Seminar 14

infracțiuni contra
înfăptuirii justiției - I
NEDENUNȚAREA (art. 266 C.pen)
Conținut legal
Varianta tip: ”fapta persoanei care, luând cunoștință de comiterea unei fapte prevăzute de
legea penală contra vieții sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, nu înștiințează
de îndată autoritățile” (alin 1)
Varianta asimilată: ”fapta persoanei care, luând cunoștință de comiterea unei fapte
prevăzute de legea penală, de trafic și exploatare a persoanelor vulnerabile ori contra
libertății și integrității sexuale, săvârșite față de un minor, nu înștiințează de îndată
autoritățile” (alin 11)
Cauza de nepedepsire: ”nedenunțarea săvârșită de un membru de familie nu se
pedepsește” (alin 2)
Cauza de nepedepsire: ”nu se pedepsește persoana care, înainte de punerea în mișcare a
acțiunii penale împotriva unei persoane pentru săvârșirea faptei nedenunțate,
încunoștințează autoritățile competente despre aceasta sau care, chiar după punerea în
mișcare a acțiunii penale, a înlesnit tragerea la răspundere penală a autorului sau a
participanților” (alin 3)
NEDENUNȚAREA (art. 266 C.pen)
OBIECT JURIDIC: relațiile sociale care apără legalitatea, independența, imparțialitatea și fermitatea actului de
justiție
OBIECT MATERIAL: nu are
SUBIECT ACTIV: orice persoană responsabilă penal, cu excepția autorului sau participantului la fapta
nedenunțată
SUBIECT PASIV: statul
Participația penală este posibilă în forma instigării și complicității morale
LATURĂ OBIECTIVĂ
Elementul material - o inacțiune. Făptuitorul omite cu intenție să înștiințeze DE ÎNDATĂ autoritățile cu
privire la o faptă prevăzută de legea penală contra vieții sau care a avut ca urmare moartea unei persoane
ori cu privire la o faptă penală de trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile sau contra libertății și
integrității sexuale, săvârșite asupra unui minor .
Făptuitorul trebuie să aibă cunoștințe certe privind fapta penală, nu simple bănuieli sau supoziții

Urmarea imediată – o stare de pericol la adresa justiției (aflării adevărului, combaterii

infracțiunilor) LATURA SUBIECTIVĂ – infracțiunea se săvârșește cu intenție (directă sau indirectă)
Tentativa nu este posibilă (faptă comisivă prin omisiune)
 OMISIUNEA SESIZĂRII (art. 267 C.pen) Conținut legal
Varianta tip: ”funcționarul public care, luând cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzute
de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, omite
sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală”
Varianta atenuată: ”când fapta este săvârșită din culpă”

OMISIUNEA SESIZĂRII (art. 267 C.pen) OBIECT JURIDIC: relațiile sociale care apără legalitatea,
independența, imparțialitatea și fermitatea actului de justiție
OBIECT MATERIAL: nu are
SUBIECT ACTIV: numai un funcționar public (vezi explicațiile de la art. 175 C.pen)
Nu poate fi subiect activ funcționarul care este și autor, instigator sau complice la fapta
nedenunțată SUBIECT PASIV: statul
Participația penală este posibilă în forma instigării și complicității
LATURĂ OBIECTIVĂ
Elementul material - o inacțiune. Făptuitorul omite să înștiințeze DE ÎNDATĂ organele de urmărire penală
cu privire la o faptă prevăzută de legea penală în legătură cu serviciul în care își îndeplinește atribuțiile.
Făptuitorul trebuie să aibă cunoștințe certe privind fapta penală, nu simple bănuieli sau supoziții
Urmarea imediată – o stare de pericol la adresa justiției (aflării adevărului, combaterii
infracțiunilor) LATURA SUBIECTIVĂ – infracțiunea se săvârșește cu intenție sau din culpă
Tentativa nu este posibilă (faptă comisivă prin omisiune)

