

155. In timpul efectuarii expertizei:

a.expertu t nu poate tua tegatura cu parti te;

b.expertu t trebuie sa mentina o tegatura permanenta cu parti te;
c. expertut poate soticita expticatii necesare de ta parti, cu incuviintarea
organetor judiciare;

156. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare preventiva:

a.este obtigatorie, indiferent de infractiune;

b.este obtigatorie, dar numai daca pedeapsa prevazuta de tege pentru
infractiunea savarsita este de 4 ani sau mai mare;
c. este obtigatorie, dar numai daca incu tpatut este minor ori infractiunea
savarsita este pedepsita cu o pedeapsa mai mare de 4 ani;

(partea speciala)

1. Sunt limite ale urmaririi penale:

a. punerea in miscare a actiunii pena te si trimiterea in judecata;

b. sesizarea organe tor de urmarire pena ta si trimiterea in judecata;

c. intocmirea actutui de incepere a urmaririi penate si trimiterea in judecata,

scoaterea de sub urmarire penata sau incetarea urmaririi penate;

2. Urmarirea penala se desfasoara de catre:

 a. procuror si organele de cercetare penala;

b. magistrati;

c. organele de cercetare penala speciale;

3. Organele de urmarire penala dispun prin ordonanta:

a. acolo unde legea prevede expres;

b. numai daca actiunea penala este pusa in miscare;

c. in situatia in care inculpatul se afla in stare de arest preventiv;

4. Sunt doar organe de constatare, fara a putea efectua urmarirea penala:

a. conducatorii autoritatilor si institutiilor publice;

b. ofiterii politiei de frontiera anume desemnati, pentru infractiunile de frontiera;

c. ofiterii desemnati de comandantii centrelor militare, pentru infractiunile de

competenta instantelor militare savarsite de civili in legatura cu obligatiile lor
militare;

5. Procurorul competent sa efectueze sau sa exercite supravegherea activitatii

de cercetare penala este:

a. procurorul de la parchetul corespunzator instantei care, potrivit legii, judeca in prima instanta
cauza;

b. procurorul de la parchetul corespunzator instantei in circumscriptia careia s-a savarsit

infractiunea;

c. procurorul care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala competent sa

instrumenteze cauza;

6. In situatia in care organul de cercetare penala constata ca nu este competent

sa efectueze cercetarea penala:
 a. isi declina competenta organului de cercetare penala competent;

b. indruma persoana vatamata sa formuleze plangerea penala la organul competent si

claseaza plangerea primita cu ignorarea dispozitiilor privind competenta;

c. trimite de indata cauza procurorului care exercita supravegherea, in vederea

sesizarii organului competent;

7. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmarire penala:

a. plangerea, denuntul si plangerea prealabila;

b. plangerea, denuntul si sesizarea din oficiu;

c. plangerea, denuntul si sesizarea comandantului;

8. In situatia in care organul de cercetare penala constata, inainte de inceperea

urmaririi penale, incidenta cazului prevazut de art. 10 lit. b1) C. proc. pen.:

a. inainteaza dosarul procurorului cu propunere de neincepere a urmaririi penale;

b. inainteaza dosarul procurorului cu propunere de incepere a urmaririi penale;

c. dispune inceperea urmaririi penale;

9. Actul prin care se dispune neinceperea urmarii penale este:

a. rezolutia;

b. rezolutia de neincepere a urmaririi penale;

c. ordonanta;

10. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmarire penala in cazurile
prevazute de art. 10 lit. a), b), c), d) si e) este:

- in urma studierii dosarului si a propunerii organului de cercetare penala,

procurorul se pronunta cu privire la scoaterea de sub urmarire penala pe baza de
rezolutie, in cazul cand actiunea penala nu a fost pusa in miscare, si pe baza de
ordonanta, cand actiunea penala a fost pusa in miscare.
11. Actul prin care se dispune incetarea urmaririi penale este:

a. intotdeauna ordonanta;

b. intotdeauna rezolutia;

c. rezotutia sau ordonanta, dupa stadiut urmaririi penate si in functie

de propunerea organetor de cercetare penata;

12. Folosirea investigatorilor sub acoperire:

a.trebuie autorizata de procurorut care supravegheaza urmarirea penata;

b.nu este permisa in cazut infractiunitor de fatsificare de monede;

c. trebuie autorizata de judecator;

13. Folosirea investigatorilor sub acoperire:

a.se autorizeaza prin ordonanta motivata, pentru o perioada de ce t mutt 60

de zite;

b.autorizarea poate fi pretungita pentru o perioada de cet mutt 60 de zite;

c. durata totata a autorizarii, in aceeasi cauza, cu privire ta aceeasi persoana,

nu poate depasi 180 de zite;

14. Procedura prezentarii materialului de urmarire penala:

a. nu poate fi repetata;

b. trebuie repetata daca organele de urmarire penala au administrat probe noi;

c. poate fi repetata daca invinuitul a refuzat sa semneze procesul-verbal;

15. Prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului este:

a.facuttativa;

b.trebuie efectuata numai de organut de cercetare penata;

 c. trebuie efectuata de procuror;

16. Participarea procurorului la efectuarea urmaririi penale:

a. este obligatorie;

b. este facultativa;

c. se poate manifesta prin asistarea la efectuarea oricarui act de cercetare

penala, ocazie cu care procurorul poate indruma organul de cercetare penala cu
privire la efectuarea unor acte de cercetare penala;

17. Actul prin care se dispune inceperea urmaririi penale cand organul de
urmarire penala este sesizat prin denunt este:

a. procesul-verbal;

b. ordonanta;

c. rezolutia;

18. In situatia in care, ulterior adoptarii solutiei, procurorul constata ca nu a existat

sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia propunerea de a nu se incepe
urmarirea penala:

a. infirma rezolutia si dispune scoaterea de sub urmarire penala;

b. infirma rezolutia si restituie actele organului de urmarire, dispunand inceperea

urmaririi penale;

c. infirma rezolutia si dispune suspendarea urmaririi penale;

19. Reluarea urmaririi penale se dispune:

a. daca a incetat cauza de suspendare;

b. daca a intervenit o lege mai favorabila;

c. daca actiunea penala a fost pusa in miscare;

20. Plangerea prealabila trebuie introdusa:

a. de persoana vatamata;
 b. in termen de 2 luni de la data savarsirii infractiunii;

c. la instanta competenta sa judece cauza in fond;

21. Invinuitul este:

a. persoana fata de care se efectueaza cercetari intr-o cauza penala;

b. persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale;

c. persoana fata de care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale;

22. In cazul in care din actele premergatoare efectuate rezulta vreunul din
cazurile prevazute de art. 10 C. proc. pen., cu exceptia celui de la lit. b1),
procurorul:

a. restituie dosarul organului de cercetare penala pentru inceperea urmaririi penale;

b. restituie dosarul organului de cercetare penala pentru completarea actelor

premergatoare;

c. efectueaza actele premergatoare necesare;

d. autorizeaza folosirea investigatorului sub acoperire

23. Urmarirea penala poate fi suspendata:

a. daca inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa ia parte la procesul

penal;

b. daca partea vatamata sufera de o boala grava care o impiedica sa participe la

procesul penal;

c. daca una din parti sufera de o boala grava care o impiedica sa participe la
procesul penal;

24. In cazul incetarii urmaririi penale intr-o cauza in care inculpatul este arestat
preventiv:

a. procurorul comunica o copie a ordonantei administratiei locului de detinere;

 b. instanta care a dispus revocarea arestarii preventive comunica o copie a
incheierii la administratia locului de detinere;

c. instanta care a dispus revocarea arestarii preventive instiinteaza prin adresa

administratia locului de detinere, cu dispozitia de a pune de indata in libertate pe
inculpat;

25. Ordonanta sau rezolutia de incetare a urmaririi penale se comunica:

a. numai partii vatamate si inculpatului;

b. autorului sesizarii, invinuitului sau inculpatului si oricarei alte persoane

interesate;

c. numai partii vatamate, partii civile, invinuitului sau inculpatului, partii

responsabile civilmente;

26. Prezentarea materialului de urmarire penala trebuie repetata:

a. daca se constata ca trebuie schimbata incadrarea juridica ori daca s-au efectuat
acte noi de cercetare penala;

b. daca s-au efectuat acte noi de cercetare penala;

c. daca inculpatul formuleaza o astfel de cerere;

27. Actul de sesizare a instantei de judecata este:

a. plangerea prealabila, in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se

pune in miscare la plangere prealabila;

b. numai rechizitoriul;

c. incheierea de declinare a competentei in situatia necompetentei teritoriale;

28. Pot face plangere:

a. impotriva actelor de urmarire penala: partea vatamata, partea civila si

invinuitul sau inculpatul;

b. impotriva masurilor de urmarire penala: invinuitul sau inculpatul, partea

vatamata;
 c. impotriva masurilor si actelor de urmarire penala: orice persoana, daca prin
acestea s-a adus atingere intereselor sale legitime;

29. Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva

ordonantelor sau rezolutiilor de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de
scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale trebuie
comunicate:

a. partii vatamate, partii civile, invinuitului sau inculpatului, partii responsabile

civilmente;

b. persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate;

c. partii vatamate si invinuitului sau inculpatului;

30. Inculpatul trebuie ascultat:

a. inainte de a se lua decizia punerii in miscare a actiunii penale;

b. in cursul cercetarii judecatoresti, ori de cate ori este necesar;

c. dupa prezentarea materialului de urmarire penala;

31. Impotriva ordonantelor sau rezolutiilor, dupa caz, de neincepere a urmaririi

penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi
penale poate face plangere:

a. dupa respingerea plangerii de catre prim-procurorul parchetului, procurorul

general sau, dupa caz, de catre procurorul sef de sectie, de catre partea vatamata,
invinuit sau inculpat;

b. dupa respingerea plangerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., in

termen de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare, de catre persoana
vatamata si de catre orice alte persoane ale caror interese sunt vatamate;

c. dupa admiterea plangerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., in

termen de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare, de catre persoana
vatamata si de catre orice alte persoane ale caror interese sunt vatamate, plangerea
urmand a fi adresata instantei;

32. Solutionand plangerea conform art. 2781 C. proc. pen., judecatorul: a.

poate admite orice alte probe necesare si utile solutionarii cauzei;

 b. nu poate admite proba cu inscrisuri;

c. verifica rezolutia sau ordonanta atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si
a oricaror inscrisuri noi prezentate;

34. In virtutea principiului rolului activ:

- Instanta de judecata isi exercita atributiile in mod activ, in vederea aflarii

adevarului si a realizarii rolului educativ al judecatii. Tinand seama de rolul sau activ,
instanta de judecata are obligatia de a interveni in desfasurarea sedintei de judecata,
de a administra probe, de a lua unele masuri si de a aduce la cunostinta partilor
drepturile si obligatiile pe care le au. De asemenea, instanta trebuie sa aiba un rol
activ cu privire la vinovatia inculpatului, intinderea prejudiciului, angajarea raspunderii
civile, administrarea probelor si alte aspecte esentiale ale cauzei penale.

35. Daca, in cursul cercetarii judecatoresti, martorii sunt intrebati daca isi mentin
declaratiile date in fata organelor de urmarire penala si aceste aspecte sunt
consemnate in incheierea de sedinta, fara a mai fi audiati de instanta:

- martorii sunt citati la fiecare termen de judecata

36. Judecata se poate desfasura:

a. numai la sediul instantei;

b.in alt loc decat sediul instantei numai daca prin lege speciala referitoare la competenta
dupa calitatea persoanei se prevede aceasta;

c. in lipsa inculpatului aflat in stare de detinere, daca aducerea acestuia la instanta nu

este posibila din cauza lipsei escortei;

d. regula este ca locul de desfasurare a procesului penal sa fie sediul instantei de

judecata. In mod exceptional, pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca
judecata sa se desfasoare in alt loc.

37. Principiul nemijlocirii presupune:

a.ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu
probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul
urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi;

b. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu

probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul
urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi, toate acestea in prezenta partilor;
 c. ca judecatorii care fac parte din completul de judecata, procurorul si partile sa ia
contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost
administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi;

38. Principiul contradictorialitatii:

- Principiul contradictorialitatii consta in faptul ca toate probele administrate in cauza

sunt supuse discutiei si reflecta pozitia procesuala opusa a partilor aflate in proces.
Contradictorialitatea se manifesta atat in etapa cercetarii judecatoresti, cat si in etapa
dezbaterilor.

39. Aplicarea principiului oralitatii are drept consecinta:

- Principiul oralitatii sedintei de judecata consta in faptul ca intreaga faza de judecata

se desfasoara prin viu grai, oral. Acest principiu asigura, implicit, si cunoasterea lucrarilor
sedintei, prin receptare directa, atat de persoanele angajate in solutionarea cauzei, cat si
de publicul din sala.

40. Publicitatea sedintei de judecata presupune:

- Publicitatea, ca principiu specific al fazei de judecata, reprezinta posibilitatea oricarei

persoane, cu exceptia minorilor sub 16 ani, de a asista la sedinta de judecata (art. 290).
Publicitatea sedintelor de judecata este consacrata de art. 126 din Constitutia Romaniei,
care prevede ca "sedintele de judecata sunt publice in afara cazurilor prevazute de lege"
si art. 5 din Legea pentru organizarea judecatoreasca.

41. De la principiul publicitatii sedintei de judecata se poate deroga:

- De la principiul publicitatii fazei de judecata, legea procesual penala prevede si

unele exceptii, cand sedinta de judecata poate fi secreta, respectiv:

1) daca judecarea in sedinta publica ar aduce atingere unor interese de stat;

2) cand prin publicitatea sedintei pot fi lezate normele de morala;

3) cand publicitatea sedintei de judecata ar aduce atingere demnitatii sau vietii

intime a unei persoane;

4) cand are loc judecarea infractorilor minori.

42. Sedinta de judecata:

a.este publica numai daca toti inculpatii sunt majori;

b.este publica numai daca inculpatul este arestat; c. este pubtica, de reguta;

43. Sedinta secreta se poate declara:

 - Dectararea sedintei secrete poate avea toc ta cererea procurorutui, a partitor sau
din oficiu. Instanta poate dectara sedinta de judecata secreta pentru tot cursut sau
pentru o anumita parte a judecarii cauzei. Legea procesua t penata prevede ca
stabitirea caracterutui secret at sedintei de judecata se face in sedinta pubtica, dupa
consuttarea partitor prezente si a procurorutui care participa ta judecata.

44. Citarea este obligatorie la fiecare termen:

a. in cazut mititaritor si detinutitor;

b. in cazut minoritor;

c. in cazut in care partea a fost prezenta ta un termen, dar procedura de citare nu

a fost indeptinita pentru acet termen;

45. Citarea este obligatorie:

a. cand instanta a dispus repunerea cauzei pe rot in urma detiberarii;

b. ta pronuntare;

c. cand incutpatut este minor;

46. Citarea nu este obligatorie:

a. in cazut expertitor, martoritor si interpretitor;

b. in cazut partii prezente ta unut din termene, chiar daca ta termenete utterioare
tipseste;

c. in cazut mititaritor;

47. Compunerea completelor de judecata se stabileste:

- In baza prevederitor art. 292, instanta judeca in comptet de judecata, a carui

compunere este cea prevazuta de lege. Comptetut de judecata trebuie sa ramana
acelasi in tot cursul judecarii cauzei. Cand acest lucru nu este posibil, completul se
poate schimba pana la inceperea dezbaterilor.

48. Lista cauzelor:

a. se afiseaza la instanta cu 48 de ore inainte de termenul de judecata;

 b. se comunica parchetului cu 24 de ore inainte de termenul de judecata;

c. se afiseaza la instanta cu 24 de ore inainte de termenul de judecata;

49. Sunt atributii ale presedintelui completului de judecata:

- Deschiderea sedintei de judecata.

- Strigarea cauzei.

- Apelul celor citati.

- Verificarea legalitatii sesizarii instantei.

- Verificari in legatura cu inculpatul.(identitatea)

- Masuri premergatoare privind martorii, expertii si interpretii.

- Acordarea de lamuriri.

- Ridicarea de exceptie.

- Formularea de cereri sau propuneri de probe noi.

- Pronuntarea sentintei

50. Prin infractiune de audienta se intelege:

a. infractiunea savarsita in cursul sedintei de judecata;

b. infractiunea savarsita in sala de sedinta;

c. infractiunea savarsita in cursul urmaririi penale, in cursul audierii partilor sau

martorilor;

53. Suspendarea judecatii este posibila:

 - Procesul penal poate fi suspendat atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul
judecatii (existenta unei boli grave de care sufera inculpatul si care il impiedica sa
participe la judecata si constatarea acestei boli printr-o expertiza medicala)

54.Suspendarea judecatii se poate dispune:

- In conditiile in care sunt mai multi inculpati, iar temeiul suspendarii priveste
numai pe unul dintre ei si disjungerea nu este posibila, se dispune suspendarea
intregii cauze.

