UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA SIBIU”

FACULTATEA DE DREPT SIMION BARNUTIU

SPECIALIZAREA STIINTE ADMINISTRATIVE GR2 AN 2
ANUL UNIVERSITAR 2020 – 2021
SEMESTRUL II
DISCIPLINA: CONTROL FINANCIAR

CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI

REFERAT

TITULAR DE CURS,
PROF. UNIV. CRISTINA ONET

STUDENT,
POPA ALINA ELENA

SIBIU,2020
CUPRINS

1. CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI

2. CONTROLUL FINANCIAR EXERCITAT DE CURTEA DE CONTURI

3. ORGANIZAREA ,FUNCTIONAREA SI STATUTUL PERSOANELOR CURTII DE

CONTURI

4. ATRIBUTIILE DE CONTROL SI AUDIT FINANCIAR

5. BIBLIOGRAFIE
 1.Curtea de Conturi a Romaniei

Curtea de conturi a Romaniei este institutia suprema de control financiar asupra modului de formare,
administrare si intrebuintare a resurselor financiare ale statului si sectorului public. Curtea de conturi exercita
si actiuni jurisdictionale in conditiile legii de organizare si functionare pe langa parlamentul Romaniei. Isi
desfasoara activitatea in mod independent in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitutia Romaniei si
in legile tarii.
Curtea de conturi decide in mod autonom asupra programului sau de control. Controalele curtii se
initiaza din oficiu si nu pot fi oprite decat in parlament si in cazul depasirii competentelor stabilite prin lege.
Hotararile camerei deputatilor si senatului, prin care cer curtii de conturi efectuarea unor controale in limitele
competentelor sale sunt obligatorii. Nici o alta autoritate publica nu o mai poate obliga sa efectueze controale.
Curtea de conturi inainteaza parlamentului rapoarte in domeniile in care au fost efectuate controale. Aceste
rapoarte sunt publicate in Monitorul Oficial.
Curtea de conturi are acces neingradit la acte, documente si informatii necesare executarii functiilor
sale de control si jurisdictionale oricare ar fi p.f. sau p.j. detinatoare. Persoanele detinatoare sunt obligate sa-i
transmita actele, documentele si informatiile solicitate la termenele stabilite de curte. Controlul se desfasoara
la sediul firmei verificate sau la sediul curtii.
Daca in exercitarea functiilor sale, curtea de conturi ia cunostinta de informatii care constituie secret
de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, aceasta este obligata sa respecte caracterul lor si sa le faca
cunoscute numai autoritatilor indreptatite.
Curtea de conturi isi intocmeste buget propriu care se prevede distinct in bugetul de stat. Salarizarea
se face prin lege speciala.
Organizarea si conducerea Curtii de Conturi
Curtea de conturi se compune din:
-doua sectii de control ulterior, in care functioneaza divizii
-sectia jurisdictionala
-colegiul jurisdirectional al curtii de conturi
-camerele de conturi jedetene si a municipiului Bucuresti
-secretariatul general
Pe langa curtea de conturi functioneaza procurori financiari. Membrii curtii de conturi sunt consilieri de
conturi in numar de 25 care alcatuiesc plenul curtii de conturi.
Conducerea curtii de conturi se exercita de catre:
-plen
-comitetul de conducere
-presedinte si vicepresedintii curtii
Comitetul de conducere este compus din: presedinte, vicepresedinti, presedinti de sectii, 5
consilieri de conturi. Cele 2 sectii de control ulterior sunt formate din 13 consilieri de conturi si din controlori
financiari, organizati pe divizii sectoriale si directii teritoriale.
Sectia jurisdictionala este instanta de fond si de recurs si se constituie din 9 consilieri de conturi.
Colegiul jurisdictional al curtii de conturi este instanta de fond; se compune din judecatori financiari si
este condus de un presedinte de colegiu.
Camerele de conturi judetene si ale Mun. Bucuresti exercita functiile curtii de conturi in unitatile
administrativ teritoriale; se compun din compartimente de control financiar in care functioneaza controlori
financiari si din colegiul jurisdictional al camerei format din judecatori financiari.
Secretariatul general al curtii de conturi este condus de un secretar general, in care functioneaza
compartimente: arhiva, serviciul de secretariat.
Ministerul Public Financiar format din procurorul general financiar si procurorii financiari isi exercita
atributiile pe langa sectiile curtii de conturi, colegiul jurisdictional al curtii de conturi si camerele judetene.
Numirea si statutul personalului curtii de conturi. Membrii Curtii de conturi (25) sunt numiti de
parlament la propunerea comisiei pentru politica financiara, bancara si bugetara a Senatului si camerei
deputatilor. Inainte de a-si incepe mandatul, membrii curtii depun juramant in fata presedintilor celor 2
camere ale parlamentului Romaniei. Acest juramant este depus si de judecatorii financiari si de procurorii
financiari in fata plenului.
Parlamentul numeste in functie pe presedintele curtii de conturi, pe vicepresedinti si pe presedintii
sectiilor. Conditiile pentru numirea consilierilorde conturi: vechime in activitatea economica si juridica de
minim 15 ani; studii superioare in economie si jurdice de inalta competenta. Judecatorii si procurorii: studii
juridice, competenta profesionala, vechime in functii juridice de inim 14, 11 sau 8 ani.
In lege se prevede pentru membri, judecatori, controlori, interdictii sa nu faca parte din nici un partid
politic sau sa desfasoare activitati publice cu caracter politic.
Membrii curtii de conturi si judecatorii financiari au obligatii:
1.Sa indeplineasca functia incredintata cu impartialitate;
2.Sa pastreze secretul deliberarilor si voturilor, sa nu ia pozitie publica sau sa dea consultatii;
3.Sa-si exprime votul afirmativ sau negativ in adoptarea problemelor;
4.Sa comunice in scris presedintelui curtii de conturi orice situatie care ar putea atrage incompatibilitatea cu
mandatul pe care-l exercita;
5.Sa nu permita folosirea functiilor in scop de reclama sau propaganda.
Incalcarea grava a vreuneia din obligatiile mentionate atrage revocarea din functie a celor care au savarsit-o.

