Sunteți pe pagina 1din 7

ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA

FUNCTII DERIVABILE
Derivata unei functii intr-un punct

Definitie Teorema
Fie f : D → R si x0 ∈ D punct de acumulare. Daca f este derivabila in x0 , atunci f este continua in
f ( x ) − f ( x0 ) acest punct.
▪Daca exista limita functiei in Consecinta
x − x0
O functie nu este derivabila in punctele de
punctul x0 , numim valoarea acestei limite derivata
discontinuitate.
functiei f in punctul x0 si o notam f ' ( x0 ) . Observatie
▪Daca f ' ( x0 ) exista si este finita, spunem ca f este Reciproca acestei teoreme nu este adevarata.
derivabila in x0 . Exista functii continue intr-un punct care nu sunt
derivabile in acest punct.
▪Daca f ' ( x0 ) = ±∞, functia f nu este derivabila in
Exemplu
x0 , dar are derivata in acest punct.
f : R → R, f ( x ) = 3 x este continua in punctul
x0 = 0 , dar nu este derivabila in acest punct, pentru ca
Deci:
f ( x) − f (0) 3
x 1
' f ( x) − f ( x0 ) lim = lim = lim = ∞ ⇒ f ' ( x0 ) = ∞
f ( x 0 ) = lim x →0 x x →0 x x →0 3
x 2
x →x0 x − x0
Derivate laterale

Derivata stanga Derivata dreapta


Fie f : D → R si x0 ∈ D punct de acumulare. Fie f : D → R si x0 ∈ D punct de acumulare.
▪Daca exista limita stanga a functiei f ( x ) − f ( x0 )
f ( x ) − f ( x0 ) ▪Daca exista limita dreapta a functiei
x − x0
x − x0 in punctul x0 , numim valoarea acestei limite derivata
in punctul x0 , numim valoarea acestei limite dreapta a functiei f in punctul x0 si o notam f d' ( x 0 ) .
derivata stanga a functiei f in punctul x0 si ▪ Daca f d' ( x0 ) exista si este finita, spunem ca f este
o notam f s' ( x 0 ) . derivabila la dreapta in x0 .
▪ Daca f s' ( x 0 ) exista si este finita, spunem ca f
este derivabila la stanga in x0 . Deci:
Deci:
f ( x) − f ( x 0 )
f ( x) − f ( x 0 ) f d' (x0 ) = lim
f s' (x0 ) = lim x→ x0 x − x
0
x → x0 x − x x> x0
x< x0 0

1
Teorema
Functia f are derivata in punctul de acumulare x0 ⇔ f are derivate laterale egale in acest punct.
Consecinta
f este derivabila in punctul de acumulare x0 ⇔ f s' ( xo ) = f d' ( x0 ) ∈R (finite)

Fie f : I →R unde I este un interval si x0 ∈I punct interior intervalului.Presupunem ca f este continua in x0


a derivatei intr-un punctInterpretarea geometrica

.
▪Daca f este derivabila in x0 , graficul functiei are in punctul M 0 ( x 0 , f ( x0 )) tangenta a carei panta este
f ' ( x0 ) .
Ecuatia tangentei este: y − f ( x0 ) = f ' ( x0 )( x − x0 ) .
▪Daca f ' ( x0 ) = ±∞, graficul functiei are in punctul M 0 ( x 0 , f ( x0 )) tangenta verticala, de ecuatie x = x 0 .
Punctul x0 este un punct de inflexiune al graficului.
▪Daca f s' ( x0 ) = ±∞si f d' ( x0 ) = ∞ (derivate laterale infinite si diferite), graficul functiei are in punctul
M 0 ( x 0 , f ( x0 )) semitangenta verticala. Punctul x0 se numeste punct de intoarcere al graficului.
▪Daca f s' ( x0 ) ≠ f d' ( x0 ) si cel putin una din derivatele laterale este finita, graficul functiei are in punctul
M 0 ( x 0 , f ( x0 )) doua semitangente distincte(formeaza un unghi). Punctul x0 se numeste punct unghiular al
graficului

