Sunteți pe pagina 1din 96

http://www.culinar.

ro/forum/continut/Retete-inimagini/11577/Linkurile-retetelor-de-mincare-poze-/ SOCIETATILE COMERCIALE Reglementarile in materia societatilor comerciale nu contin o definitie legala a conceptului de societate comerciala -> doctrina juridica a incercat formularea unor definitii pe baza trasaturilor definitorii ale societatii civile carora le-a dat o intrepretare extensiva. In cazul societatilor comerciale o persoana juridica constituita printr-un contract in care 2 sau mai multe pesoane convin sa formeze cu depunerile lor un fond social cu scopul de a imparti castigul care ar putea deriva din exploatarea fondului de comert. o fiinta juridica abstracta, rezultata dintr-un contract de societate, inzestrata cu personalitate juridica de catre legiuitor. o intreprindere pe care una sau mau multe persoane o organizeaza prin act constitutiv in vederea realizarii de beneficii ca subiect de drept autonom, afectandu-i bunuriule necesare pentru a-si indeplini actele si faptele de comert specifice obiectului de activitate. o persoana juridica ce ia fiinta pe baza unui contract de societate prin care doua sau mai multe persoane fizice sau juridice convin sasi aduca aportul pentru a constitui un capital social menit sa serveasca la desfasurarea unor activitati aducatoare de castiguri in scopul de a imparti intre ele beneficiile astfel realizate. o grupare de persoane constituite pe baza unui contract de societate si beneficiind de personalitate juridica, in care asociatii se inteleg sa puna in comun bunuri pentru exercitarea unor fapte de comert in scopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate. acea entitate cu personalitate juridica, constituita potrivit legii prin acordul de vointa si cu aportul asociatilor in scopul obtinerii si distribuirii intre asociati a beneficiilor rezultate din activitatea de comert. O sinteza a definitiilor: Societate comerciala = acea persoana juridica institutionalizata, creata in temeiul unui contract de societate, prin care doua sau mai multe persoane fizice sau juridice convin ca prin aporturile individuale aduse sa constituie un fond social comun din a

carui exploatare, prin savarsirea faptelor de comert sa obtina profit pe care sa-l imparta intre ele. Societatile comerciale se organizeaza din societatile civile, avand aceleasi caractere ca acestea. Societatea comerciale e o entitate juridica diferita de societatea civila, ea continand elemente specifice; SC detine personalitate juridica, dar in acelasi timp este si un contract, pe cand societatea civila este doar un contract. Cele doua forme de societate difera in privinda conditiilor, formalitatilor de constituire, functionare, dizolvare, lichidare.

Natura juridica a SC A constituit obiect de controversa in literatura de specialitate, exprimandu-se conceptii diferite; principalele teorii sunt teoria contractuala, teoria actului colectiv si teoria institutiei. 1. Teoria contractului: s-a pornit de la art. 1491 C. civil SC este un contract; 2. Teoria actului colectiv: unii autori sustin ca actul juridic care sta la baza SC nu este un contract, ci un act complex care nu e reglementat de C. civ un astfel de act nu e un contract pentru ca o conventie sinalagmatica prespune vointa diferita a partilor contractante, care urmeaza scopuri divergente (drepturi si obligatii corelative); prin actul de constituire al societatii se exprima vointe convergente ale asociatilor, ei urmaresc acelasi scop (realizarea si impartirea profitului) 3. Teoria institutiei: alti autori au contestat conceptia contractuala invocand arugmente ce tin de efectele actului constitutiv si de rolul vointei asociatilor la constituirea societatii; in aceasta conceptie, societatea e o reuniune de persoane organizate stabil pe baza unor interese comune, asociatii aleg doar forma juridica a societatii, dar reglementarea acesot forme e stabilita de lege. Aceasta teorie sustine ca SC pierde cin caracterul contractual in profitul aspectului institutional. Clasificarea SC Criteriul formei juridice(L. 31/1990)

Societate in nume colectiv: Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social iar asociatii raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale; Creditorii societatii se vor indrepta initial impotriva acesteia pentru obligarea ei si numai daca societatea nu le plateste in termen de 15 zile, creditorii se pot indrepta impotriva asociatilor; Societate in comandita simpla Obligatiile ei sunt garantate cu patrimoniul societatii; Asociatii comanditati raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile sociale; Creditorii societati se vor indrepta mai intai asupra patrimouniului societatii si daca nu-si recupereaza creantele se vor indrepta impotriva asociatilor comanditati; Asociatii comanditati raspund numai in limita aportului adus.

Criteriul naturii asocierii societate de persoane se constituie dintr-un numar unic de pesoane, pe baza increderii reciproce (intuitu personae) societate in nume colectiv, societate in comandita simpla; societate de capitaluri se constituie dintr-un numar mare de asociati, impus de nevoia acoperirii capitalului social, nu preznta interes calitatile personale ale asociatilor, elementul esential fiin cota de capital investita (intuitu pecuniae) societate pe actiuni, societate in comandita pe actiuni; S.R.L.(persoana intermediara) imprumuta caractere de la societati de persoane(asocierea se face pe baza increderii reciproce) si de la societati de capitaluri(raspunderea e limitata la valoarea aportului adus) Criteriul intinderii raspunderii Societati in care asociatii raspund nelimitat: societati in nume colectiv;

Societati in care societatii au o raspundere limitata: S.A., S.R.L., societatile in comandita simpla; Dupa structura capitalului social Societati cu parti de interese societati in nume colectiv, societati in comandita simpla; Societati cu parti sociale: SRL Societati cu actiuni: SA, societate in comandita pe actiuni. In functie de existenta sau inexistenta posibilitatii de a emite titluri de valoare Societati care au dreptul sa emita titluri de valoare: SA, societati in comandita pe actiuni(emit obligatiuni); Societati carora le e interzisa emiterea de titluri de valoare (SRL, SNC, S in comandita simpla) In functie de alte criterii Obiectul de activitate Societati care produc bunuri; Societati care asigura distributia si circulatia bunurilor; Societati a caror activitate consta in prestarea de servicii sau executarea de lucrari. Numarul de asociati Pluripersonale; Unipersonale(SRL cu asociat unic) Capitalul social Cu capital integral roman/strain; Cu capital integral de stat/privat.

Societatile de persoane Ceea ce intereseaza este calitatea asociatilor si nu capitalul aportat de ei in societate. La baza infiintarii societatii sta increderea reciproca intre asociati. Ele sunt societati intuitu personae -> societate in nume colectiv si societate in comandita simpla.

Societatea in nume colectiv (SNC) cea mai veche forma de societate economica; e prezumata atunci cand din actul de constituire nu rezulta ce tip de societate au convenit sa realizeze asociatii; era corespunzatoare nevoilor comertului traditional si-I unea pe comerciantii care cautau sa dea un maximum de garantii creditorilor lor; s-a bucurat de un maximum de credit pentru ca capitalul social constituie o garantie importanta pentru creditorii societatii si, in plus, fiecare asociat raspunde nelimitat si solidar cu intreg patrimoniul pentru datoriile societatii; in acest caz primeaza elementele pesonale in detrimentul elementelor de capital => legea nu prevede conditii restrictive referitoare la numarul de asociati(minimum 2) si la dimensiunea capitalului social; sunt considerate de doctrina societati inchise; se constituie prin contract de societate; se constituie in general in familie sau intre persoane ale caror relatii se bazeaza pe incredere reciproca; firma unei SNC trebuie sa cuprinda numele unui asociat (cel putin al unuia), cu mentiunea Societate in nume colectiv scrisa in intregime; legea nu prevede un minimum de capital social; acesta e divizat in parti, numite parti de interese, de valoare egala, care nu sunt reprezentate prin tituluri si in principiu sunt netransmisibile. Un asociat poate fi inlocuit cu o alta persoana prin cesionarea tuturor partilor sale doar daca toti ceilalti asociati sunt de acord. Transmiterea lor in caz de deces al unui asociat opereaza numai daca in actul constitutiv al societati s-a prevazut expres continuarea activitatii cu mostenitorii celui decedat aportul la SNC poate consta in numerar, natura, munca, industrie<desi e admis, nu va fi luat in considerare la calculul capitalului social; raspunderea asociatilor e solidara si nelimitata. Raspundere solidara = daca patrimoniul social nu e suficient pentru plata datoriilor societatii, creditorii pot urmari pe oricare dintre asociati, iar asociatul care a platit va avea o actiune in regres impotriva celorlalti coasociati debitori. Solidaritatea asociatilor exista doar in raport cu creditorii societatii, intre asociati obligatiile fiind divizibile in functie de modul de participare la beneficii si pierderi. Raspundere nelimitata = fiecare asociat raspunde pentru datoriile societatii inclusiv cu bunurile proprii,

astfel incat la momentul constituirii societatii, asociatii trebuie sa declare averea proprie. Ei pot invoca beneficiul de discutiune. Raspunderea asociatilor si a societatii e atrasa numai pentru obligatiile asumate in numele societatii de persoanele autorizate <= carora le confera legea dreptul de a reprezenta societatea. Apartine fiecarui administrator, afara de tipul contractelor in contract de societate. Societatea in comandita simpla: caracter intuitu pesonae; exista doua categorii de asociati: comanditatii sunt in aceeasi situatie ca asociatii unei SNC; comanditarii raspund doar in limita aportului subscris In literatura juridica se considera: comanditarul furnizeaza capitalul la nivelul caria isi marginesc riscurile. El seamana cu un imprumutator, dar exista doua diferente esentiale: imprumutatorul isi poate recupera banii daca imprumutatul face afaceri nerentabile, dar comanditarul suporta riscurile; imprumutatorul nu are dreptul sa intervina in afacerile societatii, dar comanditarul e asociat. so constituie prin contract de societate; firma trebuie sa contina cel putin numele unui asociat, cu mentiunea societate in comandita simpla, scrisa in intregime; nu se prevede un capital social minim 9 e divizat in parti de interese, in principiu netransmisibile; aporturi: numerar, natura, creante, munca; asociatii comanditari au putere de comanda a societatii, conduc finantele societatii, dar cu participarea directa la coordonarea si gestiunea patrimoniului ei; asociatii comanditati lucreaza sub comanda comnaditarilor, ei administreaza efectiv societatea; avantaje: nu se prevede in capital social minim; asociatii pot aporta la capitalul social bani, bunuri, creante, munca(nu face parte din capitalul social) controlul activitatii societatii poate fi facut si de asociatii neadministratori; dezavantaje: raspunderea nelimitata si solidara;

partile de interes sunt netransmisibile; sunt societati inchise.

Societatile de capital SA si Societatea in comandita pe actiuni S.A. forma tipica Obligatiile ei sunt garantate cu patrimoniul societatii, actionarii raspunzand numai in limita aportului adus in societate. Ca forma juridica, e destinata acelor proiecte si activitati care reclama in primul rand o concentrare a capitalului (poate fi absorbit si prin emisiunea de noi actiuni sau prin lansarea de obligatiuni pe piata obligatiunile nu vor face parte din capitalul social) Lansarea de obligatiuni trebuie privita ca un imprumut contractului de societate. A luat nastere ca urmare a necesitatii acumularii de mare capital necesar realizarii unor intreprinderi industriale mari, a bancilor. SA se poate constitui ca orice societate comerciala (constituire instantanee), dar si prin subscriptie publica(singura societate). Daca actionarii doresc, pot sa-si valorifice actiunile oricand, fara restrictii, unele SA sunt tranzactionate la bursa. SA e cunoscuta si sub numele de societate anonima: actiunile trecand frecvent de la o persoana la alta, numele lor nu se impune atentiei tertilor. Trasaturi: societate de capital persoana actionarilor este irelevanta, capitalul primeaza; se constituie pe baza unui contract de societate si a unui statut amandoua pot constitui un singur inscris = act constitutiv(LG 31/1990 art. 8, care reglementeaza continutul actului constitutiv pentru SA si S. in comandita pe actiuni, nu contine cerinta unui contract de societate). Societati mari, ce presupun un numar mare de actionari; legea impune un numar minim de 2 actionari, inainte fiin ceruti minim 5; Firma SA se compune dintr-o denumire proprie de natura a o deosebi de cea a altor societati, cu mentiunea Societate pe actiuni, sau S.A.; Actionarii raspund in limita capitalului social subscris, principala lor obligatie fiind plata actiunilor subscrise;

Legea impune un minimum al capitalului social de 90.000 RON, anterior limita de jos fiind de 25 milioane ROL; E posibil ca la constituire capitalul social sa nu fie varsat in intregine; Capitalul social e impartit in actiuni; valoarea minima a unei actiuni este de 10.000 lei vechi <- sunt titluri negociabile si transmisibile; Actiuni: 1.a. Nominative se transmit prin mentiuni facute pe actiune; 1.b. La purtator se transmit prin simpla predare. 2.a. materializate; 2.b. dematerializate prin inscriere in cont. In cazul SA, legea prevede ca organul de conducere este Adunarea Generala; legea face referire la doua tipuri de adunari generale: ordinara si extraordinara. Cele dou adunari au competente diferite, de ex. nu se poate lua o hotarare intr-o Adunare Generala ordinara cu privire la midificarea actului constitutiv. Orice modificare a actului constitutiv este de competenta Adunarii Generale Extraordinare. Adunarea Generala ordinara se convoaca cel putin o data pe an, Adunarea Generala Extraordinara ori de cate ori este nevoie. Procedura convocarii e stricta. In cazul SA, exista si o Adunare Generala Speciala; daca SA se constituie prin subscriptie publica, exista si o Adunare Constitutiva; In privinta SA, Lg. 31/1990a suferit numeroase modificari, in special in privinta administrarii societatii L 441/2006; Modificari: Sa va putea fi administrata fie in cadrul sistemului unitar, fie in cadrul sistemului dualist. Legea impune obligatoriu existenta unor cenzori/ auditori(in sistemul dualist), a caror atributie este controlul actelor societatii. Societatile in comandita pe actiuni Spre deosebite de societatile in comandita simpla, capitalul social in societatea in comandita pe actiuni nu mai e impartit in parti, ci in actiuni. Societatea in comandita pe actiuni presupune impartirea actionarilor in comanditati si comanditari.

Raspunderea societatii si a actionarilor pentru obligatiile societatii aceleasi reguli ca si la societatea in comandita simpla: comanditatii raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii, comanditarii raspund limitat la valoarea aportului adus la capitalul social. Celelalte trasaturi specifice SA sunt valabile si pentru societatea in comandita pe actiuni. In practica, societatea in comandita pe actiuni este o forma cu destule dezavantaje; ea era preferata in sec al XIX-lea, astazi insa are caracter de exceptie. Societatea cu raspundere limitata SRL forma de societate aparuta mai tarziu in activitatea comerciala; prima reglementare a fostin Germania, in 1882; in Romania, a fost reglementata prin Legea 31/1990; Codul comercial roman nu o prevede. Este un hibrid care imbina caractere ale societatii de persoane si ale societatii de capitaluri. Societatile de persoane asigurau conditiile pentru folosirea capitalurilor mici in care prima increderea reciproca intre asociati, iar societatil de capital erau adecvate utilizarii capitalului mare destinat afacerilor de mare anvergura, dar cu raspundere limitata SRL-ul e o societate de persoane, prin aceea ca partile sociale nu sunt reprezentate prin titluri negociabile, nu pot fi cedate unor noi asociati decat daca suntagreati de majoritatea asociatilor. Este si o societate de capitaluri deoarece asociatii aduc un aport social in raport cu care isi limiteaza riscurile. Fiecare asociat va fi tinut pentru datoriile sociale in masura capitalului social subscris. Elemente caracteristice: la baza constituirii societatii sta increderea reciproca a asociatilor (element intuitu personae, apropie acest tip de societate de societatea de persoane) se constituie pe baza contractului de societate si a unui statut, care pot fi incluse in acelasi inscris, cu valoare de act constitutiv; daca exista un singur asociat, se va incheia doar un statut, nu si un contract de societate; legea prevede un numar maxim de asociati, 50;

Avantaje:

asociati; Dezavantaje: conditii restrictive.

capitalul social minim impus de lege este de 200 RON, care se divide in parti sociale egale cu o valoare minima de 10 RON; partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile iar cesiunea lor se face restrictiv; organele de conducere = Adunarea Generala, care alege unul sau mai multi administratori(duc la indeplinire obiectul de activitate al societatii); alegerea cenzorilor este obligatorie daca numarul asociatilor este mai mare de 15; este singurul tip de societate care poate avea un singur asociat (SRL cu asociat unic); dar legea impune ca o persoana fizica/persoana juridica nu poate fi asociat unic decat la o singura SRL cu asociat unic; o SRL nu poate fi asociat unic la o alta SRL. -raspunderea limitata la valoarea aportului adus; -capitalul social minim mic; -SRL se poate constitui cu asociat unic; -se impune existenta cenzorilor doar daca sunt mai mult de 15 -cesiunea partilor sociale se face in anumite

CONTRACTUL DE SOCIETATE Nu are o reglementare proprie, L 31/1990 nu il defineste. In doctrina s-a pus problema daca nu se poate aplica definitia data de art. 1491 C. civ, care se refera la contractul de societate. In aceptiunea clasica ce deriva din prevederile art. 1491, s-a pus accentul pe natura contractuala a societatii comerciale autorii au considerat ca pentru definirea contractului de SC se poate porni de la art. 1491 C. civil. Intr-o alta conceptie, se sustine ca trimiterea la art. 1491 este inutila, legislatia comerciala in materie cuprinzand suficiente elemente pentru a defini contractul de societate comerciala. Se considera ca definitia cuprinsa in art. 1491 contine elemente contrare naturii juridice a societatii comerciale. Art. 1491 prevede ca : societatea e un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun in scopul impartirii

10

foloaselor ce ar deriva. Aceste dispozitii sunt intregite de art. 1492: Orice societate trebuie sa aiba ca obiect un CE licit si sa fie contractata spre folosul comun al partilor. Fiecare membru trebuie sa puna ceva in comun, bani, alte lucruri sau industria sa. Contractul de societate reglementat de Codul civil e diferit de contractul de societate comerciala: Contractul de societate comerciala e incheiat pentru a se constitui un nou subiect de drept, o persoana juridica; nu contractul e cel ce confera personalitate juridica, ci indeplinirea formalitatilor de inmatriculare; Art. 1491 vorbeste de punerea in comun a unor bunuri, dar in cazul contractului de societate comerciala, bunurile aduse ca aport de asociati ies din patrimoniul lor si intra in cel al societatii; comun intre cele doua contracte ar fi scopul(impartirea foloaselor ce ar deriva). Definitie: Contractul prin care mai multe persoane, prin aporturile lor individuale, constituie un patrimoniu distinct, un fond comun destinat desfasurarii de activitati comerciale, efectuarii unor acte de comert, in vederea impartirii profitului ce ar rezulta si obligatia participarii la pierderi. In literatura juridica s-apus problema naturii juridice a contractului de SC: act civil sau act de comert. Caractere: 1.Caracter formal: in forma sa initiala, L 31/1990 prevedea cum contractul de SC trebuie sa fie intocmit in forma autentica, avand deci caracter solemn. Odata cu legile 676/2001 si 161/2003, contractul de SC se incheie in forma scrisa, inscris sub semnatura privata, in mod exceptional se cere forma autentica in urmatoarele cazuri prevazute expres de lege: Cand printre bunurile subscrise ca aport in natura se afla un teren; Cand se constituie o SNC/ in comandita simpla/o SA fara subscriptie publica(art. 6). 2.Caracter plurilateral: in principiu, un contract de societate poate avea orice numar de asociati, dar in numite cazuri, legea impune un numar maxim/minim de aociati: SNC, soc in comandita simpla, SA, Societate in comandita pe actiuni -> nr minim de 2 asociati;

11

Societate in comandita simpla, societate in comandita pe actiuni -> minim un asociat comanditat si unul comanditar (exceptie SRL asociat unic); Numar maxim de asociati: SRL -> 50. Daca numarul asociatilor scade sub numarul prevazut sau creste peste acesta, societatea poate si dizolvata. Dizolvarea intervine in cazul in care in termenul de 9 luni de la constatarea reducerii numarului de actionari cub minimul legal, acesta nu este completat Precizari: -titularul dreptului de uzufruct asupra actiunilor nu are calitatea de asociat cu toate consecintele care decurg din aceasta; -conventia de imprumut de nume, prin intermediul caruia calitatea de asociat aparent o detine alta persoana decat aceea care, imprumutand numele primei persoane, este veritabilul asociat, este, in principiu, valabila(dar persoana ascunsa sub numele asociatului aparent trebuie sa indeplineasca conditiile actului constitutiv); o asemenea conventie este considerata ilicita daca urmareste fraudarea legii. 3. Caracter oneros: deriva din aceea ca fiecare asociat intelege sa devina membru al SC in scopul de a obtine foloasele ce ar deriva. 4. Caracter comutativ: se cunoaste intinderea prestatiilor din momentul intocmirii actului constitutiv. 5. Caracter comercial: dat de obiectul de activitate al viitoarei societati (criteriul de diferentiere intre contractul prin care se constituie o societate civila si contractul care sta la baza societatii comerciale). Functii:

de instrument de reflectare a vointei de asociere: contractul de societate trebuie sa reflecte vointa liber exprimata a semnatarilor lui; acest element poarta denumirea de affectio societatis, si prin el contractul de SC se distinge fata toate celelalte contracte; in lipsa lui, contractul de SC este considerat fictiv. Affectio societatis=element specific al contractului de societate, alaturi de aporturi si de participarea la beneficii si pierderi.

12

probatorie: actul constitutiv al unei societati e unicul instrument probator al clauzelor inserate in cuprinsul sau. de determinare a nationalitatii societatii: stabileste apartenenta acestuia la un anumit sistem de drept; aceasta functie rezulta din obligativitatea stabilirii in cuprinsul sau a sediului social. de determinare a limitelor capacitatii de folosinta a societatii: aceasta functie rezulta din obligativitatea stabilirii in continutul contractului a obiectului de activitate al societatii

Partile contractante Constituirea SC e guvernata de dreptul la libera asociere (consacrat prin art. 1 L 31/1990: in vederea efectuarii de acte de comert, persoanle fizice sau persoanele juridice se pot asocia pentru a constitui societati comerciale.) Legea foloseste pentru a desemna persoana care participa la infiintarea si activitatea SC urmatoarele denumiri: asociat, actionar, fondator, acceptant, comanditar, comanditat. Fondatorii = persoanele care au initiativa formarii SC, desi ulterior ei nu ar deveni asociati/actionari (foarte rar). Legea impune fondatorilor anumite cerinte: -capacitate deplina de exercitiu; -nu au fost condamnati pentru savarsirea de infractiuni. Cei care nu pot fi fondatori nu pot fi nici cenzori. Fondatori pot fi si persoanele juridice, specific pentru faza constituirii prin subscriptie publica a SA. Acceptantul = semnatarul unei subscrieri de actiuni prin care acesta declara ca accepta prospectul de emisiune. Dupa inmatricularea societatii, acceptantul devine actionar. Notiunea de asociat are doua intelesuri diferite, in functie de considerarea lui ca fiind membrul unei societati lucrative sau participantul la o SC propriu-zisa; In dreptul comercial, asociatul este orice persoana fizica sau juridica ce participa ca parte intr-o societate comerciala. Dobandirea calitatii de asociat e conditionata de semnarea actului contitutiv si aducerea unui aport (conditii cumulative)

13

Calitatea de asociat da dreptul la incasarea dividendelor si participarea in cadrul Adunarii Generale. (*)Situatia sotilor: L 31/1990 nu impune nicio restrictie cu privire la calitatea persoanei fizice de a constitui o SC sau de a deveni asociat intr-o SC, deci sotii pot constitui o SC; problema ce se pune in privinta lor este legata de aporturile aduse; in cazul in care e adus ca aport un bun propriu nu exista nicio problema. Probleme ar ridica aducerea ca aport a unui bun la constituirea SC un sot poate aduce un bun comun ca aport la constituirea SC. In baza acestui raport adus de unul dintre soti, titlurile de valoare obtinute reprezinta bunuri comune, dividendele obtinute si dividendele reinvestite sunt la randul lor bunuri comune. (*)Situatia coproprietarilor: determinarea calitatii de asociat prezinta importanta din punct de vedere practic in situatia in care bunul adus e coproprietatea mai multor persoane. Unii autori considera ca situatia coproprietarilor e asemanatoare cu cea a sotilor (*)Alte situatii: uneori legea prevede ca asociatii unei societati comerciale nu pot fi asociati si in alte societati comerciale, cum este cazul asociatilor unei SNC care nu pot lua parta ca asociati cu raspundere nelimitata in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa fac operatiuni in contul lor sau al altora in acelasi fel de comert sau unul asemanator fara consimtamantul celorlalti asociati. Consimtamantul se considera dat daca participarea sau operatiunea au fost anterioare actului constitutiv sau au fost cunoscutede ceilalti asociati si ei nu au interzis continuarea lor. Sanctiunea incalcarii acestor dispozitii: in caz de incalcare a art. 82 alin 1 si2, societatea, in afara de dreptul de a-l exclude pe asociat, poate decide ca acesta a lucrat in contul ei sau poate sa ceara despagubiri. (*)O persoana fizica sau persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura SRL. (*) O SRL nu poate avea ca asociat unic o alta SRL cu asociat unic, sub sanctiunea dizolvarii societaii pe cale judecatoreasca, ceruta de orice persoana sau de Ministerul de Finante. (*) In privinta posibilitatii fundatiilor si asociatiilor de a se asocia la SC, exista doua opinii. In prima opinie, asociatile si fundatiile nu pot fi asociate la o societate comerciala. In a doua opinie, ele pot fi asociate la o SC, daca acest lucru este in interesul lor. (*) S-a pus problema daca societatile agricole(L 36/1991), partidele politice, cultele religioase pot participa la constituirea unor SC si

14

jurisprudenta recenta a decis: o asociatie profesionala, fara scop lucrativ poate constitui o SC ca o activitate accesorie, legata de scopul ei principal. (*) In privinta SC ca persoane juridice, ele pot dobandi, in principiu, calitatea de asociat in alte SC. (*) O persoana juridica poate participa la constituirea unei SC, dar numai cu respectarea prevederilor art. 34, D.L. 31/1954 principiul specialitatii capacitaii de folosinta: persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut.