Revocarea judecatorilor se face de presedintele Romaniei.

Procurorul general financiar si procurorii financiari sunt numiti pe termen de 6 ani, prin decret
prezidential la propunerea plenului curtii de conturi. Membrii curtii de conturi nu pot fi cercetati, retinuti,
arestati sau trimisi in judecata penala sau contraventionala decat la cererea procurorului general al Romaniei,
cu aprobarea birourilor permanente ale celor 2 camere ale Romaniei.
Controlorii financiari sunt numiti de presedintele curtii de conturi pe o perioada nelimitata. De asemenea,
judecatorii, procurorii si controlorii financiari nu pot fi cercetati, retinuti, arestati sau trimisi in judecata
contraventionala sau penala decat la cererea procurorului general al Romaniei cu aprobarea plenului curtii de
conturi.
Competenta de judecata a acestora pentru infractiuni savarsite apartine Curtii Supreme de Justitie, sectia
penala, iar pentru judecatorii si controlorii din camerele judetene apartine Curtilor de Apel din teritoriu.
De la data trimiterii in judecata penala, membrii curtii sunt suspendati de drept din functiile lor . In caz de
condamnare definitiva, ei sunt exclusi de drept, iar in caz de nevinovatie suspendarea inceteaza.
Mandatul de membru al curtii de conturi, de judecator si procuror inceteaza la: a) expirarea termenului pentru
care a fost numit sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, ori deces; b) in situatiile de
incompatibilitate sau imposibilitatea de exercitate a functiei mai mult de 6 luni; c) in caz de incalcare a
prevederilor din constitutie; d) in cazul revocarii din functie.
Judecatorii si procurorii financiari raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum si
pentru comportarile care dauneaza interesului sau prestatiei curtii.
Alte fapte:
1.Intarzierea sistematica sau neglijenta repetata in efectuarea lucrarilor;
2.Absentele nemotivate de la serviciu, exercitarea in afara cadrului legal sau omisiunii de a-si indeplini
obligatile prevazute de lege;
3.Nerespectarea secretului deliberarii sau confidentialitatii lucrarii.
Sanctiuni ce pot fi aplicate judecatorilor si procurorilor financiari in functie de gravitate:
-observatie;
-mustrare;
-diminuarea salariului cu pana la 15% pe o perioada de 1 -; 3 luni;
-suspendarea dreptului de avansare pe o perioada de 1 -; 3 luni;
-suspendarea din functie pe timp de maxim 6 luni.
Raspunderea disciplinara a controlorilor financiari ai curtii de conturi, conditiile si procedura de aplicare a
acesteia a fost stabilita prin codul etic al profesiei aprobat de plenul curtii de conturi.
Atributiile organelor de conducere:
1.Atributiile plenului curtii de conturi:
a)sa supuna presedintelui Romaniei propunerile de numire si de revocare din functie a judecatorilor financiari
si sa numeasca presedintii colegiilor jurisdictionale.
b)sa supuna presedintelio Romaniei propunerile de numire si revocare a procurorului general si a celor
financiari.
c)sa aprobe ROF al curtii de conturi, codul etic si statul de functiuni.
d)sa aprobe programul de control financiar anual al curtii de conturi.
e)sa emita avize la cererea senatului sau camerei deputatilor privind proiectul bugetului de stat si proiectele de
legi in domeniul finantelor publice.
f)sa hotarasca asupra organizarii interne a curtii de conturi.
g)sa aprobe instructiuni cu caracter obligatoriu pentru organele de control financiar din economie.
h)sa dezbata si sa promoveze proiectul bugetului curtii de conturi.
i)sa ceara periodic si sa examineze rapoartele asupra activitatii sectiilor curtii.
j)sa aleaga pe cei 5 consilieri din comitetul de conducere.
k)sa examineze si sa aprobe cercetarea, retinerea, arestarea sau trimiterea in judecata penala sau
contraventionala a judecatorilor, controlorilor sau procurorilor financiari.
Plenul isi executa atributiile cu cel putin 2/3 din numarul membrilor sai, iar hotararile cu 3/4 din cei prezenti.
2.Comitetul de conducere are atributiile:
a)Sa emita avize privind infiintarea de catre guvern sau de catre ministere a unor organe de specialitate in
subordinea lor.
b)Sa organizeze efectuarea controalelor solicitate de parlament, precum si a altor controale care nu sunt
prevazute. c)Sa initieze procedurile in cazul de incapacitate si incompatibilitate in indeplinirea functiilor de
membrii curtii de conturi. d)Sa aprobe tematicile si sa organizeze cursurile pentru ocuparea posturilor vacante.
e)Sa numeasca secretarul general al curtii.
f)Sa aprobe contractarea de lucrari, bunuri, servicii.
g)Sa examineze si sa aprobe propunerea de ordine de zi a sedintei comitetului de conducere.