55. Incheierea de sedinta se intocmeste:

a.de catre unul dintre judecatorii din complet, in termen de 3 zile de la

terminarea sedintei;

b.de grefier, in termen de 24 de ore de la terminarea sedintei;

c. de presedintele completului, in termen de 24 de ore de la terminarea sedintei;

57. Deliberarea si pronuntarea hotararii:

a.au loc de indata dupa incheierea dezbaterilor;

b.nu pot fi amanate;

c. nu pot fi amanate pe un termen scurt, determinat;

58. Deliberarea:

a.are loc in secret;

b.poate avea loc cu participarea grefierului care tehnoredacteaza minuta;

c. poate avea loc cu participarea judecatorilor care au administrat probele in

cursul cercetarii judecatoresti;

59. Completul de divergenta se poate constitui:

a.in prima instanta;

b. in apel; c. in recurs;
60. Daca in urma deliberarii rezulta mai mult de doua pareri:

a. hotararea se ia in comptet de divergenta;

b. judecatorut care a opinat sotutia cea mai btanda trebuie sa se se atature cetei
mai apropiate de parerea sa;

c. judecatorut care a opinat sotutia cea mai severa trebuie sa se atature cetei mai
apropiate de parerea sa;

61. Minuta:

a. se redacteaza de grefier si se semneaza de membrii comptetutui de judecata;

b. se redacteaza in termen de 15 de zite de ta data terminarii cercetarii

judecatoresti;

c. se intocmeste in doua exemptare originate, din care unut se ataseaza ta dosarut

cauzei, iar cetatatt se depune ta dosarut de minute at instantei;

62. Pronuntarea hotararii:

- Conform prevederitor art. 310, hotararea se pronunta in sedinta pubtica de catre

presedintete comptetutui de judecata asistat de grefier. La pronuntarea hotararii, partite
nu se citeaza. Hotararite instantetor judecatoresti se pronunta in numete tegii si se
executa in numete Presedintetui Romaniei. Nerespectarea dispozitiitor tegate privind
pronuntarea hotararii in sedinta pubtica atrage sanctiunea nutitatii absotute, prevazuta
de art. 197, atin. 2.

63. Hotararea judecatoreasca penala, sentinta sau decizie:

a. se redacteaza de grefier;

b. se redacteaza de toti judecatorii din comptet;

c. se redacteaza de unut dintre judecatorii din comptet;

64. Daca grefierul este impiedicat a semna sentinta sau decizia:

 a. hotararea se semneaza de grefierul sef;

b.hotararea se semneaza de alt grefier, desemnat pentru completul respectiv;

c. hotararea se semneaza de presedintele completului;

65. Procurorul trebuie sa participe la sedintele de judecata:

a. numai daca este citat;

b.numai cand considera necesar;

c. numai in cauzele in care instanta a fost sesizata prin rechizitoriu; - in

cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu;

- in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii

de 3 ani sau mai mare;

- in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in stare de detentie;

- in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in una din situatiile prevazute de
art. 171, alin 2 (minor, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical
educativ, cand este retinut sau arestat, chiar in alta cauza, cand este supus masurii de
siguranta a internarii medicale sau obligarii la tratament medical, chiar in alta cauza,
ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul sau inculpatul
nu si-ar putea face singur apararea, precum si in alte cazuri prevazute de lege);

- in cauzele in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii.

66. Dupa apel:

a.martorii, expertii si interpretii parasesc sala de sedinta;

b.martorii si expertii parasesc sala de sedinta;

c. martorii parasesc sala de sedinta;

67. Daca in cauza sunt mai multi inculpati:

 - Atunci cand sunt mai multi inculpati, ascultarea fiecaruia dintre ei se face in
prezenta celorlalti inculpati. Daca interesul aflarii adevarului cere, instanta poate
dispune ascultarea unuia dintre inculpati fara ca ceilalti sa fie de fata.

68. In cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte:

- instanta dispune extinderea prin incheiere

69. In cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane:

a. procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acele persoane;

b. instanta pune in miscare actiunea penala prin incheiere;

c. instanta sesizeaza procurorul competent pentru punerea in miscare a actiunii

penale;

70. Ultimul cuvant al inculpatului:

a. inculpatului i se da cuvantul personal sau prin aparator;

b. inculpatului i se da cuvantul personal;

c. nu se impune, in ipoteza in care, in cadrul dezbaterilor, inculpatul a luat

cuvantul ultimul pentru a raspunde sustinerilor partii civile;

71. Instanta are obligatia ca, prin hotararea prin care solutioneaza
actiunea penala, sa se pronunte asupra:

a. luarii masurii arestarii preventive;

b. mentinerii masurii arestarii preventive in cazul in care dispune achitarea

inculpatului;

c. luarii masurilor educative;

72. In partea introductiva a hotararii trebuie sa se indice:

a. datele privind identitatea partilor;

b. rezolvarea oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei;

c. gradul inculpatului militar, gradul judecatorilor militari si gradul procurorului

militar, in cazul hotararilor instantelor militare;
73. Copia dispozitivului hotararii se comunica:

a. inculpatului arestat, in mod obligatoriu;

b. obligatoriu inculpatului arestat, daca acesta a lipsit la pronuntare;

c. obligatoriu inculpatului minor;

74. Procurorul poate face apel:

a. in ceea ce priveste latura penala si latura civila

b. numai in ceea ce priveste latura penala;

c. in ceea ce priveste latura penala, iar in ceea ce priveste latura civila numai in
cazul minorilor;

75. Inculpatul poate declara apel:

a. in ceea ce priveste latura penala si latura civila;

b. in caz de achitare, numai cu privire la temeiul achitarii;

c. in caz de incetare a procesului penal, numai cu privire la temeiul incetarii;

76. Partea vatamata poate formula apel:

a. numai in ceea ce priveste latura penala;

b. in ceea ce priveste latura penala si latura civila;

c. numai cu privire la latura civila;

77. Partea civila si partea responsabila civilmente pot face apel:

a. in ceea ce priveste latura civila si latura penala;

b. numai in ceea ce priveste latura penala;

c. numai in ceea ce priveste latura civila;

78. Aparatorul:

a.poate formula apel in nume propriu in ceea ce priveste latura civila;

b.nu poate formula apel in nume propriu;

c. nu poate formula apel in nume propriu decat cu privire la cheltuielile judiciare

care i se cuvin;

79. Apelul este o cale de atac:

a.preponderent de reformare;

b. de retractare;

c. preponderent de anulare;

80. Poate declara apel:

a.persoana care, reclamand ca un martor a fost mincinos in cauza pe care a avut-

o, instanta l-a achitat ca fiind de buna-credinta;

b.ruda apropiata a inculpatului, vatamata moral si material de pe urma

condamnarii;

c. persoana care, detinand un bun confiscabil ca urmare a infractiunii savarsite de

inculpat, a fost obligata sa il predea;

81. Aparatorul, ca substitut procesual, poate declara apel:

a.numai daca nu a acordat asistenta juridica la instanta a carei hotarare se ataca;

b.daca a acordat asistenta juridica la instanta a carei hotarare se ataca;

c. ca reprezentant conventional;

82. Termenul de apel este:

a. de 10 zile de la pronuntare pentru procuror, daca legea nu dispune altfel;

 b.de 10 zile de la comunicare pentru procuror, daca legea nu dispune altfel;

c. de 10 zile de la pronuntare pentru toate partile;

83. Termenul de apel curge:

a.de la pronuntare pentru inc ulpatul elev al unei institutii militare de invatamant,
daca acesta a fost prezent la dezbateri, dar a lipsit la pronuntare;

b.de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru inculpatul arestat care a lipsit la

pronuntare;

c. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru procurorul care a lipsit la

pronuntare;

84. Apelul se declara:

a.numai prin cerere scrisa depusa la instanta care a pronuntat hotararea care se
ataca;

b.numai prin cerere scrisa;

c. oral, caz in care se intocmeste un proces-verbal pentru constatarea acestei

imprejurari;

85. Apelul declarat in termen:

a.este suspensiv de executare atat in ceea ce priveste latura civila, cat si in ceea
ce priveste latura penala, daca prin lege nu se dispune altfel;

b.este suspensiv de executare numai in ceea ce priveste latura penala;

c. nu este suspensiv de executare;

86. Devolutiunea totala a cauzei este posibila in apelul introdus de:

- Instanta judeca apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la

persoana la care se refera declaratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care
apelantul o are in proces. In cadrul acestor limite,instanta este obligata ca, in afara de
temeiurile invocate si cererile formulate de apelant, sa examineze cauza sub toate
aspectele de drept si de fapt.
87. Daca inculpatul nu motiveaza cererea de apel:

a. apelul va fi respins ca nefondat;

b. apelul va fi examinat in temeiul efectului devolutiv;

c. apelul va fi respins ca nemotivat;

88. Principiul neagravarii situatiei in propriul apel presupune:

a. instanta de apel nu poate agrava situatia partii in favoarea careia procurorul a

declarat apel;

b. instanta de apel nu poate pronunta o pedeapsa mai mare decat instanta de

fond;

c. instanta de apel nu il poate condamna pe inculpatul achitat de instanta de

fond;

89. Efectul extensiv al apelului presupune:

a. instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu

au declarat apel, fara a le putea crea o situatie mai grea;

b. instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile la care

apelul nu se refera, chiar daca le creeaza o situatie mai grea;

c. instanta de apel nu poate hotari in privinta partilor care nu au declarat apel sau
la care declaratia de apel nu se refera;

91. Participarea procurorului la judecarea apelului:

a. este obligatorie;

b. este obligatorie numai daca a participat si la judecarea cauzei in fata primei

instante sau daca a declarat apelul suspus judecatii;

c. nu este obligatorie; 92. Daca procurorul nu a introdus apel, ordinea in care se

da cuvantul in dezbateri este:

a.procuror, intimat, ape tant;

b. apetant, intimat, procuror;

c.apetant, procuror, intimat;

93. Apelul va fi respins daca:

- apetut este tardiv sau inadmisibit, apetut este nefondat

94. Inculpatul al carui apel a fost respins ca nefondat, a declarat recurs, invocand
faptul ca nu a fost legal citat la judecarea cauzei in fond:

a.recursut este admisibit;

b.recursut este inadmisibit;

c. recursut este nefondat;

95. Recursul este o cale de atac:

- este o cate de atac exctusiv de drept si verifica numai in drept tegatitatea

hotararii atacate (starea de fapt nu este supusa controtutui instantei de recurs);

- este o cate de atac ordinara indreptata impotriva deciziitor date in apet sau
impotriva sentintetor date in prima instanta care nu sunt supuse apetutui. Se
efectueaza intr-un termen fix, de reguta 10 zite si intatura posibititatea ca hotararea
din uttimut grad de fond sa devina definitiva si executorie;

- este o cate de atac de anutare, adica tinde sa reatizeze casarea (desfiintarea)

hotararii atacate;

- este o cate de atac ireverentioasa, deoarece se adreseaza instantei judecatoresti

superioare cetei care a dat hotararea atacata;
 - nu pune in miscare o noua judecata a cauzei de fond, ci verifica doar temeinicia
hotararii atacate, sub aspectul legalitatii, pe baza materialului probator din dosar si a
inscrisurilor noi prezentate la instanta de recurs;

- este o cale de atac usor accesibila, in sensul ca poate fi folosita de oricare dintre
parti, in termen fix si cu forme procesuale simple.

96. Recursul este o cale de atac:

- este o cale de atac exclusiv de drept si verifica numai in drept legalitatea

hotararii atacate (starea de fapt nu este supusa controlului instantei de recurs);

- este o cale de atac ordinara indreptata impotriva deciziilor date in apel sau
impotriva sentintelor date in prima instanta care nu sunt supuse apelului. Se
efectueaza intr-un termen fix, de regula 10 zile si inlatura posibilitatea ca hotararea
din ultimul grad de fond sa devina definitiva si executorie;

- este o cale de atac de anulare, adica tinde sa realizeze casarea (desfiintarea)

hotararii atacate;

- este o cale de atac ireverentioasa, deoarece se adreseaza instantei judecatoresti

superioare celei care a dat hotararea atacata;

- nu pune in miscare o noua judecata a cauzei de fond, ci verifica doar temeinicia

hotararii atacate, sub aspectul legalitatii, pe baza materialului probator din dosar si a
inscrisurilor noi prezentate la instanta de recurs;

- este o cale de atac usor accesibila, in sensul ca poate fi folosita de oricare dintre
parti, in termen fix si cu forme procesuale simple.

97. Recursul:

a.trebuie motivat in scris sau oral in ziua judecatii;

b.trebuie motivat intotdeauna in scris, motivele urmand a fi depuse cu 5 zile

inainte de primul termen de judecata;

c. poate fi motivat oral in ziua judecatii numai in cazul hotararilor care nu pot fi
atacate cu apel;

98. Raportul scris este obligatoriu:

a. la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
 b.la toate instantele de recurs;

c. la curtile de apel si la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

d. Dupa ce a primit dosarul si a fixat termenul de judecata, presedintele instantei

de recurs poate sa delege pe unul din judecatorii care compun completul de judecata
sa faca un raport scris asupra recursului. La Inalta Curte de Casatie si Justitie, raportul
poate fi intocmit de un judecator sau de un magistrat asistent.

99. Recursul este o cale de atac:

- este o cale de atac exclusiv de drept si verifica numai in drept legalitatea

hotararii atacate (starea de fapt nu este supusa controlului instantei de recurs);

- este o cale de atac ordinara indreptata impotriva deciziilor date in apel sau
impotriva sentintelor date in prima instanta care nu sunt supuse apelului. Se
efectueaza intr-un termen fix, de regula 10 zile si inlatura posibilitatea ca hotararea
din ultimul grad de fond sa devina definitiva si executorie;

- este o cale de atac de anulare, adica tinde sa realizeze casarea (desfiintarea)

hotararii atacate;

- este o cale de atac ireverentioasa, deoarece se adreseaza instantei judecatoresti

superioare celei care a dat hotararea atacata;

- nu pune in miscare o noua judecata a cauzei de fond, ci verifica doar temeinicia

hotararii atacate, sub aspectul legalitatii, pe baza materialului probator din dosar si a
inscrisurilor noi prezentate la instanta de recurs;

- este o cale de atac usor accesibila, in sensul ca poate fi folosita de oricare dintre
parti, in termen fix si cu forme procesuale simple.

100. In cazul recursului procurorului:

a. devolutia este totala in ceea ce priveste latura penala si latura civila cu privire la
toate persoanele care au fost parti in proces;

b. devolutia este totala numai in ceea ce priveste orice lipsuri, fie in favoarea,
fie in defavoarea oricarei parti;

c. devolutia este totala in ceea ce priveste orice lipsuri in defavoarea

inculpatului;

101. In cazul recursului partii civile:

a. evolutia este totala in ceea ce priveste latura penala;

 b.devolutia este totala in ceea ce priveste latura civila si cu privire la toate
persoanele care au fost parti in proces;

c. se devolueaza cauza cu privire la solutia care o priveste, pentru orice lipsa

care este in defavoarea ei;

102. Efectul extensiv al cailor de atac:

- Instanta de recurs examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat
recurs sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea asupra
acestor parti o situatie mai grea. De asemenea, recursul procurorului produce efect extensiv, astfel
ca procurorul, dupa expirarea termenului de recurs, poate cere extinderea recursului declarat de el in
termen si fata de alte persoane decat acelea la care s-a referit, fara a se putea crea acestora o situatie
mai grea.

103. Declaratia de recurs:

a.are efect suspensiv de executare in toate cazurile;

b.are efect suspensiv de executare daca recursul este admisibil, este declarat in
termen si nu exista vreo dispozitie legala care prevede altfel;

c. nu are efect suspensiv;

104. Omisiunea instantei de a se pronunta asupra actiunii civile:

a.atrage casarea hotararii, deoarece nulitatea este absoluta;

b.nu atrage casarea hotararii daca recursul a fost declarat de procuror;

c. atrage casarea hotararii numai daca interesele partii civile au fost vatamate;

105. In cadrul dezbaterilor asupra recursului:

a.procurorul are intotdeauna primul cuvant;

b.inculpatul are ultimul cuvant;

c. intimatul are ultimul cuvant;

106. Pot formula contestatie in anulare:
- partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs se
afla incorporat, fiind in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta despre aceasta situatie;

107. Este instanta competenta sa solutioneze contestatia in anulare:

a. instanta de recurs;

b. instanta a carei hotarare este atacata;

c. instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare;

108. Admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare se analizeaza:

a. cu citarea partilor, in sedinta publica;

b. fara citarea partilor, in sedinta publica;

c. fara citarea partilor, in camera de consiliu;

109. Sunt supuse revizuirii:

a. toate hotararile judecatoresti;

b. numai hotararile pronuntate de instantele de recurs;

c. toate hotararile judecatoresti care rezolva fondul cauzei;

110. Pot cere revizuirea:

a. sotul si rudele apropiate ale condamnatului, numai dupa decesul acestuia;

b. procurorul;

c. sotul si rudele apropiate ale partii vatamate, dupa decesul acesteia;

111. Cererea de revizuire:

 a. se face in scris sau oral;

b. se depune la instanta care a judecat cauza in fond;

c. se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa judecatoria care a

judecat cauza in prima instanta;

112. Procurorul trebuie sa efectueze actele de cercetare cu privire la cererea de

revizuire in termen de:

a. 2 luni de la data introducerii cererii de revizuire;

b. 30 de zile de la data introducerii cererii de revizurie;

c. oricand;

113. In timpul efectuarii actelor de cercetare:

- procurorul poate delega organul de cercetare penal a.

114. In cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o

incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

a. hotararile definitive pronuntate in aceste cauze vor fi supuse revizuirii din

oficiu, pentru a se repara incalcarile constatate;

b. hotararile definitive pronuntate in aceste cauze pot fi supuse revizuirii in cazul

in care consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi
remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate;

c. hotararile definitive pronuntate in aceste cauze nu pot fi supuse revizuirii

decat in cazul in care consecintele incalcarii sunt deosebit de grave;

115. Poate cere revizuirea unei hotarari penale definitive, in cazul in care Curtea
Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de
Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale:

a. numai procurorul;

b.numai persoana al carei drept a fost incalcat sau sotul acesteia; c. sotul
condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia;
116. Cererea de revizuire in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a
constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

a. se adreseaza procurorului de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie

si Justitie;

b. se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat

cauza in prima instanta;

c. se introduce la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

117. Revizuirea in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a

constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

a. se judeca de Inalta Curte de Casatie si Justitie in complet de 9 judecatori;

b. se judeca de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

c. se judeca de instanta care a judecat cauza in fond;

118. Cererea de revizuire in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a

constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

a. se poate face in termen de un an de la data la care partea a cunoscut motivul

de revizuire;

b. se poate face in termen de un an de la data publicarii hotararii Curtii Europene a

Drepturilor Omului in Monitorul Oficial;

c. se poate face in termen de un an de la data comunicarii hotararii Curtii Europene

a Drepturilor Omului;

d. se poate face in termen de un an de la data ramanerii definitive a

hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului.