OMISIUNEA SESIZĂRII (art. 267 C.pen) Exemple

Pădurarul care, în exercițiul funcției, luând cunoștință de o faptă de luare de

mită care privește pe un coleg al său, omite cu bună știință să
încunoștințeze organele de urmărire penală cu privire la aceasta
 Funcționarul din cadrul Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului care,
luând cunoștință de săvârșirea de repetate acte de violență de către un
asistent maternal la adresa unui minor aflat în plasament, în condițiile în care
activitatea asistenților maternali este supravegheată de către respectiva
direcție, nu sesizează de îndată organele de urmărire penală cu privire la
aceste violențe

OMISIUNEA SESIZĂRII (art. 267 C.pen) Exemple

În fapt, s-a reținut că, la data de 1 aprilie 2013, în jurul orei 12:30, caporalul S din cadrul UM 0xxxx
 Bârlad, care conducea autoturismul de serviciu nr. A xxxxx, a provocat un accident de circulație soldat
cu pagube la autoturismul de serviciu și la alte 3 autoturisme civile.
Inculpatul colonel C, la acel moment comandant al UM 0xxxx Bârlad, a luat cunoștință la foarte scurt
timp de faptele caporalului S, de stricăciunile provocate, dar și de faptul că acesta se afla sub
influența

băuturilor alcoolice, cu abilitățile fizice puternic afectate de consumul de alcool (pasagerul din mașina
)
condusă de caporal l-a sunat pe comandant chiar din momentul și locul accidentului, iar la
aproximativ o oră și jumătate după accident, inculpatul avea o concentrație alcoolică de 0,8 mg/l
alcool pur în aerul expirat, constatare făcută direct de către comandant):
În sarcina inculpatului colonel C, comandantul UM s-a reținut infracțiunea de omisiunea sesizării,
prevăzută de art. 267 C.pen.
(Curtea Militară de Apel București, dec. 69/14.07.2015)
 INDUCEREA ÎN EROARE A ORGANELOR JUDICIARE (art. 268 C.pen) Conținut
legal
Varianta tip: ”sesizarea penală, făcută prin denunț sau plângere, cu privire la existența unei
fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârșirea unei asemenea fapte de către
o anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală...”
Varianta agravată: ”producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi
existența unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârșirea acesteia de către o anumită
persoană....”
Cauză de nepedepsire: ”nu se pedepsește persoana care a săvârșit inducerea în eroare a
organelor judiciare, dacă declară, înainte de reținerea, arestarea sau punerea în mișcare a
acțiunii penale împotriva celui față de care s-a făcut denunțul sau plângerea ori s-au produs
probele, că denunțul, plângerea sau probele sunt nereale...”

INDUCEREA ÎN EROARE A ORGANELOR JUDICIARE (art. 268 C.pen) OBIECT JURIDIC:

relațiile sociale care apără legalitatea, independența, imparțialitatea și fermitatea actului de justiție
OBIECT MATERIAL: nu are (alin 1). Probele nereale (alin 2) sunt doar mijloace de comitere a faptei
SUBIECT ACTIV: orice persoană responsabilă penal (chiar și cel care se autoînvinovățește în mod
fals) SUBIECT PASIV: statul (principal), persoana prejudiciată (secundar)
Participația penală este posibilă în forma coautoratului, instigării și complicității
LATURĂ OBIECTIVĂ
Elementul material - acțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare, prin denunț sau plângere, pentru o
faptă prevăzută de legea penală (in rem, in personam)
Fabricarea, producerea, născocirea, inventarea de probe false / nereale
Urmarea imediată – o stare de pericol la adresa justiției (aflării adevărului, combaterii
infracțiunilor) LATURA SUBIECTIVĂ – infracțiunea se săvârșește cu intenție (directă sau indirectă)
Tentativa este posibilă, dar nu se pedepsește

INDUCEREA ÎN EROARE A ORGANELOR JUDICIARE (art. 268 C.pen) Exemple

NU
 constituie infracțiunea de la art. 268 C.pen fapta persoanei care sesizează
Garda Financiară și organele de poliție că partea vătămată (vecinul său)
confecționează și repară hamuri fără a avea autorizație de exercitare a
meseriei

