Sunteți pe pagina 1din 15

INTRODUCERE IN DREPTUL SOCIETAR

I. Participanti in cadrul raporturilor juridice comerciale: Subiecte de drept = persoana fizica + comercianti ( persoana fizica in procent restrans ) + persoana juridica II. Notiunile Societatii Comerciale Persoana juridica de drept privat = asociatii, ONG, orice fundatie Persoana juridica cu drept public = partidele politice S.C. = principalul actor al vietii de afaceri Societatea comerciala este in aceeasi masura un act juridic cat si o persoana juridica constituita potrivit legii prin actul de vointa unei persoane sau a mai multor persoane si cu acordul asociatilor in scopul obtinerii si distribuirii intre asociati a beneficiilor rezultate din acte de comert. Societatea comerciala are o dubla natura juridica: - Contractuala, fiindca societatea este un contract - Institutionala, fiinda societatea este o institutie, un subiect de drept Societatea este un subiect de drept distinct de persoanele asociatilor. III. Clasificarea societatilor comerciale: A. Dupa natura asocierii a) Societati de persoane- se formeaza in considerarea persoanei asociatilor , determinate fiind calitatile personale ale asociatilor si increderea reciproca ce exista intre acestia. In dreptul romanesc, exista doua tipuri de astfel de societati: - societatea in nume colectiv - societatea in comandita simpla Aceastea insa sunt reduse ca numar in practica. b) Societatile de capitaluri Elementul determinant il constituie aportul, respectiv marimea aportului pe care actionarii il pun in comun in vederea realizarii capitalului social( profitului ). Exista 2 tipuri de societati de capitaluri: - societati pe actiuni SA - societati in comandita pe actiuni- SCA c) SRL-ul este un hibrid juridic , deoarece prezinta atat trasaturi din categoria societatilor de persoane, cat si trasaturi din categoria societatilor de capitaluri. Diferente: - titlurile de participare ( denumirea este diferita si regimul juridic al acestora mult diferit )

- SRL-ul are parti sociale - SA si SCA are actiuni - SNC si SCS are parti de interese In cazul SCS, SNC, SRL vorbim despre asociati, iar la SA si SCA despre actionari. Exista 2 tipuri de asociati la societatile in comandita: - comanditari- raspund in limita aportului la capital - comanditati- raspund nelimitat si solidar cu patrimoniul personal

a) b) a) b)

B. In functie de intinderea raspunderii asociatilor societati cu raspundere nelimitata ( SNC, SCS, SCA ) societati cu raspundere limitata ( SRL, SA ) C. Dupa cum circula titlurile de valoare societati deschise- cele listate la bursa societati inchise D. Dupa forma juridica SCS- societati in comandita simpla SNC- societati in nume colectiv SA- societate pe actiuni SCA - societati in comandita pe actiuni SRL Cel putin 99% din societati sunt SRL si SA E. Dupa cum exista sau nu o limita de capital social - societati pentru care nu exista o limita ( SCS, SNC ) - societati pentru care legiuitorul impune o limita a capitalului social ( la SRL 200 ron, la SA si SCA 90000 lei darn u mai putin de 2500 euro ) La SNC si SCS nu exista limita, deoarece au o raspundere nelimitata. Caracterele juridice si personalitatea societatilor comerciale: Atentie! Pentru examen cititi: 1. forma actului constitutiv, nulitatea 2. aport la capitalul social( o conditie de fond special ) 3. capitalul social si patrimoniul SC 4. participarea la profitul si pierderile SC 5. raportul dintre profit si dividende 6. suportarea profitului si impartirea pierderilor 7. filiale, sucursale, reprezentate 8. organizarea societatii comerciale 9. Functionarea societatii comerciale: adunarea generala, hotararile administrative generale, administrarea societatii si guvernarea corporatista ( reguli generale, sistemul monist, sistemul dualist ). 10. Controlul activitatii societatii comerciale: 11. Modificarea actului constitutiv al societatii comerciale: - fuziunea - divizarea

- majorarea sau reducerea capitalului social - retragerea sau excluderea din societate a unui actionar 12. Dizolvarea societatii si lichidarea: 13. In ce conditii poate fi declansata procedura insolventei.Particularitatile procedurii. In ce situatii raspund membrii organelor de conducere.