119. Recursul in interesul legii poate fi introdus:

- de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si

Justitie, direct, sau ministrul Justitiei, prin intermediul procurorului general al
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si colegiile de
conducere ale curtilor de apel si ale parchetelor de pe langa acestea.

120. Recursul in interesul legii:

- se solutioneaza de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care se

pronunta prin decizie. Deciziile se public a in "Monitorul Oficial al Romaniei", Partea I,
precum si pe pagina de Internet a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Acestea se aduc
la cunostinta instantelor si de Ministerul Justitiei.

121. Sunt subiecti oficiali ai fazei de punere in executare:

a. instanta de executare, procurorul, condamnatul;

b. instanta de executare, organele administratiei financiare, directia de sanatate

publica;

c. administratia penitenciara, condamnatul, directia de sanatate publica;

122. Autoritatea de lucru judecat presupune indeplinirea cumulativa a

urmatoarelor conditii:

a. existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de persoana;

b. existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de obiect;

c. existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de persoana si

identitatea de obiect;

123. Hotararea instantei de apel ramane definitiva:

a. la expirarea termenului de apel, cand nu s-a declarat apel in termen sau cand
apelul declarat a fost retras inauntrul termenului;

b. la data retragerii recursului declarat impotriva hotararii prin care apelul a fost
admis fara trimtere spre rejudecare, daca aceasta s-a produs dupa expirarea
termenului de recurs;

c. la data pronuntarii hotararii, daca hotararea nu este supusa recursului;

124. Hotararile penale se pun in executare de catre: a. instanta

care a judecat cauza in prima instanta, intotdeauna;

 b. instanta care a pronuntat prima hotararea de condamnare, intotdeauna;

c. Tribunalul Militar Teritorial, daca hotararea a fost pronuntata in prima

instanta de Inalta Curte de Casatie si Justitie;

125. Mandatul de executare a pedepsei detentiunii pe viata:

a. se intocmeste in patru exemplare;

b. se intocmeste intotdeauna in ziua in care hotararea penala a ramas definitiva;

c. instanta de executare trimite doua exemplare organului de politie cand

condamnatul este arestat;

d. Potrivit art. 420 din Codul de procedura penala, pedeapsa inchisorii si

pedeapsa detentiunii pe viata se pun in executare prin emiterea mandatului de
executare. Mandatul de executare se emite de catre judecatorul delegat al
instantei de executare in ziua ramanerii definitive a hotararii la instanta de fond,
sau, dupa caz, in ziua primirii extrasului de la instanta ierarhic superioara.

126. Mandatul de executare a pedepsei inchisorii cu executare la locul de munca:

a. se emite in trei exemplare;

b. un exemplar se trimite consiliului local in a carui raza teritoriala isi are

domiciliul condamnatul;

c. un exemplar ramane la instanta de executare;

127. In cazul punerii in executare a interzicerii unei functii sau profesii:

a. instanta de executare comunica o copie de pe dispozitivul hotararii organului

competent sa aduca la indeplinire masura si sa supravegheze respectarea ei;

b. instanta de executare comunica o copie a hotararii consiliului local in

circumscriptia caruia domiciliaza persoana fata de care s-a luat masura de siguranta;

c. instanta de executare comunica o copie a dispozitivului persoanei fata de care

s-a luat masura de siguranta;

128. Liberarea conditionata se dispune:

 a. numai de instanta in a carei raza teritoriata se afta tocut de detinere;

b. de judecatoria in a carei raza teritoriata se afta tocut de detinere;

c. de judecatoria in a carei raza teritoriata se afta tocut de detinere sau de

judecatoria instanta de executare;

129. Cererea de amanare a executarii pedepsei detentiunii pe viata:

a. este inadmisibita;

b. poate fi facuta de sotut incutpatutui condamnat pentru acesta;

c. poate fi facuta de copitut major pentru parintete condamnat;

130. Instanta competenta sa se pronunte asupra amanarii executarii pedepsei

este:

a. instanta care a pronuntat hotararea de condamnare;

b. instanta de executare;

c. instanta ta care s-a judecat fondut cauzei;

131. Durata intreruperii executarii pedepsei in cazul intervenirii unor imprejurari

speciale care ar avea consecinte grave pentru unitatea la care lucreaza condamnatul
este:

a. de maxim 3 tuni;

b. de 3 tuni;

c. de minim 3 tuni;

132. Intreruperea executarii pedepsei se poate acorda:

a. cand se stabiteste, pe baza unei constatari medico-tegate, ca cet condamnat sufera de

o boata care it pune in imposibititate de a executa pedeapsa;
 b. cand se constata, pe baza unei constatari medico-tegate, ca cet condamnat sufera
de o boata care poate fi tratata in reteaua sanitara a penitenciaretor;

c. cand se constata, pe baza une expertize medico-tegate, ca cet condamnat sufera

de o boata care nu poate fi tratata in reteaua sanitara a penitenciaretor;

d. cand se constata pe baza unei expertize medico-tegate ca cet condamnat

sufera de o boata care it pune in imposibititatea de a executa pedeapsa;

133. Competenta de a solutiona cererea de intrerupere a executarii

pedepsei apartine:

a. judecatoriei in a carei raza teritoriata se afta tocut de detinere;

b. instantei de executare sau instantei in a carei raza teritoriata se afta tocut de

detinere sau unitatea unde se executa pedeapsa ta tocut de munca, corespunzatoare in
grad instantei de executare;

c. numai instantei de executare;

Grile Concurs Admitere in Magistratura - 13 aprilie 2008 - Drept procesual penal

1. Punerea in miscare in rem a actiunii penale:

a. se poate dispune prin ordonanta sau prin rechizitoriu;

b. se poate dispune doar prin rechizitori;
c. nu se poate dispune;

2. In cazul sesizarii simultane a organului de up in a carui raza de competenta a fost comisa infractiunea si
a celui in raza caruia isi are domiciliul persoana vatamata competenta revine:

a. organului de up in raza caruia isi are domiciliul persoana vatamata;

b. organului de up in raza caruia in raza caruia a fost comisa fapta;
c. organului ierarhic superior comun celor doua organe de up sesizata;

3. Plangerea formulata de o persoana lipsita de capacitate de exercitiu:

a. are aceeasi valoare ca si plangerea formulata de reprezentantul legal al acesteia;

b. are valoarea unui denunt;
c. nu are valoare juridica;

4. In cazul infractiunilor pentru care urmarirea penala se efectueaza de catre organele de politie,
procurorul:

a. poate sa efectueze orice acte de up in cauzele pe care le supravegheaza;

b. nu poate efectua acte de up decat cu acordul scris al conducatorului unitatii de parchet din care face
parte;
c. nu poate efectua acte de up.
5. Procurorul poate solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie desemnarea unei alte instante pentru
judecara cauzei:

a. pana la pronuntarea hotararii penale in prima instanta;

b. in cursul urmarii penale
c. pana la ramanerea definitiva a hotararii penale

6. Inculpatul major nu poate fi reprezentat in cursul judecatii:

a. daca se afla in stare de detinere, in baza unui mandat de executare a pedepse inchisorii;
b. daca este judecat in stare de libertate;
c. daca este arestat preventiv in cauza dedusa judecatii;

7. In fata primei instante, cererea de probe noi poate fi formulata de catre parti sau de catre procuror:

a. numai inainte de inceperea cercetarii judecatoresti;

b. numai in cursul cercetarii judecatoresti;
c. oricand in cursul judecatii;

8. Instanta penala poate dispune disjungerea actiunii civile:

a. la primul termen de judecata, daca partea civila nu a fost legal citat;

b. la oricare din termenele de judecata daca partea civila nu se prezinta;
c. cand rezolvarea pretentiilor civile ar provoca intarzierea solutionarii actiunii penale;

9. In cazul in care prin sentinta de condamnare se dispune punerea de indata in libertate a inculpatului
arestat preventiv, aceasta dispozitie este executorie:

a. la momentul pronuntarii sentintei;

b. la momentul expirarii termenului de apel pentru parchet, daca acesta nu a declarat apel in termen;
c. la momentul ramanerii definitive a hotararii.

10. Pedeapsa aplicata printr-o hotarare penala definitiva:

a. poate fi modificata, daca pe baza altei hotarari definitive, se constata existenta recidivei.
b. poate fi modificata, daca intervine o lege care prevede o pedeapsa mai usoara;
c. nu poate fi modificata intrucat s-ar aduce atingere autoritatii de lucru judecat.

>>> Rezultatele prezentate de CSM

Contract de comodat sau contract de inchiriere?

Acesta-i intrebarea!