Conditiile generale ale contractului de societate(de fond art. 948 C. civ.) Contractul de SC trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute de art. 948 C. civ. Consimtamantul: spre deosebire de alte contracte, consimtamantul partilor trebuie sa aiba o natura specifica: vointa fiecarei parti trebuie sa fie animata de intentia de desfasurare a unei activitati in comun; in absenta acestui element, contractul de societate nu exista. Viciile de consimtamant: Eroarea art. 954 C. civ. eroarea nu produce nulitate decat atunci cand cade asupra substantei obiectului conventiei, ea nu produce nulitate cand cade asupra persoanei cu care s-a contractat (exceptie: contractele intuitu personae). In cazul contractelor de societate, eroarea asupra persoanei nu se poate retin pentru contractele SA, ci numai petru societatile de persoane incheiate intuitu personae. In privinta erorii asupra substantei obiectului contractului, ea se poate manifesta in doua forme: eroare asupra naturii contractului: un asociat crede ca incheie un contract de societate, celalalt un contract de munca, cu participarea la beneficii; eroare asupra formei de societate: un asociat crede ca participa la o SRL, desi contractul se refera la o SNC. !!! Aprecierea gresita a sanselor de reusita ale societatii care ia nastere nu atrage nulitatea contractului. b) Dolul : spre deosebire de dreptul civil, in dreptul comercial, in materia

15

societatilor comerciale, dolul trebuie sa indeplineasca anumite conditii pentru a determina nulitatea relativa, anume: trebuie sa provina de la toti asociatii sau de la persoana care reprezinta in mod valabil societatea; sa aiba o anumita gravitate. Daca provine de la o singura persoana, victima dolului va avea actiune in daune impotriva autorului dolului (contractul ramane valabil). c)Violenta avand in vedere caracterul plurilateral al contractului de societate, nu s-au intalnit cazuri in practica. In cazul viciilor de consimtamant ce intervin in legatura cu contractul de societate, sanctiunea este nulitatea relativa si produce efecte partiale, numai in legatura cu acel asociat al carui consimtamant a fost viciat. Capacitatea: intr-o opinie se considera ca incheierea contractului de societate este o fapta de comert, iar capacitatea contractului se apreciaza conform cu dispozitiile C. comercial; in sustinerea acestei opinii se invoca dispozitiile art. 3, pct. 4: cumpararea, vanzarea de parti ale SC sunt considerate a fi fapte de comert. Intr-o alta opinie, conditiile legale ale capacitatii se apreciaza dupa forma de societate A treia opinie, la care subscriu majoritatea autorilor, persoana fizica care incheie un contract de societate trebuie sa indeplineasca conditiile de capacitate prevazute de dreptul comun. Se argumenteaza ca nici L 31/1990, nici C. com. nu prevad conditii speciale pentru capacitatea de a incheia contracte de societate, iar in lipsa unei reglementari speciale (art.1 C. com) se aplica dreptul comun. In prezent, aceasta sustinere are un temei legal: art. 6 alin. 2 L 31.1990: nu pot fi fondatori persoane care conform legii sunt incapabile pentru incheierea contractului de societate, persoana fizica trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, deoarece prin incheierea contractului, partea contractanta (asociatul) trebuie sa contribuie la formarea capitalului social, obligatia de aport fiind act de dispozitie. In privinta minorilor, autorii sustin ca un minor ar putea fi asociat la o SC, daca acest lucru ar fi in intereseul sau, dar in acest caz ar fi necesara autorizatia autoritatii tutelare. Totusi, un rol important il are forma societatii, considerandu-se ca minorul nu ar putea si asociat la o SNC.

16

Obiect: aceasta notiune are doua intelesuri: Obiectul contractului de societate prestatiile la care se obliga asociatii (se materializeaza in aporturile asociatilor: in numerar, natura, munca, industrie, servicii); In sensul limbajului curent, obiectul contractului de societate este activitatea, faptele de comert pe care le va savarsi SC. Obiectul societatii este convenit de asociati si trebuie aratat in contractul de societate. Art 7,8 din L 31/1990(continutul actului constitutiv): obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale; activitatile comerciale care formeaza obiectul societatii pot consta in : producerea si comercializarea marfurilor, executarea de lucrari, prestarea de servicii. Obiectul trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de C. civ. Daca societatea are un obiect de activitate mixt, se va examina care este, in fapt, activitatea societatii. Se pune problema daca o societate al carei obiect este civil, dar imbraca forma unei SC s-ar bucura de personalitate juridica daca a indeplinit formalitatile prevazute de lege doctrina apreciaza ca nu. Unele activitati comerciale sunt supuse unor autorizari/avize administrative, de exemplu: pentru infiintarea SC farmaceutice(farmacii, depozite de medicamente), este necesara autorizatia din partea Ministerului Sanatatii; societatile bancare se pot constitui si functiona doar in baza unui aviz BNR; societatile comerciale din domeniul asigurarilor se constituie cu avizul prealabil al Oficiului de Supraveghere a activitatii asigurarilor si reasigurarilor. Modul in care se face determinarea obiectului activitatii trebuie sa fie cat mai explicit, clar, evitandu-se formulari inadecvate (comertul cu bunuri de orice fel, serviciile de orice fel). Un sprijin in acest sens Codul CAEN, care clasifica activitatile din economia nationala) Conditii de validitate ale obiectului: determinat si posibil: o formulare prea vaga ori prea riguroasa ar prezenta inconveniente: s-a decis ca includerea in contract si statut a activitatii de creditare si alte tipuri de intermediere financiara,

17

fara detalierea lor, nu e posibila; nu este posibila nici inscrierea in contractul de societate in mod generic ca obiect de activitate organizarea de jocuri colective si distractive fara a le nominaliza s-ar incalca ordinea publica si bunele moravuri. In privinta conditiei ca obiectul sa fie posibil, s-a decis ca activitatea de intrajutorare baneasca nu poate face obiectul unui contract de societate. Licit si moral: pentru a proteja interesele generale, legea interzice ca anumite activitati sa poate face obiectul unor SC: remedii secrete, imprimarea cartilor cu caracter militar, fabricarea/comercializarea de aparatura folosita in activitatile de interceptare telefonica fara avizul Ministerului de Interne. Oboectul societaii este ilicit si atunci cand activitatil sunt in sine licite, dar sunt interzise anumitor societati sau sunt supuse unor conditii speciale. S-a decis ca activitatea de asistenta juridica nu poate forma obiectul de activitate al unei SC. Legea 103/1992: cultele religioase au dreptul exclusiv de a produce obiecte de cult. S-a decis ca a fost justificat refuzukl Arhiepiscopiei de Constanta de a acorda aviz favorabil unei SC pt comercializarea de lumanari si icoane. Importanta obiectului contractului de societate principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice se aplica si societatilor comerciale; in obiectul activitatii unei SC pot fi incluse numai acte de comert; conform L 31/1990, administratorii Sc pot efectua doar operatiunle necesare pentru indeplinirea obiectului SC; anumite activitati comerciale pot fi efectuate numai de catre unele forme de SC; unele SC pot avea un singur obiect de activitate societaile bancare, societatile de asigurari-reasigurari, societatile de valori mobiliare, societatile din domeniul audio-vizualului.

18

Cauza unii autori au considerat ca obiectul contractului de societate s-ar confunda cu cauza, dar majoritatea autorilor sustin ca este un element distinct al contractului de societate Cauza unui contract de societate este scopul urmarit de asociati prin acel contract, un element de natura psihologica, obiectul fiind un element de natura materiala.

Conditii:

trebuie sa existe: contractul de societate va fi lipsit de cauza daca s-a stipulat ca totalitatea beneficiilor sa revina unuia dintre asociati sau ca unul dintre asociati sa fie dispensat de obligatia de a participa la pierderi. S-a decis ca vadita neconcordanta si disproportie dintre aportul social si modul de repartizare a actiunilor -> casarea sentintei instantei (sem)-> cineva nu e obligat la aport; nu trebuie sa suporte riscurile; trebuie sa fie licita ilicitatea cauzei e mai frecvent intalnita pentru ca circumscrie frauda. In materia SC, frauda este intentia de a crea o societate in scopul eludarii unor drepturi. Societatea poate fi creata in scopul sustragerii bunurilor aduse ca aport de la gajul general al creditorilor. Se poate urmari eludarea unei clauze de neconcurenta de catre un asociat persoana fizica sau perosana juridica prin crearea unei SC care are ca obiect activitatea interzisa lui.

Consecinta nerespectarii - nulitatea contractului de societate Conditii generale: contractul de societate incheiat cu nerespectarea conditiilor de validitate (art. 948 C. civ) este lovit de nulitate. Regimul juridic al nulitatilor va fi cel din dreptul comun; nu trebuie confundata nulitatea contractului de societate cu nulitatea societatii, art. 56 din L 31/1990 arata conditiile in care o SC va fi declarata nula. Datorita caracterului plurilateral al contractului de societate, se impune o limitare a efectelor nulitatii: sanctiunea va privi doar raportul juridic viciat si nu contractul in intregul sau. Pentru ceilalti asociati, contractul de societate subzista si-si produce efectele.

19

Art. 46 din L 31/1990: cand actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de lege sau cuprinde clauze prin care se incalca o dispozitie imperativa a legii sau cand nu s-a indeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii, judecatorul delegat in oficiu sau la cerea oricarui asociat sau a altor persoane interesate va respinge, prin incheiere motivata, cererea de inmatriculare, in afara de cazul in care asociatii inlatura respectivele neregularitati. Judecatorul delegat va lua act prin incheiere de regularizarile efectuate. Daca neregularitatile s-au constatat dupa inmatriculare, societatea e obligata sa ia masuri pentru inlaturarea lor. In anumite cazuri expres stabilite de lege in art. 56, se poate declara nulitatea societatii (ex: daca toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili la data constituirii societatii sau obiectul de activitate al societatii e ilicit ori contrar ordinii publice). Elemente specifice contractului de societate intentia de a se asocia pentru a constitui o SC affectio societatis; obigatia asociatilor de a face aporturi pentru constituirea capitalului social; participarea la beneficii si pierderi. Aceste elemente se intalnesc la toate formele de societate prevazute de L. 31/1990, sunt obligatorii. Affectio societatis elementul psihologic ce trebuie sa existe la toate formele de SC, chiar si la SC cu asociat unic Opinii referitoare la definirea lui - colaborare activa si voluntara, interesata si egalitara a asociatilor; -vointa de unitate/convergenta de interese. In prezent se considera ca affectio societatis nu este o notiune unica, ci multiforma; se bazeaza pe intentia de colaborare voluntara a asociatilor la desfasurarea obiectului de activitate a societatii si la suportarea riscurilor. Acest element are o pondere diferita in functie de forma societatii: are o importanta deosebita in cazul societatilor de persoane. Affectio societatis face distinctie intre SC si gruparile economice comune, participarea salariatilor la profitul societatii, participarea imprumutatorului in scopuri comercial

20

Aporturile: notiunea de aport are mai multe sensuri, desemnand bunul(miza sociala, valoare patrimoniala ce face obiectul obligatiei de aport) propriu-zis cat si operatiunea juridica prin care se realizaeaza aportul unui bun la capitalul social. Din definitia aportului se desprind trasaturle lui caracteristice: conditia specifica SC ce nu se intalneste la comerciantii persoane fizice; aceasta conditie decurge din calitatea de asociat si din faptul ca societatea dibandeste personalitate juridica, este o entitate noua, distincta de persoana fiecarui asociat; este o conditie generala si necesara pentru orice tip de SC; niciun asociat nu poate fi scutit de a aduce aceasta contributie; este o obligatie individuala a fiecarui asociat, fara ca aceasta contributie sa fie egala; caracterul personal al aportului exclude promisiunea pentru altul. Aportul are doua laturi diferite: act juridic manifestarea de vointa prin care viitorul asociat se obliga sa contribuie la constituirea capitalului social; fapt juridic predarea bunului. Legea 31/1990 precizeaza in art. 16 formele de concretizare ale aportului: in momentul constituirii capitalului social si ulterior intr-o anumita perioada de timp. Obligatia de aport revine doar asociatilor unei SC, nu si comerciantilor pesoane fizice (ei desfasoara activitati comerciale folosind patrimoniul propriu). Varietati de aport enumerate de lege: numerar, in natura (bunuri/creante), industrie, munca, servicii. in numerar: obligatoriu la constituirea oricarei forme de SC (art. 16 alin. 1 L 31/1990). Se considera ca in absenta acestui tip de aport societatea nu si-ar putea desfasura activitatea. In doctrina exista si opinia conform careia obligativitatea aportului in numerar este exagerata, avadn in vedere ca la constituirea unei societati s-ar putea aduce, de exemplu, un fond de comert. In natura: se realizeaza prin transferul drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare (art. 16, alin. 2). Obligatia aportului in natura poate consta in: imobile, mobile corporale/incorporale. Se poate transfera fie dreptul de proprietate asupra

21

bunului, fie un alt drept. Daca se transmite dreptul de proprietate, subscriitorul trebuie sa fie proprietarul bunului, in caz contrar societatea nu se poate constitui. Odata tansmis bunul, nu mai poate si urmarit de creditorii personali ai asociatului, iar la dizolvarea societati asociatul ca primi contravaloarea bunului, cu exceptia cazului in care a fost prevazuta o clauza de restituire a bunului la expirarea duratei de existenta a societatii. Daca societatea a vandut bunul fara ca aceasta operatiune sa fie necesara scopurilor societatii, asociatul care a aportat bunul are o actiune in daune contra societatii. In cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra bunului, asociatul va avea aceleasi obligatii ca si vanzatorul, iar societatea are drepturi similare cumparatorului. Dreptul de proprietate se transmite la data inmatricularii societatii, de la aceasta data societatea urmand a suporta riscul pieirii bunului. Firma poate fi adusa ca aport in natura doar odata cu intreprinderea, nu poate fi instrainata separat de fondul de comert. Emblema, conform legii 26/1990, poate fi transmisa si separat de fondul de comert. Dar deoarece ei nu i se poate stabili valoarea, se trage concluzia ca nici aceasta nu poate fi instrainata separat de fondul de comert. Poate fi subscris ca aport in natura si un fond de comert, integral sau partial, dar elementele fondului de comert subscrise trebuie mentionate in actul constitutiv. Bunurile in natura trebuie evaluate pentru a fi stabilite proportiile participarii la capitalul social. Exemplu: e obligatorie evaluarea bunului de un expert daca se constituie o SA prin subscriptie publica. pentru seminar, o discutie in doctrina privitoare la transmiterea riscurilor in cazul unui bun individual determinat L 31/90 este clara, stabilind ca dreptul de proprietate asupra bunurilor individual determinate se transmite in momentul predarii efective a acestui , iar art. 65 prevede ca in lipsa de stipulatie contrara, bunul constituit ca aport in societate devine proprietatea ei din momentul inmatricularii in Registrul Comertului => daca bunul piere anterior acestei date, riscul il suporta asociatul. Pentru anumite forme de SC este permis si aportul in creante. In cazul SA constituite prin subscriptie publica, societati in comandita pe actiuni si SRL, aportul in creante nu este permis.

22

Liberarea creditorului, conform L 31/1990, se face in momentul obtinerii de catre societate a sumei datorate de catre debitorul cedat. Daca societatea nu poate obtine la scadenta plata creantei, asociatul care a adus creanta va trebui sa plateasca el insusi suma datorata, cu daune si dobanda legala din ziua scadentei.

Raporturile asociat-societate sunt guvernate de regulile cesiunii de creanta. in industrie (art. 16 alin. 4 se refera la prestarea in munca/servicii) Reprezinta aport in industrie contributia in munca sau servicii pe care o aduce asociatul. Acest aport este permis doar la societatile de persoane, SNC si societatile in comandita simpla(in acest caz doar pentru comanditati). Acest aport nu poate contribui la formarea sau majorarea capitalului social, pentru ca nu poate constitui un element al gajului general pentru creditorii societatii. Acest aport nu confera asociatilor dreptul la parti de interese, dar asociatii care aduc acest aport au dreptul sa participe, conform actului constitutiv, la impartirea beneficiilor si a activului social, ramanand obligati sa participe si la pierderi. Aportul in munca este o prestatie succesica si pentru viitor. Evaluarea acestui aport se face conventional, pentru a se determina proportia participarii la beneficii si pierderi. In lipsa acestei evaluari, se considera ca asociatul va avea dreptul la beneficii si pierderi intr-o proportie egala cu asociatul care a adus cel mai mic aport. In doctrna se considera ca ar putea fi aportate si valori mobiliare (de ex. actiuni); Legea nu prevede o interdictie in acest. Lor li se vor aplica regulile de la aportul in creante Obligatia de a constitui aport si efectele ei Obligatia ia nastere in momentul realizarii acordului de vointa intre parti (momentul incheierii contractului de societate prin semnarea lui de asociati). Asumarea obligatiei poarta denumirea de subscriere si se materializeaza in contractul de societate sau in prospectul de emisiune( la SA prin subscriptie publica).

23

Executarea obligatiei de aport = varsamant( se realizeaza la predarea bunului, transmiterea dreptului de proprietate/cesionarii dreptului). Varsamantul se realizeaza la termenul si in proportia prevazuta de lege sau de actul constitutiv. In anumite cazuri, intregul varsamant se poate realiza in termen de 12 luni de la inmatriculare. In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic decat 30% din cel subscris. Deficitul de capital social subscris va fi varsat pentru actiuni emise pentru operatiuni in numerar in 12 luni de la constituire, sau cel mult 2 ani pentru aportul in munca. Neefectuarea aportului este sinonima cu neindeplinirea obligatiei si antreneaza raspunderea contractuala a asociatului. Asociatul care intarzie sa depuna aport este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul a fost stipulat in numerar, e obligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa faca varsamant. Timpul de curgere a dobanzilor e diferit de cel din dreptul civil, conform art. 43: dobanzile curg de drept de la data scadentei. Dobanda legala aplicabila de stat este prevazuta in OUG 9/2000.

Atacarea actului subscrierii aportului Daca asumarea obligatiei de a aduce aportul s-a realizat in conditii frauduloase, persoanele interesate pot ataca acest act. Pot fi introduse actiunea oblica si actiunea pauliana. In afara de acestea, poate fi introdusa si o actiune in constatarea fictivitatii aportului(cazuri in care se poate introduce: aportul subscris nu este proprietatea asociatului, bunul aportat este fara valoare, de exemplu bunuri ale unei SC care a suferit pierderi importante, etc). Capitalul social si patrimoniul societatii Aceste doua notiuni au o legatura stransa, dar nu trebuie confundate: capitalul social este totalul aporturilor aduse de asociati. La momentul constituirii societatii, capitalul social si patrimoniul societatii sunt identice.

24

Capitalul social are o semnificatie contabila si una juridica: in sens contabil, el nu are o existenta reala, iar in bilantul contabil capitalul social este trecut la pasiv, pentru ca la dizolvarea societatii trebuie restituite aporturile asociatilor, dar bunurile efectiv aduse in societate vor fi trecute in bilant la activ daca s-a transmis dreptul de proprietate asupra lor. Sensul juridic este dat de faptul ca formeaza gajul general al creditorilor chirografari.. Capitalul social are o existenta pe toata durata existentei societatii; el poate fi insa marit sau micsorat in functie de conditiile de desfasurare ale activitatii comerciale, competenta fiind Adunarea Generala(pentru SA). Daca el se micsoreaza sub limitele legale, societatea va trebui sa-l reintregeasca; altfel, societatea se va dizolva. Legea face distinctie intre capitalul social subscris si capitalul social varsat. Capitalul social subscris coincide cu capitalul social si reprezinta valoarea totala a aporturilor la care s-au obligat asociatii prin actul constitutiv. Capitalul social varsat reprezinta aporturile efective aduse in patrimoniul societatii la momentul constituirii ei. In functie de formele de societate, capitalul social subscris trebuie varsat intr-un anumit termen, de regula 12 luni de la inmatriculare. Patrimoniul societatii este format dintr-un activ si un pasic, reprezinta o universalitate (drepturi si obligatii cu valoare economica). Capitalul social (fix) nu are o existenta reala, intimp ce patrimoniul (variabil, in functie de activitatea societatii se poate micsora sau mari) cuprinde acea universalitate juridica. Capitalul social = gajul general al creditorilor, dar in realitate patrimoniul indeplineste aceasta functie (art. 3 L 31/1990: obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul societatii). Participarea la beneficii si pierderi

Asocierea realizata de partile contractului de societate si face in vederea desfasurarii unei activitati economice, in scopul obtinerii si impartirii de beneficii. Insa daca societatea inregistreaza pierderi, acestea vor fi suportate de asociati proportional cu aportul adus, ori nelimitat, in cazul SNC.

25

Legislatia romana nu prevede o definitie a beneficiului. Initial se considera ca beneficiul este castigul material ce sporeste patrimoniul asociatilor. In aceasta definitie nu erau incluse avantajele, chiar evaluabile in bani, ce permiteau asociatilor sa faca economii sau sa reduca din cheltuieli, ne contribuind direct la sporirea patrimoniului. Actualmente, notiunea de beneficiu este mult mai larga: beneficiul poate consta intr-un castig, eventual in numerar, ce poate face obiectul unei imparteli materiale/in servicii/bunuri procurate de societate in conditiile mai avantajoase decat cele ce s-ar obtine individual; au fost recunoscute ca SC si societatile de asigurare mutuala, ale caror beneficii se realizeaza prin evitarea unor eventuale cheltuieli. Pentru a putea fi distribuite asociatilor sub forma de dividende, beneficiile trebuie sa indeplineasca doua conditii: sa fie reale prin activul social s-a realizat un excedent peste capitalul social, deoarece beneficiile nu se pot plati din capitalul social; sa fie utile atunci cand activul(totalitatea drepturilor cu valoare economica, bunurile aportate si bunurile dobandite ulterior de catre societate) intrece pasivul. Daca societatea nu a inregistrat beneficii, nu poate plati dividende asociatilor, iar daca realizeaza acest lucru, dividendele sunt fictive si trebuie restituite societatii. Dreptul la actiunea in restituire se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor. Aceasta fapta constituie infractiune daca este savarsita de catre fondator, administrator, director, director executiv sau reprezentant al societatii. Criteriile de impartire a beneficiilor Beneficile se impart intre asociati sub forma de dividende. Acestea consta intotdeauna in sume de bani. Legea ofera asociatilor posibilitatea de a-si alege singuri modul de impartire a beneficiilor (prevazut in actul constitutiv, conform art. 7 si 8 L 31/1990) Daca n-au stabilit acest lucru, se vor imparti conform legii proportional cu valoarea aportului adus la capitalull social. Legea interzice clauzele leonine (prin care un asociat participa doar la beneficii, nu si la pierderi, ori prin care un asociat isi rezerva totalitaeta castigurilor).