INTRODUCERE IN DREPTUL SOCIETATILOR I. Notiunea de societate Dreptul comercial = caracter speculativ Dreptul societar = subramura a dreptului comercial. Este important pentru ca S.C. este principalul actor al vietii de afaceri. Art 1491 din Codul Civil: Societatea este un contract intre 2 sau mai multe persoane care se invoiesc sa puna ceva in comun cu scopul de a imparti foloasele ce ar putea deriva. Art 1 din legea 31/ 1990: In vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si juridice se pot asocia si constitui societatea comerciala. Atat societatea civila cat si cea comerciala, contine un element subiectiv: intentia de asociere, de participare patrimoniala in scopul comun al obtinerii de castig. Acest element se numeste afectio- societatis. In schimb, societatea civila este privita de lege ca pe un simplu contract, in timp ce societatea comerciala pe langa faptul ca este un contract, este si un subiect de drept. Calitatea de persoana juridica vine in primul rand de la lege. Legea 31/ 1990 Art.1 In vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si juridice se pot asocia si constitui SC, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi ( lege speciala). Art.2 Formele de SC : SNC, SCS, SA, SCA, SRL II. Caractere juridice ale contractului de societate Actul juridic reprezinta o manifestare de vointa cu intentia de a produce efecte juridice, de a naste un raport juridic. Actul incheiat de o singura persoana, cum ar fi testamentul, este unilateral. Actul incheiat cu doua sau mai multe persoane , este bilateral sau plurilateral si reprezinta in general un contract, o intelegere etc. In cazul contractului, cand sunt obligatii in sarcina ambelor parti, contractul este bilateral ( sinalagmatic).

Caracterul oneros- participi la constituire si primesti in schimb parti sociale, actiuni, adica inclusiv dreptul la beneficii ( profit ). Caracterul comutativ- se cunoaste intinderea obligatiei fiecarui asociat. Caracterul consensual- se refera la societatea civila Caracterul se refera la societatea comerciala Exceptional, exista 3 cazuri ( vz. L 31 ). Care sunt acele cazuri? III. Actul constitutiv al societatii comerciale a) Conditii de forma- trebuie sa imbrace una din formele prevazute in art.2, dar poate fi incheiat si sub semnatura privata. Formalitatea ceruta de lege: data certa a actului. Actul poate dobandi data certa, prin inregistrarea la Registrul Comertului. Exceptii de la regula actului sub semnatura privata: - cand se aporteaza un teren - in cazul SNC si SCS - in cazul SA cu subscriptie publica In aceste situatii, actul trebuie facut in forma autentica. b) Conditii de fond: - capacitatea juridica de a contracta- aportul este act de dispozitie. Varsta minima este 18 ani. In situatiile in care sunt implicati minori, totul se face prin reprezentanti legali, in ideea de investitie a banilor. - consimtamant valabil exprimat - obiectul, care are 2 sensuri: - prestatiile asociatilor si activitatea societatii comerciale. - cauza/ scopul obtinerea de beneficii - vointa de conlucrare a asociatilor in vederea realizarii scopului ( afectia societates) Conditie de fond speciala: Aportul reprezinta operatiunea juridica cu caracter oneros si translativ de drept. Prin intermediul acestuia, fiecare asociat transmite din patrimoniul sau in patrimoniul societatii la care s-a obligat prin actul constitutiv: o valoare, un bun etc. Tipuri de aporturi: - aport in natura- bunuri ( mai putin la SRL) - aport in numerar - aport in creante- instrainarea dreptului fata de un tert pe care il au in favoarea societatii - aport in industrie nu se poate calcula la capitalul social, ci numai la cel de persoane