Comitetul de conducere isi exercita atributiile cu cel putin 2/3 din numarul membrilor, iar hotararile se
adopta cu o majoritate de 3/4 din numarul celor prezenti.
3.Atributiile presedintelui curtii de conturi:
a)sa reprezinte curtea si sa asigure relatiile acesteia cu institutiile si autoritatile publice;
b)sa coordoneze activitatea curtii de conturi;
c)sa convace, sa prezideze dezbaterile plenului si ale comitetului de conducere;
d)sa urmareasca transmiterea catre parlament a rapoartelor curtii de conturi;
e)sa urmareasca personalul curtii de conturi;
f)sa exercite actiunea disciplinara si sa aplice sanctiuni disciplinare.
In lipsa presedintelui, atributiile sale se exercita de unul din cei 2 vicepresedinti ai curtii de conturi
sau de cel mai in varsta.
 Atributiile generale ale Curtii de Conturi
1.Curtea controleaza modul de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului
si ale sectorrlui public, precum si modul de gestionare a sectorului public si privat al statului de catre unitatile
administrativ-teritoriale.
2.Judeca si hotaraste cu privire la plata depagubirilor civile pentru pagubele cauzate si plata de amenzi pentru
abateri cu caracter financiar, comise de administratori, gestionari, contabili sau alte persoane supuse
jurisdictiei Curtii.
3.Prezinta anual parlamentului un raport asupra controalelor de gestiune ale bugetului public national, in care
sunt mentionate si neregulile constatate.
4.Controleaza la cererea camerei deputatilor si senatului modul de gestiune a resurselor publice si raporteaza
despre cele constatate.
In ce priveste modul de formare, administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale
sectorului public, curtea constata:
-formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat, bugetul asigurarilorsociale, bugetul unitatilor
administrativ-teritoriale si miscarea fondurilor intre agenti bugetari.
-constituirea, gestionarea si administrarea fondurilor speciale.
-formarea si gestionarea datoriei publice si a situatiei garantiilor guvernamentale pentru creditele interne si
externe.
-utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, situatia, evolutia si modul de administrare a patrimoniului
public si privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale.
Sunt supusi controlului Curtii:
-statulul si unitatile administrativ-teritoriale, in calitate de p.j.’
-B.N.R.;
-regiile autonome;
-societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ-teritoriale, institutiile publice, regiile autonome
detin singure sau impreuna integral sau mai mult din capitalul social
-organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura.
Atributiile jurisdictionale ale Curtii de Conturi:
1.Colegiul jurisdictional judeca si hotaraste in prima instanta cu privire la plata despagubirilor civile, cu
privire la pagubele cauzate si plata de amenzi;
2.Judeca contestatiile introduse impotriva actelor de imputatie de catre administratii, gestionari, contabili si
alti salariati care au participat la producerea pagubelor cauzate p.j. legate de formarea, administrarea si
intrebuintarea resurselor financiare ale statului.
3.Judeca in prima instanta impotriva deciziilor emise de sefii compartimentului de control de la camera
judeteana si plangerile impotriva incheierilor prin care completele constituite au dispus descarcarea de
gestiune.
Dupa …. se intocmesc procese verbale de control ?inaintate procurorului financiar ? le examineaza ?
intocmesc rezolvarea ? curtilor jurisdictionale pentru a fi judecate.
Sectia jurisdictionala este organizata la nivel central. Ea judeca in prima si ultima instanta:
-conflictele de competenta intre colegiile jurisdictionale;
-cererile de stramutare ale cazurilor de la un colegiu la altul;
-judeca in ultima instanta recursurile in interesul legii declarate impotriva hotararilordefinitive ale colegiilor
jurisdictionale;
-judeca recursurile in interesul legii, declarate de procurorul general financiar impotriva hotararilor definitive
ale colegiilor si curtii;
-judeca conflictele de competenta dintre sectia jurisdictionala si colegiul jurisdictional;
-judeca cererile de reexaminare introduse impotriva solutiilor procurorului general, date asupra actelor de
clasare.
Cum se investesc instantele Curtii de conturi:
Colegiul jurisdictional se investeste prin:
-incheierea de sesizare a completului constituit la nivelul curtii centrale;
-actul de sesizare a procurorului financiar;
-prin contestatia introdusa de persoanele obligate la plata impotriva actului de imputatia;
-prin intampinarea deciziei introdusa de sefii compartimentului financiar al camerei judetene.
Caile de atac la instantele judecatoresti:

