UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATI

FACULTATEA DE DREPT
DREPT CIVIL. SUCCESIUNI
ANUL III, IF

TEMA DE CONTROL NR. 1

La data de 10 mai 2020, A.B. în vârstă de 35 de ani a decedat în localitatea Galați. Rudele
acestuia cu vocaţie succesorală legală generală la momentul deschiderii succesiunii sunt
următoarele: mama, soția, un copil din căsătorie F1, un copil din căsătoria anterioară (F2), fiul
lui F2, un frate consagvin (FR), doi nepoți ai altui frate X predecedat în anul 2016 (N1 și N2), 
un unchi pe linie paternă (U1), fiul acestui unchi (V1),bunica maternă (B1), o soră a bunicului
patern (B2), un fiul al fratelui bunicii paterne.
1. a) Stabileşte componenţa claselor de moştenitori legali, indicând gradul de rudenie
cu defunctul pentru fiecare dintre rudele precizate în enunț. 
Conform art. 964 alin. (1) și art. 975-983 Cod civil rudele defunctului vin la moștenire în
următoarea ordine:
- Clasa I de moștenitori cuprinde copilul rezultat din căsătorie (F1) și copilul rezultat
din căsătoria anterioară (F2) care sunt rude de gradul I cu A.B.
- Clasa II de moștenitori este formată din colateralii privilegiați. În cazul de față această
clasă este reprezentată de către mama defunctului (rudă de gradul I cu defunctul), dar
și de colateralii privilegiați, respectiv fratele consagvin (FR) (rudă de gradul II cu
defunctul) și cei doi nepoți ai altui frate X predecedat în anul 2016 (N1 și N2) (rude
de gradul II cu defunctul).
- Clasa III de moștenitori cuprinde ascendenții ordinari, respectiv bunica maternă (B1)
(rudă de gradul II cu defunctul).
- Clasa IV de moștenitori este formată din colateralii ordinari, respectiv unchiul pe linie
paternă (U1) (rudă de gradul III cu defunctul), fiul acestui unchi (V1) (rudă de gradul
IV cu defunctul) și sora bunicului patern (B2) (rudă de gradul IV cu defunctul)
- Fiul fratelui bunicii paterne nu face parte din nicio clasă de moștenitori întrucât este
rudă de gradul V.
- Soția supraviețuitoare nu face parte din nicio clasă de moștenitori legali, dar vine în
concurs cu oricare clasă chemată la moștenire. Aceasta nu este înlăturată de la
moștenire, dar nici nu înlătură rudele defunctului (indiferent de clasa din care fac
parte).

b) Enumerați moștenitorii rezervatari din speță și menționați ce se înțelege prin această

categorie de moștenitori.
Moștenitorii rezervatari din spetă sunt soția supraviețuitoare, cei doi fii și mama
defunctului deoarece aceștia păstrează o cotă de moștenire chiar dacă sunt exheredați.

Page 1 of 3
UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATI
FACULTATEA DE DREPT
DREPT CIVIL. SUCCESIUNI
ANUL III, IF

2. a) În speță, indicați care este locul deschiderii moștenirii, ținând cont că ultimul
domiciliu al defunctului a fost în Bacău, iar certificatul de deces a fost eliberat de Serviciul de
stare civilă din Galați.
Moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia. Astfel, în speță,
locul deschiderii moștenirii este Galați.

b) Care este importanța juridică a stabilirii locului deschiderii succesiunii?