CAPITALUL SOCIAL Capitalul social reprezinta totalitatea aporturilor asociatilor. Se mai numeste si capitalul nominal. Capitalul social este privit din doua puncte de vedere: 1. semnificatia juridica- garantia practica a creditorilor societatii 2. semnificatia contabila- datoriile societatii fata de actionari ( in bilant, la pasiv) Capitalul social are caracter real si este fix. Daca asociatii doresc sa modifice valoarea capitalului social, aceasta se poate face prin modificarea actului constitutiv. Nu se pot face repartizari de profit in cazul in care capitalul social s-a diminuat. Conform legii 31/ 1990, creditorii societatii au un drept de gaj general asupra patrimoniului societatii, insa acesta fluctueaza si rezulta ca in mod practic creditorii nu se pot baza pe valoarea capitalului social, care nu are voie sa scada sub minimul prevazut de lege. Art. 69 : repartizarea pe profit se face numai daca se reintregeste capitalul social. Profitul se raporteaza la capitalul social( intangibil- nu se platesc dividende din el). Deasemenea, fondul de rezerva legal al societatii comerciale se raporteaza la capitalul social. Capitalul subscris- varsat la constituire, minim 30% din capitalul social la SA si 100% la SRL - nevarsat Raportul dintre capitalul social si patrimoniul societatii Patrimoniul = totalitatea drepturilor si obligatiilor cu caracter economic; este o universalitate juridica. Orice persoana, prin lege, are un patrimoniu. In cadrul acestuia, pot exista grupuri de bunuri. Capitalul social se confunda cu patrimoniul la infiintare, dupa care capitalul social ramane fix iar patrimoniul fluctueaza. Creditorii societatii se indreapta spre realizarea creantelor, impotriva intregului patrimoniu si executa bunurile pe care le gasesc in acel moment. In cazul patrimoniului activ avem drepturi si bunuri, iar la cel pasiv , avem obligatii. Participarea la profit si pierdere Profitul este scopul societatii. Acesta se realizeaza fie prin castig direct, dar si indirect. Se distribuie fiecarui asociat, conform actului constitutiv, proportional cu cota de participare la capitalul social. Partile pot conveni si la o alta distributie a profitului decat cel prevazut de lege. Aportul in industrie nu poate contribui la capitalul social, dar poate fi un criteriu, daca este prevazut in actul constitutiv, de repartizare a profitului. Referitor la contractul de societate, Codul Civil declara nul contractul de societate prin care s-ar prevedea ca un asociat poate ridica toate beneficiile sau suporta singur pierderile ( Clauza Leonina ).

Repartizarea profitului Se cunoaste valoarea profitului dupa intocmirea situatiei finale anuala. Legea spune ca este interzis sa se distribuie dividende atunci cand profitul este fictiv, adica in momentul in care nu reprezinta un excedent al capitalului social. Distribuirea de dividende se hotaraste de AGA. Adunarea se tine in termen de 5 luni de la data incheierii exercitiului financiar . AGA este obligatea sa hotarasca reintregirea capitalului social (daca acesta a scazut), trimitearea banilor in fondul de rezerva, reinvestirea si plata dividendelor, termenul de plata ( scadent). In cazul in care nu s-a stabilit termenul de plata, se aplica termenul legal de 6 luni. Pana la aceasta hotarare, asociatul are un drept eventual, neurmaribil de creditorii sai personali. Dupa hotararea dreptului la dividende este drept de creanta intre asociat si societate, drept ce poate fi urmarit. Daca s-au distribuit dividendele din profit fictiv, societatea are dreptul sa ceara restituirea in 3 ani ( drept prescriptibil). Cei care au facut operatiunea ilicita, raspund penal.

DOBANDIREA PERSONALITATII JURIDICE DE CATRE SOCIETATE. ELEMENTE SI EFECTE

1. Elementele esentiale ale personalitatii juridice sunt: organizarea de sine statatoare patrimoniul scopul determinat

2. Elementele de identificare ale SC - sediu - firma - nationalitate Consecinte ale personalitatii juridice: societatea participa prin reprezentantii sai, dar numai in nume propriu, la raporturile juridice, deci raspunde direct societatii, nu asociatilor; sta singura in justitie.