Totul despre subtilitatile unui contract de locatiune

>> CLICK AICI PENTRU DETALII <<

Drept procesual penal. Partea speciala

MULTIPLE CHOICE
1. Sunt limite ale urmăririi penale:
a. punerea în miscare a acŃiunii penale si trimiterea în judecată
b. sesizarea organelor de urmărire penală si trimiterea în judecată;
c. întocmirea actului de începere a urmăririi penale si trimiterea în judecată, scoaterea de sub
urmărire penală sau încetarea urmăririi penale;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
2. Limitele urmăririi penale pot fi:
a. începerea urmăririi penale in rem si trimiterea în judecată prin rechizitoriu;
b. începerea urmăririi penale in personam si trimiterea în judecată prin rechizitoriu;
c. începerea urmăririi penale in personam si punerea în miscare a acŃiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
3. Urmărirea penală se desfăsoară de către:
a. procuror si organele de cercetare penală;
b. magistraŃi;
c. organele de cercetare penală speciale;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
4. Organele de urmărire penală dispun prin ordonanŃă:
a. acolo unde legea prevede expres;
b. numai dacă acŃiunea penală este pusă în miscare;
c. în situaŃia în care inculpatul se află în stare de arest preventiv;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
5. Procurorul competent să efectueze sau să exercite supravegherea activităŃii de cercetare
penală este:
a. procurorul de la parchetul corespunzător instanŃei care, potrivit legii, judecă în
primă instanŃă cauza;
b. procurorul de la parchetul corespunzător instanŃei în circumscripŃia căreia s-a săvârsit
infracŃiunea;
c. procurorul care supraveghează activitatea organului de cercetare penală
competent să instrumenteze cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
6. În situaŃia în care organul de cercetare penală constată că nu este competent să
efectueze cercetarea penală:
a. îsi declină competenŃa organului de cercetare penală competent;
b. îndrumă persoana vătămată să formuleze plângerea penală la
organul competent si clasează plângerea primită cu ignorarea dispoziŃiilor privind
competenŃa;
c. trimite de îndată cauza procurorului care exercită supravegherea, în vederea
sesizării organului competent;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
7. OfiŃerii si subofiŃerii Jandarmeriei Române care au constatat o infracŃiune în timpul
misiunilor specifice:
a. nu au dreptul să reŃină corpurile delicte;
b. înaintează procurorului actele încheiate, în cel mult 3 zile de la data descoperirii faptei ce constituie
infracŃiune;
c. înaintează procurorului actele încheiate, în cel mult 3 zile de la data descoperirii faptei ce
constituie infracŃiune flagrantă;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
8. AgenŃii poliŃiei de frontieră, pentru infracŃiunile de frontieră, au următoarele obligaŃii:
a. nu pot efectua percheziŃii corporale;
b. pot prinde pe făptuitor, pe care îl predau de îndată procurorului sau organului de cercetare
penală, împreună cu lucrările efectuate si cu mijloacele materiale de probă;
c. pot prinde pe făptuitor, pe care îl predau procurorului în termen de maxim 5 zile de la
prima constatare efectuată, împreună cu mijloacele materiale de probă;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
9. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmărire penală:
a. plângerea, denunŃul si plângerea prealabilă;
b. plângerea, denunŃul si sesizarea din oficiu;
c. plângerea, denunŃul si sesizarea comandantului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
10. Pentru persoana vătămată, plângerea:
a. nu poate fi formulată de substituiŃii procesuali;
b. poate fi formulată de către unul din soŃi pentru celălalt soŃ sau de către copilul major
pentru părinŃi;
c. poate fi formulată de substituiŃii procesuali numai dacă partea vătămată nu se află în
Ńară;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
11. În situaŃia în care organul de cercetare penală constată, înainte de începerea urmăririi penale,
incidenŃa cazului prevăzut de art. 10 lit. b/1) C. proc. pen.:
a. înaintează dosarul procurorului cu propunere de neîncepere a urmăririi penale;
b. înaintează dosarul procurorului cu propunere de începere a urmăririi penale;
c. dispune începerea urmăririi penale;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
12. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmărire penală în cazul prevăzut de art. 10 lit.
b/1 C. proc. pen. este:
a. ordonanŃa;
b. rezoluŃia;
c. ordonanŃa de scoatere de sub urmărire penală si aplicare a unei sancŃiuni cu caracter
administrativ;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
13. Actul prin care se dispune neînceperea urmării penale este: a. rezoluŃia; rezoluŃia de
neîncepere a urmăririi penale;
e. ordonanŃa;
f. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
14. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmărire penală în cazurile prevăzute de art. 10 lit.
a), b), c), d) si e) este:
a. întotdeauna ordonanŃa;
b. întotdeauna rezoluŃia;
c. rezoluŃia sau ordonanŃa, după stadiul urmăririi penale si în funcŃie de propunerea organelor de
cercetare penală;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
15. Actul prin care se dispune încetarea urmăririi penale este:
a. întotdeauna ordonanŃa;
b. întotdeauna rezoluŃia;
c. rezoluŃia sau ordonanŃa, după stadiul urmăririi penale si în funcŃie de propunerea organelor de
cercetare penală;
 d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
16. Folosirea investigatorilor sub acoperire:
a. trebuie autorizată de procurorul care supraveghează urmărirea penală;
b. nu este permisă în cazul infracŃiunilor de falsificare de monede;
c. trebuie autorizată de judecător;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
17. Folosirea investigatorilor sub acoperire:
a. se autorizează prin ordonanŃă motivată, pentru o perioadă de cel mult 60 de zile;
b. autorizarea poate fi prelungită pentru o perioadă de cel mult 60 de zile;
c. durata totală a autorizării, în aceeasi cauză, cu privire la aceeasi persoană, nu poate depăsi
180 de zile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
18. Procedura prezentării materialului de urmărire penală:
a. nu poate fi repetată;
b. trebuie repetată dacă organele de urmărire penală au administrat probe noi;
c. poate fi repetată dacă învinuitul a refuzat să semneze procesulverbal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
19. Prezentarea materialului de urmărire penală învinuitului este:
a. facultativă;
b. trebuie efectuată numai de organul de cercetare penală;
c. trebuie efectuată de procuror;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
20. Participarea procurorului la efectuarea urmăririi penale:
a. este obligatorie;
b. este facultativă; se poate manifesta prin asistarea la efectuarea oricărui act de cercetare penală, ocazie cu
care procurorul poate îndruma organul de cercetare penală cu privire la efectuarea unor acte de cercetare
penală;
c. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
21. Actul prin care se dispune începerea urmăririi penale când organul de urmărire penală
este sesizat prin denunŃ este:
a. procesul-verbal;
b. ordonanŃa;
c. rezoluŃia;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
22. În situaŃia în care, ulterior adoptării soluŃiei, procurorul constată că
nu a existat sau că a disØrut împrejurarea pe care se întemeia propunerea de a nu
se începe urmărirea penală:
a. infirmă rezoluŃia si dispune scoaterea de sub urmărire penală;
b. infirmă rezoluŃia si restituie actele organului de urmărire,
dispunând începerea urmăririi penale;
c. infirmă rezoluŃia si dispune suspendarea urmăririi penale;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
23. Reluarea urmăririi penale se dispune:
a. dacă a încetat cauza de suspendare;
b. dacă a intervenit o lege mai favorabilă;
c. dacă acŃiunea penală a fost pusă în miscare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
24. În incinta instituŃiilor de interes public:
a. actele de urmărire penală se pot efectua cu autorizarea
judecătorului;
b. actele de urmărire penală se pot efectua numai cu autorizaŃia procurorului sau cu
acordul conducerii acelei unităŃi;
c. nu se pot efectua acte de urmărire penală;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
25. În ipoteza săvârsirii infracŃiunii de abuz de încredere de către un notar public,
plângerea prealabilă se adresează:
a. organului de cercetare penală competent teritorial;
b. parchetului de pe lângă curtea de apel;
c. curŃii de apel;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
26. Plângerea prealabilă trebuie introdusă:
a. de persoana vătămată;
b. în termen de 2 luni de la data săvârsirii infracŃiunii;
c. la instanŃa competentă să judece cauza în fond;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
27. În cazul infracŃiunii flagrante pentru care este necesară plângerea
prealabilă:
a. organul de urmărire penală este obligat să constate fapta si apoi să cheme partea vătămată pentru a o
întreba dacă formulează plângere prealabilă;
b. organul de urmărire penală constată fapta dacă există plângerea prealabilă a părŃii
vătămate;
c. organul de urmărire penală constată fapta, iar partea vătămată are
posibilitatea să formuleze plângerea prealabilă în termen de 2 luni de la acest moment;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
28. Învinuitul este:
a. persoana faŃă de care se efectuează cercetări într-o cauză penală;
b. persoana faŃă de care s-a dispus începerea urmăririi penale;
c. persoana faŃă de care s-a dispus punerea în miscare a acŃiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
29. Urmărirea penală poate fi suspendată:
a. dacă inculpatul suferă de o boală gravă care îl împiedică să ia parte la procesul penal;
b. dacă partea vătămată suferă de o boală gravă care o împiedică să participe la procesul
penal;
c. dacă una din părŃi suferă de o boală gravă care o împiedică să participe la procesul penal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
30. În cazul încetării urmăririi penale într -o cauză în care inculpatul este arestat preventiv:
a. procurorul comunică o copie a ordonanŃei administraŃiei locului de deŃinere;
b. instanŃa care a dispus revocarea arestării preventive comunică o copie a încheierii la
administraŃia locului de deŃinere;
c. instanŃa care a dispus revocarea arestării preventive înstiinŃează prin adresă administraŃia locului
de deŃinere, cu dispoziŃia de a pune de îndată în libertate pe inculpat;.
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
31. OrdonanŃa sau rezoluŃia de încetare a urmăririi penale se comunică:
a. numai părŃii vătămate si inculpatului;
b. autorului sesizării, învinuitului sau inculpatului si oricărei alte persoane interesate;
c. numai părŃii vătămate, părŃii civile, învinuitului sau inculpatului, părŃii responsabile
civilmente;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
32. Prezentarea materialului de urmărire penală trebuie repetată:
a. dacă se constată că trebuie schimbată încadrarea juridică ori dacă sau efectuat acte noi de
cercetare penală;
b. dacă s-au efectuat acte noi de cercetare penală;
c. dacă inculpatul formulează o astfel de cerere;
d. nici una din variantele de mai sus ANS: A
33. Actul de sesizare a instanŃei de judecată este:
a. plângerea prealabilă, în cazul infracŃiunilor pentru care acŃiunea penală se pune în
miscare la plângere prealabilă;
b. numai rechizitoriul;
c. încheierea de declinare a competenŃei în situaŃia necompetenŃei teritoriale;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D
34. Reluarea urmăririi penale se dispune, după suspendare:
a. prin proces-verbal;
b. prin rezoluŃie;
c. prin ordonanŃă;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
35. Reluarea urmăririi penale se dispune, în caz de restituire:
a. prin rezoluŃie;
b. prin ordonanŃă
c. prin hotărâre judecătorească
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
36. Redeschiderea urmăririi penale se dispune:
a. prin rezoluŃie;
b. prin ordonanŃă;
c. prin hotărârea instanŃei;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
37. Pot face plângere:
a. împotriva actelor de urmărire penală: partea vătămată, partea civilă si învinuitul sau
inculpatul;
b. împotriva măsurilor de urmărire penală: învinuitul sau inculpatul, partea vătămată;
c. împotriva măsurilor si actelor de urmărire penală: orice persoană, dacă prin acestea s-a adus
atingere intereselor sale legitime;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
38. În situaŃia în care judecătorul admite plângerea, prin încheiere, desfiinŃează rezoluŃia sau
ordonanŃa atacată si reŃine cauza spre judecare:
a. încheierea poate fi atacată separat cu recurs de către procuror si de către persoana faŃă de
care s-a dispus netrimiterea în judecată;
b. încheierea poate fi atacată odată cu fondul, calea de ata c fiind cea prevăzută de lege
pentru cauza respectivă;
c. încheierea poate fi atacată cu apel odată cu fondul;
 d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
39. Plângerea împotriva soluŃiei de netrimitere în judecată:
a. va fi respinsă ca inadmisibilă dacă a fost gresit îndreptată;
b. constituie actul de sesizare a instanŃei în cazul admiterii plângerii si reŃinerii cauzei spre
judecare;
c. trebuie soluŃionată de judecător în terme de maxim 20 de zile de la primirea acesteia; nici
una din variantele de mai sus.
ANS: B
40. Plângerea împotriva actelor si măsurilor de urmărire penală:
a. se depune la procuror sau la organul de cercetare penală;
b. trebuie formulată în termen de 20 de zile de la data la care partea a cunoscut măsura sau
actul de urmărire penală;
c. se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, după caz;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
41. Plângerea împotriva actelor si măsurilor de urmărire penală trebuie soluŃionată:
a. în termen de 20 de zile de la formularea acesteia;
b. în termen de 30 de zile de la primire;
c. în termen de 20 de zile de la primire;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
42. Inculpatul trebuie ascultat:
a. înainte de a se lua decizia punerii în miscare a acŃiunii penale;
b. în cursul cercetării judecătoresti, ori de câte ori este necesar;
c. după prezentarea materialului de urmărire penală;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
43. Împotriva ordonanŃelor sau rezoluŃiilor, după caz, de neîncepere a urmăririi penale, de
clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale poate face plângere:
a. după respingerea plângerii de către prim-procurorul parchetului,
procurorul general sau, după caz, de către procurorul sef de secŃie, de către partea
vătămată, învinuit sau inculpat;
b. după respingerea plângerii formulate conform art. 275-278 C. proc.
pen., în termen de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare, de către
persoana vătămată si de către orice alte persoane ale căror interese sunt vătămate;
c. după admiterea plângerii formulate conform art. 275-278 C. proc.
pen., în termen de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare, de către persoana vătămată si
de către orice alte persoane ale căror interese sunt vătămate, plângerea urmând a fi adresată instanŃei;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
44. SoluŃionând plângerea conform art. 278/1 C. proc. pen.,
judecătorul:
a. poate admite orice alte probe necesare si utile soluŃionării cauzei;
b. nu poate admite proba cu înscrisuri;
c. verifică rezoluŃia sau ordonanŃa atacată, pe baza lucrărilor si a materialului din dosarul
cauzei si a oricăror înscrisuri noi prezentate;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
45. Judecata se poate desfăsura:
a. numai la sediul instanŃei;
b. în alt loc decât sediul instanŃei numai dacă prin lege specială referitoare la competenŃa după
calitatea persoanei se prevede aceasta;
c. în lipsa inculpatului aflat în stare de deŃinere, dacă aducerea acestuia la instanŃă nu este posibilă din
cauza lipsei escortei;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
46. Principiul nemijlocirii presupune:
a. ca judecătorii care fac parte din completul de judecată să ia contact direct cu probele
administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate în cursul urmăririi penale sau prin
administrarea de probe noi;
b. ca judecătorii care fac parte din completul de judecată să ia contact direct cu probele
administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate în cursul urmăririi penale sau
prin administrarea de probe noi, toate acestea în prezenŃa părŃilor;
c. ca judecătorii care fac parte din completul de judecată, procurorul si
părŃile să ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor
care au fost administrate în cursul urmăririi penale sau prin
administrarea de probe noi;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
47. Ca o consecinŃă a principiului nemijlocirii:
a. până la pronunŃarea hotărârii, este posibilă schimbarea completului de judecată pe tot
parcursul judecării cauzei;
b. după începerea cercetării judecătoresti, orice schimbare în compunerea completului
presupune reluarea de la început a cercetării;
c. până la începerea dezbaterilor, este posibilă schimbarea completului de judecată fără vreo
consecinŃă asupra continuării judecăŃii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
48. SedinŃa de judecată:
a. este publică numai dacă toŃi inculpaŃii sunt majori;
b. este publică numai dacă inculpatul este arestat;
c. este publică, de regulă;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
49. Citarea este obligatorie la fiecare termen:
a. în cazul militarilor si deŃinuŃilor;
b. în cazul minorilor;
c. în cazul în care partea a fost prezentă la un termen, dar procedura de citare nu a
fost îndeplinită pentru acel termen;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
50. Citarea este obligatorie:
a. când instanŃa a dispus repunerea cauzei pe rol în urma deliberării;
b. la pronunŃare;
c. când inculpatul este minor;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
51. Citarea nu este obligatorie:
a. în cazul experŃilor, martorilor si interpreŃilor;
b. în cazul părŃii prezente la unul din termene, chiar dacă la termenele ulterioare lipseste;
c. în cazul militarilor;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
52. Lista cauzelor:
a. se afisează la instanŃă cu 48 de ore înainte de termenul de judecată;
b. se comunică parchetului cu 24 de ore înainte de termenul de judecată;
c. se afisează la instanŃă cu 24 de ore înainte de termenul de judecată;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
53. Sunt atribuŃii ale presedintelui completului:
a. asigurarea ordinii si a solemnităŃii sedinŃei;
b. strigarea cauzei si apelul celor citaŃi
c. decide asupra cererilor formulate de părŃi;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
54. Constatarea infracŃiunilor de audienŃă:
a. este o atribuŃie a completului de judecată
b. se menŃionează numai în încheierea de sedinŃă
c. se menŃionează într-un proces-verbal care se atasează la dosar;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D
55. Prin infracŃiune de audienŃă se înŃelege:
a. infracŃiunea săvârsită în cursul sedinŃei de judecată;
b. infracŃiunea săvârsită în sala de sedinŃă;
c. infracŃiunea săvârsită în cursul urmăririi penale, în cursul audierii părŃilor sau martorilor;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
56. La prima înfăŃisare:
a. instanŃa este obligată să verifice regularitatea actului de sesizare;
b. instanŃa poate să verifice regularitatea actului de sesizare;
c. instanŃa verifică regularitatea actului de sesizare la cererea părŃilor;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
57. Partea vătămată poate formula cereri, ridica excepŃii si pune concluzii cu privire la:
a. latura penală;
b. latura civilă;
c. latura penală si latura civilă;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
58. În situaŃia în care motivul suspendării priveste numai pe unul dintre inculpaŃi:
a. instanŃa dispune suspendarea întregii cauze numai dacă motivul suspendării a fost boala gravă de
care suferă unul dintre inculpaŃi;
b. instanŃa de judecată dispune suspendarea întregii cauze numai dacă motivul suspendării a fost
formularea unei cereri de extrădare pasivă;
c. instanŃa dispune suspendarea întregii cauze numai dacă disjungerea nu este posibilă;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
59. Recursul formulat împotriva încheierii prin care s-a admis cererea de suspendare a judecăŃii pentru că
s-a formulat o cerere de extrădare activă:
a. este inadmisibil;
b. este suspensiv de executare;
c. se judecă în termen de 5 zile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
60. Încheierea de sedinŃă se întocmeste:
a. de către unul dintre judecătorii din complet, în termen de 3 zile de la terminarea
sedinŃei;
b. de grefier, în termen de 24 de ore de la terminarea sedinŃei;
c. de presedintele completului, în termen de 24 de ore de la terminarea sedinŃei;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
61. Dacă hotărârea se pronunŃă în ziua în care au avut loc dezbaterile:
a. se întocmeste o încheiere separată;
b. se întocmeste o încheiere separată numai dacă se amână
pronunŃarea;
c. nu se întocmeste o încheiere separată;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
62. Deliberarea si pronunŃarea hotărârii:
a. au loc de îndată după încheierea dezbaterilor;
b. nu pot fi amânate;
c. nu pot fi amânate pe un termen scurt, determinat;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
63. Deliberarea:
a. are loc în secret;
b. poate avea loc cu participarea grefierului care tehnoredactează minuta;
c. poate avea loc cu participarea judecătorilor care au administrat probele în cursul cercetării
judecătoresti;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