Stabilirea locului deschiderii succesiunii are importanţă pentru determinarea organelor
competente teritorial să rezolve diferitele probleme juridice legate de moştenire. Se conturează,
astfel, următoarele competenţe:
a) Secretarul consiliului local al localităţii în raza căreia se aflau bunurile principale ale
defunctului poate sesiza camera notarilor publici, pentru deschiderea procedurii succesorale (art.
1171 din Legea nr. 215/2001);
b) Procedura succesorală necontencioasă, reglementată de Legea nr. 36/1995, este de
competenţa notarului public din biroul notarial situat în circumscripţia teritorială a judecătoriei în
care defunctul a avut ultimul domiciliu (art. 15 lit. a din lege). Ca excepţie, în cazul moştenirilor
succesive (retransmiterea dreptului de opțiune sau în cazul comorienților), moştenitorii pot alege
competenţa oricăruia dintre birourile notariale din circumscripţia teritorială a judecătoriei în care
a avut domiciliul cel din urmă autor (art. 15 lit. b din lege) .
c) Dacă ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut (de exemplu, defunctul a fost
nomad) moştenirea se deschide la locul din ţară aflat în circumscripţia notarului public cel dintâi
sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să existe cel puţin un bun imobil al celui care lasă
moştenirea. Când nu există bunuri imobile, locul deschiderii moştenirii este (tot) în
circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să se
afle bunuri mobile ale celui ce lasă moştenirea. Atunci când în patrimoniul succesoral nu există
bunuri situate în România, locul deschiderii moştenirii este, de asemenea, în circumscripţia
notarului public cel dintâi sesizat (art. 954 alin. 3 C. civ.) .

         3. Explicaţi care sunt efectele nedemnităţii succesorale, pentru ipoteza în care F2, fiul
defunctului din prima căsătorie, ar fi nedemn succesoral? Definiți nedemnitatea succesorală și
faceți o enumerare a cazurilor prevăzute de lege.
- Să aibă vocație proprie la moștenirea defunctului, respectiv să fie rudă în grad
succesibil cu defunctul ( descendent în linie dreaptă sau colateral până la gradul al IV-
lea inclusiv).
- Să nu fie nedemn față de defunct: este indiferent dacă reprezentantul a venit la
moștenirea reprezentantului sau a fost înlăturat de la aceasta ca nedemn sau
renunțător.

Page 2 of 3
UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATI
FACULTATEA DE DREPT
DREPT CIVIL. SUCCESIUNI
ANUL III, IF

În cazul în care fiul din căsătorie al defunctului ar fi predecedat, la data deschiderii

moștenirii, va veni în nume propriu copilul din afara căsătoriei, iar nepotul de fiu al
defunctului (copilul celui predecedat) va veni prin reprezentare, urcând în locul tatălui
său predecedat.

         4. La data de 2 decembrie 2020, soţia supravieţuitoare dă naștere unei fiice. Are aceasta
drept la moștenirea lui de cujus ? Justificați răspunsul.
Da, aceasta are drept la moștenirea lui de cujus întrucât pot fi moştenitori, în cazul
succesiunii: a) testamentare, persoanele care se aflau în viață la momentul decesului celui ce a
lăsat moştenirea, precum şi cel care au fost concepute în timpul vieții celui ce a lăsat moştenirea
şi s-au născut vii după decesul acestuia, indiferent de faptul dacă sunt sau nu copii lui, precum şi
persoanele juridice care au capacitatea juridică civilă la momentul decesului celui ce a lăsat
moştenirea; b) legale, persoanele care se aflau în viață la momentul decesului celui ce a lăsat
moştenirea, precum şi copii celui ce a lăsat moştenirea concepuți în timpul vieții lui şi născuți vii
după decesul acestuia.

          5. Aplicaţi principiul priorităţii claselor de moştenitori, astfel încât să explicaţi în ce

ipoteze moştenirea este culeasă de rudele lui de cujus din clasa a III-a de moştenitori legali din
prezenta speţă.
Rudele din clasa a IIIa de moștenitori vor culege moștenirea numai în situația în care, fie
nu există moștenitori din primele trei clase, fie aceștia nu acceptă succesiunea în termenul
prevăzut de lege, respectiv un an de zile de la data decesului lui de cujus, ori moștenitorii din
primele două clase sunt nedemni și nici nedemnii nu au descendenți la rândul lor.

         6. Care sunt drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor, dacă acesta are un imobil bun
propriu?
În cazul în care soțul supraviețuitor are un imobil bun propriu, dobândit anterior
căsătoriei și dacă face dovada prin înscrisuri, acesta nu va intra în dezbaterea moștenirii.

Page 3 of 3