3. Cuprinsul actului constitutiv Orice act constitutive contine urmatoarele clauze: - clauze referitoare la identificare partilor ( asociatilor) - clauze privitoare la identificarea viitoarei SC : denumire, forma juridica, sediu social etc

clauze privind caracteristicile societatii : obiectul de activitate al SC ( domeniul principal de activitate si domeniile conexe, daca exista ), capitalul social, durata societatii ( facultativa ) clauze prinvind drepturile si obligatiile asociatilor clauze privind dizolvarea si lichidarea SC clauze privind conducerea, gestionarea si administrarea SC

4. Procedura constituirii Societatii Comerciale 1. Se intocmesc sau se redacteaza actele constitutive 2. Se autentifica la notar sau se da data certa de catre un avocat 3. Se intocmeste o cerere de inmatriculare care se depune la Registrul Comertului, impreuna cu o serie de acte ( dovada sediului, autorizatii de la diferite institutii ) 4. Judecatorul delegat, daca documentele respecta total cerintele legale si nu exista impediment legal, va pronunta o incheiere de inamtriculare in Registrul Comertului. 5. Consecintele incalcarii dispozitiilor legale privind constituirea societatilor comerciale, sunt: A. Regularizarea B. Nulitatea A. Regularizarea a) Consecintele neregularizarilor constatate inainte de constituire : Judecatorul delegat, daca va constata ca exista vreo neregularitate cu privire la actul constitutiv, va solicita asociatilor sa remedieze eventualele nereguli constatate, refuzand inmatricularea SC si pronuntarea incheierii pana la momentul indreptarii respectivei neregularitati. b) Consecintele neregularizarilor constatate dupa inregistrarea SC: In cazul in care judecatorul nu a observat neregulile, societatea este obligata sa ia masuri pentru remedierea lor in cel mult 8 zile de la data constatarii. Daca SC nu se conformeaza, orice persoana interesata poate solicita tribunalului regularizarea. Dreptul la actiunea de regularizare se prescrie intr-un an de la inmatricularea SC. Ce se intampla cu o neregularitate care este constatata dupa 1 an?: depinde de neregularitate.

B. Nulitatea Nulitatea SC : prioritatea unor clauze ale actului constitutiv Art 56 : Cauze de nulitate:

lipseste actul constitutiv sau acesta nu a fost incheiat in forma autentica atunci cand legea o cere - toti fondatorii au fost potrivit legii, incapabili la data constituirii societatii - obiectul de activitate este ilicit sau contrar ordinii publice Nulitatea poate avea ca efect, lichidarea SC. Diferenta intre nulitatea SC./ nulitatea uneli clauze a Actului constitutiv

6. Personalitatea juridica a SC.Consecinte: Atribute de identificare: - firma - sediul - capacitatea SC- principiul specialitatii de folosinta a SC si obiectul de activitate - patrimoniul SC Autonomia patrimoniului are urmatoarele consecinte: - bunurile aduse ca aport ies din patrimoniul asociatilor si intra in patrimoniul SC - bunurile aduse ca aport apartin gajului general al creditorilor societatii - exista o limita de raspundere a asociatilor in functie de capitalul social - obligatiile fata de terti nu se pot compensa cu obligatiile tertilor fata de asociati Consecintele juridice ale calitatii de persoana juridical a SC: - dreptul societatii de a participa in nume propriu la rapoartele juridice - raspunderea proprie a SC pentru obligatiile comerciale - dreptul SC de a sta in justitie ca reclamanta sau parat

DEZMEMBRAMINTELE SOCIETATII COMERCIALE

Filialele Filialele sunt reglementate de art. 42 din legea 31/ 1990 . Sunt societati comerciale cu o personalitate juridical, constituite de o SC, numita societate-mama, care va detine majoritatea capitalului social al filialei. Filiala este subiect de drept distinct fata de societatea-mama si participa in nume propriu la raspunderile juridice. Cu toate acestea, ea este dependenta din punct de vedere economic de societatea-mama. Sucursalele Sucursala este reglementata de art.43 din legea 31/1990. Este un dezmembramant fara personalitate juridica, o entitate dotata de societatea-mama cu anumite bunuri, cu scopul de a desfasura o anumita activitate economica. Spre deosebire de filiala, aceasta

nu participa in nume propriu La raspunderile juridice, aceasta nefiind subiect de drept distinct fata de societatea-mama. Regimul juridic al sucursalei ses va aplica oricarui dezmembramant al societatii comerciale cu exceptia filialei.