26

In practica clauza leonina poate fi uneori greu de observat s-a considerat ca are caracterul unei clauze leonine atribuirea prin actul constitutiv catre una sau mai multe persoane a dreptului de a prelua dobanzi. In cazul aportului in munca, daca n-a fost evaluat, asociatul care l-a adus ca avea dreptul la o cota din beneficii egala cu cea a asociatului care a adus cel mai mic aport, prevedere criticata in literatura, propunandu-se ca in acest caz sa se faca media beneficiilor acordate partii de interes cele mai mici si partii de interes cele mai mari. Momentul distribuirii dividendelor Dividend = orice distribuire in bani, in favoarea asociatului, din profit, stabilit pe baza bilantului contabil annual si a contului de profit si pierderi. Legea 31/1990, art. 67 alin 2: dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel; ele se platesc in termenul stabilit de Adunarea Generala a asociatilor sau prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la aprobarea situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, SC va plati daune-interese pentru perioada de intarziere la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea Adunarii Generale nu s-a stabilit o dobanda mai mare. Anterior modificarii L 31/1990, aceasta nu prevedea termen pentru impartirea beneficiilor. Hotararea Adunarii Generale privind stabilirea dividendelor poate fi atacata in justitie in conditiile legii pentru anularea hotararilor Adunarii Generale. In practica au existat cazuri de distribuire a dividendelor anterior intocmirii bilantului si a contului de profit si pierderi, acest lucru fiind posibil datorita lipsei unei prevederi exprese in L 31. Si in acest moment exista o controversa in doctrina, unii autori considerand ca este acceptabila aceasta solutie daca se pastreaza o cota din beneficii pentru acoperirea pierderilor ulterioare, pentru ca distribuirea intre asociati a dividendelor se face in aceleasi conditii, conform actului constitutiv sau proportional cu aportul adus. In doctrina s-a discutat si despre situatia partilor sociale, parti de interes ca actiuni cesionate in cursul exercitiul financiar; L 31/1990, in forma nemodificata, nu continea prevederi in acest sens. Se punea problema atribuirii dividendelor pentru perioada anterioara cesiunii fie catre cedent, fi catre cesionar. S-a decis in practica: dreptul la dividende pentru perioada

27

anterioara cesiunii apartine cesionarului (este un drept accesoriu al calitatii de asociat). In prezent, art. 67. alin. 6 prevede ca dividendele ce se cuvin dupa data transmisiunii actiunilor apartine cesionarului, exceptie facand situatia in care partile au convenit altfel. Norma are caracter dispozitiv, partile pot hotari altfel decat prevede legea. Acest alineat mentine totusi controversa cu privire la dreptul la dividende pentru perioada anterioara cesiunii datorita redactarii defectuaose. Organul care se ocupa de fixarea cuantumului dividendelor este Adunarea Generala. Repartizarea se va face de catre administratori, directori, directori executivi, fondatori, reprezentanti legali ai societatii. Conditia formei In forma sa initiala, cat si in cea rezultata in urma modificarilor si completarilor aduse prin OUG 32.1997, Legea 31/1990 a prevazut ca actul constitutiv al SC se incheie in forma autentica. Conceptia legii a fost modificata prin OUG 76/2000 (abrogata) si L 161/2003. L 31/1990 stabilea in art. 5 alin. 6 ca actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii/in caz de subscriptie publica, de catre fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand: printre bunurle subscrise ca aport la capitalul social se afla terenuri; se constituie o SNC, o societate in comandita simpla sau o Sa prin subscriptie publica. Actul constitutiv al unei SC se incheie in forma scrisa care, in principiu, este forma inscrisului sub semnatura privata si exceptional, in cazurile prevazute expres de lege, in forma autentica. Analizand consecintele practice ale OUG 76/2000, se poate constata ca rezultatul este minim. Forma inscrisului sub semnatura privata a actului constitutiv care vrea sa fie regula, poate fi folosita doar in cazul SA constituite instantaneu sau in cazul SRL-urilor, cu conditia sa nu existe un teren ca aport in natura. Autorii sustin ca s-ar impune totusi forma autentica a actului constitutiv pentru toate SC: la autentificarea actului de catre notar, participa obligatoriu, personal sa prin mandatar, toti asociatii SC, facandu-se despre aceasta mentiune in incheierea de autentificare; e sigur ca actul va reflecta vointa acestora; in cazul actului sub semnatura privata ar exista dubii cu privire la consimtamantul dat de

28

asociati, in plus nu se poate garanta ca semnaturile ar apartine persoanelor fizice asociati; pentru ca actul constitutiv contine semnatura asociatilor, continutul e opozabil oricand fata de oricare dintre ei, dar si fata de terti, pentru ca mentiunile ce reprezinta constatarile personale ale notarului nu pot fi combatute decat prin inscrierea in fals; Inscrisurile autentice au mereu data certa prezumtia de validitate, dispensand partea de orice dovada; in cazul actului sub semnatura privata, data face dovada fata de terti doar din ziua in care a devenit certa; inscrisurile autentice pot fi investite cu formula executorie si pot fi aduse la indeplinire pe calea executarii silite.

Consecintele nerespectarii conditiilor de forma ale actului constitutiv. In cazurile in care legea permite incheierea actului constitutiv in forma inscrisului sub semnatura privata, conditia de forma e ceruta ad probationem si dovada actului constitutiv se face daorprin inscris Daca legea impune forma autentica a actului constitutiv, conditia de forma este ceruta ad validitatem si nerespectarea formei autentice a actului constatator atrage nulitatea societatii in conditiile art. 56, L 31. Cuprinsul contractului de societate Ca act constitutiv al societatii, contractul de societate trebuie sa cuprinda anumite clauze care sa stabileasca relatia dintre asociati. Aceste clauze sunt prevazute de L 31/1990, diferentiat in functie de forma juridica a societatii. Art. 7 stabiuleste cuprinsul actului constitutiv al SNC, in comandita simpla si SRL. Art 8 stabileste cuprinsul actului constitutiv al SA si in comandita pe actiuni. Majoritatea clauzelor sunt comune tutror formelor juridice de SC. Ele privesc: identificarea partilor, individualitatea viitoarei societati, caracterul acesteia, conducerea si gestiunea, modul de impartire al beneficiilor si a pierderilor, dizolvarea si lichidarea societatii. Nu trebuie trasa insa concluzia ca actul constitutiv trebuie sa contina obligatoriu toate elementele indicate de articolele 7 si 8. Unele din ele, referitoare la sediile secundare, trebuie incluse doar daca este cazul.

29

Oricum, denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aportul asociatilor, capitalul social subscis sunt prevazute sub sanctiunea expresa a nulitatii. Actul constitutiv va contine clauze referitoare la: identificarea partilor, clauze care privesc identificarea viitoarei SC (in contractul de societate se stabileste denumirea, emblema, forma juridica, sediul social). Firma/numele comercial = denumirea sub care se exercita comertul si sub care semneaza SC. Legea 26/1990 privind registrul cometului prevede cuprinsul firmei in cazul fiecarei forme de SC. Firma trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie disponibila; sa asigure diferentierea intre comercianti; sa nu cuprinda o denumire folosita de comerciantii din sectorul public; sa nu incalce ordinea publica si bunele moravuri. Firma poate fi scrisa si intr-o limba straina, dar aceasta constituie in conceptia unor autori o prevedere criticabila. Firma nu poate fi instrainata decat odata cu fondul de comert. Emblema are caracter facultativ. Ea este semnul ce-l deosebeste pe un comeciant de alt comerciant de acelasi gen. In privinta formei juridice, partile sunt libere sa aleaga forma juridica a societatii din cele prevazuta in art. 2. Sediul SC se individualizeaza in spatiu prin sediul sau legal; se considera ca sediul nu poate fi o simpla adresa. Conditiile sediului social: obligativitatea; stabilitatea; unicitatea. Sediul social poate fi dovedit prin anumite probe (dezvoltari la constituirea SC). Sediul social determina nationalitatea SC, indeplinirea procedurii de citare/notificare, instanta competenta sa judece litigiile in care SC este parte, locul unde, in lipsa unei stipulatii exprese, urmeaza sa se execute contractul. L 31/1990: sediul social poate fi schimbat numai prin modificarea actului constitutiv. Clauze privind caracteristicile societatii: obiectul de activitate al SC;

30

durata societatii aceasta durata prezinta interes practic: in cazul stabilirii unui termen, la expirarea lui, societatea se dizolva de drept, fara nicio formalitate; in cazul unei durate nelimitate, asociatii trebuie sa precizeze conditiile in care societatea de persoane va continua cu mostenitorii asociatului decedat. Practica a dovedit ca asociatii prefera in general sa nu limiteze durata existentei societatii la un anumit termen prestabilit in actul constitutiv. Daca asociatii au stabilit durata societatii, inante de implinirea acestei date, ei pot sa prelungeasca durata societatii, modificand clauza respectiva in actul constitutiv. Capitalul social: in actul constitutiv se va arata capitalul social subscris si cel varsat, numarul de actiuni, aprti sociale parti de interes, valoarea lor si repartizarea lor intre asociati/actionari. Clauze de desemnare a administratorilor, a cenzorilor: in cazul SA, datele de identificare a primilor membri ai Consiliului de Administrarie, respectiv primilor membri ai Consiliului de Supraveghere. Tot in cazul SA, se vor prevedea si datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar. Clauze referitoare la puterile de reprezentare conferite administratorilor, directorilor, membrilor directoratului si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. Clauze privind modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor, avantajele acordate fondatorilor, daca e cazul clauzele privitoare la sediile secundare, clauzele privind modul de dizolvare si lichidare (vezi art. 7 si 8). Consecinta nerespectarii conditiilor legale ale contractului de societate daca judecatorul delegat constata anumite nereguli( actul constitutiv nu cuprinde prevederi mentionate de lege ori cuprinde clauze prin care se incalca o dispozitie legala), acestea pot fi inlaturate (apoi da o incheiere de admitere). Dupa inmatriculare, neregularitatile pot fi inlaturate pe cale unei actiuni in regularizare (art. 48 L 31/1990). In anumite cazuri, prevazute limitativ de art. 56, poate interveni nulitatea societatii. O cauza de nulitate: actul constitutiv nu prevede denumire societatii, obiectul de activitate, aportul asociatilor sau capitalul social subscris. In scopul de a salva societatea, legea prevede ca nulitatea nu poate fi declarata

31

in cazul in care cauza ei, invocata in cererea de anulare, a fost inlaturata inainte de a se pune conlcuzii in fond la tribunal. Constituirea SC Constituirea SC este un proces complex, care implica participarea persoanelor care initiaza asocierea, cat si a organelor de stat care vor autoriza existenta viitoarelor SC. Un prim pas in constituirea SC il reprezinta incheierea actului constitutiv, facut fie sub forma unui inscris unic, fie sub forma a doua contracte separate. Sediul materiei il constituie L 31/1990 si L 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in RC a persoanelor fizice autorizate, intreprinderilor individuale, intreprinderilor familiale si a persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice. L. 539/2004 reglementeaza o procedura prin care se acorda societatilor un cod unic de inregistrare. Constituirea SC se realizeaza in doua etape: a) intocmirea actului constitutiv; b) inmatricularea SC. Unii autori considera ca exista trei etape: prima are caracter consensual(intocmirea actului constitutiv, a doua are caracter judecatoresc(doua subetape: efectuarea controlului de legalitate a constituirii, realizat de judecatorul delegat, si inscrierea SC in RC, daca actul constitutiv indeplineste conditiile legale) iar a treia a publicitatii(publicarea in Monitorul Oficial a extraselor de pe actul constitutiv si de pe incheierea data de judecatorul delegat pentru inmatricularea in RC, pentru opozabilitatea fata de terti). In mod concret, trebuie strabatute urmatoarele etape pentru a se putea constitui o SC: intocmirea, eventual autentificarea actului constitutiv; incheierea data de judecatorul delegat pentru inmatriculare; inmatricularea/inregistrarea SC in RC; obtinerea unui cod unic de indentificare; publicarea in Monitorul Oficial. Acordul de vointa al asociatilor in vedere constituirii SC se concretizeaza in actul constitutiv, care poate fi un inscris saudoua, de regula sub forma unui inscris sub semnatura privata. Un rol important in aceasta etapa il au

32

fondatorii societatii, acestia fiind, conform art. 6 alin. 1 L 31/1990, semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea societatii. Conform reglementarilor anterioare, care impuneau intocmirea actului constitutiv in forma autentica pentru toate SC, redactarea se putea face de catre notarul public, avocatul partii, consilierul juridic, reprezentantul legal al societatii. In prezent, conform art. 33 si urmatorul din L 359/2004, in cadrul Oficiul de Registru al Comertului de pe langa tribunal se desfasoara activitati de asistenta acordata solilcitantilor la cererea si pe cheltuiala lor. Pentru efectuarea procedurilor necesare inregistrarii in RC a actului constitutiv sau a celor modificatoare, serviciile de asistenta sociala se refera la indrumarea prealabila privind formalitatile legale pentru actul constitutiv si cel modificator, completarea corecta a cererii de inregistrare, tehnoredactarea cererii de inregistrare, obtinerea evaluarii prin expertiza a bunurilor subscrise ca aport in natura la capitalul social, redactarea declaratiei pe propria raspundere a fondatorilor, administratorului, ca indeplinesc conditiile prevazute delege, redactarea actului constitutiv a persoanei juridice supuse obligatiei de inregistrare, redactarea actului aditional sau a hotararii Adunarii Generale privind modificarile referitoare la actul constitutiv, obtinerea autentificarii actului constitutiv, darea de data certa pentru actele redactate de serviciile de asistenta. In literatura juridica s-a ridicat o problema referitoare la atribuirea sarcinii de redactare a actului constitutiv, precum si darea de data certa pe inscrisurile sub semnatura privata. In acest sens, trebuie avute in vedere si prevederile L 31/1990, art. 5 alin. 7, care prevede ca actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la Oficiul de Registru al Comertului. Intocmirea actului constitutiv in forma autentica fata de forma inscrisului sub semnatura privata are mai multe avantaje. In uma semnarii actului constitutiv de catre toti asociatii sau in urma autentificarii lui, se dobandeste o capacitate de folosinta anticipata, denumita de unii autori mica personalitate juridica si care priveste doar dobandirea drepturilor si executarea obligatiilor de care depinde valabila constituire a societatii, respectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta, conturat prin prisma obiectului de activitate al societatii. Actele necesare pentru constituirea societatii vor fi incheiate de persoana desemnata ca adminstrator in actul constitutiv. In lipsa acestei mentiuni, aceste acte juridice vor fi incheiate de oricare dintre asociati, dar, conform legii, ele se incheie in contul societatii si trebuie aprobate de ceilalti

33

asociati. Conform art. 17 alin. 1 L 31/1990, la data autentificarii actului constitutiv sau la darea de data certa, trebuie prezentata dovada disponibilitatii firmei, eliberata de ORC, si declaratia pe propria raspundere privind detinerea calitatii de asociat unic intr-I SRL, in lipsa acestora putand fi refuzata operarea mentiunilor. L. 31/1990 se refera la autorizarea constituirii societatii si la inmatricularea. Astfel, conform art. 40, in cazul in care cerintele legale sun indeplinite, judecatorul delegat, prin incheiere, pronuntata in termen de 5 zile de la indeplinirea acestei cerinte, va autoriza constituirea societatii si va dispune inmatricularea ei in RC. Legea 359/2004 se refera la inregistrarea si autorizarea functionarii. Art. 5 alin. 1 precizeaza: prin autorizarea functionarii, in sensul prezentei legi, se intelege asumarea de catre solicitant a responsabilitatii privitoare la legalitatea desfasurarii activitatii declarate. Art. 2 precizeaza cine sunt solicitantii: societatile comerciale, societatile si companiile nationale, grupurile de interese economice, precum si alte persoane juridice care se inregistreaza in RC sunt denumite, in sensul prezentei legi, solicitanti. Art. 6 alin. 1 prevede ca prin inregistrarea in RC se intelege inamtricularea persoanelor fizice autorizate, a intreprinderilor individuale, a intreprinderilor familiale si a persoanelor juridice prevazute la rt. 2 9care se refera la solicitanti). Dupa incheierea actului constitutiv, in termen de 15 zile, fondatorii, administratorii sau membrii directoratului, consiliul de supraveghere(cand SA se administreaza conform sistemului dualist) ori un imputernicit al acestora, vor cere inmatricularea in RC in a carui raza teritoriala isi va avea sediul social. Inmatricularea in RC se face in baza unei cereri depuse la biroul unic de inregistrare din cadrul ORC (art. 6 alin. 2). Inregistrarea in RC se face in baza unei incheieri a judecatorului delegat sau a unei hotarari judecatoresti irevocabile, in afara de cazul in care legea prevede altfel. Cererea are ca documente anexate urmatoarele(art. 6 alin. 2): actul constitutiv al societatii, dovada efectuarii varsamantului in conditiile actului constitutiv, denumirea sediului declarat si a disponibilitatii firmei, in cazul aportului in natura subscris si varsat la constituire, actul privind proprietatea, iar cand printre ele figureaza bunuri imobile, certificatele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul socieatii si aprobate de asociati, declaratia pe proprie raspundere a fondatorilor, a primilor administratori, ca indeplinesc conditiile prevazute de lege(art. 6 L 31/1990

34

nu pot fi fondatori persoanele care sunt incapabili sau care ai fost condamnate). In vederea eliberarii de catre biroul unic de inregistrare din cadrul ORC a certificatului de inregistrare continand CUI, solicitantul are obligatia sa depuna, in afara de actele de mai sus, o declaratie tip pe propria raspundere din care sa rezulte ca persoana juridica nu desfasoara activitatile declarate la sediul social pe o perioada de maxim 3 ani si ca persoana juridica indeplineste conditiile de functionare, prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectia mediului, protectia muncii. In vederea efectuarii controlului conditiilor de mai sus de catre autoritatile publice competente, ORC va trimite, pe cale electronica, copii dupa declaratia ti urmatoarelor autoritati: Autoritatea Nationala SanitarVeterinara, Inspectoratul Teritorial de Munca, Directia de Sanatate Publica, Autoritatea Publica de Protectie a Mediului. In cazul in care autoritatea publica constata ca nu sunt indeplinite conditiile legale de functionare, notifica aceasta solicitantului, la sediul inregistrat, acordandu-i si un termen de remediere, care poate fi prelungit la cererea expresa a solicitantului. Solicitarea inregistrarii fiscale se face prin depunerea cererii de inregistrare la biroul unic de inregistrare, iar atribuirea CUI de catre MFP este conditionata de admiterea cererii de inregistrare in RC de catre judecatorul delegat. Pentru atribuirea acestui cod, ORC transmite pe cale electronica MFP datele referitoare la inregistrarile efectuate, iar pe baza acestor date, MFP atribuie in maxim 8 ore CUI. Controlul legalitatii actelor sau faptelor care, conform legii, se inregistreaza in RC se exercita printr-un judecator delegat, acesta fiind numit la inceputul fiecarui an de catre presedintele tribunalului. Se considera ca judecatorul delegat are o plenitudine de competenta in privinta actelor sau faptelor a caror legalitate o controleaza. Se pune problema daca judecatorul delegat trebuie sa verifice doar admisibilitatea actelor sau faptelor care sunt supuse inregistrarii in RC sau trebuie sa verifice si legalitatea nasterii, modificarii sau stingerii raporturilor juridice care au stat la baza actelor si faptelor mentionate. Se considera ca el trebuie doar sa cerceteze admisibilitatea unor astfel de acte sau fapte, pentru ca cercetarea pe larg a raporturilor juridice care au generat aceste fapte exced puterile sale. Obiectul controlului exercitat de judecatorul delegat se

35

refera la respectarea conditiilor de fond si forma la intocmirea actului constitutiv si a clauzelor prevazute de acesta. Controlul operatiunilor efectuat de salariatii ORC In doctrina se atrage atentia asupra prevederilor art. 8 din L 26/1990, care impun un control al legalitatii operatiunilor efectuate de salariatii RC si care nu trebuie confundate cu controlul legalitatii prevazut de L 31/1990. controlul exercitat in baza art. 8 din L 26/1990 este o operatiune administrativa si se refera la modul de tinere a registrelor si la sarcinile indeplinite de personalul ORC. Pentru verificarea legalitatii actelor si faptelor ce trebuie inregistrate,, judecatorul poate dispune efectuarea unor expertize, precum si administrarea unor dovezi, conform art. 37 alin. 3 L 31/1990. Exemplu: expertiza in cadrul SA care se constituie prin subscriptie publica si sunt anumite avantaje rezervate fondatorilor. O expertiza se efectueaza si in cazul SRL cu asociat unic. In acest caz, valoarea aportului in natura se va stabili pe baza unei expertize de specialitate, inainte de a se depune cererea de inmatriculare. Dupa efectuarea controlului de catre judecatatorul delegat si daca acesta a constatat ca sunt indeplinite toate conditiile pentru a inmatricula societatea, judecatorul, prin incheiere, va autoriza constituirea societatii si va dispune inmatricularea ei in RC. Judecatorul trebuie sa se pronunte prin incheiere in termen de 5 zile de la indeplinirea cerintelor legale. Incheierea data de judecatorul delegat e unul din elementele esentiale ale procesului de constituire a SC, lipsa acesteia determinand nulitatea SC art. 56 L 31/1990. Art 46. L 31/1990 stabileste ca daca actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de lege sau cuprinde clauze prin care se incalca o dispozitie imperativa a legii sau nu s-a indeplinit o cerinta legala, judecatorul delegat, din oficiu sau la cererea oricarui asociat, ori a altor persoane interesate, va respinge prin incheiere motivata cererea de inmatriculare, cu exceptia cazului cand asociatii au inlaturat aceasta neregularitate. In privinta termenului de 5 zile pentru pronuntarea incheierii se considera, intr-o opinie, ca el e reglementat in mod ambiguu, neputandu-se stabili clar momentul in care incepe sa curga. Intr-o alta opinie, se considera ca el curge de la indeplinirea cerintelor legale, deci luandu-se in considerare si situatia prevazuta de art. 46.