Impotriva hotararilor pronuntate in prima si ultima instanta de colegiile jurisdictionale ale camerei
judetene se poate face recurs la Sectia de Contencios Administrativ a Curtii de Apel. Impotriva hotararilor
pronuntate in prima si ultima instanta de colegiul jurisdictional al curtii se poate face recurs la sectia de
contencios administrativ a curtii de apel Bucuresti.
Impotriva hotararilor pronuntate in ultima instanta de sectia jurisdictionala a curtii de conturi se poate face
recurs la sectia de contencios adm. a curtii supreme de justitie. Aceste recursuri se mai pot face si de partile
nemultumite, cat si de procurorul general financiar.
Reguli privind executarea hotararilor instantei curtii de conturi.
Colegiul jurisdictional care a solutionat cauza, comunica organelor teritoriale ale ministerului de finante si p/j/
creditoare, un ordin de executare a despagubirilor civile si a dobanzilor sau alte sume datorate statului sau
institutiilor publice.
In baza acestui ordin, unitatile datornice platesc sumele respective sau pot face contestatie potrivit codului de
procedura civile.
Organele teritoriale ale ministerului de finante, pun in executare acest ordin prin executarea cailor silite de
incasare a sumelor datorate.
Curtea de conturi mai are in atributiile sale si alte competente:
-evaluarea activitatii de control financiar propriu al p.j. controlate;
-sa emita instructiuni cu caracter obligatoriu pentru toate organele de control financiar;
-sa solicite organelor de control financiar si ale BNR verificarea cu prioritate a unor obiective in cadrul
atributiilor legale;
-sa ceara rapoartele de activitate de la aceste organisme de control.
In baza constatarilor rezultate din controlul efectuat, curtea are dreptul sa decida:
-suspendarea aplicarii masurilor care contravin reglementarilor legale din domeniul financiar, contabil si
fiscal;
-blocarea fondurilor bugetare sau speciale atunci cand se constata utilizarea nelegala sau ineficienta a
acestora;
-inlaturarea neregurilor constatate in activitatea financiar-contabila a contului de profit si pierderi si a contului
de executii.
Aceste masuri se iau prin decizie emisa de presedintele sectiei de control . Impotriva acestei decizii partea
interesata poate face plangere in termen de 5 zile la sectia jurisdictionala. Intampinarea nu suspenda
executarea deciziei.
De asemenea, curtea poate cere suspendarea din functie a persoanelor raspunzatoare de savarsirea faptelor
cauzatoare de pagube importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar.
Executarea controlului ulterior al conturilor
Aceasta forma de control se face de controlorii financiari in cazul cand : conturile prezentate spre control nu
sunt intocmite in mod corespunzator pentru a face posibila desfasurarea controlului, controlorii financiari le
restituie titularilor acestora fixand un termen pentru completare sau refacere.
Daca titularii conturilor nu se conformeaza in termenul stabilit si nu completeaza sau refac conturile, aceasta
opertiune se dispune sa fie facuta pe cheltuielile acestora de catre un expert contabil numit de curtea de
conturi. Onorariul stabilit pentru expert se plateste deci de titularul contului.
In functie de constatarile facute masurile ce pot fi propuse de controlorii financiari sunt:
-descarcarea de gestiune;
-sesizarea colegiului jurisdictional al curtii;
-sesizarea organelor de urmarire penala;
-solicitarea colegiului jurisdictional competent sa judece cauza pentru investirea si luarea masurilor
asiguratorii in limita prejudiciului stabilit;
-suspendarea aplicarii masurilor care contravin reglementarilor legale;
-blocarea fondurilor bugetare.
Emiterea de decizii pentru inlaturarea pagubelor constatate
1. Control financiar exercitat de
Curtea de Conturi