FUNCTIONAREA SOCIETATII COMERCIALE Vointa societatii comerciale se formeaza in cadrul organului de deliberare ( AGAorgan colectiv format din totalitatea asociatilor ). Vointa sociala este adusa la indeplinire prin intermediul organului executiv ( de gestiune- Consiliul de Administratie, Administratorul, Directoratul, Consiliul de Supraveghere ). Controlul gestiunii administratorilor se face prin auditori interni/ externi la societatile mari. AGA- Adunarea Generala a Actionarilor Este un organ de deliberare si decizie a societatii comerciale format din totalitatea asociatilor. Exprima vointa sociala si reprezinta organul suprem de conducere al oricarei societati comerciale. AGA este de 2 feluri: - ordinara- AGO - extraordinara- AGE AGO Se intruneste cel putin o data pe an, si in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar. Se tine la sediul societatii comerciale sau in locul indicat in convocare. Are competenta de a lua in discutie si de a decide asupra oricaror probleme inscrise pe ordinea de zi, cu exceptia acelor situatii care nu pot fi dezbatute decat de AGE. Pe langa problemele inscrise pe ordinea de zi, AGO e obligata sa puna in discutie urmatoarele : - sa aprobe si sa modifice situatiile finale anuale, pe baza raporturilor prezentate de consiliul de administratori, de directorat, de consiliul de supraveghere, de cenzori, sau dupa caz auditori financiari sis a fixeze dividendele cuvenite asociatiei. - sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, a consiliului de supraveghere si a cenzorilor. - In cadrul societatilor comerciale a caror situatii financiare sunt auditate, sa numeasca sis a fixeze durata minima a constractului de audit financiar, precum si sa revoce auditul financiar - sa fixeze remuneratia pentru exercitiul in curs a membrilor consiliului de administratie , a membrilor consiliului de supraveghere si a cenzorilor. - sa se pronunte asupra gestiunii Consiliului de administratie precum si a directorului - sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli pentru exercitiul financiar urmator

sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii.

Conditii de quorum si pentru luarea deciziilor la AGA I convocare: Pentru a fi valabile deliberarile in AGO, este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin din numarul total de drepturi de vot.. Hotararile se iau cu majoritatea drepturilor de vot exprimate. Actul constitutiv al societatii comerciale, poate prevedea cerinte mai ridicate de quorum, precum si de majoritate in luarea deciziilor. II convocare: In situatia in care AGA nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor aratate mai sus, Adunarea se va intruni la o a doua convocare, indiferent de quorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate. Spre deosebire de prima convocare, in actul constitutiv nu se poate prevedea un quorum minim sau o majoritate mai ridicata. Este ilegal ca cea de-a doua convocare sa fie facuta in aceeasi zi cu prima. AGE Se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru: schimbarea formei juridice a societatii mutarea sediului societatii schimbarea obiectului de activitate al societatii ( nu cel principal ) infiintarea/ desfiintarea unor sedii secundare, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel prelungirea duratei societatii comerciale majorarea/ reducerea capitalului social fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii comerciale dizolvarea anticipate a societatii comerciale conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau invers emisiune de obligatiuni

Legat de mutarea societatii, infiintarea/ desfacerea societatii vor putea fi delegate de AGE catre Consiliul de Administratie/ Directorat.