36

In privinta naturii juridice a incheierii date de judecatorul delegat pentru autorizarea constituirii societatii si inmatricularii ei, exista o controversa in doctrina. Totusi, majoritatea autorilor considera ca incheierea pronuntata de judecator este un act administrativ. Inmatricularea in RC se efectueaza in termen de 24 de ore de la pronuntarea incheierii judecatorului delegat prin care si autorizeaza inmatricularea societatii conform art. 41 alin. 2, L. 31/1990. Prevederea termenului de 24 de ore pentru a se efectua inmatricularea e o exceptie de la caracterul executoriu al incheierii judecatorului delegat. Un efect important al inmatricularii este dobandirea persoanei juridice (art. 41 alin. 1). Dupa efecutarea inmatricularii SC in RC, un extras al judecatorului delegat se comunica din oficiu Regiei Autonome a Monitorului Oficial, spre publicare, pe cheltuiala solicitantului. Extrasul incheierii judecatorului delegat va cuprinde urmatoarele elemente: numarul si data incheierii, denumirea, sediul, forma juridica, numele si adresa fondatorilor, admnistratorilor si cenzorilor, domeniul si activitatea principala, capitalul social si durata de functionare (art. 14 din L. 359/2004). Pe extrasul prevazut la alin.1 va fi mentionat si CUI. La cererea si pe cheltuiala solicitantului, incheierea judecatorului delegat se poate publica in intregime. Efectele incalcarii cerintelor legale la constituirea SC Pe parcursul evolutiei legislatiei comerciale au fost reglementate diferite consecinte asupra statutului societatii, daca nu a indeplinit cerintele legale. Conform C. comercial(reglementarea initiala), legiuitorul a urmarit protejareaintereselor tertilor care au contractat cu o societate nelegal constituita. Aceasta protectie se baza pe faptul ca nu se putea cere constatarea nulitatii societatii. Exista o anumita sanctiune, respectiv societatile nelegal constituite aveau o peronalitate juridica minora, din care rezulta dreptul asociatilor de a cere regularizarea societatii, iar in unele cazuri, dizolvarea ei si dreptul tertilor de a-si valorifica drepturile impotriva societatii nelegal constituite si impotriva persoanelor care au contractat nelegal in numele ei. Aceasta conceptie traditionala a fost preluata de legea 31/1990 in forma sa initiala. Prin modificarea legii 31/1990 prin OUG 32/1997, s-a departat de la conceptia traditionala, prin faptul ca pune accentul pe prevenirea si combaterea acestor neregularitati, bazandu-se pe protejarea intereselor tertilor si pe salvarea societatii. In unele cazuri, se

37

impune declararea nulitatii societatii. Solutia pentru salvarea societatii difera in functie de momentul descoperirii neregularitatii. Cele descoperite inainte de inmatriculare vor fi acoperite prin regularizare, cele descoperite dupa inmatriculare vor fi inlaturate prin actiunea in regularizare si, in mod exceptional, prin actiunea in anularea societatii. A. Consecintele neregularitatilor constatate inainte de inmatricularea societatii. 1. Cauze rezultand din omisiunea inmatricularii societatii. Aceasta situatie e prevazuta de art. 47 din L. 31/1990. Se refera la cazul in care asociatii sau fondatorii au intocmit actul constitutiv, dar nu l-au depus la RC impreuna cu cererea de inmatriculare, pentru a fi verificate de judecatorul delegat si pentru a se dispune inmatricularea societatii. Termenul legal penru a depune cererea de inmatriculare este de 15 zile de la autentificarea actului sau semnare lui de catre asociati(inscrisul sub semnatura privata). Mijlocul juridic pentru inlaturarea acestei situatii este regularizarea societatii. Conform art. 47, orice asociat poate pune in intarziere pe fondatori sau pe reprezentantii societatii prin notificare scrisoare recomandata pentru ca acestia sa efectueze formalitatile necesare inmatricularii. Daca aceste persoane nu au actionar in termen de 8 zile, orice asociat are dreptul de a cere ORC-ului efectuarea inmatricularii pentru ca societatea sa dobandeasca personalitate juridica. Daca inmatricularea nu s-a efectuat in termenul de mai sus, asociatii sunt liberati de obligatiile ce decurg din subscriptiile lor dupa un termen de 3 luni de la data autentificarii actului constitutiv, in afara de cazul in care actul constitutiv prevede altfel. Legea nu refera la cazul cand aportul a fost in intregie efectuat. Doctrina considera ca aporturile efectuate trebuie restituite. In schimb, obligatia de a efectua aportul nu e inlaturata, daca unul dintre asociati a cerut indeplinirea formalitatilor legale (de inmatriculare). In acest caz, chiar daca cererea a fost depusa numai de catre un asociat, toti ceilalti sunt delegati sa isi indeplineasca obligatiile care rezulta din subscriptie. Doctrina considera ca in situatia prevazuta de art. 47 alin. 2, ar fi o incetare de drept a actului constitutiv de societate. Spre deosebire de reglementarea initiala, art. 47 nu mai prevede ca lipsa formalitatilor cerute pentru constituirea SC nu va putea fi opusa de asociati tertilor, adica sa poata considera societatea drept valabil constituita, desi nu s-au indeplinit toate formalitatile.

38

2. Consecintele neregularitatilor constatate de judecatorul delegat cu ocazia verificarii legalitatii inmatricularii. In acest caz, asociatii(fondatorii cer inmatricularea societatii in termenul legal de 15 zile , dar, cu ocazia verificarii actului constitutiv, judecatorul delegat constata ca acesta nu cuprinde mentiunile prevazute de lege(de exemplu, nu are sediu) sau cuprinde clauze care incalca o dispozitie imperativa a legii(de exemplu, clauze leonine) sau cand nu s-a indeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii. In acest caz, judecatorul delegat, din oficiu sau la cererea oricarui asociat sau a altor persoane interesate, va respinge prin incheiere motivata cererea de inmatriculare. In schimb, daca asociatii inlatura aceste neregularitati, cererea nu va mai fi respinsa, iar judecatorii trebuie sa precizeze in incheiere ragularizarile efectuate. Inlaturarea neregularitatilor se se face din oficiu, in functie de situatiile anterior mentionate. Spre exemplu, daca actul constitutiv nu cuprinde o clauza ceruta de lege, aceasta va putea fi inlcusa in actul constitutiv, daca in fata judecatorului delegat sunt prezenti toti asociatii, fiind necesar consimtamantul tuturor, sau pot aduce un act autentic prin care sa modifice actul initial. Incheierea judecatorului delegat va putea fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la pronuntare (art. 60 L. 31/1990). In doctrina s-a afirmat ca, inainte de efectuarea controlului de judecatorul delegat, exista si un control al notarului public, atunci cand actul constitutiv se incheie in forma autentica. Legea precizeaza in art. 49 ca ofndatorii, reprezentantii societatii, primii membri ai organului de conducere sau administratorii raspund nelimitat si solidar pentru prejudiciile cauzate prin neregularitatile la care se refera art. 46-48. B. Consecintele neregularitatilor constatate dupa inmatricularea societatii. Dupa inmatricularea societatii pot fi introduse doua actiuni reglementate de art. 48 (actiunea in regularizare) si art. 56 (actiunea in declararea nulitatii societatii). Conform art. 48, in cazul unor neregularitati constatate dupa inmatriculare, societatea e obligata sa ia masuri pentru inlaturarea lor in cel mult 8 zile de la constatarea lor. Nerespectarea acestui termen da dreptul oricarei persoane interesate sa ceara tribunalului obligarea organelor societatii, sub sanctiunea platii de daune cominatorii, sa regularizeze neregularitatile. Legea prevede aceasta posibilitate pentru ca existenta

39

neregularitatilor afecteaza si interesele tertilor, nu numai ale societatii. In privinta domeniului de aplicare a actiunii in regularizare, se considera ca ea poate fi folosita in cazul oricarei neregularitati legate de constituirea societatii, dar in niciun caz nu poate fi introdusa pentru nerespectarea prevederilor legale, cand se poate introduce actiunea in declararea nulitatii. Unii autori apreciaza ca regularizarea poate fi folosita si pentru situatiile prevazute la art. 56, care atrag nulitatea societatii, argumentele fiind: nu exista o prevedere expresa ca nu poate fi introdusa o actiune in regularizare si pentru cazurile prevazute de art. 56 si se cauta mereu salvarea societatii, nulitatea fiind o solutie extrema. Se poate opta intre cele doua actiuni, iar in caz de concurs, va fi continuata actiunea in regularizare pentru motivul aratat anterior. Instanta competenta sa solutioneze actiunile in regularizare e cea de la sediul principal al societatii (art. 63), aplicandu-se procedura din dreptul comun. Pentru a se asigura inlaturarea neregularitatilor, legea prevede sanctiunea platii de daune cominatorii de catre organele societatii. Dreptul ce a cere regularizarea societatii se prescrie in termen de 1 an de la inmatricularea societatii, insa neregularitatile pot fi inlaturate si dupa aceasta data prin vointa organelor societatii. Actiunea in nulitate: anularea (art 56) nulitatea unei societati inmatriculate in RC poate fi declarata de tribunal numai atunci cand: lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica (art. 5, alin. 6) situatie aproape imposibil de intalnit in practica. Toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili de la data constituirii societatii trebuie facuta distinctia intre persoane fizice si persoane juridice si se pune problema momentului incapacitatii acestor fondatori, legea precizand data constituirii societatii, dar care este acesta data? Autorii considera ca daca la data intocmirii actului constitutiv toti fondatorii au fost incapabili, dar la data pronuntarii incheierii judecatorului delegat, acestia au devenit capabili, nulitatea ar fi inlaturata. Prin expresia toti fondatorii trebuie sa intelegem ca legea se refera la numarul minim de asociati care pot constitui societatea. Daca acest numar minim de fondatori ca fi intrunit, dar alaturi de acestia exista si alti fondatori incapabili, din nou nu va opera nulitatea. Obiectul de activitate e ilicit sau contrar ordinii publice. Lipseste incheierea judecatorului delegat ar echivala cu lipsa autorizarii judecatorului. Nu se intalneste des in practica.

40

Lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii(daca se constituie o societate bancara, de asigurari, de valori mobiliare). Actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aportul asociatilor sau capitalul social subscris. S-au incalcat dispozitiile legale privitoare la capitalul social minim subscris si varsat. Nu s-a respectat numarul minim de asociati prevazut de lege.

Enumerarea prevazuta de art. 56 este limitativa, neputand fi extinsa si la alte cazuri. Literatura juridica considera ca nici asociatii nu pot prevedea in actul constitutiv alte cazuri de nulitate, art. 56 fiind considerat o dispozitie de ordine publica. Trebuie facuta deosebirea intre nulitatea contractului de societate si nulitatea societatii. Nulitatea contractului de societate opereaza conform dreptului comun in materia contractelor, iar nulitatea societatiiintervine doar in cazurile prevazute expres de art. 56. Cererea de anulare poate fi depusa de orice persoana, legea nu prevede expres conditiile capacitatii procesuale active. Ar rezulta ca nulitatea prevazuta de art. 56 ar fi una absoluta, desi legea se refera la declararea nulitatii, expresie folosita pentru nulitatea relativa. In acesta actiune, calitaeta de parat apartine societatii si nu asociatilor, introducerea acestora in cauza nefiind necesara. Art. 57 precizeaza ca nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei, invocata in cererea de anulare, a fost inlaturata inainte de a se pune concluziile in fond la tribunal. Actiunea in declararea nulitatii e imprescriptibila, pentru ca legea nu a prevazut un termen de introducere a acestei actiuni, ca in cazul actiunii de regularizare. In privinta efectelor actiunii, dupa ce hotararea tribunalului de declarare a nulitatii devine irevocabila, societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare. Conform legii, hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii trebuie sa contina si numirea lichidatorilor. Spre deosebire de dreptul comun, nulitatea SC nu opereaza retroactiv. Legea prevede ca hotararea de declarare a nulitatii va fi comunicata ORC care, dupa mentionare, o va trimite Monitorului Oficial spre publicare. Publicitatea e necesara pentru ca tertii sa nu mai contracteze cu societatea din acel moment. Dupa inregistrarea mentiunilor in RC, Oficiul ca trebui sa dispuna radierea societatii. Legea 31/1990, in forma sa initiala, prevedea ca odata cu efectuarea inmatricularii, incheierea judecatorului delegat se comunica din oficiu M. Of.

41

Al Romaniei spre publicare, pe cheltuiala partilor, precum si Administratiei Financiare in raza careia se afla sediul social pentru evidenta fiscala, cu mentionarea numarului de inmatriculare in RC. Acest articol a fost abrogat in OUG 76/2000, dar aceste prevederi le intalnim in art. 14 din L. 359/2004. Publicarea in Monitorul Oficial e necesara pentru a se aduce la cunostinta tertilor existenta noii societati, a obiectului sau de activitate, etc. pubicarea in M. Of. Trebuie facuta cu respectarea anumitor reguli. Societatea e obligata sa verifice identitatea dintre textul depus la ORC si cel publicat in M. Of. In caz de neconcordanta, tertii pot opune societatii oricare dintre aceste texte, in afara de cazul in care societatea face dovada ca ei cunosteau textul depus la ORC. Acest drept de optiune al tertilor e tot o masura de protectie a acestora. Pentru actele sau faptele care trebuie publicate conform legii, neindeplinirea acestora atrage inpopozabilitatea acestora fata de terti, in afara de cazul cand se face dovada ca acestia le cunosteau. Legea 31/1990 mai prevede ca operatiunile efectuate de societate inainte de a 16-a zi de la data publicarii in M. Of. A incheierii judecatorului delegat nu sunt opozabile tertilor care dovedesc ca au fost in imposibilitatea de a lua cunostinta de incheiere. Aceste acte sunt valabile, insa lipsa publicarii le face inopozabile tertilor. Totusi, tertii pot invoca actele sau faptele cu privire la care nu s-a facut publicarea, dar exista si o exceptie: afar de cazul in care omisiunea publicarii le lipseste de eficacitate. Filialele. Sucursalele Obiectul de activitate al SC, propus prin actul constitutiv, poate avea o mai mare sau mai mica intindere. In functie de acest aspect, asociatii pot prevedea ca activitatea societatii sa se desfasoare si in alte localitati decat cea in care se afla sediul societatii. In acest scop, societatea poate infiinta filiale si sucursale sau alte sedii secundare, acestea trebuind sa fie mentionate in actul constitutiv, deoarece se vor infiinta odata cu societatea; daca se vor infiinta ulterior, va trebui modificat actul constitutiv. Infiintarea filialelor si sucursalelor e reglementata de art. 42-45 din legea 31/1990. Filiala

42

Filiala, conform art. 42, reprezinta o SC cu personalitate juridica. Aceasta se infiinteaza in una dintre formele de societate prevazute de art. 2 si in conditiile prevazute pentru aceasta forma. Ele vor avea regimul juridic al formei de societate in care s-au constituit. Trasaturile specifice filialelor Filialele au drept element specific faptul ca dobandesc personalitate juridica si este, din punct de vedere juridic, independenta fata de societatea care o constituie(societatea mama). Ea va avea un patrimoniu propriusi va actiona in nume propriu in raporturile juridice. In literatura juridica s-a discutat asupra raporturilor dintre filialesi societatea mama. Anterior modificarii legii 31/1990 prin OUG 32/1997 se considera ca filiala e o intreprindere ca o SC cu raspundere juridica. Obiectul sau de activitate putea consta in producerea/comercializarea de marfuri, prestarea de servicii, executarea de lucrari, dar in limitele obiectului de activitate al societatii mama. Nici Codul comercial nu contine mentiuni referitoare la filiale. Se considera ca, deoareceactiunile unei societati apartin alteia, astfel incat sa se creeze o stare de subordonare, ne aflam in fata unor raporturi juridice de subordonare de la societatea mama la filiala. Acest raport de dependenta al filialelor fata de societatea mama e mentinut si prin reglementarea actuala, deoarece capitalul social al filialelor e detinut in majoritate de societatea fondatoare. Avand personalitate juridica, filiala e independenta fata de societatea mama, insa in baza dependentei economice fata de aceasta, datorita modului de constituire, societatea mama va exercita controlul asupra hotararilor adoptate. Definitie: Filiala este o SC de sine statatoare, cu personalitate juridica, dar dependenta din punct de vedere economic de societatea mama prin detinerea de catre aceasta a intregului capital social sau a unei majoritatiu a acestui capital care ii asigura controlul. Fiind independenta juridic, nici filiala, nici societatea mama nu sunt tinute de obligatiile asumate de fiecare dintre ele. Totusi, societatea mama va raspunde pentru obligatiile sociale ale filialei in limita aportului cu care a contribuit la formarea capitalului social al acesteia. Conform art. 44 din legea 31/1990, SC straine pot infiinta in Romania, cu respectarea legii romane, filiale si sucursale, reprezentane sau alte sedii secundare, daca acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic. In mod corespunzator, SC romane pot infiinta filiale in alte state, cu respectarea legislatiei statelor respective.

43

Sucursala Sucursala, conform art. 43, e un dezmembramant fara personalitate juridica al SC si se inmatriculeaza inainte de inceperea activitatii in RC din judetul in care va functiona. In baza acestei definitii, doctrina a retinut urmatoarele trasaturi ale sucursalei: nu are personalitate juridica, fiind un dezmembramant al societatii; nu va avea autonomie fata de societatea fondatoare; nu poate actiona ca un subiect de drept distinct; e dependenta din punct de vedere economic de societatea mama. Autorii considera ca sucursalele ar reprezenta doar o extindere teritoriala a societatii fondatoare sau o grupare a activitatii acesteia pe centre, realizandu-se o descentralizare a activitatii societatii. Evident ca obiectul de activitate al sucursalei e similar celui desfasurat de societatea mama. Lipsa personalitatii juridice atrage si lipsa atributelor de identificare cu o singura exceptie, si anume sediul, acesta putand fi in aceeasi localitate cu sediul principal sau in alta localitate. Deci, sucursala nu are firma, nu are patrimoniu, nu are o emblema distincta fata de societatea fondatoare. Unii autori considera ca sucursalele ar putea avea o emblema proprie, deoarece emblema ar fi un semn distinctiv al unui asezamant comercial de acest gen. aceasta opinie e contrazisa de prevederile legii 26/1990, care prevede ca emblema e semnul care deosebeste un comerciant de un alt comerciant de acelasi gen si nefiind comerciant, sucursala nu poate avea o emblema proprie. Conducerea sucursalei e realizata de o persoana care va avea calitatea de prepus in raport cu societatea mama, el fiind abilitat sa incheie acte juridice in numele si pe seama societatii. In practica, e vorba de un director sau de un administrator al societatii mama, si subordonarea acestuia fata de societatea mama in acest caz se bazeaza pe contractul de mandat in temeiul caruia actioneaza, raspunderea sa fiind pe de o parte contractuala, dar poate fi si civila delictuala, daca incalca masurile legale. Sucursalele pot fi infiintate in Romania si de societati straine, cu respectarea legii romane si daca legea statutului lor organic o permite. Nefiind persoane juridice, sucursalele vor fi supuse legii nationale a societatii fondatoare si nu legii nationale a statului in care e infiintata.

44

Alte sedii secundare cepot fi infiintate de societate sunt enumerate de lege in art. 43 alin. 4 si acestea sunt: -agentii; -reprezentane; -alte asemenea sedii. Acestora li se aplica regimul juridic al sucursalei, pentru ca, potrivit art. 43 alin. 3, regimul juridic al sucursalei se aplica oricarui alt sediu secundar, indiferent de denumirea lui. Spre exemplu: in cazul reprezentanei, aceasta are rolul de a intermedia intre societatea mama si diversi parteneri, reprezentana putand actiona ca un mandatar al societatii mama. La fel ca si in cazul sucursalei, reprezentanele, agentiile sau alte sedii secundare pot fi organizate in Romania de catre societatile straine cu respectarea legii romane si daca legea statutului lor organic o permite. Legea 31/1990 stabileste in art. 43 alin. 5 ca nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiale. Aceste dispozitii au rolul de a impiedica crearea unor entitati cu caracter confuz. Conditiile necesare pentru infiintarea filialelor si sucursalelor In privinta filialelor, legea nu contine prevederi. Acestea se pot infiinta intr-una din formele de societate prevazute de art. 2 din L. 31.1990 si in conditiile prevazute pentru acea forma. Legea reglementeaza in mod distinct doar modalitatea de functionare a sucursalelor si a celorlalte sedii secundare, acestea neavand personalitate juridica si deci nu li se pot aplica dispozitii similare prevazute pentru filiala. Art. 43 precizeaza ca sucursalele se inmatriculeaza inainte de inceperea activitatii lor in RC din judetul in care vor functiona. Daca sucursala se infiinteaza intr-o localitate din acelasi judet sau in acelasi loc cu societatea fondatoare, ea se va inmatricula in acelasi RC, insa disticnt, ca inmatriculare independenta. Dispozitiile L 31.1990 privind inmatricularea sucursalei trebuie completate cu cele din legea 26/1990. coform art. 45, conducatorii sucursalei sunt obligati sa depuna semnaturile la ORC la data depunerii cererii de inregistrare sau in termen de 15 zile, daca au fost numiti ulterior acestei date. In privinta puterilor de reprezentare a conducatorior sucursalei, nu exista o opinie comuna:

45

unii considera ca la conducerea sucursalei trebuie sa se afle un reprezentant al societatii, abilitat sa incheie acte juridice in numele si pe seama societatii; o alta opinie spune ca acesti conducatori pot sau nu avea drept de reprezentare referitor la societatea mama.

Functionarea SNC Potrivit art. 3 din legea 31/1990, SNC este acea forma de societate ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul societatii si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor. SNC = acea societate constituita pe baza deplinei increderi de doua sau mai multe persoane care pun in comun anumite bunuri pentru a desfasura o activitate comuna, in scopul impartirii beneficiilor rezultate si in care asociatii raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii. Regulile care guverneaza functionarea SNC sunt prevazute in art. 7587 din legea 31/1990(titlul 3, capitolul II). Acest titlu cuprinde atat dispozitii comune referitoare la toate formele de societate in capitolul I, cat si dispozitii specifice functionarii fiecarei forme de societate in capitolele II-IV. Dispozitiile comune ale functionarii SC privesc unele aspecte ca: regimul juridic al bunurilor aduse ca aport in societate, probleme legate de plata dividendelor, aspece referitoare la creditorii asociatilor, chestiuni legate de administrarea societatii si de raspundere lor, obligatiilr referitoare la actele societatii. In SNC exista un un numar mic de asociati, de aceea legea nu prevede pentru aceasta forma de societate adunarea generala sau adunarea asociatilor ca organ de deliberare si decizie asa cum reglementeaza pentru SRL. Totusi, unii autori considera ca ar exista o asemenea adunare, deoarece legea face referire in mai multe articole la asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social, care pot alege sau vor decide. Se poate trage concluzia ca in problemele care privesc activitatea societatii, hotararile sunt luate impreuna de catre asociati, in cadrul unei adunari, trebuie sa remarcam faptul ca in ceea ce priveste luare deciziilor, legea 31/1990 a marcat o evolutie fata de conceptia traditionala, care prevedea luarea deciziilor cu votul tuturor asociatilor. In reglementarea actuala e consacrat si pentru SNC principiul majoritatii.

46

Deciziile se iau prin votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social in urmatoarele cazuri: alegerea unuia sau a mai multor administratori ai societatii, cu stabilirea duratei insarcinarii si eventuala lor remuneratie, afara numai daca prin contractul de societate nu se dispune altfel, precum si puterile acordate administratorilor in indeplinirea atributiilor (art. 77 alin. 1); revocarea administratorilor si limitarea puterilor lor, cu exceptia cazului cand administratorii au fost numiti prin contractul de societate(art. 77 alin. 3), pentru ca revocarea lor ar presupune modificarea actului constitutiv si aceasta se face cu votul majoritatii absolute; rezolvarea opozitiei unui administrator, cand acestia sunt obligati sa lucreze impreuna, sau a divergentelor dintre administratori; aprobarea bilantului; introducerea actiunii in raspundere a administratorului. Potrivit dispozitiilo art. 77 alin. 2, deciziile se iau in unanimitate, cu votul tuturor asociatilor, in mod exceptional, in cazul revocarii administratorilor care au fost numiti prin contractul de societate. Legea 31/1990 stabileste si anumite restrictii, unii autori le denumesc incompatiblitati referitoare la asociati, astfel: asociatul care, intr-o anumita operatiune, are pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare celor ale societatii, nu poate lua parte la nicio deliberare sau decizie privind acea operatiune. In caz de nerespectare a interdictiei, asociatul va raspunde pentru pagubele cauzate societatii, daca fara votul sau nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta(art. 79). art. 82 alin. 2 interzice asociatilor sa realizeze orice operatiuni pentru ei insisi sau in calitate de reprezentanti intr-un comert de acelasi tip sau asemanator, fara consimtamantul prealabil al celorllati asociati. asociatii nu pot fi asociati cu raspundere nelimitata in alte SC concurente sau care au acelasi obiect de activitate, fara consimtamantul celorlalti asociati.

47

Nerespectarea conditiilor atrage excluderea din cadrul societatii si obligarea la plata unei despagubiri, sau societatea poate sa decida ca acesta a lucrat pe contul ei. Consimtamantul se socoteste dat daca participarea sau operatiunile, fiind anterioare actului constitutiv, au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au interzis continuarea lor. Drepturile asociatilor: dreptul la beneficii partea din beneficiicuvenita fiecarui asociat e stabilita prin contractul de societate; asociatii pot conveni si la o impartire neproprotionala in raport cu aporturile lor daca, spre exempu, au in vedere participarea personala a fiecaruia la activitatea societatii. In lipsa unei prevederi, partea din beneficii e proportionala cu cota de participare la capitalul social. Dreptul de a participa la deliberari si luarea deciziilor. Dreptul de a participa la impartirea patrimoniului societatii in caz de lichidare. Dreptul de a controla activitatea administratorilor. Dreptul de a lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuieli particulare, daca prin actul constitutiv s-a stipulat acest lucru. Obligatiile asociatilor: depunerea in intregime si la termen a aportului social la care s-au angajat. Cand aportul la capitalul social apartine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fata de societate si trebuie sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor ce decurg din acest aport. Asociatul care a adus ca aport una sau mai multe creante nu e liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse. Daca plata nu s-a obtinut prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde si pentru suma datorata cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor(art. 84). Asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele care o reprezinta(art. 85). Aceasta raspundere are caracter subsidiar. Normele prin care e reglementata raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor au un caracter imperativ, orice clauza de limitare sau inlaturare a raspunderii e lovita de nulitate.