Institutie de origine constitutionala, Curtea de Conturi a Romaniei reia o veche traditie existenta in
tara noastra in materie de control specializat.

Prima Curtea de Conturi a fost infiintata in tara noastra, prin Legea din 24 ianuarie 1864. Existenta ei
a fost mentionata si prin Constitutia din 1866 in articolul 116, care prevede ca, “ pentru toata Romania este o
singura Curte de Conturi “.

In Legea nr. 149 din 31 iulie 1929 pune in aplicare prevederile articolului 115 din Constitutia din
anul 1973 conform careia: “ Controlul preventiv si cel de gestiune a tuturor veniturilor si cheltuielilor statului
se va exercita de Curtea de Conturi, care supune in fiecare an Adunarii deputatilor raportul general
rezumand conturile de gestiune al bugetului trecut, semnaland totodata neregulile savarsite de ministrii in
aplicarea bugetului. ”

Dupa instaurarea regimului comunist in Romania, Legea nr.149/1929 a fost abrogata prin Decretul
nr. 352 din 1 decembrie 1948.

Curtea de Conturi a fost reintrodusa in sistemul administrativ al tarii noastre prin dispozitiile art. 139
din Constitutie Romaniei din anul 1991. Potrivit acestui articol: “ Curtea de Conturi exercita control asupra
modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si al sectorului
public. In conditiile legii, curtea exercita atributii jurisdictionale. ”

In Legea nr. 94/1992 in forma initiala, Curtea de Conturi era calificata ca fiind “organul suprem de
control financiar si de jurisdictie in domeniul financiar”.

In opinia Colegiului jurisdictional al Curtii de Conturi si al Guvernului s-a sustinut ca semnificatia

termenului de organ suprem este aceea de unic, care cu referire la activitatea de jurisdictie, are in vedere
jurisdictia financiara.

In noua Constitutie a Romaniei, aplicata din luna octombrie a anului curent (2003), art. 139, alin.1 se
modifica si se completeaza astfel, referitor la Curtea de Conturi: “Curtea de Conturi exercita control asupra
modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si al sectorului
public. In conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de
instantele judecatoresti specializate.”

Potrivit statutului, Curtea de Conturi poate fi calificata ca o autoritate administrativa autonoma,

nefiind in subordinea in sensul dreptului administrativ, a nici unei alte autoritati a statului; ea indeplineste o
functie complexa, de control si de jurisdictie, care ii confera un grad ridicat de autonomie in domeniul sau de
activitate.

Ca autoritate de control, Curtea de Conturi este un organ al Parlamentului pentru exercitarea

controlului general asupra gestiunii bugetului public national din exercitiului bugetar expirat, deci a bugetului
de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetului local.

Curtea de Conturi poate colabora cu organele internationale de profil si poate exercita, in numele lor,
control asupra gestiunii fondurilor puse la dispozitia Romaniei daca prin tratate, conventii sau alte intelegeri
internationale se stabileste aceasta competenta.