2
Fie f : D → R si E ⊂ D o submultime cu toate punctele de acumulare.
Derivata unei functii

Definitie
Spunem ca f este derivabila pe E daca f este derivabila in orice punct din multimea E.
Definitie
Functia f ' : E →R , ∀x ∈E → f ' ( x) ∈R se numeste derivata lui f pe E; operatia prin care se obtine f ' din f
se numeste derivare.
Observatie
Derivata functiei intr-un punct este un numar real, iar derivata functiei pe o multime este o functie.
Operatii cu functii derivabile pe o multime

Fie f : D → R, g : D → R si E ⊂ D o submultime cu toate punctele de acumulare.


Teorema(derivarea sumei si a produsului)
Daca f si g sunt derivabile pe E atunci functiile f + g , f − g , αf si fg sunt derivabile pe E si:
( f ± g ) ' = f ' ± g ' ; (αf ) ' = αf ' , α ∈R constanta; ( fg ) ' = f ' g + fg ' .
Teorema( derivarea catului)
f
Daca f si g sunt derivabile pe E iar g ( x) ≠ 0, ∀x ∈E atunci functia g este derivabila pe E si
'
f  f ' g − fg '
  =
g  g2
Teorema(derivarea functiei compuse)
Fie f : I →J si g : J →R , unde I si J sunt intervale .
Daca f este derivabila pe I iar g este derivabila pe J atunci functia g  f este derivabila pe I si
( g ( f ( x)) ) ' = g ' ( f ( x)) ⋅ f ' ( x), ∀x ∈I sau ( g ( f ) ) ' = g ' ( f ) ⋅ f ' .
Teorema(derivarea functiei inverse)
Fie f : I → J, unde I, J sunt intervale, o functie continua si bijectiva.
Daca f este derivabila pe I si f ' ( x) ≠ 0, ∀x ∈I atunci f −1 este derivabila pe J si
−1 ' 1
(f ) ( y) = '
, ∀y ∈J ,
f ( x)
−1 −1 ' 1
unde f ( x) = y ⇔ x = f ( y ), ∀x ∈I, y ∈J. Deci( f ) = ' −1 .
f (f )

3
Derivate de ordin superior

Derivata de ordinul doi


Fie f : D →R o functie derivabila pe multimea E ⊂ D si f ' : E →R derivata lui f.
▪Spunem ca f este de doua ori derivabila in punctul de acumulare x0 ∈E daca f ' este derivabila in x0 ,
f ' ( x) − f ' ( x0 )
adica exista lim si este finita. Valoarea acestei limite se numeste derivata de ordinul doi a
x →x0 x − x0

"
lui f in x 0 si se noteaza
f ( x0 ) .

Deci:

"
f ( x0 ) =
l
i
m
x→
x

▪Spunem ca f este de doua ori derivabila pe multimea E daca functia f '


este derivabila pe E. Notam cu

"
f
functia derivata a lui f '
si o numim derivata a doua a lui f (sau derivata de ordinul doi). Deci

f
Derivata de ordinul n, n ∈N
"
=f ( '
)' .

f ( 0 ) = f (derivata de ordinul zero); f (1)


=f '
(derivata de ordinul intii sau prima derivata);

f ( 2)
=f "
= f ( ) ' ' ;

f ( 3)
(
= f ) ; ... ; f
( 2) ' ( n)
= f ( ).
( n −1) '

Daca o functie f este de n ori derivabila pe E, ∀n ∈N , vom spune ca f este indefinit derivabila pe E.
Functiile elementare sunt indefinit derivabile pe domeniul lor de derivabilitate.

Aplicatie (determinarea ordinului de multiplicitate al unei radacini pentru functiile polinomiale)


Numarul a ∈ R este radacina multipla de ordinul k , k ∈N* a functiei polinomiale f

' " ( k − 1) (k )
⇔ f (a) = 0, f (a) = 0, f (a) = 0, . . .f, (a) = 0 s if (a) ≠ 0 .