48

Asociatul care fara consimtamantul scris al celorlalti asociati intrebuinteaza capitalul, bunurile, creditul societatii in folosul sau ori in folosul altei persoane e obligat sa restituie societatii beneficiile care au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate.

SNC e administrata de unul sau mai multi administratori care pot fi membri, asociati sau specialistineasociati, persoane fizice sau persoane juridice. Ei pot fi numiti prin actul constitutiv sau ulterior, de catre asociati. Persoana desemnata ca administrator trebuie sa indeplineasca anumite conditii: cea a capacitatii si cea a onorabilitatii, deoarece, potrivit art. 135 din legea 31/1990, persoanele care nu pot si fondatori nu pot fi nici administratori. Desi art. 135 se refera la administrarea SNC, unanimitatatea autorilor au considerat ca solutia se aplica pentru toate formele de societate. Dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara in actul constututiv. Daca prin contractul de societate sunt alesi mai multi administratori, asociatii pot stabili ca acestia sa lucreze impreuna sau separat, iar daca nu sa facut nicio precizare, se considera ca ei lucreaza independent. Daca se dispune ca administratorii sa lucreze impreuna, atunci hotararile trebuie luate in unanimitate. Daca vor exista divergente, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social(art. 76, alin. 1). Totusi, legea precizeaza ca, pentru acte urgente, acte a caror neindeplinire ar cauza o paguba mare societatii, poate decide un singur administrator in lipsa celorlalti care se gasesc in imposibilitate, chiar momentana, de a lua parte la administratie, starea de urgenta prin producerea sau nu a unui prejudiciu prin luarea deciziei. Daca un administrator ia initiativa unei operatiuni ce depaseste limitele unei operatiuni obisnuite comertului pe care il exercita societatea, acesta trebuie sa instiinteze pe ceilalti administratori inainte de a o incheia, sub sanctiunea suportarii pierderilor ce ar rezulta. Operatiunile incheiate in contra opozitiei facute e valabila fata de tertii carora nu li s-a comunicat o astfel de opozitie. Administratorii sunt raspunzatori solidar fata de societate pentru: realitatea varsamintelor efectuate de asociati; existenta reala a dividendelor platite; existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;

49

exacta indeplinire a hotararilor, stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea si actul constitutiv le impun.

Numarul mic de asociati si volumul redus de activitate reprezinta motive pentru care SNC nu are personal special desemnat pentru exercitarea controlului. Fiecare asociat care nu e administrator al societatii poate exercita dreptul la control. In schimbul aportului lor, asociatii dobandesc parti de interes. Cesiunea partilor de interes implica si transmiterea calitatii de asociat, cesionarul dobandind calitatea de asociat in locul cedentului, care pierde aceasta calitate. Regula o reprezinta imposibilitatea cesionarii, pentru ca poate fi afectat caracterul intuitu personae al societatii. In mod exceptional, cesiunea aportului de capital (art. 87 alin. 1) e posibila numai daca a fost pemisa prin actul constitutiv. In literatura de specialitate se afirma ca, desi legea conditioneaza cesiunea de existenta unei precederi in contractul de societate, totusi aceasta cesiune ar fi posibila, chiar in absenta unei stipulatii, daca exista consimtamantul tuturor celorlalti asociati. Aceasta opinie o sustinem, pentru ca inlocuirea unui asociat cu alta persoana implica modificarea actului constitutiv, iar acesta poate fi modificat oricand, daca exista acordul tuturor. Deci, cesiunea e posibila nuai in masura in care e acceptata in unanimitate si trebuie sa indeplineasca si formalitatile de publicitate, pentru ca ea sa fie opozabila tertilor. Ea va prouce efecte din ziua efectuarii mentiunilor in RC. Cedentul nu e liberat de datoriile pe care le are fata de societate e.g. in cazul in care era debitor fata de societate pentru varsarea neintegrala a aportului. Raspunderea cedentului continua si fata de terti pentru operatiunile facute de societate anterior cesiunii. Daca la data cesiunii exista anumite operatiuni in curs de executare, asociatul cedent e tinut sa suporte consecintele pana la terminarea acestora, aplicandu-se dispozitiile art. 87 alin. 3, care fac trimitere la dispozitiile art. 225. Functionarea SRL Functionarea SRL e reglementata de art. 191-202 din legea 31/1990. pentru ca SRL e prevazuta ca o forma mixta de societate, care imprumuta caracteristici atat de la societatiel de persoane, cat si de la societatile de capitaluri, drepturile asociatilor vor fi asemanatoare cu cele ale asociatilor

50

din SNC, dar fiecare asociat va fi tinut pentru datoriile societatii numai in limita capitalului social subscris. Drepturile asociatilor in SRL sunt urmatoarele: dreptul de informare cu privire la societate; dreptul la vot; fiecare parte sociala da dreptul la un vot, dar un asociat nu poate sa-si exercite dreptul la vot in deliberarile adunarilor asociatilor referitoare la aporturile sale in natura sau la actele juridice intre el si societate; dreptul de a cere efectuarea unei expertize cu privire la gestiunea patrimoniului societatii; dreptul de a actiona in justitie dispozitiile; dispozitiile privitoare la societatea pe actiuni, in ceea ce priveste dreptul de a ataca hotararile adunarii generale, se aplica si la SRL, termenul de 15 zile urmand sa curga de la data la care asociatii au luat la cunostinta de hotararile adunarii generale pe care o ataca; dreptul de a se retrage din societate; dreptul la beneficii. Unii autori consideta ca drepturle asociatilor ar fi urmatoarele: dreptul la egalitatea de tratament; dreptul de participare la impartirea finala a patrimoniului; dreptul la dividende; dreptul de a participa la elaborarea vointei sociale; dreptul de a se impotrivi hotararilor adunarii asociatilor, atunci cand acestea ar fi contrare actului constitutiv sau dispozitiilor imperative ale legii (15 zile); dreptul la informare si control asupra gestiunii societatii; dreptul la transmitere, cedare, donare a partilor sociale. Obligatii: obligatia de a aduce capitalul social subscris; obligatia de a participa la pierderlie societatii; obligatia de a nu face concurenta. Art. 197 alin. 2 dispune ca administratorii nu pot primi, fara autorizatia adunarii asociatilor, mandat de administrare in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca acelasi comert ori altul concurent, pe cont propriu sau in contul altei persoane, fizice sau juridice, sub

51

sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daune. Chiar daca acest articol se refera la administratori, autorii considera ca aceasta obligatie ar reveni si asociatilor. Adunarea asociatilor: legea 31/1990 foloseste pentru aceasta adunare, in unele articole, expresia adnarea generala, in altele adunarea sociala. Cele doua expresii sunt considerate echivalente. Adunarea asociatilor e organul de deliberare si decizie al SRL, avand plenitudine de competenta si atributii. In acest caz, legea nu deosebeste intre adunarea ordinara si adunarea extraordinara, asa cum face pentru SA. Fiind un organ de deliberare si decizie, adunarea asociatilor hotaraste in conditii de cvorum si majoritate diferite asupra problemelor obisnuite pentru viata societatii, precum si cu privire la unele probleme deosebite, cum sunt cele legate de modificarea actului constitutiv. Principalele reguli care privesc adunarea asociatilor se refera la convocarea adunarii asociatilor, care se face de catre administratorul societatii, un asociat sau un numar de asociat care reprezinta din capitalul social, aratand scopul convocarii. Cenzorii societatii trebuie sa convoace adunarea, cand aceasta nu a fost convocata de administrator, pentru c dispozitiile privitoare la cenzorii SA se aplica si cenzorilor din SRL. Convocarea asociatilor se face la sediul societatii cel putin o data pe an sau ori de cate ori e necesar in felul prevazut de actul constitutiv, iar in lipsa unei prevederi speciale, convocarea se face prin scrisoare recomandata. In toate cazurile insa, convocarea trebuie facuta cu cel putin 10 zile inainte de data fixata pentru tinerea adunarii, precizandu-se si ordinea de zi. Principalele atributii ale asociatilor sunt(art. 194): sa aprobe situatia financiara anuala si sa stabileasca repartizarea profitului net; sa desemneze administratorii si cenzorii, sa ii revoce si sa le dea descarcare de activitate; sa decida contractarea auditului financiar, atunci cand acesta nu are caracter obligatoriu potrivit legii; sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnand si persoanele care o exercita. Hotararile se iau prin:

52

votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale; votul tutror asociatilor pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv, afara de cazul cand in actul constitutiv se precizeaza diferit.

Votul poate fi dat personal, prin reprezentant sau prin corespondenta, daca actul constitutiv prevede asemenea clauze. In literatura a fost criticata aceasta modalitate de vot, pentru ca elimina, practic, dezbaterile si discutiile directe intre asociati si permite administratorilor sa influenteze luarea deciziei, prin modul de expunere in scris a problemelor asupra carora urmeaza sa se hotarasca. In prvinta interdictiei dreptului la vot, un asociat nu poate exercita dreptul la vot in deliberarea adunarii sociale referitoare la aporturile sale in natura sau la actele juridice incheiate intre el si societate, in cazul in care adunarea astfel constituita nu poate lua o hotarare valabila din cauza neindeplinirii majoritatii. Adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti. In cazul SRl cu asociat unic, acesta va exercita atributiile adunarii generale si asociatul unic va consemna in scris orice decizie adoptata. Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al SRL al carei asociat ii este. In privinta administratorului societatii, SRL e administrata de unul sau mai multi admnistratori, asociati sau neasociati, numiti prin actul constituvi sau alesi de adunarea generala. Avand in vedere ca art. 197 alin. 3 lege 31/1990 prevede ca dispozitiile art. 75, 76, 77 alin. 1, 79 se aplica si SRL, regulile privind administrarea SNC se aplica si in cazul SRL. Obligatiile administratorilor sunt aceleasi ca si in cazul SA, de asemenea si problemele referitare la incetarea din functie si cele privind raspunderea sunt valabile pentru SRL. Potrivit art. 198, administratorii au obligatia de a tine un registru al asociatilot societatii. Acest registru va cuprinde numele, prenumele, domiciliul, respectiv denumirea, sediul fiecarui asociat, partea fiecaruia din capitalul social, transferul partior sociale sao orice alta modificare privitoarea la acestea. Controlul activitatii poate fi exercitat de catre asociati sau de catre cenzori, in mod obligatoriu daca numarul asociatilor e mai mare de 15. in ceea ce priveste statutul cenzorilor, potrivit art. 159 alin. 4, dispozitiile privitoare la cenzorii SA se aplica si in cazul SRL.

53

Transmiterea partilor sociale: - legea 31/1990 reglementeaza in art. 202, 203 transmiterea partilor sociale intre asociati, cat si transmiterea acestora catre persoane din afara societatii. Se face referire si la transmiterea prin succesiune. Transmiterea partilor sociale si, implicit, a calitatii de asociat poate aduce atingere caracterului intuitu personae al SRL. De aceea, aceasta are loc doar in anumite conditii. Intre asociati, transmiterea partilor sociale nu ridica probleme. Ar exista o problema daca prin actul constitutiv s-ar prevedea ca un asociat nu poate detine mai mult de x% din capitalul social. Transmiterea partilor sociale catre persoane din afara societatii e permisa numai daca a fost aprobata de asociatii reprezentand din capitalul social. In cazul dobandirii unor parti sociale prin succesiune, aceasta e posibila doar daca in actul constitutiv e prevazuta expres aceasta modalitate de transmitere. In caz contrar, societatea e obligata la plata partilor sociale catre succesori, conform ultimului bilant contabil. In privinta transmiterii partilor sociale prin succesiune, se mai ridica o problema, in cazul in care s-ar depasi maximul legal de asociati din cauza numarului succesorilor. Acestia vor fi obligati sa desemneze un numar de titulari, astfel incat sa nu se depaseasca numarul de 50 de asociati. Transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in RC si in Registrul Asociatiilor. Transmiterea are efect fata de terti doar din momentul inscrierii ei in RC. Retragerea, excluderea asociatilor din SNC si SRL. Retragerea din societate e iesirea voluntara a unui asociat din societate, cu consecinta incetarii calitatii de asociat. Ca urmare a retragerii, asociatul are dreptul la partea sa sociala/de interes, iar capitalul social al societatii se reduce in mod corespunzator si va trebui omdificat si actul constitutiv. Prin retragerea asociatului, societatea sufera o modificare fata de situatia initiala, dar ea isi continua existenta. Numai in mod exceptional, cand datorita retragerii numarul asociatilor se reduce la unul, societatea se dizolva, dar si in acest caz, ea se poate transforma in SRL cu asociat unic. Asociatul se poate retrage din societate in conditiile prevazut de art. 226: in cazurile expres prevazute in actul constitutiv - legea permite ca prin actul constitutiv, asociatii sa prevada cazurile si conditiile in care se pot retrage din societate; acordul tuturor asociatilor;

54

prin hotararea tribunalului.

Retragerea se poate realiza in temeiul unei htarari judecatoresti a tribunalului, legea prevazand ca acesta se poate retrage pentru motive temeinice, insa nu prevede care sunt acestea. Hotararea tribunalului e supusa recursului. In toate cazurile, retragerea asociatului din societate trebuie mentionata in RC. Ca urmare a retragerii, asociatul pierde calitatea de asociat. Drepturile asociatului retras cuvenite pentru partile sale sociale/de interes se stabilesc prin acordul asociatilor. legea permite si desemnarea unui expert care sa stabileasca aceste drepturi. In caz de neintelegeri intre asociati, drepturile asociatului retras vor fi stabilite de tribunal. Excluderea pentru a proteja societatea si, implicit, pentru a apara interesele celorlalti asociati, legea 31/1990 reglementeaza exlcuderea din societate a unui asociat. Masura excluderii asociatului din societatea apare ca o sanctiune aplicata asociatului si, in acelasi timp, ca un remediu pentru salvarea existentei societatii in folosul celorlalti asociati. Cazurile de excludere sunt prevazute de art. 222 din legea 31/1990: neefectuarea aportului. Asociatul care, pus in intarziere, nu afecteaza aportul potrivit prevederilor contractului de societate, va putae fi exclus din societate. Aceasta masura grava nu inlatura suportarea consecintelor intarzierii in efectuarea aportului, adica plata despagubirilor si a dobanzilor. starea de faliment sau incapacitatea legala a asociatului cu raspudere nelimitata. imixtiunea in administrarea societatii, folosirea bunurilor societatii si savarsirea unor acte de concurenta. Asociatul poate fi exclus din societate daca savarseste anumite fapte considerate ca fiind o manifestare a lipsei de loialitate a acestui fata de societate: amestecul fara drept in administrarea societatii, intrebuintarea fara consimtamantul scris al celorlalti asociati a capitalului social sau a creditului societatii in folosul sau, participarea, fara consimtamantul celorlalti asociati, ca asociat cu raspundere nelimitata in alte societati concurente(SNC). savarsire de catre asociatii administratori a unor fapte pagubitoare pentru societate. Asociatii care indeplinesc functii de administrare vor putea fi exclusi daca savarsesc o frauda in dauna societatii sau se servesc de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lor sau a altor persoane.

55

exercitarea de catre creditorul personal al asociatului a opozitiei impotriva hotararii de prelungire a duratei societatii. Daca opozitia creditorului e admisa, asociatul debitor va fi exclus.

Excluderea unui asociat din SNc sau SRL se pronunta prin hotarare judecatoreasca. Potrivit legii, excluderea acestuia se face la cererea societatii sau a oricarui asociat, deci actiunea poate fi sociala sau individuala. Daca e introdusa in numele societatii sau a oricarui asociat, ea terbuie sa se bazeze pe hotararea tuturor asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. Cand e facuta de oricare dintre asociati, trebuie citata si societatea. Consecinte: cel exclus din societate pierde calitatea de asociat de la data excluderii, dar el va avea dreptul la beneficii si va suporta pierderile pana in ziua excluderii sale. El nu va putea cere insa lichidarea lor pana cand acestea nu vor fi repartizate potrivit contractului de societate. El are dreptul la contravaloarea partilor sale sociale. Daca la data excluderii existau anumite operatiuni in curs de executare, asociatul e obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea care I se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni. Legea prevede ca asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din aportul social, ci numai la o suma care sa reprezinte valoarea acestuia. Societatea pe actiuni SA este forma cea mai complexa si evoluata a SC. In aceasta forma conteaza aporturile sociale, nu calitatile personale ale asociatilor. In general, actionarii-asociati contribuie cu aportul lor la formarea capitalului social fara sa desfasoare o activitate in societate. Datorita importantei aportului la formarea capitalului social si a estomparii calitatilor personale ale asociatilor, SA mai este numita si societate anonima. Aceasta forma de societate e destinata realizarii marilor afaceri ce necesita capitaluri insemnate. Societatea e conceputa sa adune contributii banesti modeste pentru formarea capitalului. In acest scop, societatea poate face apel la subscriptii publice, la un public larg care-i poate aduce resurse considerabile. Insa publicul doreste, in acelasi timp, sa-si conserve posibilitatea de a-si recupera rapid fondurile investite, negociind actiunile pe care le poseda => actiunile sunt titluri negociabile.

56

Viata SA se bazeaza pe legea majoritatii(desemneaza organele societatii, aproba bilantul, modifica actul constitutiv). Toti actionarii avand drept de vot, exista o aparenta democratie, dar trebuie luat in cosiderare ca aceastea majoritate nu se calculeaza pe cap de actionar, si in functie de capital. In principiu, un drept de vot e atasat unei actiuni, dar actionarul care poseda din actiuni va putea sa isi impuna vointa in fata celorlalti. In cazul societatilor cu actionari numerosi, nu este necesar sa posezi majoritatea actiunilor pentru a controla societatea, caci majoritatea se calculeaza in raport cu voturile exprimate si multi actionari nu se prezinta la adunarea generala => e posibil ca o societate pe actiuni sa poate fi controlata daca un actionar sau un grup de actionari poseda aproximativ 25% din capitalul social. De aceea, exista in lege anumite prevederi care sa protejeze actionarii minoritari. Fara a da o definitie SA, L 31/1990 precizeaza elementele esentiale ale acestei forme de societate: SA este societatea ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul societatii, actionarii fiind obligati pana la concurenta capitalului social subscris, actiunile fiind fractiuni ale capitalului social si, totodata, titluri reprezentative ale contributiilor asociatilor la formarea capitalului social. Actiunile: notiunea are mai multe sensuri: o fractiune a capitalului social; actiunea e un titlu de valoare, incorporand drepturi si obligatii izvorate din calitatea de actionar; actiunea desemneaza si raportul juridic societar. Capitalul social al unei SA nu poate fi mai mic de 90.000 RON. In conditiile legii, capitalul social se poate mari/micsora, dar cu respectarea prevederilor legii. Capitalul social e impartit in actiuni. Actiunile sunt: definitive 1 = un titlu reprezentativ al contributiei asociatului-actionar, constituind o fractiune a capitalului social care-I confera posesorului calitatea de actionar; definitive 2 = o parte sociala reprezentata printr-un titlu, transmisibila si negociabila, in care se materializeaza drepturile asociatilor. Caracterele actiunilor: fractiuni ale capitalului social care au o valoare nominala. Legea 31/1990 instituie un plafon minim privind valoarea nominala a unei

57

actiuni 0,1 RON. Societatea poate emite actiuni cu o valoare mai mare. Legea permite emiterea de titluri cumulative atunci cand actiunile sunt nominative si sunt emise in forma materiala. In actul constitutiv trebuie sa se prevada numarul si valoarea nominala a actiunilor. Egalitatea de valoare a actuinilor e consacrata cu caracter imperativ in art. 94, legea 31/1990. Valoarea se distinge de valoarea intrinseca. Aceasta reprezinta cota-parte din actiune in activul social net fara datorii de terti (in momentul constituirii societatii, valoarea nominala = valoarea intrinseca). Valoarea nominala si valoarea intrinseca sunt diferite de valoarea bursiera(stabilita pe legea cererii si a ofertei). Exista totusi actiuni care confera titularilor drepturi diferite. Acestea sunt (art. 95) actiunile preferentiale cu dividend prioritar, fara drept de vot. Aceste actiuni dau dreptul la un dividend prelevat asupra beneficiului distribuibil anterior oricarei alte preluari. Aceste actiuni preferentiale nu pot depasi din capitalul social. Anumite persoane(administratori, cenzori) nu pot fi posesorii unor astfel de actiuni. conform legii 31/1990, art. 102, actiunile sunt indivizibile: coproprietarii unei actiuni trebuie sa desemneze un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultate din acea actiune. Sunt titluri negociabile: sunt considerate titluri de valoare/ de credit si sunt denumite valori mobiliare. Actiunile pot fi transmise altor persoane in conditiile stabilite de lege. Legea 31/1990 prevede doua situatii de restrangere a negociabilitatii actiunilor: exemplu: societatea nu poate dobandi propriile actiuni decat in anumite conditii restrictive. Natura juridica a actiunilor: sunt considerate a fi bunuri mobile prin determinarea legii, dar numai in privinta fiecaruia dintre actionari si cat dureaza societatea. Actiunile sunt considerate a fi titluri de credit, desi nu satisfac pe deplin conditiile acestora. Actiunile nu sunt titluri autonome, independente fata de actele juridice din care decurg (isi au izovrul in actul de societate) -> unii autori le denumesc titluri corporative, societare/de participatiune. Tipuri de actiuni: in functie de drepturile conferite actiuni ordinare; actiuni preferentiale.

58

in functie de modul de transmitere, actiunile ordinare sunt: nominative; la purtator. Felul actiunilor va fi stabilit prin actul constitutiv. Daca nu s-a facut nicio precizare, se considera ca sunt la purtator. Actiunile de drept comun sunt la purtator, cele nominative fiind exceptia(pot fi emise in forma materiala, pe suport de hartie ori in forma dematerializata, prin inscriere in cont). Actiunile neplatite in intregime vor fi intotdeauna nominative. Prin hotararea adunarii generale extraordinare, actiunile nominative devin actiuni la purtator si invers. Actiunile nominative: principalul caracter = identifica titlul actiunilor. In titlu(cuprinsul actunilor) sunt mentionate datele de identificare ale actionarului. Aceleasi elemente de identificare sunt inscrise si in registrul societatii. Pot fi emise in forma materiala, pe suport de hartie sau in forma dematerializata, prin inscriere in cont. Actiunile nominative in forma materiala pot fi emise si ca titluri cumulative pentru mai multi actionari. Daca n-a emis actiunile in forma materiala, societatea va elibera actionarilor din oficiu/la cerere cate un certificat de actionar. Pe langa acest elemen, certificatul trebuie sa arate numarul, categoria, valoarea nominala a actiunilor, pozitia la care sunt inscrisi actionarii in registrul actionarilor, numarul de ordine al actionarilor. In cazul acestor actiuni, titularii titlurilor sunt titularii drepturilor. Actiunile la purtator sunt acelea care nu au numele titularului enuntat in titlu. Conform art. 99, legea 31/1990: dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transmite prin simpla lor traditiune -> drepturi aferente actiunilor, exista si pot fi exercitate de catre posesorul lor. Actiunile la purtator exista doar in forma materiala. Actiunile preferentiale confera titularilor drepturi diferite de cele ale titularilor actiunilor ordinare. Existenta lor trebuie sa fie prevazuta in actul constitutiv(art. 94 alin. 2 legea 31/1990). Pot fi emise la infiintarea societatii sau ulterior in baza unei hotarari a adunarii generale extraordinare. Confera dreptul la un dividend prioritar si alte drepturi(dreptul la informare, de

59

preemtiune in cazul majorarii capitaluli social, de a participa la distribuirea rezervelor, etc). Conform art. 94, alin.3, legea interzice ca actiunile sa fie detinute de administratori, cenzori, membrii ai Consiliului de Supraveghere, etc. Cuprinsul actiunilor(art. 93 alin. 2: denumirea si durata societatii, data actului constitutiv, numarul de inregistrare din RC, codul unic, numarul M. Of. in care s-a facut publicarea, capitalul social, numarul actionarilor, numarul de ordine al actiunilor, valoarea nominala, varsamintele efectuate, avatajele acordate fondatorilor si atributele de identificare ale actionarului(actiunile nominative). Actiunile trebuie sa poarte semnatura a oi membri ai Consiliului de Administratie, respectiv directoratului/ daca e admnistrator unic semnatura lui. Pot fi emise doar dupa inmatricularea in RC. Pot fi emise actiuni noi pentru majorarea capitalului social daca au fost complet achitate cele din emisiunea precedenta. Transmiterea actiunilor Actiunile nominative dreptul de proprietate asupra lor se transmite printr-o declaratie facuta in registrul actionarilor societatii emitente, semnata de cedent si cesionar si cu mentiunea facuta pe titlu. Mentiunea in registru e necesara pentru a face operatiunea opozabila societatii. S-a decis ca o cesiune de actiuni nominative neinsemnata in registrul actionarilor si neagreata in prealabil in Consiliul de Administratie, conform statutelor, e inexistenta fata de societate. Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar pentru plata integrala a actiunilor timp de 3 ani calculati de la data facerii mentiunii de transmitere in Registrul Actionarilor. Conform legii, prin actul constotutiv se pot prevedea si alte modalitati de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor nominative(prin act autentic, etc). Transmiterea dreptului de proprietate asupra actiunilor nominative dematerializate, ce nu sunt tranzactionate pe o piata organizata, nu e reglementata de lege. Se considera ca in acest caz, transmiterea se face prin virarea din contul cedentului, la ordinul lui, in contul cesionarului. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma dematerializata, tranzactionate pe o piata organizata, se transmite respectand legislatia privitoare la piata de capital.