Limitele autonomiei functionale a Curtii de Conturi sunt stabilite prin lege si acestea se refera la:

 Posibilitatea Parlamentului de a opri controalele initiale din oficiu de catre Curtea de Conturi in cazul
depasirii competentelor stabilite prin lege.
 Posibilitatea Camerei Deputatilor sau Senatului de a cere Curtii de Conturi, prin hotarare, sa efectueze
unele controale individuale asupra modului de gestiune a resurselor publice si de a raporta asupra celor
constatate. Hotararile respective sunt obligatorii pentru Curtea de Conturi.

Nici o alta autoritate publica nu mai poate obliga Curtea de Conturi.

2. Organizarea functionarea si statutul persoanelor

Curtii de Conturi

Potrivit legii sale de organizare si functionare nr. 94/1992 cu modificari si completari ulterioare -
Curtea de Conturi se compune din:

 Sectia de control financiar ulterior;

 Sectia jurisdictionala;

 Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi;

 Camere de Conturi judetene si cea a municipiului Bucuresti;

 Secretariatul general.

Pe langa Curtea de Conturi functioneaza procurori financiari. Membrii Curtii de Conturi in numar de
18 sunt consilieri de conturi, acestia alcatuiesc plenul Curtii de Conturi.

Activitatea interna a Curtii de Conturi este reglementata de Regulamentul de organizare si

functionare al acesteia, aprobat de Plen.

Acesta cuprinde reglementari privind:

 conducerea Curtii de Conturi - respectiv atributiile in domeniu ale Plenului, Comitetului de Conducere
si Presedintelui Curtii;
  atributiile Curtii de Conturi, asa cum sunt ele stabilite de lege, respectiv atributii de control si
jurisdictionale, precum si de raportare;

 organizarea Curtii de Conturi, respectiv a sectiilor de control ulterior si jurisdictionale, colegiului

jurisdictional al Curtii si camerelor de conturi judetene si a municipiului Bucuresti.

De asemenea, Regulamentul reglementeaza modul de organizare si functionare a procurorilor

financiari si Secretariatului general. In ceea ce priveste drepturile si obligatiile personalului Curtii de Conturi,
acestea sunt reglementate fie direct prin legea de organizare si functionare, fie prin codul etic al profesiei si
prin statutul functionarului public.

Consilierii de Conturi: sunt membrii Curtii de Conturi si sunt numiti de Parlament, la propunerea
Comisiei pentru politica financiara, bancara si bugetara a Senatului si a Comisiei pentru buget si finante a
Camerei Deputatilor, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.

Conducerea: Curtii de Conturi se exercita de catre plen, de comitetul de conducere de presedintele si

vicepresedintele Curtii de Conturi, care sunt consilieri de conturi.

Sectiile: sunt conduse de un consilier de conturi, care indeplineste functia de presedinte al sectiei.

Sectia de control financiar ulterior: este formata din 9 consilieri de conturi si din consilierii
financiari si se organizeaza in divizii sectoriale.

Sectia de control financiar ulterior este condusa de catre un consilier de conturi, care indeplineste si
functia de presedinte. Sectia de control financiar ulterior are in structura divizii sectoriale, conduse de
consilieri de conturi.

Divizii sectoriale:

Divizia I Controlul contului general de executie a bugetului de stat, datoriei publice, creantelor
statului si activitatii bancare;

Divizia II Controlul gestionarii fondurilor publice si administrarea patrimoniului autoritatilor

publice;
Divizia III Controlul fondurilor publice destinate activitatii economice;

Divizia IV Controlul bugetului asigurarilor sociale de stat, protectie sociale si institutiilor publice
autofinantate;

Divizia V Auditul performantei si al sistemelor informatice, combaterea fenomenelor de coruptie,

frauda, economie subterana si spalarea banilor;

Divizia VI Controlul institutiilor publice cu atributii in domeniul privatizarii, al societatilor de

investitii financiare si al gestionarii fondurilor publice si administrarii patrimoniului
unor institutii publice;
Divizia VII Controlul fondurilor din asistenta financiara acordata de Uniunea Europeana si din alte
surse internationale. Coordonarea verificarii bugetelor unitatilor administrativ
teritoriale.
 Divizia VIII Coordonare, metodologie, perfectionarea pregatirii profesionale, evaluarea activitatii
profesionala a directiilor de control financiar ulterior, raportare, informatica si integrare
europeana;

In cadrul diviziilor, sunt organizate directii de specialitate, conduse de catre un director, formate din
controlori financiari. La nivel teritorial si al municipiului Bucuresti sunt organizate directii de control
financiar ulterior formate din controlori financiari, conduse de catre un director si un director adjunct.