64. Completul de divergenŃă se poate constitui:
a. în primă instanŃă;
b. în apel;
c. în recurs;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
65. Dacă unanimitatea completului de judecată nu poate fi întrunită:
a. hotărârea se ia în complet de divergenŃă;
b. hotărârea se ia cu majoritate;
c. cauza se repune pe rol
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
66. Dacă în urma deliberării rezultă mai mult de două păreri:
a. hotărârea se ia în complet de divergenŃă;
b. judecătorul care a opinat soluŃia cea mai blândă trebuie să se se alăture celei mai
apropiate de părerea sa; judecătorul care a opinat soluŃia cea mai severă trebuie să se
alăture celei mai apropiate de părerea sa;
c. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
67. Lipsa minutei:
a. atrage nulitatea relativă a hotărârii, deoarece rezultatul deliberării este consemnat în
dispozitivul hotărârii;
b. atrage nulitatea absolută a hotărârii;
c. nu are niciun efect asupra validităŃii hotărârii dacă hotărârea a fost semnată de toŃi
membrii completului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
68. Minuta:
 a. se redactează de grefier si se semnează de membrii completului de judecată;
b. se redactează în termen de 15 de zile de la data terminării cercetării judecătoresti;
c. se întocmeste în două exemplare originale, din care unul se atasează la dosarul cauzei, iar celălalt
se depune la dosarul de minute al instanŃei;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
69. Hotărârea judecătorească penală, sentinŃă sau decizie:
a. se redactează de grefier;
b. se redactează de toŃi judecătorii din complet;
c. se redactează de unul dintre judecătorii din complet;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
70. În cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest:
a. presedintele sau unul din judecătorii completului de judecată fixează un termen în interiorul
căruia i se comunică citaŃia inculpatului;
b. presedintele sau unul din judecătorii completului de judecată
fixează un termen, care nu poate fi mai mare de 48 de ore, înăuntrul căruia se
comunică citaŃia împreună cu o copie a actului de sesizare a instanŃei;
c. presedintele sau unul din judecătorii completului de judecată
fixează un termen, care nu poate fi mai mic de 48 de ore, înăuntrul căruia se
comunică citaŃia împreună cu o copie a actului de sesizare a instanŃei;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
71. Procurorul trebuie să participe la sedinŃele de judecată:
a. numai dacă este citat;
b. numai când consideră necesar;
c. numai în cauzele în care instanŃa a fost sesizată prin rechizitoriu
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
72. Obiectul judecăŃii:
a. este stabilit numai de procuror;
b. se mărgineste la fapta si la persoana arătată în actul de sesizare a instanŃei, de regulă;
c. se referă la fapta sau la persoana cu privire la care se referă extinderea; d. nici una
din variantele de mai sus.
ANS: C
73. Dacă instanŃa constată, în cursul cercetării judecătoresti, că
încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată:
a. pune în discuŃie noua încadrare juridică;
b. dispune suspendarea procesului penal;
c. dispune schimbarea încadrării juridice prin rezoluŃie;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
74. În cazul extinderii acŃiunii penale pentru alte acte materiale:
a. instanŃa dispune extinderea prin încheiere;
b. procurorul dispune extinderea acŃiunii penale prin declaraŃie orală;
c. dosarul se restituie pentru ca inculpatul să fie trimis în judecată pentru toate actele
materiale;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
75. În cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte:
a. procurorul poate cere extinderea procesului penal si în ceea ce priveste această faptă;
b. instanŃa pune în miscare acŃiunea penală si pentru fapta nouă;
c. obiectul judecăŃii nu se schimbă;
 d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
76. În cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte:
a. instanŃa face aplicarea dispoziŃiilor privind schimbarea încadrării juridice;
b. procurorul pune în miscare acŃiunea penală prin ordonanŃă;
c. instanŃa trebuie să sesizeze, prin încheiere, organul de urmărire penală competent pentru
efectuarea de cercetări cu privire la fapta descoperită, dacă procurorul participă la judecată;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
77. În cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane:
a. procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acele persoane;
b. instanŃa pune în miscare acŃiunea penală prin încheiere;
c. instanŃa sesizează procurorul competent pentru punerea în miscare a acŃiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
78. Ultimul cuvânt al inculpatului:
a. inculpatului i se dă cuvântul personal sau prin apărător;
b. inculpatului i se dă cuvântul personal;
c. nu se impune, în ipoteza în care, în cadrul dezbaterilor, inculpatul a luat cuvântul ultimul pentru
a răspunde susŃinerilor părŃii civile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
79. Nu pot fi acordate despăgubiri civile dacă:
a. achitarea s-a pronunŃat pentru că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei
infracŃiuni;
b. achitarea s-a pronunŃat pentru că fapta nu există; achitarea s-a pronunŃat pentru că lipseste unul
din elementele constitutive ale infracŃiunii;
c. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
80. Procurorul poate face apel:
a. în ceea ce priveste latura penală si latura civilă;
b. numai în ceea ce priveste latura penală;
c. în ceea ce priveste latura penală, iar în ceea ce priveste latura civilă numai în cazul minorilor;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
81. Inculpatul poate declara apel:
a. în ceea ce priveste latura penală si latura civilă;
b. în caz de achitare, numai cu privire la temeiul achitării;
c. în caz de încetare a procesului penal, numai cu privire la temeiul încetării;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
82. Partea vătămată poate formula apel:
a. numai în ceea ce priveste latura penală;
b. în ceea ce priveste latura penală si latura civilă;
c. numai cu privire la latura civilă;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
83. Partea civilă si partea responsabilă civilmente pot face apel:
a. în ceea ce priveste latura civilă si latura penală;
b. numai în ceea ce priveste latura penală;
c. numai în ceea ce priveste latura civilă;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
84. A$rătorul:
a. poate formula apel în nume propriu în ceea ce priveste latura civilă;
b. nu poate formula apel în nume propriu;
c. nu poate formula apel în nume propriu decât cu privire la cheltuielile judiciare care i se cuvin;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
85. Sunt substituiŃi procesuali în cazul declarării apelului:
a. a$rătorul $rŃii vătămate;
b. soŃul $rŃii vătămate
c. rudele apropiate ale inculpatului
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
86. Dacă apelul este introdus de o altă persoană pentru inculpat, titular al apelului devine:
a. inculpatul;
b. persoana care a introdus apelul;
c. inculpatul si persoana care a introdus apelul au calitatea de titulari
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
87. O persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o măsură sau printr-un act al instanŃei
poate declara apel:
a. dacă nu este parte în proces;
b. dacă atacă soluŃia de fond a cauzei;
c. dacă măsura sau actul instanŃei i-a produs o vătămare de natură
directă si personală care decurge din soluŃia de fond a cauzei privind părŃile din
proces;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
88. Poate declara apel:
a. persoana care, reclamând că un martor a fost mincinos în cauza pe care a avut-o,
instanŃa l-a achitat ca fiind de bună-credinŃă;
b. ruda apropiată a inculpatului, vătămată moral si material de pe urma
condamnării;
c. persoana care, deŃinând un bun confiscabil ca urmare a infracŃiunii săvârsite de inculpat,
a fost obligată să îl predea;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
89. Apărătorul, ca substituit procesual, poate declara apel:
a. numai dacă nu a acordat asistenŃă juridică la instanŃa a cărei hotărâre se atacă;
b. dacă a acordat asistenŃă juridică la instanŃa a cărei hotărâre se atacă;
c. ca reprezentant convenŃional;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
90. Apelul declarat de tatăl părŃii civile este:
a. inadmisibil;
b. admisibil;
c. fondat sau nefondat, după caz;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
91. Termenul de apel este:
a. de 10 zile de la pronunŃare pentru procuror, dacă legea nu dispune altfel;
b. de 10 zile de la comunicare pentru procuror, dacă legea nu dispune altfel;
c. de 10 zile de la pronunŃare pentru toate părŃile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
92. Termenul de apel curge:
a. de la pronunŃare pentru inculpatul elev al unei instituŃii militare de învăŃământ, dacă acesta a fost
prezent la dezbateri, dar a lipsit la pronunŃare;
b. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru inculpatul arestat care a lipsit la
pronunŃare;
c. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru procurorul care a lipsit la
pronunŃare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
93. Repunerea în termenul de apel se poate face:
a. dacă instanŃa de fond constată că apelul a fost formulat în termen de 10 zile de la
începerea executării despăgubirilor civile;
b. dacă instanŃa de apel constată că apelul a fost formulat în termen de 10 zile de la începerea
executării pedepsei;
c. dacă partea a lipsit de la judecată, dar a fost prezentă la pronunŃare;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
94. Dacă inculpatul care a fost prezent la pronunŃare formulează apel
după expirarea termenului de 10 zile, invocând lipsa din localitate din cauza
obligaŃiilor de serviciu:
a. instanŃa de apel poate admite apelul peste termen;
b. instanŃa de apel poate admite cererea de repunere în termenul de apel;
c. apelul va fi respins ca tardiv;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
95. Inculpatul a lipsit atât la judecată, cât si la pronunŃare si a declarat recurs a doua zi după
ce a început să execute pedeapsa:
a. recursul este tardiv;
b. instanŃa poate admite recursul declarat peste termen;
c. instanŃa poate admite cererea de repunere în termenul de recurs;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
96. Apelul peste termen se poate declara:
a. dacă întârzierea este determinată de o cauză temeinică de
împiedicare;
b. dacă partea a lipsit la toate termenele de judecată;
c. dacă partea a lipsit la toate termenele de judecată si la pronunŃare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
97. Apelul peste termen poate fi admis:
a. dacă întârzierea este determinată de o cauză temeinică de
împiedicare;
b. dacă partea a declarat apel în termen de 10 zile de la începerea executării pedepsei;
c. dacă partea a declarat apel după 10 zile de la începerea executării despăgubirilor civile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
98. Inculpatul care a fost prezent la pronunŃare declară apelul după
expirarea termenului de 10 zile si dovedeste în faŃa instanŃei de apel faptul că a
fost plecat din localitate în interes de serviciu:
a. apelul este tardiv;
b. instanŃa poate admite apelul declarat peste termen;
c. instanŃa poate admite cererea de repunere în termenul de apel;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
99. Apelul se declară:
a. numai prin cerere scrisă depusă la instanŃa care a pronunŃat hotărârea care se atacă;
b. numai prin cerere scrisă;
c. oral, caz în care se întocmeste un proces-verbal pentru constatarea acestei împrejurări;
d. nici una din variantele de mai sus ANS: C
100. RenunŃarea la apel:
a. se poate produce după expirarea termenului de apel;
b. poate interveni după pronunŃarea hotărârii si până la expirarea termenului de declarare
a apelului;
c. este irevocabilă;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
101. Retragerea apelului:
a. nu este posibilă decât înainte de începerea dezbaterilor la instanŃa de apel;
b. se poate face de inculpatul minor, dacă apelul a fost declarat personal de acesta;
c. se poate face prin mandatar special;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
102. Apărătorul inculpatului:
a. poate retrage apelul declarat de inculpat;
b. poate retrage apelul declarat pentru inculpat, dar numai dacă declaraŃia de apel a fost făcută
de apărător în numele inculpatului;
c. nu poate retrage apelul declarat de inculpat decât dacă prezintă un mandat special în acest
sens;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
103. Apelul declarat în termen:
a. este suspensiv de executare atât în ceea ce priveste latura civilă, cât si în ceea ce priveste latura
penală, dacă prin lege nu se dispune altfel;
b. este suspensiv de executare numai în ceea ce priveste latura penală
c. nu este suspensiv de executare
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
104. Dacă inculpatul nu motivează cererea de apel:
a. apelul va fi respins ca nefondat;
b. apelul va fi examinat în temeiul efectului devolutiv;
c. apelul va fi respins ca nemotivat
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
105. Principiul neagravării situaŃiei în propriul apel presupune:
a. instanŃa de apel nu poate agrava situaŃia părŃii în favoarea căreia procurorul a declarat
apel;
b. instanŃa de apel nu poate pronunŃa o pedeapsă mai mare decât instanŃa de fond;
c. instanŃa de apel nu îl poate condamna pe inculpatul achitat de instanŃa de fond;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
106. Efectul extensiv al apelului presupune:
a. instanŃa de apel examinează cauza prin extindere si cu privire la părŃile care nu au declarat apel,
fără a le putea crea o situaŃie mai grea;
b. instanŃa de apel examinează cauza prin extindere si cu privire la părŃile la care apelul nu se referă,
chiar dacă le creează o situaŃie mai grea; instanŃa de apel nu poate hotărî în privinŃa părŃilor care
nu au declarat apel sau la care declaraŃia de apel nu se referă;
c. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
107. Participarea procurorului la judecarea apelului:
a. este obligatorie;
b. este obligatorie numai dacă a participat si la judecarea cauzei în faŃa primei instanŃe sau dacă
a declarat apelul suspus judecăŃii;
c. nu este obligatorie;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
108. Dacă procurorul nu a introdus apel, ordinea în care se dă cuvântul în dezbateri este:
a. procuror, intimat, apelant;
b. apelant, intimat, procuror;
c. apelant, procuror, intimat;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
109. Recursul declarat de inculpat împotriva încheierii prin care
instanŃa de apel a respins cererea acestuia de suspendare a judecăŃii este:
a. admisibil;
b. inadmisibil;
c. fondat sau nefondat, după caz;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
110. Recursul:
a. trebuie motivat în scris sau oral în ziua judecăŃii;
b. trebuie motivat întotdeauna în scris, motivele urmând a fi depuse cu 5 zile înainte de primul
termen de judecată;
c. poate fi motivat oral în ziua judecăŃii numai în cazul hotărârilor care nu pot fi atacate cu
apel;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
111. Raportul scris este obligatoriu:
a. la Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;
b. la toate instanŃele de recurs;
c. la curŃile de apel si la Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
112. DeclaraŃia de retragere a recursului trebuie depusă:
a. la instanŃa de fond;
b. la instanŃa de apel sau la instanŃa de recurs;
c. numai la instanŃa de recurs;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
113. În cazul recursului procurorului:
a. devoluŃia este totală în ceea ce priveste latura penală si latura civilă cu privire la toate
persoanele care au fost părŃi în proces;
b. devoluŃia este totală numai în ceea ce priveste orice lipsuri, fie în favoarea, fie în
defavoarea oricărei părŃi;
c. devoluŃia este totală în ceea ce priveste orice lipsuri în defavoarea inculpatului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
114. În cazul recursului părŃii civile:
a. devoluŃia este totală în ceea ce priveste latura penală;
b. devoluŃia este totală în ceea ce priveste latura civilă si cu privire la toate persoanele care au fost
părŃi în proces;
c. se devoluează cauza cu privire la soluŃia care o priveste, pentru orice lipsă care este în
defavoarea ei;
 d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
115. NecompetenŃa teritorială a instanŃei:
a. poate fi invocată în recurs, deoarece este sancŃionată cu nulitatea relativă;
b. poate fi invocată în recurs, deoarece se încadrează în dispoziŃiile art. 3859 alin. (1) pct. 1;
c. nu poate fi invocată în recurs, deoarece se acoperă în cazul în care nu a fost invocată în faŃa
primei instanŃe;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
116. În cazul decesului părŃii civile, mostenitorii acesteia, introdusi în procesul civil:
a. devin titulari ai dreptului de apel sau de recurs;
b. pot declara recurs ca substituiŃi procesuali;
c. pot declara apel în numele părŃii civile;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
117. În cadrul dezbaterilor asupra recursului:
a. procurorul are întotdeauna primul cuvânt;
b. inculpatul are ultimul cuvânt
c. intimatul are ultimul cuvânt
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
118. Constituie motive de contestaŃie în anulare:
a. faptul că instanŃa de recurs nu s-a pronunŃat asupra unei cauze de achitare cu privire la care
existau probe la dosar;
b. faptul că două sau mai multe hotărâri definitive nu se pot concilia;
c. faptul că împotriva unei persoane s-au pronunŃat două hotărâri definitive pentru aceeasi
faptă;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
119. Este instanŃă competentă să soluŃioneze contestaŃia în anulare:
a. instanŃa de recurs;
b. instanŃa a cărei hotărâre este atacată;
c. instanŃa la care a rămas definitivă ultima hotărâre;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
120. Admisibilitatea în principiu a contestaŃiei în anulare se analizează:
a. cu citarea părŃilor, în sedinŃă publică;
b. fără citarea părŃilor, în sedinŃă publică; fără citarea părŃilor, în camera de consiliu
c. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
121. Sunt supuse revizuirii:
a. toate hotărârile judecătoresti;
b. numai hotărârile pronunŃate de instanŃele de recurs;
c. toate hotărârile judecătoresti care rezolvă fondul cauzei;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
122. Revizuirea poate fi cerută când:
a. faŃă de aceeasi persoană si aceeasi faptă s -au pronunŃat două hotărâri
definitive;
b. s-au pronunŃat două hotărâri definitive care nu se pot concilia;
c. procurorul a săvârsit o infracŃiune;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
123. În cazul în care s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanŃă la
soluŃionarea cauzei, se poate cere revizuirea:
a. numai de către procuror;
b. numai dacă necunoasterea acestora a dus la pronunŃarea unei hotărâri nelegale
sau netemeinice;
c. numai dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia
hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
124. Pot cere revizuirea:
a. soŃul si rudele apropiate ale condamnatului, numai după decesul acestuia;
b. procurorul;
c. soŃul si rudele apropiate ale părŃii vătămate, după decesul acesteia;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
125. Procurorul trebuie să efectueze actele de cercetare cu privire la cererea de revizuire în
termen de:
a. 2 luni de la data introducerii cererii de revizuire;
b. 30 de zile de la data introducerii cererii de revizurie;
c. oricând;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
126. Poate cere revizuirea unei hotărâri penale definitive, în cazul în care Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a constatat o încălcare a unui drept prevăzut de ConvenŃia europeană pentru
apărarea drepturilor omului si a libertăŃilor fundamentale:
a. numai procurorul;
b. numai persoana al cărei drept a fost încălcat sau soŃul acesteia;
c. soŃul condamnatului, chiar si după moartea acestuia
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
127. Decizia pronunŃată de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie cu privire la cererea de revizuire în
cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a unui drept prevăzut de
ConvenŃia europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertăŃilor fundamentale:
a. poate fi atacată cu recurs;
b. poate fi atacată cu apel;
c. este definitivă;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
128. Sunt subiecŃi oficiali ai fazei de punere în executare:
a. instanŃa de executare, procurorul, condamnatul;
b. instanŃa de executare, organele administraŃiei financiare, direcŃia de sănătate publică;
c. administraŃia penitenciară, condamnatul, direcŃia de sănătate publică;
d. niciuna din variantele de mai sus
ANS: B
129. Hotărârea instanŃei de apel rămâne definitivă:
a. la expirarea termenului de apel, când nu s-a declarat apel în termen sau când apelul
declarat a fost retras înăuntrul termenului;
b. la data retragerii recursului declarat împotriva hotărârii prin care
apelul a fost admis fără trimtere spre rejudecare, dacă aceasta s-a produs după
expirarea termenului de recurs;
c. la data pronunŃării hotărârii, dacă hotărârea nu este supusă recursului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
130. Hotărârile penale se pun în executare de către:
 a. instanŃa care a judecat cauza în primă instanŃă, întotdeauna;
b. instanŃa care a pronunŃat prima hotărârea de condamnare, întotdeauna;
c. Tribunalul Militar Teritorial, dacă hotărârea a fost pronunŃată în primă instanŃă de Înalta