60

Transmiterea actiunilor la purtator se face prin traditiune. Legea reglementeaza si dobandirea de catre societati a propriilor actiuni(legea 31/1990 se poate modifica in aceasta privinta). Totusi, o societate nu poate sa-si dobandeasca propriile actiuni in orice conditii, legea impunand anumite restrictii(art. 103 legea 31/1990): autorizarea dobandirii propriilor actiuni e acordata in cadrul adunarii generale extraordinare. Hotararea se va referi la: numarul maxim de actiuni ce urmeaza a fi dobandite, termenul in care vor putea fi dobandite(nu poate fi mai mare de 18 luni de la publicarea hotararii in M. Of.), contravaloarea lor minima si maxima. Valoarea nominala a actiunilor proprii dobandite de societate nu poate depasi 10% din capitalul social subscris; pot fi dobandite doar actiuni integral liberate. Plata se va face din profitul distribuibil sau din rezervele societatii, dar nu cele legale. Daca actiunile proprii sunt dobandite pentru a si distribuite angajatilor societatii, actiunile astfel dobandite trebuie distribuite in termen de 12 luni de la dobandire. Actiunile dobandite cu incalcarea acestei reguli trebuie instrainate in termen de un an de la dobandire. Totusi, aceste restrictii nu se aplica in cazurile urmatoare(art. 104): sunt dobandite pentru reducerea capitalului social(decizie luata de adunarea generala extraordinara); sunt dobandite ca urmare a unui transfer cu titulu universal; sunt dobandite ca urmare a procesului de executare silita impotriva unui actionar-debitor al societatii; sunt dobandite cu titlu gratuit. Regulile nu se aplica atunci cand societatea trebuie sa plateasca actiunile, in cazul retragerii actionarului din societate. Actiunile dobandite in aceste conditii nu dau dreptul la dividende pe perioada detinerii lor de catre societate, si dreptul de vot referitor la aceste actiuni este suspendat. Obligatiunile In anumite cazuri, capitalul social al unei SA poate deveni insuficient. Societatea poate majora capitalul social(dezavantaje: mai multi actionari,

61

dividende mai mici); poate contracta un imprumut bancar(dezavantaj: termen scurt, cererea de garantii); poate emite obligatiuni(titluri de valoare emise de societate in schimbul sumelor de bani imprumutate, ele incorporand obligatia societatii de a rambursa aceste sume si de a plati dobanzile aferente). Trasaturi: sunt considerate a fi fractiuni ale unui imprumut unic contractat de societate; sunt valori mobiliare, dar calitatea de obligatar nu se confunda cu cea de actionar. Obligatarul e un creditor al societatii; are dreptul la restituirea sumei si plata dobanzilor. Dreptul sau exista indiferent daca societatea obtine sau nu beneficii. Subscrierea unei obligatiuni este un act civil, pe cand subscrierea unei actiuni este un act de comert; Feluri: in functie de modul in care circula: nominative: inscriu atributele de identificare ale obligatarului; drepturile referitoare la ele se exercita daor de titular, dreptul de proprietate se transmite prin declaratia facuta in registrul de obligatiuni; la purtator: traditiune. in functie de forma in care se emit: materiale, pe suport de hartie; forma dematerializata, prin inscriere in cont. dupa drepturile conferite titularilor: ordinare: dau dreptul la restituirea valorii nominale si la dobanda; cu prima de emisiune se cumpara de catre subscriitor cu un pret sub valoarea comerciala, diferita fiind prima; cu prima de rambursare la scadenta se plateste o valoare mai mare decat valoarea nominala; cu loturi: dau dreptul prin tragere la sorti, la o suma suplimentara care reprezinta lotul. Emiterea obligatiunilor: prin hotararea adunarii generale extraordinare. Valoarea obligatiunilor emise nu poate depasi din capitalul social varsat.

62

Valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate di mai mica de 2,5 RON. Obligatiunile dintr-o singura emisiune trebuie sa aiba valori egale. Rambursarea obligatiunlor: se face, in general, la scadenta. Anterior acestui termen, confrom legii, obligatiunile din aceeasi emisiune pot fi rambursate prin tragere la sorti la o suma superioara valorii lor nominale, Cuma pe care societatea a stabilit-o si a anuntat-o prealabil cu minimum 15 zile anterior datei tragerii la sorti. Diferenta dintre suma ce reprezinta valoarea nominala si suma stabilita si anuta prealabil de societate reprezinta prima de rambursare, are rolul sa compenseze dobanzile pe perioada ramasa pana la scadenta. O modalitate de eliberare a obligatiunilor prevazute de legea 31/1990 e conversia lor in actiuni. Obligatiunile pot fi convertite atat in actiuni ordinare car si in actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot. Conversia obligatiunilor in actiuni nu se poate face decat la cererea obligatarului, societatea neputand sa-l oblige sa accepte convertirea in locul rambursarii valorii nominale si a dobanzilor. Adunarea Generala a obligatarilor: Detinatorii de obligatii sunt creditori ai societatii. In aceasta calitate ei beneficiaza de toate drepturile pe care creditorul le are impotriva debitorului sau. Legea recunoaste posibilitatea organizarii obligatarilor pentru apararea drepturilor lor -> se pot intruni in cadrul unei Adunari Generale. Adunarea se convoaca la cererea unui numar de obligatari care sa reprezinte din titlurile emise, nerambursabile. Adunarea va fi convocata pe chletuiala societatii care a emis obligatiunile. In privinta formelor, conditiilor, termenelor conventionale sunt aplicabile dispozitiile referitoare la adunarea generala. Aceasta adunare are atributiile urmatoare: 1.Numeste un reprezentant al obligatarilor cu drept de a-i reprezenta fata de societate si in justitie; vor putea lua parte la adunarea generala a actionarilor. 2.Indeplineste toate actele de supraveghere si aparare a intereselor comune ale obligatarilor. 3.Constituie un fond pentru acoperirea cheltuielilor necesare apararii drepturilor obligatarilor.

63

4.Poate face opozitie la orice modificare a actului constitutiv al societatii prin care s-ar aduce atingere drepturile obligatarilor. 5.Se pronunta asupra emiterii de noi obligatiuni de catre societate. La adunarea generala pot participa toti obligatarii care detin obligatiuni din aceeasi emisiune. Obligatarii pot fi reprezentati, dar nu de catre administratorii/cenzorii/functionarii societatii. Hotararile adunarii generale luate cu respectarea legii sunt obligatorii pentru toti obligatarii(chiar si pentru cei ce n-au luat parte la adunare sau au votat contra). Aceste hotarari vor putea fi atacate in justitie de obligatarii ce n-au participat la adunare sau au votat impotriva si au cerut sa se consemneze aceasta in provesul verbal al sedintei. Competenta apartine instantei in a cerei raza teritoriala isi are sediul social. In toate cazurile in care au fost incalcate drepturile obligatarilor, societatea poate fi chemata in judecata. Dreptul la actiune apartine oricarui obligatar daca i-au fost incalcate drepturile. Daca reprezentantul obligatarilor a intentat o actiune impotriva societatii, actiunea individuala a obligatarilor e inadmisibila daca are acelasi obiect. Actionari. Drepturi si obligatii Drepturile actionarului sunt guvernate de doua principii: principiul egalitatii intre actionari si cel al indivizibilitatii actiunilor. Drepturile nepatrimoniale dreptul de a participa la adunarea generala a actionarilor: apartine tuturor actionarilor. In anumite situatii, cand exista contrarietate de interese, legea impune actionarilor obligatia de a se abtine de la vot, nu de a lipsi de la AGA. Actionarii pot participa la AGA direct sau prin reprezentant pe baza unei procuri (trebuia data pentru o anumita AGA, in forma scrisa). Procurile trebuie depuse la sediul social in original, in timpul in care trebuie depuse si actiunile. Incapabilul si persoana juridica vor fi reprezentate de reprezentantii legali. Legea stabileste ca administratorii si functionarii societatii nu-i pot reprezenta pe actionari, urmarindu-se prin aceasta interdictie acapararea de catre administratori a unui anumit de voturi si influentarea rezultatului deliberarii. Aceasta norma are caracter imperativ, sanctiunea fiind nulitatea hotararii dac fara votul celor

64

reprezentati de administratori sau functionari nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta. dreptul la vot : in temeiul actiunilor lor, actionarii au dreptul de vot in AGA. Conform legii, orice actiune platita da dreptul la un vot in AGA, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel. In general, actionarii exercita dreptul lor de vot proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda. Renuntarea dreptului la vot, cesiunea dreptului de vot separata de transmisiunea actiunilor ori conventia cu privire la exercitarea intr-un anumit fel a dreptului de vot este sanctionata civil si penal. Prin actul constitutiv se poate limita numarul voturilor apartinand actionarilor care poseda mai mult de o actiune. Exercitarea dreptului de vot este suspendata pentru actionarii care nu au efectuat varsamintele ajunse la scadenta. Dreptul de informare: actionarii au dreptul sa fie informati asupra desfasurarii activitatii societatii. Administratorii au obligatia de a pune la dispozitia actionarilor registrele societatii si de a elibera extrase de pe ele. Actionarii mai pot cerceta bilantul depus in copie la sediul social anterior intrunirii AGA. Mai pot cerceta rapoartele administratorilor, directoratului, cenzorilor, auditorilor sau pot obtine copii. Actionarii pot sesiza in scris Consiliul de Adminstratie, Directoratul, in urma consultarii documentelor; acestea vor trebui sa raspunda in scris in termen de 15 zile. Actionarii pot cere instantei sa desemneze un expert care sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii. Drepturile minoritatilor de actionari - Legea acorda anumite drepturi minoritatilor de actionari, respectiv unui anumit numar de actionari ce reprezinta o anumita cota de capital. Astfel, au dreptul de a cere administratorilor convocarea AGA; administratorii si directoratul sunt obligate sa convoace AGA la cererea reprezentantilor a 10% din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel. Administratorii sunt obligati sa convoace deindata AGA(va avea loc in termen de o luna de la cerere). Daca nu se conformeaza, convocarea AGA va putea fi ordonata de instanta de la sediul social Dreptul de a denunta cenzorilor anumite fapte; conzsorii vor fi obligate sa prezinte observatiile si propunerile lor. Daca vor gasi intemeiata reclamatia, vor fi obligate sa convoace AGA.

65

Dreptul de a cere instantei desemnarea expertilor: conform legii, unul sau mai multi actionari ce detin cel putin 10% din capitalul social se pot adresa instantei pentru desemnarea unor experti care sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii. Dreptul oricarui actionar de a ataca in justitie hotararile AGA. Dreptul de a se retrage din societate daca nu e de acord cu anumite hotarari care se refera la schimbarile obiectului principal de activitate, mutarea sediului sau schimbarea formei societatii. Se considera ca aceste elemente sunt esentiale pentru intrarea actionarului in societate, deci schimbarea l-ar indreptati sa se retraga. Drepturile majoritatii de actionari. Actionarii ce reprezinta intregul capital social pot, daca nu exista opozitie, sa tine ao adunare generala si sa ia o hotarare de competenta adunarii fara a fi respectate formalitatile cerute pentru convocarea ei( se scuteste de un formalism inutil SA care are un numar mic de actionari). Se porneste de la premisaca scopul pentru care au fost instituite regulile referitoare la convocare este de a-I proteja pe actionari, ei avand posibilitatea de a lua la cunostinta din vreme despre tinerea adunarii generale si a ordinii de zi. Dar daca toti actionarii sunt prezenti la adunarea generala, se considera ca interesele lor nu sunt primejduite. Drepturile patrimoniale Dreptul la dividende: conform legii, cota-parte din beneficii platita fiecarui actionar este numita dividend. In general, dividendele se vor plati actionarilor proportional cu cota de participare la capitalul social daca in actul constitutiv nu se prevede altfel.cuantumul dividendelor se stabileste de adunarea generala ordinara. In conform cu legea, dividendele se platesc din beneficiile reale si utile. Dreptul asupra rezervelor: potrivit legii, din beneficiile societatii se ca prelua in fiecare an o cota de cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva pana va ajunge la a 5-a parte din capitalul social(minim). Actionarii au posibilitatea de a stabili o cota mai mare. Rezerva are aceeasi natura juridica ca si capitalul social, unii autori spunand ca este o prelungire a acestuia. Ratiunea prevederii rezerveieste protectia creditorilor. Actionarii care se retrag au dreptul sa ceara calcularea cotei lor asupra intregului activ social(se va cuprinde si rezerva)

66

Dreptul preferential de subscriptie: conform legii, daca societatea isi majoreaza capitalul social, actionarii au dreptul de a subscrie cu preferinta actiunile emise proportional cu numarul de actiuni pe care le poseda. Acest drept trebuie exercitata intr-un anumit termen fixat de adunarea generala. Daca in termenul stabilit actionarii n-au subscris actiuni, vor putea fi subscrise de (pb)? Dreptul asupra bunurilor rezultate din lichidare: la incetarea existentei societatii, actionarii au dreptul sa primeasca partea ce li se cuvine in urma lichidarii societatii. Partea ce li se cuvine se stabileste de catre lichidatori prin bilantul final de lichidare. Dreptul de a instraina actiuni.

Obligatiile actionarilor 1.realizarea aportului: in cazul neachitarii la scadenta a varsamintelor datorate, societatea ii va soma public pe actionarii ce nu si-au indeplinit aceasta obligatie. Art. 100, L 31/1990: actionarii ce n-au efectuat varsamintele, societatea ii va invita sa-si indeplineasca aceasta obligatie printr-o somatie colectiva, publicata de 2 ori, la interval de 15 zile, in M. Of. Si intr-un ziar de larga raspandire. Daca nici dupa aceasta somatie actionarul nu efectueaza varsamantul, societatea va putea: sa decida urmarirea actiunilor pentru varsamintele restante, aplicandu-se regmul din dreptul comun in materie de executare silita; sa decida anularea actiunilor(nominative) In acest caz, decizia de anulare se va publica in M. Of. cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate. Ulterior, societatea va emite noi actiuni purtand acelasi numar care vor fi vandute(sumele obtinute vor fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor de publicitate si vanzare). Daca sumele obtinute nu sunt indestulatoare, societatea se va putea indrepta impotriva subscriitorilor si cesionarilor. Daca nici in urma acestei proceduri nu s-au putut obtine sumele, societatea trebuie sa reuca capitalul social la capitalul social existent. 2.respectarea actului constitutiv si a hotararilor adunarii generale: hotararile adunarii generale, luate in conditiile legale si ale actului constitutiv sunt obligatorii chiar si pentru actionarii care n-au participat la adunare sau au votat impotriva. Totusi, un actionar care n-a participat la adunare sau a

67

participar si a votat impotriva si a cerut sa se precizeze aceasta in procesul verbal al sedintei poate cere instantei anularea hotararii. 3.obligatia de a suporta pierderile in limita aportului adus. Adunarile generale. In cazul SA, L 31/1990 reglementeaza adunarea generala ordinara si adunarea generala extraordinara, cu compuneri diferite. Ele se vor tine la sediul societatii sau in localul ce se va indica in convocare. Adunarea Generala Ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar. Atributii: sa discute, aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza raportului prezentat de consiliul de administratie, directorat, consiliul de supraveghere sau de auditorul financiar; sa aleaga/ revoce membrii Consiliului de Administratie, de Supraveghere, cenzorii, auditorii; sa le fixeze remuneratia; sa se pronunte asupra gestiunii Consiliului de Administratie, a Directoratului; sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si programul de activitate pentru exercitiul financiar urmator; s hotrasc gajarea, nchirierea sau desfiinarea uneia sau a mai multor uniti ale societii. Pentru validitatea deliberarii este necesara prezenta: la prima convocare a actionarilor ce detin cel putin din numarul total de drepturi de vot, iar hotararile se iau cu majoritatea voturilor exprimate; la a doua convocare(daca adunarea nu a putut lucra din cauza neindeplinirii conditiilor de mai sus), adunarea va putea delibera indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate. Adunarea Generala Extraordinara se intruneste de cate ori e necesar(art. 113).

68

Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare este necesara: la prima convocare prezenta actionarilor detinand minii din totalul de drepturi de vot, hotararile fiind luate cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti si a reprezentantilor. La a doua convocare si urmatoarele: prezenta actionarilor reprezinta minim 1/5 din numarul total de drepturi de vot, hotararile fiind luate cu majoritatea voturilor exprimate. (*) Deciziile referitoare la modificarea obiectului principal de activitate, reducerea/majorarea capitalului socia sau schimbarea formei, fuziunea, divizarea sau dizolvarea societatii se iau cu o majoritate de cel putin 2/3 din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. Adunarea Generala e convocata de consiliul de administratie sau de directorat. Convocarea se publica in M. Of. si in unul din ziarele de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau in cea mai apropiata localitate. Daca toate actiunile sunt nominative, convocarea poate fi facuta si prin scrisoare recomandata sau prin scrisoare transmisa pe cale electronica(daca permita actul constitutiv). Trebuie expediata cu minimum 30 zile anterior datei adunarii, la adresa actionarului inscris in Registrul Actionarilor. Convocarea va cuprinde: locul si data tinerii Adunarii; ordinea de zi; daca se vor lua hotarari de numire a administratorilor/ a membrilor consiliului de supraveghere si informatii referitoare la acestia; daca se vor lua hotarari privind midificarea actului constitutiv. Convocarea trebuie sa cuprinda textul integral al propunerilor de modificare. Actionarii ce reprezinta minimum 5% din capitalul social vor putea cere introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi. Cererea trebuie inaintata consiliului de administratie sau directoratului in maximum 15 zile de la publicarea convocarii. Daca actionarii doresc sa formuleze propuneri de candidaturi, in cerere vor fi introduse si date cu privire la persoana candidatilor.

69

Daca in cadrul adunarii se vor discuta situatiile financiare anuale, rapoartele administratorilor/directoratului, al consiliului de supraveghere, propunerile privind distribuirea de dividende, acestea trebuie puse la dispozitia actionarilor la sediul societatii pentru a putea fi cercetate. Actionarii pot cere copii de pe aceste documente. Eventual, daca societatea are o pagina de internet, acestea se vor publica si acolo. In cadrul adunarii, actionarii pot sa-si numeasca un reprezentant, dar trebuie sa existe o procura. Actionarii ce n-au capacitate de exercitiu deplina si actionarii persoane juridice vor fi reprezentate in adunare prin reprezentantii lor legali. Daca actionarii vor fi reprezentati, procurile trebuie depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare. In caz contrar, se va pierde exercitiul dreptului de vot. L 31/1990 stabileste ca membrii consiliului de administratie, directorii, membrii directoratului, ai consiliului de supraveghere, functionarii societatii nu-i pot reprezenta pe actionari sub sanctiunea nulitatii hotararii, daca fara votul lor nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta. Actionarii care au si calitate de administratori, membri ai directoratului, sau consiliului de supraveghere, nu pot vota, nici personal, nici prin mandatar, descarcarea lor de gestiune sau in vreo problema in care persoana lor sau administratia lor ar fi in discutie. Trebuie sa se abtina de la vot actionarii care intr-o anumita operatiune au fie personal sie ca mandatari ai unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societatii. Adunarea generala va fi deschisa de presedintele consiliului de administratie/al directoratului. El va alege 1 pana la 3 secretari care vor verifica listele de prezenta, indicandu-se si capitalul social pe care-l reprezinta fiecare actionar. Unul dintre secretari ca intocmi un proces verbal al sedintei. Orice atiune da dreptul la un vot, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Legea reglementeaza ca votul va fi secret in anumite cazuri: numirea sau revocarea membrilor consiliului de administratie sau de supraveghere; numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau a auditorilor financiari; hotararile referitoare la raspunderea administratorilor, consiliului de supraveghere, cenzorilor, auditorilor.