întrucât această activitate nu intră sub incidența prevederilor art. 348 C.pen
– exercitarea fără drept a unei profesii sau meserii

INDUCEREA ÎN EROARE A ORGANELOR JUDICIARE (art. 268 C.pen) Exemple

Fapta
inculpatului F, care, în data de 15.02.20213, a formulat o plângere penală
împotriva persoanei vătămate Z și martorului D, prin care a sesizat că cele
două persoane, în calitate de lucrători de poliție, au comis infracțiunile de
violare de domiciliu, fals intelectual, abuz în serviciu și cercetare abuzivă și,
ca urmare a cercetărilor efectuate în dosarul 303/P/2013 al Parchetului CA
Galați, s-a stabilit că faptele sesizate nu există, nefiind reale, întrunește
elementele constitutive a două infracțiuni de inducere în eroare a organelor
judiciare.
(C. Apel Galați, s.pen, dec. nr. 760/29.06.2016)

INDUCEREA ÎN EROARE A ORGANELOR JUDICIARE (art. 268 C.pen) Exemple

Tehnoredactarea plângerii prealabile formulată de mama sa sau denunțul
făcut de acesta cu ocazia audienței la IPJ Botoșani nu pot fi considerate
acțiuni de producere sau ticluire de probe mincinoase întrucât plângerea
prealabilă poartă semnătura numitei A, neavând importanță dacă a fost
scrisă personal sau prin intermediar, iar relatarea făcută în audiența de la IPJ
Botoșani nu reprezintă o probă care să conducă la tragerea la răspundere
penală a unei persoane pentru săvârșirea unei infracțiuni, făcută cu știința
că acuzația este mincinoasă.
(C. Apel Suceava, s.pen, dec. nr. 1067/28.12.2015)

INDUCEREA ÎN EROARE A ORGANELOR JUDICIARE (art. 268 C.pen) Exemple

Fapta
 inculpatului A care, cu intenție, la data de 20.03.2013, printr-o plângere
penală, a susținut în mod nereal că persoana vătămată V l-a lipsit de
libertate, transportându-l împotriva voinței sale (cu mașina) în zona Pieței 1
Mai, unde l-ar fi amenințat și l-ar fi supus la acte de violență fizică (prin
ardere cu un lemn încins) și care, în dovedirea acuzației fictive, și-a
îndepărtat crustele de pe niște leziuni mai vechi în vederea obținerii unui
certificat medico-legal, cu consecința periclitării înfăptuirii actului de justiție
și a punerii în mișcare a acțiunii penale împotriva persoanei vătămate (care
a și fost arestată preventiv pentru infracțiunile sesizate de A), întrunește, sub
aspect obiectiv și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de
inducere în eroare a organelor judiciare.
(C. Apel București, s.pen, dec. nr. 298/16.02.2016)

FAVORIZAREA FĂPTUITORULUI (art. 269 C.pen) Conținut legal

Varianta tip: ”ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor
într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri
privative de libertate...”
Cauză de nepedepsire: ”favorizarea săvârșită de un membru de familie nu se pedepsește”

FAVORIZAREA FĂPTUITORULUI (art. 269 C.pen) OBIECT JURIDIC: relațiile sociale care apără
legalitatea, independența, imparțialitatea și fermitatea actului de justiție
OBIECT MATERIAL: nu are
SUBIECT ACTIV: orice persoană responsabilă penal
SUBIECT PASIV: statul
Participația penală este posibilă în forma coautoratului, instigării și complicității
Fapta săvârșită de cel favorizat trebuie să se fi săvârșit mai înainte de săvârșirea faptei de favorizare (în
caz contrar avem acte de complicitate – cu privire la prima faptă)
LATURĂ OBIECTIVĂ
Elementul material - acțiunea de a ajuta, în orice mod, fără o înțelegere stabilită înainte sau în timpul
comiterii faptei, pe cel care a săvârșit anterior o faptă prevăzută de legea penală prin împiedicarea /
îngreunarea cercetărilor, tragerii la răspundere penală sau executarea unei pedepse
Se reține infracțiunea chiar dacă, ulterior, cel favorizat a fost achitat de instanța de judecată
Urmarea imediată – o stare de pericol la adresa justiției (aflării adevărului, combaterii
infracțiunilor) LATURA SUBIECTIVĂ – infracțiunea se săvârșește cu intenție directă
Tentativa este posibilă, dar nu se pedepsește