Curte de CasaŃie si JustiŃie;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
131. Mandatul de executare a pedepsei detenŃiunii pe viaŃă:
a. se întocmeste în patru exemplare;
b. se întocmeste întotdeauna în ziua în care hotărârea penală a rămas definitivă;
c. instanŃa de executare trimite două exemplare organului de poliŃie când condamnatul
este arestat;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
132. Mandatul de executare a pedepsei închisorii cu executare la locul de muncă:
a. se emite în trei exemplare;
b. un exemplar se trimite consiliului local în a cărui rază teritorială îsi are domiciliul
condamnatul;
c. un exemplar rămâne la instanŃa de executare
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
133. În cazul punerii în executare a obligării la tratament medical: a. instanŃa de executare
comunică o copie a hotărârii direcŃiei sanitare din judeŃul pe teritoriul căruia locuieste
persoana faŃă de care s-a luat măsura;
b. instanŃa de executare comunică o copie de pe dispozitivul hotărârii si o copie de pe
raportul medico-legal direcŃiei sanitare din judeŃul pe teritoriul căruia locuieste persoana faŃă
de care s-a luat măsura;
c. instanŃa de executare comunică o copie a raportului medico -legal unităŃii
sanitare stabilite;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
134. Înlocuirea pedepsei amenzii se dispune:
a. numai de instanŃa de executare;
b. de instanŃa de executare sau de instanŃa corespunzătoare de la domiciliul
condamnatului;
c. de instanŃa de executare sau de instanŃa corespunzătoare în a cărei
rază teritorială se află locul de deŃinere, în situaŃia în care condamnatul se află în
stare de deŃinere;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
135. Liberarea condiŃionată se dispune:
a. numai de instanŃa în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere;
b. de judecătoria în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere;
c. de judecătoria în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere sau de judecătoria
instanŃă de executare;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
136. Cererea de amânare a executării pedepsei închisorii:
a. are ca efect suspendarea executării mandatului până la soluŃionarea cererii;
b. poate fi formulată în termen de 10 zile de la emiterea mandatului de executare;
c. poate fi retrasă de cel care a formulat-o;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
137. Recunoasterea de către tatăl condamnat a unui copil născut din concubinaj:
a. poate constitui un motiv de întrerupere a executării pedepsei în temeiul art. 453
alin. (1) lit. c) C. proc. pen.;
b. poate constitui un motiv de întrerupere a executării pedepsei în
temeiul art. 453 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. în situaŃia în care copilul este mai mic
de 1 an;
c. nu poate constitui motiv de amânare a executării pedepsei;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
138. Instanţa competentă să se pronunţe asupra amânării executării pedepsei este:
a. instanţa care a pronunţat hotărârea de condamnare;
b. instanţa de executare
c. instanţa la care s-a judecat fondul cauzei
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
139. Condamnata se află în executarea unei pedepse cu închisoarea pentru săvârsirea infracţiunii de omor
calificat faţă de fiul său nou născut. Cererea
sa de întrerupere a executării pedepsei pentru că a născut un copil
este:
a. inadmisibilă;
b. admisibilă, dacă este solicitată până când copilul împlineste un an;
c. neîntemeiată;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
140. Durata întreruperii executării pedepsei în cazul intervenirii unor împrejurări speciale care
ar avea consecinŃe grave pentru unitatea la care lucrează condamnatul este:
a. de maxim 3 luni;
b. de 3 luni;
c. de minim 3 luni;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
141. Întreruperea executării pedepsei se poate acorda:
a. când se stabileste, pe baza unei constatări medico -legale, că cel condamnat suferă de o
boală care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa;
b. când se constată, pe baza unei constatări medico -legale, că cel condamnat suferă de o
boală care poate fi tratată în reŃeaua sanitară a penitenciarelor;
c. când se constată, pe baza une expertize medico-legale, că cel
condamnat suferă de o boală care nu poate fi tratată în reŃeaua sanitară a penitenciarelor
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D
142. CompetenŃa de a soluŃiona cererea de întrerupere a executării pedepsei aparŃine:
a. judecătoriei în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere;
b. instanŃei de executare sau instanŃei în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere sau
unitatea unde se execută pedeapsa la locul de muncă, corespunzătoare în grad instanŃei de
executare;
c. numai instanŃei de executare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
143. Timpul cât pedeapsa a fost întreruptă:
a. intră în durata pedepsei executate;
b. se scade din durata pedepsei;
c. nu se socoteste în executarea pedepsei;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
144. Aplicarea amnistiei:
a. se face de judecătorul de la instanŃa de executare;
b. se face de judecătorul de la instanŃa de executare sau de judecătorul de la instanŃa în a cărei
rază teritorială se află locul de deŃinere
c. se face de judecătorul de la instanŃa de executare sau de judecătorul de la instanŃa în a cărei
rază teritorială se află locul de deŃinere, dacă intervine după condamnarea definitivă;
d. nici una din variantele de mai sus ANS: B
145. În situaŃia în care se iveste o împiedicare la executare, competenŃa de soluŃionare a
contestaŃiei la executare aparŃine:
a. instanŃei de executare sau instanŃei corespunzătoare în a cărei rază teritorială se află
locul de deŃinere
b. numai instanŃei care a pronunŃat hotărârea care se execută;
c. numai instanŃei de executare
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
146. ContestaŃia privitoare la amenzile judiciare se soluŃionează de:
a. instanŃa în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere
b. numai instanŃa de executare
c. numai instanŃa care le-a pus în executare
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
147. Dacă ulterior întocmirii procesului-verbal de constatare a infracŃiunii flagrante se
impune ascultarea altor persoane:
a. se adaugă declaraŃiile acestor persoane în continuarea procesuluiverbal, care se semnează de aceste
persoane si de organul care a întocmit procesul-verbal;
b. acestea nu vor fi ascultate, deoarece după încheierea procesuluiverbal nu mai este posibilă
continuarea acestuia;
c. declaraŃiile vor fi consemnate separat, potrivit procedurii obisnuite
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
148. În cazul infracŃiunii flagrante:
a. reŃinerea învinuitului este lăsată la aprecierea organului de cercetare penală care constată
fapta;
b. reŃinerea învinuitului este supusă aprecierii procurorului care supraveghează
cercetările în cauză;
c. reŃinerea învinuitului este obligatorie, dacă sunt îndeplinite condiŃiile măsurii
preventive;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D
149. Dacă instanŃa constată că nu sunt întrunite condiŃiile referitoare la cazurile de aplicare a
procedurii speciale:
a. judecata se face potrivit procedurii obisnuite;
b. restituie dosarul procurorului pentru a efectua urmărirea penală conform procedurii
obisnuite;
c. dispune achitarea inculpatului
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
150. În cazul procedurii speciale referitoare la judecarea unor
infracŃiuni flagrante:
a. prezenŃa părŃii vătămate este obligatorie;
b. reŃinerea si arestarea preventivă a învinuitului sunt obligatorii;
c. judecata poate avea loc în lipsa inculpatului
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
151. Hotărârea instanŃei în cazul procedurii speciale referitoare la
infracŃiunile flagrante:
a. trebuie pronunŃată în prezenŃa inculpatului aflat în stare de deŃinere; trebuie redactată în cel mult două
zile de la pronunŃare;
e. trebuie pronunŃată în ziua în care s-au încheiat dezbaterile sau cel mult în 24 de ore;
f. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
152. Termenul de exercitare a apelului sau recursului în cazul
infracŃiunilor flagrante este de:
a. 10 zile de la pronunŃare
b. 3 zile de la pronunŃare, pentru părŃile prezente, si de la comunicare, pentru cei care au
lipsit atât la dezbateri, cât si la pronunŃare
c. 3 zile de la pronunŃare;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
153. Procedura specială de urmărire si judecare a infracŃiunilor flagrante nu se aplică:
a. infracŃiunilor săvârsite de minori
b. infracŃiunilor pedepsite la plângere prealabilă
c. infracŃiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mică de 15 ani;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
154. Dacă învinuitul sau inculpatul nu a împlinit 16 ani:
a. citarea părinŃilor este obligatorie la prezentarea materialului de urmărire
penală;
b. citarea părinŃilor este obligatorie la orice ascultare a minorului în cursul urmăririi
penale;
c. citarea părinŃilor este obligatorie la prima audiere si la prezentarea materialului de
urmărire penală;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
155. Inculpatul care a săvârsit infracŃiunea în timpul cât era minor:
a. este judecat potrivit dispoziŃiilor procedurale referitoare la minori, chiar dacă a
împlinit 18 ani înainte de sesizarea instanŃei;
b. este judecat potrivit dispoziŃiilor procedurale referitoare la minori numai dacă instanŃa a
fost sesizată înainte ca minorul să devină major;
c. este judecat potrivit dispoziŃiilor procedurale referitoare la minori numai dacă
instanŃa apreciază că este necesară această procedură;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
156. Când în aceeasi cauză sunt inculpaŃi minori si inculpaŃi majori:
a. se dispune obligatoriu disjungerea cauzei pentru ca inculpaŃii minori să fie
judecaŃi potrivit procedurii speciale;
b. dacă nu se poate dispune disjungerea, instanŃa judecă după
procedura obisnuită, aplicând cu privire la inculpaŃii minori dispoziŃiile speciale
referitoare la acestia;
c. dacă nu se poate dispune disjungerea, instanŃa judecă după
procedura obisnuită;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
157. Este competentă să hotărască asupra cererii de reabilitare: a. instanŃa care a
pronunŃat condamnarea instanŃa care a judecat în primă instanŃă cauza în care
s-a pronunŃat condamnarea pentru care se cere reabilitarea
e. instanŃa în a cărei rază teritorială se află ultimul loc de deŃinere în care pedeapsa a
fost executată
f. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
158. Este competentă să se pronunŃe asupra reabilitării judecătoresti:
a. judecătoria în circumscripŃia căreia locuieste condamnatul, chiar
dacă acesta a fost condamnat de curtea de apel, conform competenŃei după
calitatea persoanei;
b. tribunalul în circumscripŃia căruia locuieste condamnatul, când acesta a fost
condamnat de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie conform competenŃei după calitatea
persoanei;
c. Tribunalul Bucuresti, când condamnarea s-a pronunŃat în primă
instanŃă de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie conform competenŃei după calitatea
persoanei;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D
159. Cererea de reabilitare judecătorească:
a. se face numai de condamnat, dacă acesta este în viaŃă;
b. se poate face de soŃ sau de rudele apropiate ca substituiŃi procesuali, în timpul vieŃii
condamnatului sau după decesul acestuia
c. nu se poate face decât de condamnat, deoarece decesul acestuia face să înceteze
orice interdicŃii sau sancŃiuni, în condiŃiile în care răspunderea penală este personală
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
160. Cererea de reabilitare judecătorească:
a. se poate face de procuror
b. se poate face de rudele apropiate ale condamnatului, dacă acesta a decedat;
c. nu se poate formula decât de condamnat
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
161. Împotriva hotărârii de admit ere a cererii de reabilitare se poate declara:
a. apel si recurs;
b. apel sau recurs
c. recurs;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
162. Anularea reabilitării poate fi cerută:
a. numai de procuror;
b. de procuror sau de partea vătămată, după caz
c. de condamnat, de soŃ sau rudele apropiate ori de procuror
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
163. AcŃiunea pentru repararea pagubei, în cazul condamnării pe nedrept, poate fi
introdusă:
a. în termen de 18 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare; în
termen de 18 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de achitare;
e. în termen de 18 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de încetare a procesului
penal;
f.nici una din variantele de mai sus
ANS: B
164. AcŃiunea pentru repararea pagubei în cazul condamnării pe nedrept poate fi introdusă:
a. numai de persoana care a fost condamnată definitiv, în timpul vieŃii acesteia;
b. de persoana care a fost condamnată definitiv sau de persoanele aflate în întreŃinerea
acesteia;
c. de persoanele aflate în întreŃinerea persoanei condamnate definitiv, în timpul vieŃii acesteia
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
165. CompetenŃa de a soluŃiona cererea pentru repararea pagubei în cazul condamnării pe nedrept
aparŃine:
a. tribunalului în circumscripŃia căruia domiciliază persoana îndreptăŃită;
b. tribunalului în circumscripŃia căruia domiciliază persoana îndreptăŃită sau persoanele
aflate în întreŃinerea acesteia
c. tribunalului în circumscripŃia căruia domiciliază persoanele aflate în întreŃinerea persoanei
îndreptăŃite
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
166. AcŃiunea în regres:
a. este obligatorie
b. se exercită de stat în cazul reparării pagubei potrivit art. 506 C.
proc. pen. sau în cazul în care statul a fost condamnat de către o instanŃă
internaŃională
c. nu este obligatorie, chiar dacă situaŃia generatoare de daune a fost provocată cu rea -
credinŃă sau din gravă neglijenŃă
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
Drept procesual penal. Partea generala
MULTIPLE CHOICE
1. Oficialitatea procesului penal priveste:
a. numai faza urmăririi penale
b. numai faza urmăririi penale si faza judecătii
c. numai faza judecătii
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
2. Actele necesare desfăsurării procesului penal se îndeplinesc:
a. numai din oficiu
b. din oficiu, afară de cazul când prin lege se dispune altfel
c. la cererea părtilor
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
3. Conform principiului prezumtiei de nevinovătie, în cursul urmăririi penale, făptuitorul va fi considerat
nevinovat până la:
a. sesizarea organelor de urmărire penală
b. începerea urmăririi penale
c. punerea în miscare a actiunii penale
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D
4. Prezumtia de nevinovătie:
a. este consacrată expres de Codul de procedură penală;
b. nu este consacrată expres de Constitutia României
c. este o prezumtie absolută care nu poate fi răsturnată decât printr -o hotărâre penală
definitivă
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
5. Dreptul la apărare este garantat învinuitului sau inculpatului:
a. după punerea în miscare a actiunii penale;
b. în timpul prezentării materialului de urmărire penală
c. pe tot parcursul procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
6. Pentru garantarea dreptului la apărare:
a. organele judiciare sunt obligate să ia măsuri pentru asigurarea asistentei juridice a învinuitului sau
inculpatului în toate procesele penale
b. organele judiciare sunt obligate să ia măsuri pentru asigurarea asistentei juridice a părtii vătămate
în toate procesele penale;
c. organele judiciare au obligatia să încunostinteze, de îndată si mai înainte de a-l audia, pe învinuit sau
pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, încadrarea juridică a acesteia si să-i asigure posibilitatea
pregătirii si exercitării apărării
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
7. În cursul procesului penal:
a. orice parte are dreptul de a fi asistată de apărător
b. orice parte trebuie asistată de apărător;
c. învinuitul sau inculpatul trebuie asistat de apărător
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
8. Desfăsurarea procesului penal în limba română:
a. exclude posibilitatea ca judecata să aibă loc fără interpret, chiar dacă judecătorul, procurorul,
apărătorii si părtile cunosc aceeasi limbă maternă
b. presupune că părtii i se numeste un interpret, din oficiu si în mod obligatoriu, ori de câte ori
limba sa maternă este alta decât limba română;
c. presupune că părtii i se desemnează în mod gratuit un interpret dacă nu îsi poate apăra interesele
decât în limba sa maternă
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
9. În procesul penal:
a. procedura judiciară se desfăsoară în limba română, cu exceptiile prevăzute de lege
b. procedura judiciară se desfăsoară în limba maternă pe care părtile o înteleg, cu ajutorul
interpretilor
c. părtile si alte persoane în proces pot folosi limba maternă, dar actele procedurale se
întocmesc în limba română d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
10. Părtilor care nu se pot exprima:
a. li se asigură posibilitatea de a lua cunostintă de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si
dreptul de a pune concluzii în instantă prin interpret, ales sau numit, contra cost, de instantă
b. li se asigură posibilitatea de a lua cunostintă de piesele dosarului, dre ptul de a vorbi, precum si
dreptul de a pune concluzii în instantă prin interpret, ales sau numit, gratuit, de instantă;
c. li se asigură posibilitatea ca interpretul ales să studieze dosarul
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
11. Sunt acte prin care se poate pune în miscare actiunea penală:
a. numai ordonanta, rechizitoriul, declaratia orală a procurorului
b. ordonanta, rechizitoriul, declaratia orală a procurorului sau încheierea instantei
c. numai ordonanta si rechizitoriul
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
12. Sunt trăsături ale actiunii penale:
a. actiunea penală apartine statului, este obligatorie, este indisponibilă, este individuală si
indivizibilă
b. actiunea penală este obligatorie, indisponibilă si indivizibilă
c. actiunea penală este obligatorie, este indisponibilă, individuală si indivizibilă numai
dacă este pornită de autoritătile statului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
13. Actiunea penală:
a. este suficientă existenta unor informatii privind săvârsirea u nei infractiuni pentru punerea în miscare
a actiunii penale
b. nu poate fi pusă în miscare decât in personam
c. implică dobândirea de către făptuitor a calitătii de învinuit
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
14. Actiunea penală:
a. se poate pune în miscare, în cursul fazei de judecată, numai prin încheiere, dacă procurorul
participă la judecarea cauzei
b. se poate pune în miscare prin declaratia orală a procurorului care solutionează cauza
c. se poate exercita atât în fata instantei penale, cât si în fata instantei civile
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D
15. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale în urma judecării unei cauze:
a. condamnarea sau achitarea
b. clasarea sau încetarea procesului penal;
c. încetarea urmăririi penale sau încetarea procesului penal
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
16. Se va dispune scoaterea de sub urmărire penală în următoarele ipoteze: a. fapta nu există, lipseste
plângerea prealabilă, fapta nu a fost săvârsită de învinuit sau de inculpat
b. fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a fost săvârsită de învinuit
sau de inculpat, fapta nu întruneste elementele constitutive ale infractiunii
c. persoana vătămată si-a retras plângerea prealabilă, a interven it decesul făptuitorului, a intervenit
prescriptia răspunderii penale
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
17. Dacă nu există învinuit sau inculpat în cauză si s -a împlinit termenul de prescriptie a răspunderii
penale, se va dispune:
a. încetarea urmăririi penale
b. scoaterea de sub urmărire penală
c. clasarea;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
18. Învinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal dacă:
a. s-a constat că faptei îi lipseste unul din elementele constitutive ale infracŃiunii
b. s-a constat că fapta nu este prevăzută de legea penală
c. părŃile s-au împăcat
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D
19. Dacă, după ce s-a constat că a intervenit prescripŃia răspunderii penale, învinuitul sau inculpatul
solicită continuarea procesului penal:
a. procurorul dispune încetarea urmăririi penale, în situaŃia în care a intervenit o cauză care
înlătură caracterul penal al faptei
b. procurorul dispune scoaterea de sub urmărire penală, dacă fapta nu este prevăzută de legea penală
c. procurorul dispune încetarea urmăririi penale
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
20. Învinuitul poate cere continuarea procesului penal dacă:
a. există o cauză de încetare a procesului penal
b. a intervenit amnistia
 c. s-a împăcat cu partea vătămată
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
21. Mostenitorii persoanei vătămate:
a. pot exercita acŃiunea civilă în nume propriu, dacă persoana vătămată a decedat înainte de a se
constitui parte civilă
b. pot exercita acŃiunea civilă numai în calitate de mostenitori ai victimei infracŃiunii, dacă aceasta a
decedat ca urmare a săvârsirii infracŃiunii
c. pot continua acŃiunea civilă, dacă persoana vătămată a decedat după constituirea ca parte civilă,
chiar dacă nu au acceptat mostenirea
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
22. AcŃiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal:
a. nu este scutită de taxa de timbru;
b. poate fi pornită oricând
c. se stinge întotdeauna prin pronunŃarea unei hotărâri de achitare
d. nici una din variantele de mai sus ANS: D
23. În cazul acŃiunii civile:
a. dreptul de opŃiune nu funcŃionează dacă acŃiunea civilă se exercită din oficiu;
b. dacă persoana care a suferit un prejudiciu s -a constituit parte civilă în procesul penal, acŃiunea
introdusă la instanŃa civilă nu este admisibilă dacă instanŃa penală a suspendat procesul penal;
c. dacă persoana care a suferit un prejudiciu s -a constituit parte civilă în procesul penal, acŃiunea
introdusă la instanŃa civilă nu este admisibilă dacă instanŃa penală a lăsat nesoluŃionată acŃiunea
civilă
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
24. AcŃiunea civilă se exercită în procesul penal împotriva:
a. inculpatului, mostenitorilor inculpatului si părŃii responsabile civilmente
b. părŃii civile
c. părŃii responsabile civilmente, dacă inculpatul se sustrage de la judecată
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
25. Repararea pagubei în cazul în care acŃiunea civilă a fost exercitată în procesul penal:
a. se face numai în natură
b. se face numai prin echivalent, cu excepŃia situaŃiei în care bunul a fost găsit la inculpat;
c. se face în natură sau prin plata unei despăgubiri bănesti, în măsura în care repararea în natură nu este
posibilă;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
26. InstanŃa rezolvă din oficiu acŃiunea civilă numai atunci când aceasta are ca obiect:
a. restituirea lucrurilor
b. restabilirea situaŃiei anterioare
c. desfiinŃarea totală sau parŃială a unui înscris;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
27. Favorizatorul răspunde civil solidar cu inculpatul:
a. dacă a dat ajutor pentru asigurarea folosului infracŃiunii, dar numai în limitele acestuia
b. dacă a săvârsit acte de favorizare a persoanei inculpatului
c. da, în toate cazurile în care inculpatul este obligat la plata despăgubirilor civile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
28. Vor răspunde civil în solidar cu inculpatul, dacă sunt trasi la răspundere penală în faŃa instanŃei
de judecată:
a. coautorii, instigatorii si complicii
b. tăinuitorul si favorizatorul pentru întregul prejudiciu produs de inculpat
c. partea responsabilă civilmente
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
29. Persoana vătămată prin infracŃiune, constituită parte vătămată, poate participa în aceeasi
cauză: numai în calitate de parte vătămată;
e. numai în calitate de parte civilă, dacă solicită această calitate prin constituirea ca parte
civilă
f. în calitate de parte civilă, dacă solicită această calitate prin constituirea ca parte civilă;
g. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
30. Partea responsabilă civilmente:
a. poate fi introdusă în cauză oricând în cursul procesului penal;
b. poate interveni în procesul penal numai până la citirea actului de sesizare
c. poate interveni în procesul penal numai până la terminarea cercetării judecătoresti
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
31. Introducerea în procesul penal a părŃii responsabile civilmente:
a. nu se poate face în cursul urmăririi penale
b. se poate face la cererea părŃii civile
c. se poate face la cererea părŃii vătămate sau a părŃii civile
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
32. Procurorul:
a. este obligat să susŃină acŃiunea civilă pornită de partea civilă înainte de citirea actului de sesizare
b. poate să susŃină acŃiunea civilă, dacă partea civilă este lipsită de capacitate de exerciŃiu
c. este obligat să susŃină interesele persoanei vătămate prin infracŃiune, dacă aceasta este lipsită de
capacitate de exerciŃiu sau are o capacitate de exerciŃiu restrânsă;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
33. În cazul în care persoana vătămată printr-o infracŃiune solicită să participe în procesul
penal în calitate de parte civilă si, în acelasi timp, introduce o acŃiune la instanŃa civilă:
a. hotărârea definitivă si irevocabilă a instanŃei penale are autoritat e de lucru judecat în faŃa instanŃei
civile care judecă acŃiunea civilă cu privire la existenŃa faptei, a persoanei care a săvârsit -o si a
vinovăŃiei acesteia;
b. hotărârea definitivă a instanŃei civile are autoritate de lucru judecat în faŃa instanŃei penale cu
privire la existenŃa faptei, a persoanei care a săvârsit -o si a vinovăŃiei acesteia;
c. judecata în faŃa instanŃei civile se suspendă până la rezolvarea definitivă a cauzei penale
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
34. Persoana vătămată prin infracŃiune se poate adresa instanŃei civile:
a. oricând, chiar dacă s-a constituit parte civilă în procesul penal;
b. în caz de suspendare a procesului penal, dacă s -a constituit parte civilă în procesul penal
c. oricând, chiar dacă instanŃa penală a rezolvat acŃiunea civilă;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
35. Partea vătămată este: persoana fizică, dacă a suferit o vătămare fizică, morală sau materială prin
săvârsirea infracŃiunii;
e. subiectul pasiv al infracŃiunii
f.persoana fizică, dacă a suferit o vătămare fizică, morală sau materială prin săvârsirea
infracŃiunii si dacă participă în procesul penal;
g. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
36. Inculpatul:
a. este numai persoana fizică împotriva căreia s-a pus în miscare acŃiunea penală;
b. trebuie să fie o persoană, fizică sau juridică, determinată;
c. poate fi o persoană căreia legea îi recunoaste imunitatea penală
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
37. Partea vătămată participă în procesul penal:
a. în ceea ce priveste latura penală
b. în ceea ce priveste latura civilă
c. în ceea ce priveste latura penală si latura civilă, concomitent, dar numai dacă s -a constituit
parte civilă;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
38. Persoana vătămată:
a. dobândeste în mod automat calitatea de parte vătămată dacă a sesizat săvârsirea
infracŃiunii
b. dobândeste în mod automat calitatea de parte civilă dacă a indicat cuantumul
prejudiciului pe care l-a suferit
c. trebuie chemată de organele judiciare pentru a fi întrebată dacă se constituie parte
vătămată sau parte civilă, după caz;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
39. Este parte în faza de judecată a procesului penal:
a. partea responsabilă civilmente;
b. învinuitul;
c. procurorul
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
40. Are calitatea de inculpat:
a. numai persoana faŃă de care s-a pus în miscare acŃiunea penală;
b. numai persoana citată în această calitate de instanŃa penală
c. persoana faŃă de care s-a dispus începerea urmăririi penale
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
41. Parte vătămată în procesul penal poate fi:
a. numai victima infracŃiunii;
b. numai o persoană fizică
c. o persoană fizică sau o persoană juridică
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
42. CompetenŃa după calitatea persoanei:
a. stabileste numai instanŃa judecătorească împuternicită să judece în prima instanŃă
b. stabileste instanŃa judecătorească împuternicită să judece în primă instanŃă si, implicit, instanŃele care
judecă în apel si în recurs
c. stabileste numai parchetul competent să efectueze urmărirea penală
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
43. SecŃii maritime si fluviale funcŃionează:
a. numai la tribunale si curŃi de apel;
b. nu numai la judecătorii, tribunale, curŃi de apel, ci si la Înalta Curt e de CasaŃie si JustiŃie
c. la unele judecătorii, tribunale si curŃi de apel;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
44. SecŃii maritime si fluviale funcŃionează pe lângă instanŃele din:
a. GalaŃi;
b. Brăila
c. Călărasi;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
45. Judecata în apel se realizează de către un complet format din:
a. trei judecători la tribunal si la curtea de apel;
b. trei judecători la curtea de apel si Completul de 9 judecători la Înalta Curte de CasaŃie si
JustiŃie;
c. doi judecători la tribunal si la curtea de apel
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
46. Sunt considerate forme subsidiare ale competenŃei în materie penală:
a. competenŃa după calitatea persoanei, competenŃa materială, competenŃa teritorială;
b. competenŃa specială si competenŃa personală;
c. competenŃa funcŃională si competenŃa materială
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
47. CompetenŃa specială:
a. este prevăzută sub sancŃiunea nulităŃii absolute si nu poate fi invocată oricând pe parcursul
procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii;
b. reprezintă o formă de competenŃă subsidiară;
c. se întâlneste numai la instanŃele si parchetele militare
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
48. InstanŃele militare judecă:
a. numai infracŃiunile săvârsite de militari;
b. numai infracŃiunile săvârsite de militari, dacă au legătură cu îndeplinirea atribuŃiilor de
serviciu
c. numai anumite infracŃiuni prevăzute de Codul penal si de legi speciale si numai infracŃiunile
săvârsite de militari, dacă au legătură cu îndeplinirea atribuŃiilor de serviciu;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
49. InfracŃiunea de omor săvârsită asupra unui magistrat de la tribunal va fi
judecată de:
a. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie; curtea de apel;
e. tribunal;
f.nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
50. InfracŃiunea de omor săvârsită de un magistrat de la tribunal va fi judecată de:
a. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie
b. curtea de apel;
c. tribunal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
51. Conflictele de competenŃă între tribunalele militare:
a. se soluŃionează de Curtea Militară de Apel;
b. pot interveni numai cu privire la cauzele în care se judecă infracŃiuni contra ordinii si
disciplinei militare;
c. sunt date în competenŃa tribunalului militar teritorial;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
52. Curtea Militară de Apel:
a. judecă numai în primă instanŃă si în recurs;
b. judecă în fond, în apel si în recurs;
c. judecă în primă instanŃă infracŃiunile săvârsite de judecătorii militari si de procurorii
militari;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
53. InfracŃiunea de fals material în înscrisuri oficiale săvârsită de un avocat:
a. presupune, în vederea începerii urmăririi penale, avizul ministrului justiŃiei;
b. este de competenŃa curŃii de apel;
c. implică o judecată care se poate desfăsura pe trei grade de jurisdicŃie: fond, apel,
recurs;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
54. În cazul în care un avocat a săvârsit o infracŃiune, competenŃa de soluŃionare a cauzei
aparŃine:
a. curŃii de apel, dacă infracŃiunea are legătură cu atribuŃiile de serviciu ale inculpatului;
b. instanŃei competente după gravitatea infracŃiunii săvârsite;
c. curŃii de apel;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
55. Completul de 9 judecători al Înaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie judecă:
a. apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunŃate în primă instanŃă de SecŃia penală;
b. recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunŃate în primă instanŃă de SecŃia
penală;
c. recursurile în interesul legii
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
56. SecŃiile Unite ale Înaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie: a. sesizează Curtea
ConstituŃională pentru a se pronunŃa asupra constituŃionalităŃii legilor înainte de
promulgarea acestora
b. judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunŃate în prima instanŃă de SecŃia
penală;
c. judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunŃate în primă instanŃă de
Completul de 9 judecători;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
57. Sunt calităŃi si funcŃii care atrag competenŃa de judecată a Înaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie
ca instanŃă de fond:
a. judecătorii de la tribunale si cei de la curŃile de apel;
b. membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c. controlorii financiari de la Curtea de Conturi;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
58. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie nu judecă:
a. în fond;
b. în apel;
c. în recurs;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
59. InfracŃiunea săvârsită de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judecă în primă instanŃă
de:
a. curtea de apel;
b. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;
c. instanŃa corespunzătoare din punct de vedere teritorial după calitatea persoanei
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
60. În situaŃia infracŃiunilor continuate:
a. instanŃa de la locul unde s-a produs rezultatul este competentă să judece cauza;
b. instanŃa de la locul unde s-a comis primul act material este competentă să judece cauza;
c. oricare dintre instanŃele de la locu l unde s-au comis oricare din actele materiale sau
instanŃa de la locul unde s-a produs rezultatul
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
61. Regulile de stabilire a competenŃei teritoriale:
a. se aplică în ordinea în care acestea sunt prevăzute în art. 30 C. proc. pen.;
b. se aplică în ordinea în care acestea sunt prevăzute în art. 30 C. proc. pen. numai dacă
sesizările sunt simultane
c. nu există o ordine de prioritate între criteriile prevăzute în art. 30 C. proc. pen., indiferent de
data sesizării
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
62. Când urmărirea penală s-a efectuat de un organ central căruia îi
corespund mai multe instanŃe competente potrivit criteriilor prevăzute în art. 30, judecarea cauzei
revine:
a. instanŃei în circumscripŃia căreia s-a săvârsit infracŃiunea
b. instanŃei în circumscripŃia căreia îsi are sediul organul de cercetare penală; instanŃei
stabilite de procuror
c. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
63. Prin locul săvârsirii infracŃiunii se poate înŃelege:
a. locul unde a fost prins făptuitorul
b. locul unde s-a desfăsurat activitatea infracŃională, în totul sau în parte;
c. locul unde au fost desfăsurate actele premergătoare săvârsirii infracŃiunii;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
64. Cauzele sunt reunite:
a. numai în faŃa primei instanŃe de judecată
b. în faŃa primei instanŃe de judecată, chiar după desfiinŃarea hotărârii cu trimitere de către
instanŃa de apel sau după casarea cu trimitere de către instanŃa de recurs, în faŃa instanŃei de
apel sau a instanŃei de recurs, dacă se află în acelasi stadiu de judecată;
c. în faŃa instanŃei de apel sau de recurs, dar numai prin prorogare de competenŃă
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
65. Există indivizibilitate:
a. când la săvârsirea unei infracŃiuni au participat mai multe persoane;
b. când două sau mai multe infracŃiuni au fost săvârsite în timp si loc diferit, dar după o
prealabilă înŃelegere între infractori;
c. când între două sau mai multe infracŃiuni există legătură, iar reunirea cauzelor se impune
pentru o mai bună înfăptuire a justiŃiei
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
66. Există conexitate:
a. în cazul infracŃiunii continue sau continuate;
b. în cazul în care la săvârsirea unei infracŃiuni au participat mai multe persoane;
c. când două sau mai multe infracŃiuni au fost săvârsite prin acelasi act;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
67. Cauzele trebuie reunite întotdeauna:
a. în cazurile de conexitate în care o infracŃiune a fost săvârsită pentru a ascunde sau a înlesni
săvârsirea unei alte infracŃiuni
b. în toate cazurile de conexitate în care la săvârsirea unei infracŃiuni au participat mai multe
persoane;
c. în cazul infracŃiunii continuate sau în orice alte cazuri când două sau mai multe acte
materiale alcătuiesc o singură infracŃiune;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
68. În cazul normelor de competenŃă teritorială:
a. excepŃiile pot fi invocate numai până la citirea actului de sesizare;
b. excepŃiile pot fi invocate oricând, în orice stadiu al procesului, de către oricare dintre
părŃi;
c. excepŃiile pot fi invocate de către oricare dintre părŃi, numai până la începerea
dezbaterilor;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 69. ExcepŃiile privind competenŃa instanŃei pot fi ridicate:
a. până la citirea actului de sesizare, în cazul competenŃei teritoriale
b. până la citirea actului de sesizare, în cazul competenŃei materiale
c. până la citirea actului de sesizare, în cazul competenŃei după calitatea persoanei
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
70. În situaŃia în care, după săvârsirea unei infracŃiuni, o persoană dobândeste calitatea
de senator, cauza va fi judecată:
a. de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;
b. de curtea de apel
c. de instanŃa competentă material
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
71. În situaŃia în care un amiral săvârseste o infracŃiune, iar ulterior nu mai deŃine această
calitate:
a. cauza va fi judecată de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie în orice situaŃie;
b. cauza va fi judecată de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie dacă s -a dat o hotărâre în primă
instanŃă
c. cauza va fi judecată de instanŃa competentă material
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
72. În situaŃia declinării de competenŃă determinate de competenŃa teritorială:
a. actele îndeplinite ori măsurile dispuse se menŃin
b. actele îndeplinite ori măsurile dispuse pot fi menŃinute;
c. actele îndeplinite ori măsurile dispuse nu pot fi menŃinute
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
73. Când instanŃa sesizată cu soluŃionarea conflictului de competenŃă constată că acea cauză
este de competenŃa altei instanŃe decât cele între care a intervenit conflictul:
a. dacă faŃă de a treia instanŃă nu este instanŃă ierarhic superioară comună, trimite dosarul
instanŃei superioare comune
b. trimite dosarul instanŃei competente, chiar dacă faŃă de a treia instanŃă nu este instanŃă
ierarhic comună
c. desfiinŃează hotărârea instanŃei care a declansat conflictul de competenŃă, pentru a se dispune
declinarea în favoarea instanŃei competente
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
74. În cazul unui conflict de competenŃă pozitiv:
a. soluŃionarea are ca efect suspendarea judecăŃii, cu excepŃia actelor si măsurilor care
reclamă urgenŃă;
 b. sesizarea instanŃei ierarhic superioare se face de instanŃa care si-a declarat prima
competenŃa;
c. sesizarea instanŃei ierarhic superioare se face de instanŃa care si -a declinat ultima
competenŃa;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
75. Conflictul de competenŃă între două organe de cercetare penală: a. trebuie soluŃionat de
procurorul care supraveghează activitatea de cercetare penală efectuată de aceste organe;
b. va fi soluŃionat de conducătorul parchetului căruia i -ar reveni competenŃa să instrumenteze
dosarul;
c. se rezolvă de către seful ierarhic superior din punct de vedere administrativ al celor
două organe de cercetare penală
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
76. Judecătorul nu este incompatibil să judece o cauză în apel dacă:
a. într-o discuŃie între prieteni a afirmat că apelul declarat de un inculpat în cauza respectivă
va fi admis;
b. a schimbat încadrarea juridică prin încheiere, înainte de soluŃionarea cauzei;
c. a participat la judecarea unui recurs împotriva unei încheieri privind o măsură preventivă,
pronunŃându-se asupra vinovăŃiei inculpatului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
77. Judecătorul este incompatibil să judece o cauză numai dacă:
a. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 3 inclusiv cu una din părŃi
b. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 3 inclusiv cu unul dintre ceilalŃi judecători care
face parte din complet
c. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 3 inclusiv cu procurorul
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D
78. Judecătorul este incompatibil să judece o cauză dacă:
a. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a dispus reŃinerea
învinuitului;
b. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 4 inclusiv cu procurorul general adjunct al
parchetului care a întocmit rechizitoriul
c. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 4 inclusiv cu un grefier care a întocmit citaŃiile
în dosarul de urmărire penală
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
79. Se reŃine existenŃa unui caz de incompatibilitate în următoarea situaŃie:
a. judecătorul a fost reprezentant sau apărător al interpretului
b. judecătorul este soŃ, rudă sau afin cu unul din avocaŃi
c. judecătorul a primit liberalităŃi de la mandatarul unei părŃi;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
80. În cazul în care partea află cazul de incompatibilitate după pronunŃarea hotărârii:
a. poate formula cererea de recuzare în apel;
b. nu mai poate formula cererea de recuzare, dar poate declara apel pentru acest motiv;
c. poate formula cererea de recuzare, chiar dacă hotărârea a rămas definitivă prin neapelare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
81. Cererea de recuzare poate fi formulată:
a. numai de către părŃi;
b. de către părŃi sau de procuror
c. de orice persoană interesată si de procuror d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
82. Dacă în cauză sunt arestaŃi preventiv, iar partea vătămată formulează o cerere de recuzare a
judecătorului:
a. cererea este inadmisibilă
b. cererea va fi soluŃionată de un alt complet, dar completul în faŃa căruia s -a formulat cererea de
recuzare, cu participarea judecătorului recuzat, hotărăste asupra măsurilor preventive;