Formule utile
 1 
( n)
( −1) n ⋅ n! , ∀n ∈ N unde x ∈ R − { a} ( fg ) ( n) =
n
k ( n −k ) ( k )
g , ∀n ∈ N*
  = ∑ Cn f
 x −a  ( x − a ) n+1 k −0

4
(Leibniz)

( f ± g ) ( n ) = f ( n ) ± g ( n ) , ∀n ∈N
(αf ) ( n ) = αf ( n ) , ∀n ∈N, unde α ∈R constanta

REGULI DE DERIVARE

(f ± g)' = f '
± g' 1
'
− g'
  = 2
(αf ) ' = αf ' , α ∈R ct . g g
( fg ) ' = f ' ⋅ g + f ⋅ g ' ( g ( f )) ' = g'( f )⋅ f '
f 
'
f '
⋅ g − f ⋅ g' 1
  = ( f −1 ) ' = ' −1
g g2 f (f )

TABEL CU DERIVATELE FUNCŢIILOR ELEMENTARE

Functia Derivata Domeniul de definitie Domeniul de derivabilitate


c 0 R R
x 1 R R
x n , n ∈N * nx n −1 R R
r
x , r ∈R rx r −1 cel puţin ( 0, ∞) cel puţin ( 0, ∞)
1 −1 R* R*
x x2
x 1 [0, ∞) ( 0, ∞)
2 x
3
x 1 R R*
33 x 2
ln x 1 ( 0, ∞) ( 0, ∞)
x
log a x( a > 0, a ≠ 1) 1 ( 0, ∞) ( 0, ∞)
x ln a
e x
ex R R
x
a ( a > 0, a ≠ 1) a x ln a R R
sin x cos x R R
cos x − sin x R R

5
tg x 1 π  π 
2 sau 1 + tg2 x R −  + kπ k ∈ Z  R −  + kπ k ∈ Z 
cos x 2  2 
ctg x −1
sin x2 (
sau− 1 + ctg2 x ) R −{kπ k ∈Z} R −{kπ k ∈Z}

arcsin x 1 [−1, 1] (−1, 1)


2
1− x
arccosx −1 [−1, 1] (−1, 1)
2
1− x
arctg x 1 R R
1+ x2
arcctg x −1 R R
1+ x2

TABEL CU DERIVATELE FUNCŢIILOR COMPUSE

Functia Derivata Domeniul de


derivabilitate
u u'
u n , n ∈N * nu n −1 ⋅ u '
r
u , r ∈R u >0 ru r −1 ⋅ u ' u >0
1 u ≠0 −u' u ≠0
u u2
u u ≥0 1 u >0
⋅ u'
2 u
3
u 1 u ≠0
⋅ u'
33 u 2
ln u u >0 u' u >0
u
log a u u >0 u' u >0
a > 0, a ≠ 1 u ln a
eu eu ⋅ u '
a u a > 0, a ≠ 1
a ln a ⋅ u '
u

sin u cos u ⋅ u '


cos u − sin u ⋅ u '
tg u cos u ≠ 0 1
2
cos u
(
⋅ u' sau 1 + tg 2 u ⋅ u') cos u ≠ 0

ctg u sin u ≠ 0 −1
sin 2 u
(
⋅ u' sau − 1 + ctg 2 u ⋅ u ' ) sin u ≠ 0

arcsin u −1 ≤ u ≤ 1 1 −1 < u < 1


⋅ u'
1 −u 2

6
arccos u −1 ≤ u ≤ 1 −1 −1 < u < 1
⋅u'
2
1 −u
arctg u 1
⋅ u'
1+u2
arcctg u −1
⋅ u'
1+u2
uv u >0 u v ⋅ v ' ⋅ ln u + v ⋅ u v −1 ⋅ u ' u >0