Conditii de quorum si majoritate pentru AGE Pima convocare: Pentru validitatea activitatilor AGE este necesara la prima convocare, prezenta actionarilor detinand cel putin din totalul drepturilor de vot , iar la convocarile ulterioare, cel putin 1/5 din ele. Hotararile sunt luate cu majoritatea actionarilor prezenti sau reprezentati.

Majoritatea calificata pentru o anumita categorie de decizii: - decizii de modificare a obiectului principal de activitate - decizii de reducere/ majorare a capitalului social - decizia de schimbare a formei juridice - decizia de fuziune, divizare sau dizolvare a societatii- se ia cu o majoritate de cel putin 2/3 din drepturile de vot, detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. In actul constitutive, se pot stipula cerinte de quorum si majoritate mai mari.

ADUNAREA GENERALA A ASOCIATILOR 1. Convocarea Adunarii Generale a actionarilor ( AGA ) Este convocata de Consiliul de Administratie ( in cazul SRL ) sau Directoratul ( in cazul SCA, SA ). Exceptie: Initiativa o are un asociat sau mai multi asociati in sensul ca asociatii sau actionarii reprezentand individual sau impreuna 5% din capitalul social sau chiar o cota mai mica daca in actul constitutiv se prevede altfel. Totodata, Consiliul de Administratie trebuie sa convoace adunarea. Ce se intampla insa in cazul in care Consiliul de Administratie nu va convoca AGA la solicitarea actionarilor? Se va face o cerere la instanta care va obliga sa se convoace AGA. Aceasta exceptie este valabila pentru SCA,SA. In ceea ce priveste SRL-ul, exceptia se aplica, numai ca este vorba de din capitalul social.

2. Continutul convocarii Adunarii Generale Art. 117: Orice convocare trebuie sa cuprinda locul, data convocarii ( art.113, aliniatul 2), ordinea de zi a AGA ( este nelegal sa fie trecuta problema diverse pentru ca fiecare problema trebuie enumerate complet ). 3. Comunicarea Trebuie adus la cunostinta celorlalti actionari; in cazul SA si SCA cu multi actionari, se publica in Monitorul Oficial . Daca actiunile sunt nominative, se pot face si in SA. Pentru acestea, convocarea se face printr-o scrisoare recomandata sau electronic, daca actul constitutiv permite. Pentru SRL, este forma prevazuta in actul constitutiv, iar daca nu exista in acesta, convocarea se va face prin scrisoare recomandata. In cazul in care SRL-ul are pagina de internet, atunci trebuie publicata si acolo.

4. Sedinta AGA Participanti: actionarii sau reprezentantii lor ( cu imputernicire pentru acea adunare, expresa si sa prevada si Adunarea Generala ). Capacitatea de exercitiu : - persoanele mai mici de 14 ani nu au aceasta capacitate decat prin tutore - persoanele intre 14-18 ani au capacitate restransa - persoanele cu varsta peste 18 ani, au capacitate deplina Societatea comerciala poate fi actionar in alta societate si va fi prezentata ca fiind reprezentantul ei legal. Interdictii: membrii Consiliului de Admnistratie, directorii, membrii Consiliului de Supraveghere, functionarii societatii, nu ii pot reprezenta pe actionari ( sub sanctiunea nulitatii hotararii generale ), daca fara votul acestora nu ar fi fost obtinuta majoritatea ceruta. Desfasurarea sedintei AGA: - prezentarea sedintei de catre persoana care are cea mai inalta functie ( presedintele Consiliului de Administratie ) - daca sunt intrunite toate conditiile pentru luarea deciziei, se trece la vot 5. Dreptul la vot si exercitarea lui Dreptul la vot este strans legat de participarea actionarilor la capitalul social. Art. 101: Orice actiune platita da dreptul la vot in AGA, daca actul constitutiv nu prevede altfel. Actiuni cu dividend prioritar ( votul poate fi prin corespondenta ) si fara drept la vot detinatorii lor participa doar la profit, neavand drept de vot ( nu participa la luarea deciziilor ). Dreptul la vot este suspendat pentru actionarii care nu si-au platit varsamintele. Art.128, alin.2: Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice conventie prin care actionarul se obliga a exercita dreptul de vot, conform instructiunilor date, ori propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atributii de reprezentare este nula. Daca un actionar ii ofera unui alt actionar bani pentru a-i influenta votul ( dar care nu sunt reprezentanti ) e valabila. Se pot face conventii pentru dreptul de vot sau poate aparea imposibilitatea exercitarii dreptului la vot in caz de contrarietate de interese. Art. 127 Actionarii care au de membrii ai Consiliului de Administrati nu pot vota in baza actiunilor pe care le poseda, nici personal, nici prin mandatar. Descarcarea gestiunilor sau orice alta problema prin care persoana lor sau administratia ar fi in discutie reprezinta un conflict de interese.