c. cererea va fi soluŃionată de un alt complet, care va hotărî si asupra măsurilor
preventive;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
83. Cererea de abŃinere formulată de procurorul de sedinŃă:
a. este inadmisibilă, întrucât acesta nu soluŃionează cauza si nici nu efectuează acte
necesare desfăsurării procesului penal;
b. se depune la conducătorul parchetului, care o înaintează presedintelui instanŃei, iar acesta o
admite sau o respinge prin rezoluŃie;
c. se soluŃionează de instanŃă
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
84. Constituie motiv de recuzare:
a. participarea expertului de mai multe ori în aceeasi cauză;
b. audierea martorului de mai multe ori în aceeasi cauză
c. judecătorul a fost expert sau martor în cauză
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
85. Strămutarea judecării unei cauze penale poate fi cerută:
a. de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii
b. numai de Ministrul JustiŃiei;
c. de presedintele instanŃei superioare în grad celei la care se află cauza;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D
86. Poate fi solicitată strămutarea judecării unei cauze penale dacă:
a. imparŃialitatea judecătorilor ar putea fi stirbită din cauza dusmăniilor locale;
b. nu a fost citit actul de sesizare;
c. a fost terminată cercetarea judecătorească
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
87. Strămutarea unei cauze se poate cere:
a. numai când aceasta se află pe rolul instanŃei de fond;
b. numai când aceasta se află pe rolul unei instanŃe
c. numai dacă aceasta nu se află în apel;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
88. Cererea de strămutare:
a. se adresează instanŃei care a primit cauza spre judecare
b. se adresează instanŃei ierarhic superioare celei care a primit cauza s pre judecare;
c. se adresează Înaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie;
d. nici una din variantele de mai sus ANS: C
89. Cererea de informaŃii în cazul strămutării:
a. este obligatorie în toate cazurile;
b. este facultativă în toate cazurile;
c. este facultativă în situaŃia în care se formulează o nouă cerere de strămutare în aceeasi
cauză;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
90. PărŃile sunt anunŃate despre formularea cererii de strămutare de către:
a. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie, prin citare;
b. instanŃa în faŃa căreia se află cauza pe rol, prin comunicarea cererii;
c. instanŃa superioară celei la care se află cauza pe rol;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
91. Strămutarea:
a. se dispune de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie în cauzele aflate în
curs de urmărire penală;
b. examinarea cererii se face în sedinŃă publică, cu citarea părŃilor;
c. se dispune prin încheiere motivată împotriva căreia se poate declara recurs;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D
92. Desemnarea altei instanŃe pentru judecarea cauzei:
a. se dispune de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie în cauzele aflate în
curs de urmărire penală
b. examinarea cererii se face în sedinŃă publică, fără citarea părŃilor
c. se dispune prin încheiere motivată împotriva căreia se poate declara recurs
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D
93. Strămutarea poate fi cerută din nou:
a. oricând;
b. după trecerea unui termen de la respingerea cererii anterioare
c. numai dacă noua cerere se întemeiază pe împrejurări noi, necunoscute Înaltei CurŃi de CasaŃie
si JustiŃie la data soluŃionării cererii anterioare, sau dacă noua cerere se întemeiază pe împrejurări
noi, ivite după respingerea cererii anterioare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
94. Probele indirecte:
a. sunt întotdeauna obŃinute din altă sursă decât cea originală
b. dovedesc în mod direct fapta
c. sunt întotdeauna obŃinute din sursa originală
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D
95. Probele directe:
a. sunt probele prin care se constată faptele probatorii;
b. sunt probele care se referă la faptul principal;
c. sunt elemente de fapt care ajung la cunostinŃa autorităŃilor judiciare dintrun izvor nemijlocit;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
96. Sarcina administrării probelor în procesul penal aparŃine:
a. organelor judiciare;
b. poliŃiei judiciare si procurorului
c. părŃilor, poliŃiei judiciare, procurorului si instanŃei
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
97. Dreptul la tăcere:
a. poate fi folosit de învinuit sau inculpat cu privire la datele sale de identitate;
b. reprezintă posibilitatea învinuitului sau inculpatului de a refuza să răspundă la orice întrebare care i
se pune de către organele judiciare
c. reprezintă posibilitatea învinuitului sau inculpatului de a refuza să răspundă la orice întrebare
care i se pune de către organele judiciare cu privire la învinuirea care i se aduce;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
98. Probele în procesul penal:
a. nu pot fi administrate decât în faza cercetării judecătoresti
b. pot fi propuse numai până la începerea dezbaterilor;
c. trebuie să fie admisibile, pertinente, concludente si utile
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
99. DeclaraŃia învinuitului sau inculpatului:
a. are o valoare probatorie absolută
b. are o valoare probatorie relativă
c. este indivizibilă;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
100. DeclaraŃiile învinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea adevărului:
a. necondiŃionat, dacă învinuitul sau inculpatul a acceptat să fie audiat;
b. numai dacă se coroborează cu alte probe;
c. numai dacă se coroborează cu alte fapte sau împrejurări care rezultă din ansamblul probelor
administrate în cauză
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
101. Reprezintă probe concludente în procedura penală:
a. probele care au legătură cu faptele sau împrejurările ce fac obiectul probaŃiunii;
b. probele care contribuie la aflarea adevărului în cauza penală
c. probele care sunt necesare pentru soluŃionarea cauzei;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
102. Ascultarea învinuitului sau inculpatului:
a. se face separat dacă sunt mai mulŃi învinuiŃi sau inculpaŃi, în faza de urmărire penală;
b. se face separat dacă sunt mai mulŃi învinuiŃi sau inculpaŃi, indiferent de faza în care se află
procesul penal;
c. învinuitul poate prezenta o declaraŃie scrisă personal mai înainte, dacă aceasta cuprinde amănunte
greu de reŃinut;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
103. DeclaraŃiile învinuitului sau inculpatului:
a. se consemnează în scris sau se înregistrează cu mijloace audiovideo;
b. se consemnează în scris;
c. se consemnează în scris de către învinuit sau inculpat ori de către avocatul acestuia
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
104. DeclaraŃiile părŃii vătămate pot servi la aflarea adevărului:
a. necondiŃionat;
b. numai dacă se coroborează cu alte probe;
c. numai dacă se coroborează cu alte fapte sau împrejurări care rezultă din ansamblul
probelor administrate în cauză;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
105. Ascultarea învinuitului sau inculpatului:
a. se face numai la sediul parchetului sau poliŃiei;
b. se face numai la sediul organului judiciar;
c. se poate face oriunde acesta se găseste, dacă se află în
imposibilitate de deplasare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
106. Partea vătămată poate declara că participă în această calitate în procesul penal:
a. până la terminarea cercetării judecătoresti
b. până la citirea actului de sesizare
c. până la punerea în miscare a acŃiunii penale
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
107. Partea civilă:
a. poate fi reprezentată în procesul penal, dar numai dacă este lipsită total de capacitate
de exerciŃiu
b. este introdusă din oficiu în procesul penal
c. poate declara că participă în procesul penal în această calitate numai până la citirea
actului de sesizare
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
108. Persoana obligată să păstreze secretul profesional:
a. nu este obligată să declare ca martor
b. nu poate fi ascultată ca martor cu privire la faptele si împrejurările
de care a luat cunostinŃă în exerciŃiul profesiei, fără încuviinŃarea persoanei
sau a unităŃii faŃă de care este obligată să păstreze secretul
c. nu poate să fie ascultată ca martor în nicio cauză
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
109. În situaŃia în care soŃia inculpatului este audiată în calitate de martor:
a. poate săvârsi infracŃiunea de mărturie mincinoasă dacă declară necorespunzător
adevărului poate săvârsi infracŃiunea de mărturie mincinoasă numai dacă este audiată în legătură
cu fapte de corupŃie, iar mărturia e mincinoasă
e. poate săvârsi infracŃiunea de favorizare a infractorului, dacă mărturia e mincinoasă
f. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
110. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezintă infirmităŃi fizice:
a. este interzisă, deoarece persoana respectivă nu poate să redea constient cunostinŃele pe care le
are
b. nu este interzisă dacă ascultarea se face cu privire la fapte pe care le-a perceput cu simŃurile
sănătoase
c. este permisă în orice condiŃii si cu privire la faptele percepute în orice mod;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
111. SoŃul si rudele apropiate ale învinuitului:
a. nu pot fi audiate ca martori
b. nu sunt obligate să declare ca martori
c. nu pot săvârsi infracŃiunea de mărturie mincinoasă dacă au fost audiate;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
112. Minorul care nu a împlinit 14 ani:
a. nu poate fi audiat ca martor în procesul penal
b. poate fi audiat numai în sedinŃă secretă;
c. poate fi audiat, dar numai în prezenŃa unuia dintre părinŃi sau a persoanei căreia îi este încredinŃat
spre crestere si educare
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
113. Minorul:
a. nu poate fi ascultat ca martor în procesul penal;
b. nu este obligat să declare ca martor în procesul penal
c. poate fi ascultat ca martor
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
114. Nu pot dobândi calitatea de martor în procesul penal:
a. rudele inculpatului si rudele părŃii vătămate;
b. părŃile civile;
c. minorii;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
115. Persoana vătămată:
a. nu poate fi ascultată ca martor în procesul penal
b. poate fi obligată să declare ca martor
c. poate fi ascultată ca martor dacă nu s -a constituit parte civilă sau nu participă în proces ca parte
vătămată
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
116. Nu depune jurământ:
a. preotul; ateul;
e. minorul care nu a împlinit 14 ani
f. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
117. Pot fi audiaŃi ca martori cu identitate protejată:
a. procurorul care a supravegheat urmărirea penală;
b. investigatorii sub acoperire;
c. minorii, în cazul infracŃiunilor privind violenŃa în familie;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
118. Confruntarea poate fi efectuată:
a. numai între martorii ale căror declaraŃii sunt contradictorii;
b. numai între învinuit sau inculpat si martori;
c. între persoanele ascultate în aceeasi cauză, dacă între declaraŃiile acestora există contradicŃii;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
119. În cazul confruntării:
a. persoanele sunt ascultate cu privire la faptele si împrejurările în privinŃa cărora declaraŃiile
date anterior se contrazic;
b. declaraŃiile se consemnează în scris, în procese -verbale separate pentru fiecare persoană;
c. persoanele confruntate trebuie să îsi pună reciproc întrebări
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
120. Una din părŃi prezintă o înregistrare video în procesul penal ca probă:
 a. înregistrarea video efectuată de parte este inadmisibilă ca mijloc de probă, dacă a fost făcută
fără autorizarea instanŃei;
b. înregistrarea video poate servi ca mijloc de probă, chiar dacă a fost efectuată de parte, cu
condiŃia ca infracŃiunea să fie cercetată la plângere prealabilă;
c. înregistrarea poate servi ca mijloc de probă dacă nu este interzisă de lege sau dacă priveste
înregistrări ale propriilor convorbiri sau comunicări ale părŃii purtate cu terŃi;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
121. Convorbirile si comunicările părŃii vătămate pot fi interceptate:
a. la cererea motivată a acesteia, cu autorizarea judecătorului, indiferent de natura
infracŃiunii;
b. indiferent de natura infracŃiunii, dar numai cu autorizarea judecătorului;
c. la cererea motivată a acesteia, cu autorizarea procurorului, indiferent de natura infracŃiunii,
dar nu mai mult de 30 de zile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
122. Mijloacele de probă administrate ca urmare a interceptărilor convorbirilor si
comunicaŃiilor:
a. pot fi supuse expertizei numai la cererea inculpatului;
b. pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a părŃilor sau din oficiu; nu pot fi supuse
expertizei;
c. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
123. Nu pot fi martori asistenŃi:
a. vecinii persoanei al cărei domiciliu este percheziŃionat;
b. persoanele care au asistat la săvârsirea faptei
c. persoanele interesate în cauză
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
124. Ridicarea de obiecte sau înscrisuri se dispune:
a. numai de către instanŃă;
b. numai de către procuror;
c. de către executorul judecătoresc
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
125. PercheziŃia poate fi:
a. numai domiciliară;
b. corporală sau domiciliară
c. numai corporală;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
126. Comisia rogatorie se poate adresa:
a. parchetului ierarhic superior;
b. parchetului ierarhic inferior;
c. instanŃei egale în grad;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
127. Sunt măsuri preventive:
a. reŃinerea;
b. obligarea la tratament medical;
c. sechestrul;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
128. Împotriva ordonanŃei procurorului prin care se dispune reŃinerea:
a. învinuitul poate formula plângere care se soluŃionează de procurorul ierarhic superior
procurorului care a dispus reŃinerea;
b. învinuitul poate formula plângere care se sol uŃionează de instanŃă în termen de 3 zile de
la data sesizării;
c. învinuitul nu poate formula plângere;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
129. Împotriva ordonanŃei organului de cercetare penală prin care se dispune reŃinerea:
a. învinuitul poate formula plângere, înainte de expirarea termenului de 24 de ore, plângere
care se soluŃionează de procuror;
b. învinuitul poate formula plângere, înainte de expirarea termenului
de 24 de ore, plângere care se soluŃionează de instanŃă în termen de 3 zile de
la data sesizării;
c. învinuitul nu poate formula plângere;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A 130. În cazul comisiei rogatorii:
a. instanŃa care efectuează comisia rogatorie va dispune desemnarea unui apărător din oficiu
pentru inculpatul arestat;
b. comisia rogatorie se poate adresa unei instanŃe inferioare;
c. prezentarea materialului de urmărire penală se poate realiza prin comisie rogatorie dacă se
asigură transportarea dosarului;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
131. Măsurile preventive pot înceta de drept:
a. la data soluŃionării plângerii împotriva măsurii preventive luate de procuror;
b. când s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea măsurii preventive;
c. la data pronunŃării hotărârii de achitare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
132. În cazul reŃinerii:
a. măsura nu poate fi luată dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracŃiunea săvârsită
este amenda;
b. măsura nu poate fi luată decât dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracŃiunea săvârsită este
închisoarea, chiar si alternativ cu amenda;
c. măsura poate fi luată oricare ar fi pedeapsa prevăzută de lege;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
133. ReŃinerea poate fi dispusă de:
a. judecător;
b. comandantul navei sau aeronavei pentru infracŃiunile săvârsite la bordul navelor sau
aeronavelor;
c. agenŃii poliŃiei de frontieră în ipoteza constatării unor infracŃiuni la regimul frontierei de stat;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
134. Măsurile preventive pot fi dispuse prin:
a. rezoluŃia organului de cercetare penală
b. rezoluŃia procurorului;
c. ordonanŃa procurorului;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
135. Cazurile prevăzute de art. 148 lit. a)-e) C. proc. pen.:
a. nu prezintă nicio relevanŃă în cazul obligării de a nu părăsi localitatea;
b. nu prezintă nicio relevanŃă în cazul arestării preventive;
c. nu prezintă nicio relevanŃă în cazul reŃinerii
 d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
136. Următoarea măsură preventivă poate fi prelungită:
a. reŃinerea, numai de către procuror, pentru o perioadă de 24 de ore
b. arestarea preventivă, numai de către instanŃă;
c. obligarea de a nu părăsi Ńara, numai de către instanŃă;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B 137. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu părăsi localitatea se comunică:
a. poliŃiei de frontieră;
b. administraŃiei financiare în a cărei circumscripŃie locuieste învinuitul sau inculpatul;
c. părŃii vătămate
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
138. Arestarea preventivă se dispune prin:
a. ordonanŃa procurorului;
b. încheierea judecătorului
c. mandatul de arestare emis de judecător
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
139. Arestarea preventivă a învinuitului:
a. se poate dispune de către procuror, în cursul urmăririi penal e, si de către instanŃa de judecată,
în cursul judecăŃii;
b. nu se poate dispune decât în cursul urmăririi penale;
c. presupune punerea în miscare a acŃiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D
140. Măsura preventivă a reŃinerii:
a. nu poate fi luată dacă infracŃiunea săvârsită este pedepsită numai cu amenda;
b. poate dura mai mult de 24 de ore în cazul în care persoana a fost reŃinută administrativ;
c. poate fi luată chiar dacă nu s-a început urmărirea penală faŃă de persoana respectivă;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
141. În situaŃia în care acŃiunea penală se pune în miscare faŃă de învinuitul arestat preventiv:
a. inculpatul poate fi arestat preventiv pentru o perioadă de maxim 30 de zile;
b. inculpatul nu mai poate fi arestat preventiv;
c. inculpatul poate fi arestat preventiv pentru perioada care a mai rămas din termenul maxim de
30 de zile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
142. În cazul în care instanŃa admite propunerea de arestare preventivă:
a. mandatul de arestare preventivă este emis de judecător
b. mandatul de arestare preventivă este emis de procuror
c. mandatul de arestare preventivă este emis de grefier;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
143. Poate fi prelungită:
a. reŃinerea inculpatului;
b. arestarea preventivă a învinuitului;
c. arestarea preventivă a inculpatului;
d. nici una din variantele de mai sus.
 ANS: C
144. Arestarea inculpatului major:
a. nu poate depăsi 180 de zile decât dacă s -a pronunŃat o hotărâre de primă instanŃă;
b. nu poate depăsi 180 de zile în cursul urmăririi penale;
c. nu poate depăsi 180 de zile în fiecare fază a procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
145. Sunt măsuri procesuale reale:
a. liberarea provizorie pe cauŃiune si restituirea lucrurilor;
b. măsurile asigurătorii, restituirea lucrurilor;
c. liberarea provizorie pe cauŃiune si măsurile asigurătorii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
146. Sunt acte procesuale:
a. introducerea plângerii prealabile de către persoana vătămată, trimiterea în judecată, punerea în
miscare a acŃiunii penale;
b. înmânarea citaŃiei, efectuarea unei percheziŃii, ascultarea unui martor;
c. împăcarea părŃilor, cercetarea la faŃa locului, înmânarea citaŃiei
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
147. Nerespectarea dispoziŃiilor privind incompatibilitatea judecătorilor este sancŃionată cu:
a. nulitatea relativă;
b. nulitatea absolută;
c. nulitatea relativă, care poate fi invocată la termenul următor;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
148. Dacă organele de cercetare ale poliŃiei judiciare apreciază că inculpatul nu îsi poate face singur
apărarea:
a. asistenŃa juridică este obligatorie;
b. asistenŃa juridică nu este obligatorie, cu excepŃia situaŃiilor prevăzute de art. 171 C. proc. pen. în
care se află inculpatul;
c. nu există o prevedere legală referitoare la această situaŃie;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
149. Sunt faze ale procesului penal:
a. urmărirea penală, procesul penal si punerea în executare a hotărârilor penale rămase definitive;
b. urmărirea penală, judecata si punerea în executare a hotărârilor penale definitive;
c. urmărirea penală si judecata;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
150. Sunt corpuri delicte:
a. obiectele care conŃin o urmă a faptei săvârsite;
b. obiectele care poartă o urmă a faptei săvârsite;
c. obiectele care au fost folosite sau au fost destinate să servească la săvârsirea unei infracŃiuni, precum
si obiectele care sunt produsul infracŃiunii; d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
151. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare
preventivă:
a. este obligatorie, indiferent de infracŃiune;
b. este obligatorie, dar numai dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracŃiunea săvârsită este de 4
ani sau mai mare;
c. este obligatorie, dar numai dacă inculpatul este minor ori infracŃiunea săvârsită este pedepsită cu o
pedeapsă mai mare de 4 ani;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A