Sectia jurisdictionala: este instanta de fond si de recurs jurisdictional si se compune din 7 consilierii
de conturi. Sectia jurisdictionala isi desfasoara activitatea la sediul Curtii de Conturi si este condusa de un
consilier de conturi care indeplineste functia de presedinte.

Sectia jurisdictionala are in compunere complete de judecata formate din doi sau trei consilieri de conturi.

Colegiul jurisdictional: in structura Curtii de Conturi functioneaza si Colegiul jurisdictional al

Curtii, care este instanta de fond, compus din judecatori financiari si condus de un presedinte de colegiu.

Camera de Conturi judeteana: se compune din compartimentul de control financiar si colegiul

jurisdictional. Compartimentul de control financiar este format din controlori financiari si este condus de un
sef de compartiment. Colegiul jurisdictional isi desfasoara activitatea prin complete de judecata alcatuite
dintr-un singur judecator financiar. Propunerea de numire a judecatorilor financiari se face de catre Plenul
Curtii de Conturi. Pe langa Curtea de Conturi functioneaza procurorul general financiar si procurorul
financiar. Procurorul financiar isi exercita atributiile pe langa sectiile Curtii de Conturi, ale colegiului
jurisdictional al Curtii de Conturi si pe langa Camerele de Conturi judetene.

Secretariatul general: este condusa de un secretar general. In cadrul secretariatului general

functioneaza compartimente de studii – sinteze – legislatie, norme metodologice – documentare, de
informatica, de relatii interne si externe, de finante – contabilitate si de personal – secretariat – administrativ.

3. Atributiile de control si audit financiar

Subiectul al controlului Curtea de Conturi pot forma:

 statul si colectivitatile locale constituite in unitatile administrativ – teritoriale, in calitate de persoane

juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice, autonome sau nu;
 regiile autonome

 Banca Nationala a Romaniei

 Societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ – teritoriale, institutiile publice sau regiile
autonome detin, singure sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social;

 Organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care gestioneaza bunuri, valori sau
fonduri intr-un regim legal obligatoriu, in conditiile in care prin lege sau prin statutele lor se prevede
acest lucru.
 Obiectul controlului Curtii de Conturi este urmarirea respectarea legii in gestionarea mijloacelor
materiale si banesti publice. Curtea de Conturi analizeaza calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al
economicitatii, eficientei si eficacitatii, facand astfel un control de oportunitate.

Pentru a-si exercita atributiile legale Curtea de Conturi controleaza:

 Formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor de stat si ale bugetelor
locale, precum si miscarea fondurilor intre aceste bugete;
 Constituirea, utilizarea si gestionarea fondurilor sociale si a fondurilor de tezaur;

 Formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si
externe;

 Utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a subventiilor si a transferarilor din partea statului;

 Constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile administrative

autonome;

 Situatia, evolutia si modul de administrare a patrimoniului public si privat a statului si al unitatilor

administrativ-teritoriale de catre institutiile publice, regiile autonome;

 Constituirea, utilizarea si gestionarea resurselor financiare privind protectia mediului;

 Utilizarea fondurilor provenite din asistenta financiara acordata Romaniei de Uniunea Europeana si
din alte surse de finantare internationala.

Atributii jurisdictionale

Jurisdictia Curtii Constitutionale cuprinde mai multe solutii in materia activitatii jurisdictionale a
Curtii de Conturi. Curtea Constitutionala s-a pronuntat instituirea unui tratament egal pentru situatii identice,
iar pentru situatii diferite, solutii diferite (decizia nr. 64/1991).

Tratamentul diferit, instituit prin art. 45 – 46 din Legea nr. 94/1992 se intemeiaza mai multe elemente
de diferentiere cum ar fi:

 Natura proprietatii pagubite;

 Natura persoanelor juridice care administreaza patrimoniul respectiv;

 Natura prejudiciilor cauzate si calitatea speciala a persoanelor cu raspundere principala pentru aceste
prejudicii.

Potrivit legii, exista singura Curte de Conturi pentru intreaga tara, iar unitatile administrativ –
teritoriale, functiile curtii se exercita prin camere de conturi judetene si a municipiului Bucuresti.

Organe de jurisdictie care functioneaza in cadrul acestora sunt:

 Curtea de Conturi;
 Sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi;
  Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi;

 Colegiile jurisdictionale ale camerelor de conturi judetene si al municipiului Bucuresti.