6. Adoptarea hotararilor Adoptarea hotararilor se face prin: - vot deschis general - vot inchis, secret- doar la votarea / revocarea administratorului 7. Hotararea Adunarii Generale ( in proces verbal ) a) Obligativitatea hotararilor b) Publicitatea hotararilor c) Anularea hotararilor a) Obligativitatea hotararilor Hotararile sunt obligatorii chiar si pentru cei care nu au participat sau au votat contra/ abtinut. Hotararile trebuie sa fie legale sau conforme actului constitutiv. b) Publicitatea hotararilor Pentru SCA, SA, hotararile trebuie publicate in Monitorul Oficial si evident la Registrul Comertului. Hotararile importante: modificarea capitalului social sau a actului constitutiv trebuie publicata in Registrul Comertului in cazul SRL-urilor. c) Anularea hotararilor Cei care au votat contra sau care au fost de fata si s-au abtinut, pot cere anularea hotararii. Art. 132, alin.4: Membrii Consiliului de Administratie, respectiv ai Consiliului de Supraveghere nu pot ataca hotararile AGA privitoare la revocarea lor din functie. Pentru SA si SCA, atacarea hotararii se poate face in 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial.

PROBLEMATICA ADMINISTRARII SOCIETATII COMERCIALE

I. Precizari prealabile Vointa societatii comerciale este exprimata de Adunarea Generala si va fi adusa la indeplinire prin administrator. Art.75, 88, 137, 143, 153, 197 din Legea 31/ 1990. O societate comerciala poate fi administrata de 1 sau mai multi administratori, caz in care distingem dupa cum avem societati de persoane sau societati pe actiuni. In situatiile in care sunt mai multi administratori, in cazul societatii pe persoane avem un sistem neorganizat. Pentru SA si Societati in comandita pe actiuni avem un sistem organizat in spiritul reglementarilor Uniunii Europene numit si sistem de guvernare corporatista. Exista sistemul unitar format din Consiliul de Administratie si Directori si sistemul dualist format din Directorat si Consiliul de Supraveghere. II. Statutul juridic al administratorilor