70

Hotararile adunarii generale trebuie depuse in termen de 15 zile la ORC si vor fi publicate in M. Of. Hotararile luate in limitele legii si ale actului constitutiv sunt obligatorii pentru toti actionarii, chiar si pentru cei absenti la adunare sau care au votat impotriva. Hotararile adunarii generale conrtare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in termen de 15 zile de la data publicarii in M. Of. ele pot fi atacate de catre actionarii absenti la adunare sau care au votat impotriva si au cerut sa se insereze acest fapt in procesul verbal al sedintei. Nu vor putea fi atacate hotararile de catre membrii consiliului de administratie sau ai consiliului de supraveghere, daca acestea se refera la revocarea lor din functie. Cererea se va solutiona in contradictoriu cu societatea care va fi reprezentata de catre o persoana desemnata de catre presedintele instantei, persoana ce trebuie sa fie si actionar. Actiunea va fi introdusa la tribunalul in a carui raza teritoriala isi are sediul societatea. Daca au fost introduse mai multe actiuni in anulare, ele pot fi conexate. Hotararea irevocabila de anulare va fi mentionata in RC si publicata in N. Of., de la data publicarii ea devenind opozabila tuturor actionarilor. Odata cu introducerea cererii, reclamamntul poate cere si suspendarea executarii hotararii. Legea 31/1990 reglementeaza cazurile in care un actionar se poate retrage din societate. Actionarii se pot retrage din SA daca a fost luata o hotarare referitoare la: schimbarea obiectuliu principal de activitate; mutarea sediului social; schimbarea formei societatii; fuziunea/divizarea societatii si au votat contra. Ei vor solicita cumpararea actiunilor de catre societate. Dreptul de retragere trebuie exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii in M. Of., pentru primele trei cazuri, si de la data adoptarii hotararii in ultimul caz; pretul platit de societate pentru actiuni va fi stabilit de catre un expert, platit de societate. Sistemul unitar SA poate fi administrata de catre un administrator sau mai multi, numarul lor fiind impar(atunci vor forma un consiliu de administratie). Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, dar pot fi numiti si prin actul constitutiv. Pe durata indeplinirii mandatului, administratorii nu pot incheia cu societatea un contract de munca. Daca administratorii au fost desemnati

71

dintre salariatii societatii, contractul individual de munca e suspendat pe perioada mandatului. Administratorii vor putea fi revocati oricand de catre adunarea generala ordinara. Daca revocarea survine fara justa cauza, administratorii nu vor putea cere reintegrarea in functie, ci daune-interese. In caz de vacanta a unuia sau mai multor posturi de administratori, consiliul de administratie ca putea numi administratori provizorii, dar trebuie sa convoace adunarea generala a actionarilor. Cand este un singur administrator si el doreste sa renunte la mandat, el are obligatia convocarii adunarii generale ordinare. Daca administratorul unic e in imposibilitatea de a-si exercita functia ori decedeaza, conzorii au obligatia sa numeasca un administrator provizoriu si sa convoace de urgenta adunarea generala ordinara. Daca cenzorul nu-si indeplineste aceasta obligatie, oricare dintre actionari poate cere instantei autorizarea convocarii adunarii generale. Prin hotararea instantei se aproba si ordinea de zi si data tinerii adunarii. Prin actul constitutiv sau prin hotararea AGA se poate prevede ca unul sau mai multi membri ai consiliului de administratie sa fie independenti. Un administrator nu e considerat independent daca : este director al societatii; este salariat al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta si a avut cu aceasta un raport de munca in ultimii 5 ani; este actionar sau reprezinta un actionar semnificativ al societatiil; are sau a avut in ultimul an relatii de afiliere cu societatea(art. 138^2, alin. 2, L. 31/1990). La desemnarea administratorului independent, adunarea generala a actionarilor ca avea in vedere anumite criterii(art 138^2, alin. 2, L 31/1990). Consiliul de administratie alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului. Acesta poate fi ales si de catre AGA. El va coordona activitatea consiliului de administratie, va veghea la buna functionare a organizarii societatii si va intocmi anumite rapoarte pe care le va prezenta adunarii generale. Consiliul de administratie poate crea comitete consultative formate din cel putin doi membri ai consiliului de administratie, aceste comitete urmand sa elboreze anuimte recomandari consiliului. Ele trebuie sa intocmeasca periodic rapoarte asupra activitatii lor. Cel putin doi membri ai fiecarui comitet trebuie sa fie administratori, neexecutiv independent. In cazul comitetului de audit(control) si de remunerare, toti trebuie sa fie administratori neexecutivi. Consiliul de administratie

72

Se intruneste cel putin o data la 3 luni(anterior modificarii, se intalnea cel putin o data pe luna). Va fi convocat: de catre presedinte; la cererea motivata a minimum doi dintre membrii sai; la cererea motivata a directorului general. Convocarea va cuprinde data, locul si ordinea de zi. La fiecare sedinta se va intocmi un proces verbal care va cuprinde: numele participantilor, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi. Va fi semnat de presedinte si de un administrator. Consiliul de administratie arre urmatoarele atributii(care nu vor putea fi delegate directorilor) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare a societatii; stabilirea politicilor contabile; numirea si revocarea directorilor; stabilirea remuneratiei lor; intocmirea raportului annual; organizarea adunarii generale; Consiliul de administratie poate delega unele dintre atributiile sale unor directori; acestia sunt numiti de catre consiliu; pot fi mai multi, dar trebuie sa existe un director general; ei sunt responsabili de luarea masurilor referitoare la conducerea societatii. In raport cu tertii si in justitie, consisliul de administratie reprezinta societatea. Presedintele consiliului si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti prin actul constitutiv sa reprezinta societatea impreuna sau separat. In orice caz, numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea vor fi inregistrare la RC. Ele trebuie sa depuna specimen de semnatura. Administratorii sunt raspunzatori de indeplinirea tuturor obligatiilor conform art. 72-73(a se vedea la SNC). Administratorii raspund fata de societate si pentru prejudiciile cauzate prin actele indeplinite de directori sau de personalul incadrat, cand dauna nu s-ar fi prous daca ei si-ar fi exercitat supravegherea. Administratorul care are intr-o anumita operatiune, direct sau indirect, interese contrare societatii, trebuie sa instiinteze ceilalti

73

administratori, cenzori sau auditori, si sa nu ia parte la nicio deliberare privind acea operatiune. El e obligat sa se abtina daca intr-o anumita operatiune are interese sotull/sotia, rudele, afinii pana la fradul 4 inclusiv. Altfel va raspunde pentru daunele cauzate societatii. Administratorii sunt raspunzatori solidar cu predecesorii lor imediati daca avand cunostinta de neregulile savarsite de acestia nu le-au comunicat cenzorilor/auditorilor interni/financiari. L. 31/1990 interzice creditarea de catre societate a administratorilor ptin acordarea de imprumuturi acestora ori garantarea unor imprumuturi facute de acestia. Nimeni nu poate functiona in mai mult de 5 consilii de administratie concomitent. Interdictia nu se aplica daca cel ales este proprietar a cel putin din totalul actiunilor ori este administrator al unei societati ce detine din actiuni. In cazul nerespectarii acestor obligatii, pesoana respectiva va pierde de drept calitatea sa de administrator. Sistemul dualist Conducerea SA se poate realiza si prin directorat(indeplineste actele necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii). Directoratul e format din unul sau mai multi membri, numarul lor fiind mereu impar. Cand este un singur membru, acesta poarta denumirea de director general unic. Directoratul isi exercita atributiile sub controlul consiliului de supraveghre. Desemnarea membrilor directoratului revine consiliului de supraveghere. Membrii directoratului pot fi revocati oricand de catre consiliul de supraveghere. Prin actul constitutiv se poate prevedea ca membrii directoratului sa poata fi revocati si de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. Daca revocarea lor survine fara justa cauza, acestia nu pot cere reintegrarea in functie, ci daune interese. In caz de vacanta a unui post de membru al directoratului, consiliul de supraveghere va desemna un alt membru. Directoratul reprezinta societatea in raport de terti si in justitie. Se considera ca membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna.

74

Directoratul prezinta consiliului de supraveghere anumite rapoarte cel putin o data la 3 luni. De asemenea, inainteaza consilului de supraveghere situatia financiara anuala(bilant, cont de profit, pierderi). Consiliul de supraveghere Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de AGA; primii dintre ei sunt numiti prin actul constitutiv. Numarul membrilor nu poate fi mai mic de 3 si mai mare de 11; acestia pot fi revocati oricand de AGA cu o majoritate de minim 2/3 din numarul voturilor actionarilor prezenti. In caz de vacanta a unui post, consiliul de supraveghere va numi un membru provizoriu si va convoca adunarea generala. Daca nu se indeplineste aceasta obligatie, orice parte interesata se poate adresa instantei pentru a desemna persoana insarcinata cu convocarea adunarii generale. Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi simultan membri ai directoratului si salariati ai societatii. In privinta drepturilor si obligatiilor lor, acestea sunt aceleasi ca si la administratori. Atributiile consiliului de supraveghere: exercita controlul asupra activitatilor societatii; numeste si revoca membrii directoratului; intocmeste rapoarte pe care le prezinta adunarii generale; poate convoca AGA. Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative formate din minimum doi membri ai consiliului. Cel putin un membru trebuie sa fie membru independent al consiliului de supraveghere9membrii consiliului de supraveghere sunt independenti daca sunt indeplinite conditile aratate in art. 138^2, L. 31/1990. Consiliul de supraveghere se intruneste minimum o data la 3 luni. Convocarea se face de regula de catre presedintele consiliului, dar se poate face si de cel putin doi dintre membrii consiliului(motivat) sau la cererea directoratului. Daca presedintele nu convoaca consiliul la cererea membrilor, acestia pot convoca ei insisi consiliul. La fiecare sedinta se intocmeste un proces verbal continand ordinea de zi, numele celor prezenti, dezbaterile, deciziile, voturile.

75

Dispozitii comune pentru ambele sisteme Durata mandatului administratorilor, membrilor directoratului, consiliului de supraveghere este de maxim 4 ani. Primii membri au mandat pe 2 ani si pot fi realesi. Administratorii, membrii directoratului, ai consiliului de supraveghere, trebuie sa incheie o asigurare pentru raspundere profesionala. Directorii SA si membrii irectoratului sunt intotdeauna persoane fizice. Administratorii pot fi persoane fizice ori persoane juridice( in acest caz, persoana juridica este obligata sa-si desemneze un reprezentant persoana fizica, reprezentant care trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si administratorii persoane fizice). Membrii consiliului de supraveghere pot si persoane fizice. Persoane care conform legii nu pot fi fondatori(art. 6) nu pot fi nici administratori, directori, membri ai directoratului sau ai consiliului de supraveghere. Legea stabileste si anumite limitari: directorii unei SA ori membrii directoratului nu vor putea, fara autorizarea consiliului de administratie si a consiliului de supraveghere, sa fie administratori, membri ai directoratului, consiliului de supraveghere, cenzori, auditori in alte societati concurente sau cu acelasi obiect de activitate. Nu pot fi asociati cu raspundere nelimitata in astfel de societate; nu pot exercita in nume propriu sau in contul altei persoane acelasi comert sau altul concurent; in caz conrar, pot fi revocati si vor raspunde pentru daunele produse societatii. O persoana fizica nu poate fi administrator sau membru al consiliului de supraveghere in mai mult de 5 societati(se aplica si pentru persoane juridice pentru reprezentantii acestoa; daca se incalca aceasta prevedere, va fi obligata sa demisioneze in termen de o luna; daca nu demisioneaza, va pierde de drept mandatul ce intrece numarul de mandate(prevederea nu se aplica daca cel ales e proprietarul a minim din numarul total de actiuni).

76

Remuneratia administratorilor si membrilor consiliului este stabilita prin actul constitutiv sau prin hotararea AGA; ei pot primi si o remuneratie suplimentara. Conditii pentru validitatea deciziilor directoratului, consiliului de supraveghere. consiliului de administratie,

Este necesara prezenta a cel putin din numarul membrilor(prin actul constitutiv se poate prevede un numar mai mare); deciziile se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti; in caz de numire sau revocare a presedintilor, se cere majoritatea membrilor consiliului. Membrii consiliului de supraveghere, administratie, directorat, pot fi reprezentati la sedinte doar de catre alti membri dar un membru prezent poate reprezenta un singur membru absent. Prin actul constitutiv se poate dispune ca participarea la sedinte sa poata avea loc si prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanta(actul constitutiv trebuie sa se refere la tipul acestor mijloace si la deciziile ce se pot lua in aceste conditii). In caz de paritate de voturi, presedintele consiliului de administratie sau supraveghere are votuldecisiv. In anuite cazuri exceptionale, deplin justificate, deciziile consiliului de administratie sau ale directoratului pot fi luate fara a fi necesara o intrunire a acestui organ daca exista votul unanim scris al membrilor. Consiliul de administratie, directoratul vor putea incheia acte juridice in numele si in contul societatii prin care sa dobandeasca bunuri, sa instraineze, sa inchirieze, sa constituie garantii a caror valoare depaseste din valoarea contabila doar cu aprobarea adunarii generale. Membrii consiliului de administratie, de supraveghere, ai directoratului sunt obligati sa participe la AGA; vor prezenta rapoarte. Actiunea in raspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, membrilor directoratului, consiliului de supraveghere, cenzorilor, auditorilor, apartine adunarii generale ordinare. Aceeasi adunare va desemna si persoanele insarcinate sa exercite actiunea. Daca adunarea decide sa porneasca o actiune in raspundere impotriva administratorilor, membrilor directoratului, mandatul acestora inceteaza de drept la data adoptarii hotararii si adunarea ii va inlocui. Actiunea in raspundere impotriva membrilor directoratului poate fi exercitata si de catre consiliul de supraveghere; daca decizia e luata cu o

77

majoritate de 2/3 din numarul total de membri, mandatul membrilor directoratului inceteaza de drept si ei vor fi inlocuiti Daca adunarea generala nu introduce aceasta actiune in raspundere si nici nu da curs propunerii unuia sau mai multor actionari de a initia o aemenea actiune, actionarii reprezentand individual sau impreuna cel putin 5% din capitalul social au dreptul de a introduce o actiune in despagubiri in nume propriu, dar in contul societatii. Cheltuielile vor fi suportate de ei si au dreptul la rambursarea sumelor(daca se admite actiunea). Cenzorii SA care opteaza pentru sistemul unitar vor avea ca organ de control cenzorii. SA care opteaza pentru sistemul dualist sunt supuse auditului financiar. SA va avea 3 cenzori si un supleant. Acesta e numarul minim; prin actul constitutiv se poate prevede un numar mai mare, dar impar. Cenzorii sunt alesi de AGA; mandatul lor e de 3 ani; ei trebuie sa-si exercite mandatul personal. In cazul SA cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori trebuie sa fie reprezentant al ministerului economiei si finantelor(obligatoriu). Cenzorii pot fi actionari, cu exceptia cenzorului-expert contabil, care poate fi cu expert care exercita acesta profesie individual sau in forme asociative. Orice modificare a persoanei cenzorilor trebuie inregistrata la RC. Persoanele care nu pot fi fondatori nu pot si nici cenzori. Nu pot fi cenzori si daca au fost alesi, decad din mandat: rudele/afinii pana la gradul 4 sau sotii administratorilor; persoanele care primesc sub orice forma un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societatile care au calitatea de cenzori. In caz de deces sau de impiedicare fizica ori legala, incetare sau renuntare la mandat, aceasta va fi inlocuit de supleant. In situatia in care numarul cenzorilor, chiar si cu supleantul, scade sub cel prevazut de lege, administratorii vor fi obligati sa convoace adunarea generala pentru a alege cenzori. Obligatiile cenzorilor Cenzorii au obligatia sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca bilantul, contul de profit si pierderi sunt in concordanta cu registrele,

78

daca registrele sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut cu respectarea legii. Cenzorii trebuie sa intocmeasca rapoarte pe care trebuie sa le prezinte adunarii generale(in legatura cu obligatiile lor). Adunarea generala va aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt insotite de rapoartele cenzorilor. Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele despre care crede ca trebuie cenzurate. Daca reclamatia e facuta de catre actionarul(actionarii) ce reprezinta individual sau impreuna cel putin 5% din capitalul social, cenzorii sunt obligati sa o verifice. Daca vor constata ca reclamatia e intemeiata si urgenta, sunt obligati sa convoace imediat AGA si sa prezinte un raport. Daca nu vor convoca adunarea, ei trebuie sa faca referire la reclamatie si sa intocmeasca un raport la prima adunare generala. In privinta indeplinirii obligatiilor aratate, cenzorii trebuie sa lucreze impreuna. In caz de neintelegere, ei vor intocmi rapoarte separate. Cenzorii trebuie sa treaca intr-un registru special deliberarile lor si constatarile facute de ei. Intre cenzori si societate exista un contract de mandat. Revocarea cenzorilor se poate face numai de adunarea generala. Registrele sociale SA trebuie sa tina urmatoarele registre: Registru al actionarilor, care sa arate datele de identificare ale acestora, varsamintele facute; consiliul de administratie sau directoratul va tine aceste registre. Registru al sedintelor si deliberarilor adunarii generale tinute tot de consiliul de administratie sau de catre directorat. Registru al sedintelor si deliberarilor consiliului de administratie sau directoratului si ale consiliului de supraveghere vor fi tinute de organele in cauza. Registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori sau auditori tinute de organele in cauza. Registru al obligatiunilor: arata totalul obligatiunilor emise, totalul obligatiunilor rambursate, datele de identificare ale titularilor de obligatiuini nominative. Orice alte registre prevazute de lege.

79

Registrul actionarilor poate fi cercetat de catre actionari sau de alti solicitanti. Administratorii, membrii directoratului pot sa elibereze la cerere copii de pe aceste registre. Registrul actionarilor si registrul obligatiunilor se pot tine manual sau in sistem computerizat. Exista si societati denumite societati de registru independent care pot tine aceste registre. In anumite cazuri, tinerea regostrelor actinarilor si obligatiunillor de catre o societate independenta e obligatorie. Daca regostrul actionarilor e tinut de o societate de registru independent, este obligatorie mentiunea in RC a locului unde e inmatriculata societatea, a firmei si a sedilului societatii de registru independent. Rezervele societatii SA trebuie sa aiba o rezerva legala. Prin actul constitutiv, societatea isi poate constitui si rezerve suplimentare. Adunarea generala ordinara poate hotari constituirea rezervelor facultative(vor putea fi folosite pentru a se plati dividende in anii in care societatea nu va avea profit). Rezerva legala. Legea 31/1990 reglementeaza in art 183 ca din profitul societatii se va prelua anual cel putin 5% pana cand se va atinge 20% din capitalul social. Legea 31/1990 denumeste aceasta rezerva fond de rezerva. La fel ca si capitalul social, daca fondul de rezerva s-a micsorat, trebuie reintregit. Acest fond de rezerva e considerat a fi o prelungire a capitalului social, majoritatea autorilor considerand ca fondul de rezerva are aceeasi natura juridica cu capitalul social. Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale In procesul de incetare a personalitatii juridice a unei SC, dizolvarea si lichidarea reprezinta cele doua faze obligatorii, separate in principiu de inlocuirea administratorilor cu lichidatorii. Modalitatile incetarii functionarii unei SC sunt dizolvarea urmata de lichidare. Aceasta modalitate respecta numai partial principiul simetriei juridice -> daca societatea s-a constituit prin vointa asociatilor, ea ar trebui sa inceteze tot prin vointa asociatilor. Abaterea de la aceasta regula e o consecinta a dobandirii calitatii de persoana juridica a asociatilor, dand nastere unei vointe comune. In mod exceptional, legea reglementeaza cazuri in care personalitatea juridica a societatii inceteaza fara a se parcurge cele 2 faze fuziunea si divizarea.

80

Legea 31/1990 nu da o definitie expresa referitoare la dizolvarea societatii; in lipsa ei, precizarea notiunii revine doctrinei: dizolvarea a fost considerata modalitatea juridica de incetare a existentei societatii. Caile de dizolvare Dizolvarea SC se realizeaza pe 3 cai: de drept, prin vointa asociatilor, pe cale juridica. Fiecare dintre aceste modalitati impune respectarea unor conditii prevazute de lege. In cazul dizolvarii de drept, dizolvarea se produce de plin drept; in acest caz pentru dizolvarea societatii nu e necesara indeplinirea vreunei formalitati. Legea 31/1990 reglementeaza in art. 227 alin. 1 lit. a singurul caz de dizolvare de drept trecerea timpului stabilit pentru durata societatii. Din moment ce asociatii au stabilit prin actul constitutiv durata societatii, iar termenul fixat a expirat, societatea se dizolva de plin drept la data implinirii termenului. In acest caz nu e necesara o manifestare de vointa a asociatilor si nicio formalitate de publicitate. Efectul dizolvarii poate fi evitat in cazul in care acestia decid prelungirea duratei societatii. Legea prevede ca ei vor fi consultati cu minimum 3 luni inainte de expirarea duratei societatii cu privire la eventuala prelungire a acesteia. SC se poate dizolva si prin vointa asociatilor manifestata in cadrul Adunarii Generale. Pentru dizolvarea societatii prin vointa asociatilor trebuie respectate conditiile prevazute de lege pentru modificarea actului constitutiv. Actul prin care se constata dizolvarea se va depune la ORC dupa care se trimite spre publicarea in M. Of. In privinta dizolvarii societatii anterior expirarii termenului fixat, dizolvarea produce efecte fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea in M. Of. Pentru a proteja pe asociati, legea permite revenirea asupra hotararii de dizolvare a societatii atata timp cat nu s-a facu nicio repartizare de activ intre asociati. Noua hotarare insa trebuie supusa formalitatilor de publicitate prevazute de lege si poate fi atacata cu opozitie de orice persoana interesata. In cazul falimentului, dizolvarea societatii se pronunta de tribunalul investit(se va aplica L 85/2006 procedura insolventei). Potrivit legii, orice asociat poate cere tribunalului, pentru motive temeinice, dizolvarea societatii, avandu-se in vedere neintelegerile grave dintre asociatii care bocheaza activitatea societatii.

81

Hotararea de dizolvare data de instanta trebuie inscrisa in RC si publicata in M. Of. Cauzele generale de dizolvare Acestea sunt reglementate de art. 227 din L. 31/1990 si sunt urmatoarele: trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau realizarea acestuia; declararea nulitatii societatii; hotararea Adunarii Asociatilor; hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat pentru motive temeinice: neintelegeri grave intre asociati care impiedica functionarea societatii; falimentul societatii; alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv. Dizolvarea prin trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; prin implinirea termenului pentru care a fost constituita, societatea se dizolva de drept fara a fi necesara adoptarea unei hotarari de adunarea generala sau pronuntarea unei hotarari de catre instanta. Nu este necesara indeplinirea vreunei formalitati. Justificarea lipsei de formalitati: conform legii, in contractul de societate trebuie sa se prevada durata societatii. In acest caz, dizolvarea nu trebuie adusa la cunostinta tertilor deoarece actul constitutiv fiind public, la constituirea societatii se prezuma ca tertii cunosc termenul pentru care a fost constituita societatea si drept urmare momentul in care intervine dizolvarea ei. Dizolvarea va interveni si in situatia in care durata societatii a fost stabilita printr-o hotarare a Adunarii generale, ulterior constituirii societatii. Momentul de la care intervine dizolvarea e ziua urmatoare expirarii duratei societatii. Prin ajungerea la termen, societatea fiind dizolvata, ea intra in lichidare -> administratorii nu mai pot intreprinde noi operatiuni, in caz contrar ei fiind raspunzatori pentru fiecare operatiune.

82

Singura modalitate de a impiedica dizolvarea societatii e prelungirea duratei acesteia cu conditia ca aceasta prelungire sa intervina inainte de indeplinirea termenului. Legea impune in acest caz ca asociatii, cu minimum 3 luni inainte de expirarea duratei societatii sa fie consultati cu privire la eventualitatea prelungirii acesteia. Daca nu sunt consultati, la cererea oricarui asociar, tribunalul va putea dispune prin incheiere efectuarea consultarii. Efectuarea consultarii nu impiedica dizolvarea societatii la expirarea duratei prevazute in actul constitutiv. Art. 223, alin. 1 lit. b, L. 31/1990: intrucat atat imposibilitatea realizarii obiectului de activitate cat si realizarea acestuia sunt elemente de fapt care trebuie dovedite pentru a justifica dizolvarea societatii, nu se poate considera ca dizolvarea ar interveni in acest caz de drept, pentru ca tertii nu sunt avertizati in niciun fel asupra existentei acestor elemente de fapt. Autorii considera ca in aceste cazuri suntem in ipoteza unui caz de dizolvare voluntara/judiciara. Exemplu: imposibilitatea realizarii obiectului de activitate din cauza neintelegerilor grave intre asociati dizolvarea are caracter judiciar. Obiectul de activitate al societatii = elementul esential al contractului de societate(art. 7, 8, L. 31/1990). Obiectul de activitate poate fi schimbat/completat prin vointa asociatilor. Imposibilitatea realizarii obiectului poate fi materiala, daca partile au inteles sa-l exploateze prin intermediul societatii, dar obiectul a pierit. Imposibilitatea poate fi si juridica, de exemplu societatea preconiza exploatarea unei concesiuni petroliere, dar concesiunea nu a fost obtinuta(a fost retrasa). In jurisprudenta s-a considerat o imposibilitate juridica a realizarii obiectului de activitate daca intre asociati exista neintelegeri grave ce fac imposibila continuarea activitatii societatii. Doctrina considera ca in acelasi caz de dizolvare s-ar incadra decesul tuturor asociatilor, starea grava de boala, situatia familiala nefavorabila. Unii autori nu sunt de acord cu aceasta din urma includere. Declararea nulitatii societatii: in forma actuala, Legea 31/1990 urmareste sa realizeze un echilibru intre nevoia de protectie a tertilor si imperativul respectarii legii cu privinta la conditiile ce trebuie indeplinite pentru a se constitui o SC.