Curtea de Conturi judeca in ultima instanta:

 Recursurile in anulare jurisdictionala declarate de procurorul general financiar impotriva hotararilor

definitive ale colegiilor si Sectiei jurisdictionale;
 Conflictele de competenta ivite intre Sectia jurisdictionala si colegiile jurisdictionale;

 Cererile de reexaminare introduse impotriva solutiilor procurorului general financiar date asupra
actelor de clasare.

Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi judeca si hotaraste in prima instanta:

 Cu privire la plata despagubirilor civile pentru pagube cauzate si plata de amenzi;

 Cu privire la plata de despagubiri si de catre alte persoane in cazurile in care au participat;

 Contestatiile introduse impotriva actelor de imputatie de catre administratorii, gestionarii, contabilii,

precum si de catre ceilalti salariati care au participat la producerea pagubelor cauzate persoanelor
juridice;

 Intampinarile introduse impotriva deciziilor emise de directorii directiilor de control financiar ale
camerelor de conturi judetene;

 Plangerile introduse impotriva incheierilor prin care completele constituite au dispus descarcarea de
gestiune.

Sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi judeca in prima instanta:

 Intampinarile introduse impotriva deciziilor emise de presedintii sectiilor de control ale Curtii, privind
suspendarea aplicarii masurilor care contravin reglementarilor legale din domeniul financiar, contabil
si fiscal.

Sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi judeca in prima si in ultima instanta:

 Conflictele de competenta intre colegiile jurisdictionale;

 Cererile de stramutare a cauzelor de la un colegiu la alt colegiu jurisdictional.

Sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi judeca in ultima instanta:

 Cererile de recurs jurisdictionala indreptate impotriva incheierilor si sentintelor pronuntate de colegiile

jurisdictionale;
 Recursurile in anulare jurisdictionala declarate impotriva hotararilor definitive ale colegiului
jurisdictional.

Recursul jurisdictional constituie calea de atac atat impotriva incheierilor cat si a sentintelor
pronuntate in fond de organele jurisdictionale din sistemul Curtii de Conturi.
Pentru toate partile si pentru procurorul financiar termenul de recurs jurisdictional este de 15 zile de la
comunicarea sentintei. Instanta de recurs poate dispune, la cerere sau din oficiu, suspendarea, pana la
pronuntarea deciziei, a executarii hotararilor date de prima instanta in cauzele privind contestatiile impotriva
actelor de imputatie.

Sectia jurisdictionala poate sa trimita cauza spre rejudecare colegiului jurisdictional care a pronuntat
sentinta atacata cu recurs, la un alt colegiu jurisdictional, ori poate sa retina cauza spre a o rejudeca in fond.

Legea nr. 94/1992 prevede doua cai extraordinare de atac:

 Revizuirea;
 Recursul in anulare jurisdictional.

Dupa cum prevede Legea nr. 94/1992 cererea de revizuire poate fi introdusa pe langa cazurile de
revizuire din Codul de procedura civila si atunci cand ulterior judecarii cauze. Termenul in care poate fi
introdusa cererea de revizuire este de 30 de zile de la data cand s-a descoperit, dar nu mai tarziu de un an de la
data ramaneri definitive a hotararii a carei revizuirii se cere.

 O alta cale extraordinara de atac impotriva hotararilor ramase definitive o constituie recursul in
anulare jurisdictional.

Recursul se judeca in complet format din 3 consilieri de conturi. Recursurile in anulare jurisdictionala
se judeca numai de Curtea de Conturi.

  Atributiile procurorului financiar

Atributiile procurorului financiar care au legatura cu activitatea jurisdictionala a acestor organe de

jurisdictie speciala administrativa.

Din acest punct de vedere distingem atributii ce privesc:

 Investirea organului de jurisdictie;

 Participarea la sedintele de judecata;

 Exercitarea cailor ordinare si extraordinare de atac;

 Supravegherea executarii hotararilor.

Procurorul general financiar participa la sedintele plenului Curtii de Conturi.

 Bibliografie

1. Emil Balan – Drept financiar (editia a II-a)

Bucuresti, Editura All Beck, 2003.

2. Ionel Bostan – Controlul financiar

Iasi, Editura Polirom, 2000.

  

3. Petre Popeanga – Organizarea si exercitarea controlului financiar - contabil

Bucuresti, Editura Fundatie “Romania de Maine”, 2000.

4. Dr. Victor Munteanu – Control si audit financiar

Bucuresti, Editura Lucman Serv, 1998.

 
- Legea nr. 94/1992(Republicata 2009) privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

Republicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 282, din 29.04.2009.