a) Calitatea de administrator Numai persoanele fizice pot fi administratori , iar pentru SA pot fi si persoanele juridice. Pentru eventualele prejudicii pe care le-ar suferi SC ca urmare a exercitarii unei administari defectuoase a afacerilor, raspunderea va fi solidara intre persoana juridica administrata si persoana fizica reprezentant al persoanei juridice. b) Conditii pentru numirea administratorului - Capacitatea- este necesara o capacitate deplina de exercitiu - Onorabilitatea Art.6, alin.2 : nu poate fi o persoana condamnata pentru infractiuni ( gestiune frauduloasa, fals, inselaciune etc. ). c) Calitatea de asociat O poate avea orice persoana asociata sau neasociata ( art.7 ). Problema cumulului de functii Legea prevede anumite interdictii si limitari: a) interdictia cumulului calitatii de administrator cu cea de salariat ( art.1371, alin.3) Pe durata indeplinirii mandatului adsministratorii nu pot incheia cu societatea comerciala contract de munca . In cazul in care administratorii au fost desemnati dintre salariatii societatii, contractul individual de munca se suspend ape durata mandatului. Principala diferenta : asociatii scapa mai usor de un administrator decat de un salariat ( fara instiintare ) si nu mai poate fi integrat niciodata in functia de administrator. Astfel, intervine sanctiunea decaderii din calitatea de administrator. b) limitarea cumului mandatelor de administratie Art.153 limiteaza la 5 sirul mandatelor de administrator in Romania. O persoana fizica poate exercita concomitent cel mult 5 mandate, de administrator . Interdictia nu se aplica atunci cand cel ales e proprietar a cel putin din totalul actiunilor societatii. Persoana care incalca interdictia e obligata sa demisioneze din functia de membru al Consiliului de Administratie in termen de 1 luna de la data aparitiei situatiei. La expirarea perioadei, administratorul va pierde mandatul prin depasirea numarului legal de mandate in ordinea cronologica a numirilor. In acelasi timp, va fi obligat la restituirea remuneratiei si a altor beneficii primite. Deliberarile si deciziile la care respectivul administrator a luat parte, raman valabile pentru ca trebuie aparat circuitul comercial. In cazul SRL-ului: Art.197, alin.2: Administratorul nu poate primi fara autorizarea Adunarii Asociatilor, mandatul in alte SC concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca acelasi fel de comert sau altul concurrent, sub sanctiunea revocarii si a raspunderii pentru daune ( concurenta materiala ). Un administrator poate avea mandate la mai multe societati, prin acordul AGA sau daca societatile nu au acelasi obiect de activitate si nu sunt concurente. c) Desemnarea Se face prin actul constitutiv conform art.7 si art.8. Ulterior sunt desemnati prin votul Adunarii Generale. Pentru SA, AGA desemneaza administratorul iar pentru SRL se

aplica art.192. Administratorul se desemneaza cu votul majoritatii asociatilor si cu votul majoritatii partii sociale. Daca un asociat are 50% + 1% si voteaza pro, iar celalalt contra, in acest caz se blocheaza Adunarea ( luarea deciziei ). Pentru a fi valabila desemnarea trebuie sa existe o acceptare expresa din partea asociatilor. Administratorul trebuie sa accepte expres numirea sis a se asigure de pregatirea profesionala. d) Durata mandatului si realegerea Pentru SA- durata mandatului primilor administratori nu poate depasi 2 ani. In cazul celorlalti administratori, care nu fac parte din consiliu, poate fi stabilit prin actul constitutiv si nu poate depasi 4 ani. Pentru SRL, exista libertate deplina pentru stabilirea duratei mandatului prin AGA. Se ia in discutie si posibilitatea realegerii, daca in actul constitutiv nu s-a prevazut altfel.

e) Publicarea numirii administratorului In Registrul Comertului sunt trecute persoanele care au calitate de administrator a oricarei SC inmatriculata . Cei care reprezinta societatea comerciala fata de terti, trebuie sa depuna si un specimen de semnatura. f) Remuneratia Pentru SRL, art.77 mentioneaza eventuala lor remuneratie, puterile pe care le detin, durata. Pentru SA, remuneratia este stabilita prin actul constitutiv sau prin hotararea AGA. Poate exista si remuneratia suplimentara pentru anumiti membrii insarcinati cu functii specifice. Orice alte avantaje pot fi acordate. g) Natura juridica Natura juridica a raporturilor intre SC si administrator : mandat comercial, contractual si legal. Atentie!!! Obligatiile administratorului- art.36, 45, 30 alin.2, 70, 73 Puterile administratorului : art.70 Atreibutiile de reprezentare : art.7,8 ! Art.441 si 150 Puterea de reprezentare : art.55 h) Puterile administratorului Limitele reprezentarii in raport cu tertii sunt date de lege, de actul constitutiv al societatii comerciale si de hotararile legale ale AGA. In aceste limite, administratorul poate incheia acte de administrare, dispozitii ( acte prin care un bun iese din patrimoniul societatii ). i) Incetarea calitatii de administrator Poate avea loc prin modurile: - revocarea administratorului ( art.111, 137 ) - renuntarea la functia de administrator