83

Legiuitorul e preocupat intotdeauna de salvarea societatii; din acest motiv, instituie actiunea in regularizarea societatii si actiunea in declararea nulitatii societatii. Legiuitorul a urmarit limitarea cauzelor de nulitate. Daca exista un motiv de nulitate, acesta poate fi inlaturat. Daca se declara nulitatea, se incearca limitarea efectelor acesteia. Hotararea Adunarii Asociatilor(art. 227, alin. 1, lit. d). Vointa de asociere este suportul constituirii si modificarii societatii comerciale. Daca acest element care ii uneste pe asociati dispare, societatea nu mai poate continua sa existe asociatii au dreptul sa decida dizolvarea societatii. Daca aceasta dizolvare prin vointa asociatilor intervine, dizolvarea produce efecte fata de terti doar dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea in M. Of. Hotararea de dizolvare trebuie luata cu respectarea legii conditiile pentru modificarea actului constitutiv. In literatura s-a pus in discutie cazul in care actul constitutiv a fost incheiat in forma autentica(anterior O.G. 76/2001, actul constitutiv al societatii comerciale trebuia incheiat intotdeauna in forma autentica) iar actul aditional e un inscris sub semnatura privata. In acest caz, societatea se poate dizolva? Raspunsul este afirmativ. In conditiile in care asociatii hotarasc dizolvarea societatii, hotararea trebuie luata in cadrul Adunarii Generale Extraordinare, trebuie inscrisa in RC si publicata in M. Of. Hotararea asociatilor poate fi atacata cu opozitie de catre creditorii sociali. Ea se face in termen de 30 de zile de la publicarea hotararii sau a actului aditional modificator in M. Of. Opozitia suspenda executarea hotararii asociatilor pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti. Aceasta se judeca in Camera de Consiliu. Hotararea pronuntata asupra opozitiei e supusa doar recursului. Instanta de judecata nu se poate substitui Adunarii Generale pentru a dispune dizolvarea. Dizolvarea prin hotararea tribunalului: SC se poate dizolva si prin hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice: neintelegeri grave intre asociati care impiedica functionarea societatii. Acest caz de dizolvare nu se va aplica in privinta SRL cu asociat unic. SC care au ca unic actionar statul roman -> societati care au rezultat din reorganizarea unor regii autonome(neexistand practic affectio societatis

84

in intelesul de intentie de a conlucra in vederea realizarii obiectului societatii). Dizolvarea societatii pentru neintelegerile grave dintre asociati trebuie sa ramana insa o solutie exceptionala, pentru ca legiuitorul incearca mereu salvarea societatii. Divergentele intre asociati apar in general in societatile cu numar mic de asociati, in care factorul personal joaca un rol primordial. In privinta SA, dizolvarea se justifica daca intre grupurile de actionari au loc conflicte severe. In literatura se considera c neintelegerile grave intre asociati apar atunci cand interesul social ajunge sa fie nerespectat sau pus in umbra de interesele personale sau de grup ale asociatilor. Aceste disfunctionalitati sunt provocate de administratori, de asociati sau grupuri de asociati care preiau in fapt conducerea societatii. Calitatea procesuala activa in actiunea de dizolvare juridica poate fi introdusa: de actionarii minoritari, in cazul abuzului de majoritate; de actionarii majopritari, in caz de abuz de minoritate. Calitatea procesuala pasiva apartine insasi societatii a carei dizolvare se cere, fiind reprezentata in instanta de organele sale. Dizolvarea prin declararea falimentului: conform prevederilor L. 85/2006 privind procedura insolventei. Dizolvarea pentru alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv: sunt aratate in art. 237, L. 31/1990. La cererea oricarei persoane interesate precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care: societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni; societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului; societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta; societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii.

85

Dispozitiile penultimului caz nu sunt aplicabile in cazul in care societatea a fost in inactivitate temporara anuntata organelor fiscale si inscrisa in RC. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani. Hotararea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea se inregistreaza in registrul comertului, se comunica directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putand sa se indrepte impotriva societatii. Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotararii de dizolvare in termen de 30 de zile de la efectuarea publicitatii. La data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare, persoana juridica intra in lichidare. Daca in termen de 3 luni de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare nu se procedeaza a numirea unui lichidator, judecatorul delegat, la cererea oricarei persoane, numeste un lichidator de pe lista practicienilor in reorganizare si lichidare. Remunerarea acestora va fi facuta din averea persoanei juridice dizolvate(din fondul de lichidare constituit in baza L. 85/2006). Daca judecatorul delegat nu a fost sesizat cu nicio cerere de numire a lichidatorilor, in termen de 3 luni de la expirarea termenului anterior de 3 luni, persoana juridica se radiaza din oficiu din Registrul Comertului prin incheierea data de judecataorul delegat cu citarea partilor. Incheierea de radiere si inregistreaza in RC, se comunica persoanei juridice, ANAFm DGFP si se afiseaza pe pagina de internet a Oficiului Natinal al RC si la sediul ORC unde a fost inregistrata societatea. Cauze specifice de dizolvare a SC SA Conform art. 228, L. 31/1990, SA se dizolva in cazurile si in conditiile prevazute de art 153^24 si in cazurile prevazute de art. 10 alin. 3. chiar daca legea nu reglementeaza expres dizolvarea SA in cazul scaderii capitalului social sub minimul prevazut de lege, aceasta este o cauza de dizolvare specifica SA. Potrivit art. 153^24, daca Consiliul de Administratie sau directoratul constata ca in urma unor pierderi, activul net al societatii s-a dimiunat la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris, va convoca deindata Adunarea Generala Extraordinara pentru a decide daca societatea trebuie sa

86

fie dizolvata. Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea generala extraordinara sa fie convocata chiar si in cazul unei diminuari a activului net mai putin semnificativa. Consiliul de administratie, membrii directoratului trebuie sa prezinte adunarii generale un raport care va fi vizat de cenzori sau auditori, raport ce se va referi la situatia financiara a societatii. Acest raport trebuie depus la sediul societatii cu minimum 7 zile anterior datei convocarii AGA pentru a putea fi cercetat de catre actionarii interesati. Daca AGA nu hotaraste dizolvarea societatii atunci societatea e obligata sa procedeze la reducerea capitalului social la activul net ramas(trebuie sa fie mai mare de 90.000 RON). Societatea poate hotari si reintregirea capitalului social. Daca adunarea generala extraordinara nu s-a intrunit sau daca nu a putut delibera valabil nici la a doua convocare, orice persoana interesata poate cere dizolvarea societatii. Instanta insa poate acorda societatii un termen ce nu poate depasi 6 luni pentru regularizarea situatiei. Societatea nu poate fi dizolvata daca si-a regularizat situatia pana in momentul ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare. Cazul prevazut de art. 10 alin. 3 se refera la reducerea numarului minim de actionari prevazut de lege(2). In reglementarea anterioara era minim 5. si in acest caz legea acorda un termen de 9 luni pentru regularizarea situatiei societatii. Deci daca s-a reintregit numarul de actionari in termen de 9 luni societatea nu se va mai dizolva. Se ridica problema de a sti ce se intampla daca nu s-a reintregit capitalul social, nu s-a redus la suma ramasa, nu s-a reintregit numarul de actionari in termen de 9 luni dar inainte de a se introduce o actiune ce are ca obiect dizolvarea societatii. S-a considerat ca termenul de 9 luni trebuie interpretat in sensul ca in aceasta perioada nu poate fi ceruta dizolvarea societatii. Dupa trecerea lui se poate cere, dar societatea nu va fi dizolvata daca si-a regularizat situatia pana la ramanerea definitiva a hotararii de dizolvare SNC SNC si SRL se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia din asociati cand datorita acestor cauze numarul asociatilor s-a redus la 1(art. 229). Se excepteaza cazul in care exista clauza de continuare a societatii cu mostenitorii.

87

In cazul falimentului/incapacitatii unui asociat, nu se pierde practic calitatea de asociat, ci se limiteaza capacitatea sa de folosinta, conform L. 85/2006 privind procedura insolventei(a abrogat L. 64/1995 privind falimentul). Debitorul falit e desesizat de bunurile sale, administrarea averii sale fiind facuta de lichidatorul judiciar. In cazul incapabilului, se limiteaza capacitatea de exercitiu: nu poate semna acte juridice decat prin intermediul reprezentantului sau(ar afecta fundamental participarea sa la viata sociala). Dizolvarea nu va interveni daca asociatul ramas hotaraste contrarilul. Exista societate sub forma SRL cu asociat unic. In privinta decesului unui asociat, daca exista clauza de continuare cu mostenitorii nu sunt probleme speciale. Daca insa nu exista clauza de continuare cu mostenitorii, asociatii trebuie sa plateasca mostenitorilor partea ce se cuvenea asociatului decedat, calculata dupa ultimul bilant contabil. Pentru societatea in comandita simpla, cazurile de dizolvare sunt aceleasi: falimentul, incapacitatea, retragerea, excluderea, decesul singurului asociat comanditar sau comanditat(la societatea in comandita simpla trebuie sa existe obligatoriu doua categorii de asociati). (Nu?) Se poate transforma in alta forma de societate. SRL SRL se dizolva in urmatoarele cazuri: prin faliment, incapacitate, retragere, excludere, decesul unuia dintre asociati., numarul asociatilor reducandu-se la 1 -> se poate transforma in SRL cu asociat unic. Cele precizate in legatura cu decesul unui asociat din SNC sunt valabile si aici, dar exista clauza de continuare cu mostenitorii, dar numarul asociatilor nu trebuie sa devina mai mare de 50. In acest caz, mostenitorii trebuie sa-si aleaga unul sau mai multi reprezentanti astfel incat numarul asociatilor sa nu depaseasca 50. Alt caz specific de dizolvare: scaderea capitalului social la jumatate. Societatea nu va fi dizolvata daca va fi reintregit. SRL cu asociat unic: art. 14 L. 31/1990: o persoana fizica/ o persoana juridica poate fi asociat unic doar la o singura SRL cu asociat unic; un SRL cu asociat unic nu poate fi

88

asociat unic la un SRL cu asociat unic. In cazul incalcarii acestei interdictii se poate cere dizolvarea societatii de catre Ministerul Finantelor sau de catre orice persoana interesata. In baza hotararii de dizolvare se va face lichidarea societatii in conditiile prevazute de L. 31/1990 In legatura cu dizolvarea unei SRL cu asociat unic, se deroga de la regula generala(dizolvarea urmata de lichidare). In acest caz, dizolvarea SRL cu asociat unic atrage transmiterea universala a partimoniului societatii catre asociatul unic fara lichidare. Transmisiunea are loc si societatea inceteaza sa mai existe la urmatoarele date: daca nu s-a facut opozitie, pe data expirarii termenului de introducere a opozitiei; daca s-a facut opozitie, pe data la care a devenit irevocabila hotararea de respingere a opozitiei sau, dupa caz, hotararea prin care se constata ca societatea ori asociatul unic care a platit datoriile a oferit garantii acceptate de creditori sau a convenit cu acestia un aranjament pentru plata datoriilor. Desi principiul este ca societatea dizolvata intre in lichidare, in acest caz personalitatea juridica a societatii dispare ca urmare a dizolvarii fara a mai interveni si lichidarea. Radierea ei din RC se face in baza actului de dizolvare. Daca la constituirea societatii asociatul unic desprinde o parte din patrimoniul sau pentru a-l afecta scopului pentru care a fost constituita societatea, in cazul dizolvarii operatia e inversa. Prin aceasta transmisiune universala a patrimoniului, datoriile societatii devin datoriile asociatului unic(asociatul unic dobandeste totalitatea drepturilor si obligatiilor care au apartinut societatii si in consecinta pentru obligatiile societatii raspunde atat cu bunurile dobandite cat si cu cele din patrimoniul sau. Efectele dizolvarii Masura dizolvarii, indiferent daca a intervenit prin hotarare judecatoreasca, vointa asociatilor sau de drept, e prima etapa in procesul incetarii existentei societatii. SC continua insa sa existe ca persoana juridica avans insa cu totul alte scopuri -> nu se vor putea intreprinde operatiuni comerciale noi(aceasta interdictie se explica prin starea in care se afla societatea deoarece in aceasta faza activitatea societatii nu e orientata spre obtinerea de beneficii si se urmareste lichidarea ei.

89

Incalcarea acestei interdictii are drept consecinta raspunderea personala si solidara a administratorilor, membrilor directoratului. Lichidarea. Notiune si principii. Legea 31/1990 contine dispozitii generale privind lichidarea SC si dispozitii speciale aplicabile fiecarei forme de societate. Lichidarea SC e o operatiune care constituie un efect al dizolvarii. Notiunea de lichidare are 2 acceptiuni: in sens larg, doctrina intelege prin lichidare toate operatiunile cu scopul terminarii afacerilor in curs in momentul declansarii dizolvarii societatii, incasand creantele de la debitori, transformand bunurile societatii in bani, plata datoriilor, repartizarea sumei eventual ramase intre asociati -> Termenul de lichidare se refera la perioada cuprinsa intre dizolvarea societatii si radierea ei din RC. In sens restrans, lichidarea se refera la toate operatiunile efectuate intre momentul declansarii dizolvarii si momentul repartizarii activului ramas intre asociati. Prin OUG 32/1997, in privinta lichidarii au intervenit numeroase modificari: s-a introdus posibilitatea numirii ca lichidatori si a unor persoane juridice, obligarea SC a caror activitate s-a desfasurat in baza autorizatiei de mediu de a lua masuri pentru efectuarea bilantului de mediu(art 254). Sau introdus modificari in privinta perioadei de timp in care trebuie efectuata lichidarea. Trebuie sa deosebim intre lichidarea voluntara, reglementata de L. 31/1990, si cea judiciara, reglementata de L. 85/2006, intre aceste doua modalitati de lichidare existand foarte multe deosebiri: se recurge la lichidarea judiciara cand societatea se afla intr-o situatie speciala(incapacitate de plata); lichidarea judiciara e dispusa de judecatorul sindic9cea voluntara e dispusa, in general, de catre asocaiti, fiind o urmare a dizolvarii societatii. Principalele reguli instituite de Legea 31/1990 referitoare la lichidarea voluntara sunt:

90

incetarea mandatului administratorilor, membrilor directoratului si inlocuirea lor de catre lichidatori; publicitatea numirii lichidatorilor prin inregistrarea in RC si publicarea actului de numite in M. Of. Orice modificare legata de persoana lichidatorilor trebuie sa fie publicata pentru a fi opozabila tertilor. Dupa efectuarea publicarii, orice actiune impotriva societatii sau pentru societate va si indreptata impotriva lichidatorilor; legea precizeaza ca lichidatorii trebuie sa stea in justitei in numele societatii. Lichidarea ca faza este guvernata de 3 principii: personalitatea juridica a societatii subzista pentru nevoile lichidarii; lichidarea societatii se face in interesul asociatilor; lichidarea societatii e obligatorie, nu facultativa. I. Nevoile lichidarii patrimoniului societatii, ale ocrotirii intereselor asociatilor, ale creditorilor societatii impun mentinerea personalitatii juridice a societatii. Desi societatea beneficiaza de personalitate juridica, ea nu va putea incepe operatiuni noi, pesonalitatea juridica subzistand numai pentru neviole lichidarii. Acest principiu e consacrat expres de L. 31 -> societatea isi pastreaza atributele de identificare, dar pe toate actele care emana de la societate trebuie sa se arate ca aceasta e in lichidare. Patrimoniul social continua sa apartina acesteia. Organele societatii functioneaza si in aceasta faza desi sufera o serie de modificari. Astfel, administratorii, membrii directoratului vor fi inlocuiti de lichidatori. Adunarea generala continua sa fie organul de conducere a societatii. Ea va putea lua in aceasta faza orice fel de hotarare referitoare la modificarea actului constitutiv. Adunarea generala nu poate lua hotarari care sunt incompatibile cu lichidarea. Hotararile AGA sunt limitate de scopul lichidarii. AGA va putea aproba bilantul annual de lichidare daca lichidarea se prelungeste mai mult de un an. Cenzorii continua sa existe ca organ de control al activitatii lichidatorilor.

91

Desi legea nu face nicio precizare, se considera ca si auditorii interni isi continua activitatea, desi in cadrul sistemului dualist, lichidatorii isi vor indeplini obligatiile vegheati de Consiliul de Supraveghere. II. Lichidarea se face in interesul asociatilor: lichidarea societatii ca urmare a dizolvarii ei se face in principal in interesul asociatilor, dar sunt avute in vedere si interesele creditorilor, pentru ca legea reglementeaza in mod expres ca asociatii nu pot primi nicio suma de bani in contul partilor sau actiunilor ce le detin, inainte de achitarea creantelor creditorilor societatii. Lichidarea, conform L. 31/1990, se diferentiaza de procedura reglementata de L. 85/2006, in cadrul careia procedura ii ocroteste in mod exclusiv pe creditorii societatii. III. Lichidarea societatii e obligatorie, nu facultativa. Chiar daca in anumite cazuri expres prevazute de lege dizolvarea nu e urmata de lichidare(divizare, fuziune SRL cu asociat unic), se considera ca, in principiu, lichidarea e obligatorie, cazurile in care nu intervine fiind foarte putine si sunt considerate exceptii de la regula generala(dizolvarea urmata de lichidare). Lichidarea e considerata de autori ca fiind o operatiune necesara pentru a realiza dezagregarea patrimoniului social in elementele sale componente. Exista si autori care considera ca lichidarea ar avea caracter facultativ opinie singulara. Statutul lichidatorilor: persoane fizice sau juridice numite in conditiile legii care administreaza societatea aflata in lichidare. Ei au anumite drepturi si obligatii. Autorii ii considera administratorii societatii sau membrii directoratului in perioada de lichidare. Daca lichidatorul e o persoana juridica, acesta va trebui sa desemneze un reprezentant persoana fizica. Atat lichidatorul persoana fizica cat si reprezentantul permanent al societatii lichidatoare trebuie sa fie lichidatori autorizati in conditiile legii. Pentru a dobandi aceasta calitate, o persoana trebuie sa indeplineasca anumite conditii prevazute in OUG 86/2006, care a abrogat OUG 79/1999-organizarea activitatii practicienilor in reorganizare si lichidare. Lichidatorii autorizati trebuie sa fie contabili autorizati sau experti contabili, sa fie licentiati in stiinte economice/in drept/inginer si sa aiba o vechime in activitatea economica sau juridica.

92

Legea precizeaza ca lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii si membrii directoratului -> raspunderea lichidatorilor e reglementata de normele privitoare la mandat si de L. 31/1990. Autorii ii considera mandatari ai societatii in faza de lichidare. Lichidatorii trebuie sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare, dar le e interzis sa intreprinda operatiuni comerciale noi, ce nu sunt necesare scopului lichidarii(raspundere personala si solidara). Art. 255: In afara de puterile conferite de asociati, cu aceeasi majoritate ceruta pentru numirea lor, lichidatorii vor putea: a) sa stea in judecata in numele societatii; b) sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare; c) sa vanda, prin licitatie publica, imobilele si orice avere mobiliara a societatii; d) sa faca tranzactii; e) sa lichideze si sa incaseze creantele societatii. f) sa contracteze obligatii cambiale, sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca orice alte acte necesare. In lipsa unor dispozitii speciale in actul constitutiv sau in actul lor de numire, lichidatorii nu pot sa constituie ipoteci asupra bunurilor societatii, daca nu sunt autorizati de instanta. Lichidatorii care intreprind noi operatiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidarii sunt raspunzatori personal si solidar de executarea lor. Concluzie: lichidatorii: obligatii: intocmirea inventarului; incheierea bilantului; primirea si pastrarea patrimoniului; desfasurarea operatiunilor necesare lichidarii; intocmirea registrelor; pastrarea registrelor si a actelor societatii pana cand va fi radiata din RC. Lichidarea SC Lichidarea parcurge mai multe faze: inlocuirea administratorilor cu lichidatorii; predarea gestiunii; plata creditelor societatii; satisfacerea drepturilor asociatilor;

93

intocmirea bilantului final; radierea societatii din RC. Numirea lichidatorilor se poate face fie de catre asociatii din cadrul Adunarii Generale, fie de catre instanta de judecata. Inlocuirea administratorilor cu lichidatorii reclama predarea societatii catre lichidatori. In acest scop, administatorii si lichidatorii trebuie sa intocmeasca anumite documente de predare-primire. Legea prevede ca lichidatorii sunt obligati ca impreuna cu administratorii sa faca un inventar si sa incheie un bilant. Aceste documente trebuie semnate si de administratori si de lichidatori. In cazul ivirii unor neintelegeri, doctrina apreciaza ca e poate face contestatie la instanta. In cazul SA, legea prevede ca la predarea gestiunii administratorii sunt obligati sa intocmeasca o dare de seama asupra gestiunii societatii pentru timpul trecut de la ultimul bilant contabil aprobat si pana la timpul lichidarii. Aceasta dare de seama trebuie sa o prezinte lichidatorii. Daca gestiunea administratorilor depaseste perioada de timp a unui exercitiu financiar, darea de seama trebuie anexata la primul bilant pe care lichidatorii il prezinta adunarii generale. Orice actionar nemultumit poate face opozitie impotriva darii de seama si bilantului. Daca se introduc mai multe opozitii acestea vor fi conexate. In cazul SC a caror activitate s-a desfasurat in baza unei autorizatii de mediu, lichidatorii au obligatia sa ia masuri pentru efectuarea bilantului de mediu. In temeiul inventarului si bilantului, lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele incredintate si actele societatii, precum si sa tina un registru in care sa fie consemnate toate operatiunile lichidarii. Scopul lichidarii activului si pasivului SC este prefacerea bunurilor societatii in bani si achitarea datoriilor. Eventualul activ net se repartizeaza intre asociati. Transformarea bunurilor societatii in bani se realizeaza pe calea licitatiei publice, dar, in mod exceptional, anumite bunuri pot fi sustrase vanzarii: asociatii au posibilitatea de a decide prin acord comun ca bunul adus ca aport la capitalul social sa nu devina proprietatea societatii si aceasta sa aiba numai un drept de folosinta asupra bunului. Bunul se intoarce in patrimoniul asociatului care l-a aportat. Lichidarea activului SC presupune si incasarea creantelor de la debitorii societatii. Aceasta operatiune se face la scadenta.

94

Prin lichidarea pasivului SC se realizeaza plata datoriilor SC catre creditorii sai cu sumele de bani rezultate din lichidarea activului societatii. Obligatiile societatii pot fi achitate de lichidatori cu propriii bani, acesta avand dreptul la restituirea sumelor platite creditorilor. Potrivit legii, lichidatorii nu vor putea reclama impotriva societatii drepturi mai mari decat aceleea ce apartineau creditorilor platiti(art. 258). Legea permite creditorilor sa se indrepte impotriva asociatilor pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise sau din cea a aporturilor la capitalul social. Este vorba de o actiune directa a creditorilor societatii impotriva acelor asociati care nu si-au achitat aporturile la capitalul social. Problema: a sti daca sumele datorate pe aceasta cale intra in patrimoniul societatii ori servesc platii creantei creditorului urmaritor. Se considera ca ele intra in patrimoniul societatii pentru a fi impartite intre toti creditorii. Doctrina apreciaza ca creditorii au o actiune in subsidiar si impotriva asociatilor care raspund nelimitat si solidar. Temeiul actiunii este art. 3 care prevede ca raspunderea asociatilor SNC si si asociatilor comanditati este solidara si nelimitata. Legea 31/1990 prevede ca lichidarea se face in interesul asociatilor, dar drepturlie asociatilor sunt subordonate/pot fi valorificate numai dupa plata creditorilor societatii. Sumele cuvenite asociatilor nu se pot imparti mai inainte de stingerea tuturor obigatiilor societatii. Totusi, se poate deroga de la acesta interdictie, legea mentionand ca asociatii vor putea cere lichidarea ca sumele realizate din operatiunile de lichidare sa fie depuse la CEC/banca si daca ar mai ramane un dipsonibil de cel putin 10% dupa plata creditorilor, sa repartizeze acest disponibil intre asociati. Impotriva deciziilor lichidatorilor privind repartizarea sumelor de bani, creditorii pot face opozitie. Dupa terminarea operatiunilor de lichidare a activului si pasivului societatii, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca bilantul financiar precum si proiectul de repartizare a activului net intre asociati. Bilanturile financiare: consemneaza pe de o parte sumele de bani rezultate din vanzarea la licitatie publica a bunurilor societatii si incasarea creantelor, si pe de alta parte sumele achitate pentru plata datoriilor societatii. Aceste doua operatiuni pot fi contopite.

95

Asociatii nemultumiti pot face opozitie impotriva bilantului financiar de lichidare si a proiectului de repartizare. Daca mai multi asociati fac opozitie, acestea vor fi conexate. Atribuirea sumelor de bani asociatilor se face in schimbul unor cheltuieli de primire. Prin confirmarea bilantului financiar al lichidarii si distribuirea activului net intre asociati, lichidatorii sunt liberati de obligatiile lor. La terminarea lichidarii, din oficitiu societatea va fi lichidata din Registrul Comertului. In acest moment societatea inceteaza de a mai fi subiect de brept, iar personalitatea sa juridica dispare. Daca dupa radierea societatii se iveste un creditor a carui creanta nu a fost valorificata in cursul lichidarii, acesta va putea urmari pentru plata creantei numai pe asociatii care raspund solidar si nelimitat. In privinta raspunderii societatii dupa incetarea personalitatii juriice, in doctrina exista trei teorii: raspunderea incumba societatii ignorand efectele lichidarii; personalitatea juridica a societatii reinvie raspunderea revine asociatilor, nu societatii. Cererea de radiere va fi insotita de: bilantul lichidarii; certificatul fiscal; originalul documentelor emise de RC; raportul lichidatorilor privind modul de repartizare a activului si stingerea pasivului; declaratiile lichidatorilor cu privire la exactitatea operatiunilor efectuate.

Registrele SC trebuie depuse spre pastrare: SNC, SRL, Societati in comandita simpla la un asociat; SA, Societate in comandita pe actiuni vor fi predate la RC si orice persoana interesata le va putea cerceta cu autorizarea instantei

96

S-ar putea să vă placă și