FAVORIZAREA FĂPTUITORULUI (art. 269 C.pen) Exemple

Aflat în

penitenciar pentru executarea unei pedepse privative de libertate cu o durată

mai mare, condamnatul sesizează organele judiciare afirmând că este autorul
unor infracțiuni (pe care în realitate nu le comisese) pentru a împiedica
urmărirea și tragerea la răspundere penală a adevăraților autori (foști colegi
de celulă)

O
 persoană întocmește o declarație în numele tatălui părții vătămate (minoră
15 ani agresată sexual), în care atestă în mod nereal că acesta și-a retras
plângerea împotriva autorului infracțiunii de agresiune, iar în urma acestei
acțiuni cazul a fost clasat de unitatea de parchet competentă

SPEȚE

Avocatul Robert a fost condamnat de instanța de fond pentru comiterea

infracțiunii de favorizarea făptuitorului (art. 269 C.pen), reținându-se că acesta
l-a sfătuit pe inculpatul pe care îl reprezenta cu privire la conținutul
declarațiilor ce urmau a fi făcute în fața organului de urmărire penală. În fapt,
avocatul l-a consiliat pe inculpat să declare în mod neadevărat că, la
momentul comiterii infracțiunii de care era acuzat, se afla acasă cu soția.

Dați soluția instanței de apel și motivați

Achitare. Fapta
avocatului nu este infracțiune
SPEȚE

S-a
reținut
că
Marian se deplasa cu autoturismul personal pe un drum național, împreună
cu alte două persoane. La un moment dat, pe fondul vitezei foarte mari,
acesta a pierdut controlul mașinii într-o curbă și a accidentat mortal un
pieton. În urma accidentului, Marian a intrat în stare de șoc. Unul dintre
însoțitori, Ionel, a ieșit din mașină și a mutat cadavrul pietonului pe mijlocul
șoselei, exact la ieșirea din curbă, astfel încât orice autovehicul ar fi ajuns în
acel punct să nu poată ocoli obstacolul și să lovească trupul celui decedat,
dând impresia că respectivul conducător ar fi fost vinovat de moartea
pietonului. Ionel a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de
inducere în eroare a organelor judiciare.

Dați soluția instanței de fond și motivați Art. 338 alin 2 ”modificarea urmelor
 accidentului” C.pen – formă particulară de favorizare a făptuitorului
SPEȚE

Răzvan, gestionar al depozitului de materiale din cadrul Primăriei X, i-a povestit

colegului și prietenului său Daniel (funcționar în cadrul aceleiași primării, dar la o
altă structură) despre metoda pe care a identificat-o pentru a scădea din gestiune
anumite bunuri, pe care să le valorifice ulterior prin intermediul unor cunoscuți.
Daniel s-a arătat interesat de obținerea de foloase prin această metodă și i-a
răspuns lui Răzvan că îl va ajuta să își pună în aplicare planul contra unui comision
de 10% din valoarea bunurilor astfel sustrase și valorificate. Accidental, discuția a fost
auzită (și înregistrată cu un telefon mobil) de un alt funcționar al primăriei,
Gheorghe, are a adus de îndată acest caz la cunoștința organelor de urmărire
penală, care, printre altele, au deschis pe numele lui Daniel un dosar penal pentru
săvârșirea infracțiunii de omisiunea sesizării.

Dați soluția instanței de fond privind fapta lui Daniel și motivați Nicio infracțiune.