Curs II

(Marti) 09.10.2012
Notiunea de drept constitutional si notiunea de institutii politice.
Raportul juridic de drept constitutional.
Subiecte de drept constitutional

Dreptul constitutional reprezinta esenta legilor pentru ca toate normele juridice care
reglementeaza relatiile de munca, de familie, civile, administrative etc. sunt subordonate
dreptului constitutional.
I Notiunea de drept constitutional:
Dreptul constitutional este ramura principala a dreptului romanesc, care prin
normele sale consacra si ocroteste cele mai importante valori economice, sociale si
politice.
Din punct de vedere istoric, dreptul constitutional a existat odata cu aparitia
oricarei norme de drept, pentru ca nu poate exista un sistem de drept coerent fara
raportarea lui la sistemul general de valori, instituita prin vointa poporului sau a
autoritatii legitime a statului respectiv.
Este adevarat ca denumirea de drept constitutional a aparut spre sfarsitul
secolului al XVIII-lea (1797) in Italia, iar sub aspect teoretic, prima catedra de drept
constitutional s-a creat la Paris in 1834 si era condusa de un italian numit Pellegrino
Rossi.
In dreptul romanesc, stiinta dreptului constitutional s-a predat la 1864, initial
impreuna cu drepul administrativ, capatand pe parcurs raspandire in toate facultatile din
Romania.
Definitie: Dreptul constitutional este alcatuit din normele juridice care reglementeaza
forma statului, organizarea, functionarea si raporturile dintre puterile publice, limitele
acestor puteri si organizarea politica a statului. Deasemenea dreptul constitutional este
acea ramura a dreptului care reglementeaza la modul principiar drepturile si judecatile
fundamentale ale cetatenilor.
Avand in vedere ca reglementarea detaliata a raporturilor juridice dintr-o societate
oarecare sunt reglementate la modul concret de diversele ramuri ale dreptului, dreptul
constitutional este acea ramura a dreptului unitar formata din normele juridice care
reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul de instaurare, mentinere
si exercitare a puterii.
De precizat ca dreptul constitutional nu se confunda cu Constitutia, intrucat, pe
de-o parte normele de drept constitutional nu se regasesc numai in Constitutie ci ele se
regasesc si in alte acte normative (ex.: legea cetateniei; legea referendumului; legea
privind alegerea presedintilor); iar pe de alta parte, dreptul constitutional, privit ca

stiinta, vizeaza tocmai studierea/analizarea si interpretarea normelor de drept

constitutional.
Ca ramura a dreptului, dreptul constitutional sta la baza tuturor ramurilor de drept,
avand insa cele mai stranse conexiuni cu dreptul administrativ.
Avand in vedere rolul sau fundamental in configurarea generala a dreptului unui
stat, multe din normele fundamentale ale dreptuui constitutional au fost preluate ca atare
de alte ramuri ale dreptului (ex.: art.23 din Constitutie este preluat in dreptul procesual
penal).
II Notiunea de institutii politice:
In sens restrans in drept (in general) prin institutie se intelege un grup de texte
juridice unite pe criteriul unui obiect comun de reglementare, obiect care ii asigura
unitatea si permanenta, astfel institutia, denumita si institutie juridica, este parte a unei
ramuri de drept (ex.: institutia primariei, institutia consiliului judetean etc.)
Din punct de vedere constitutional, institutiile politice sunt organele (autoritatile)
insarcinate, investite, abilitate sa realizeze puterea politica; iar din punct de vedere
juridic, prin institutii politice intelegem ansamblul de norme constitutionale care
reglementeaza un anumit domeniu strict delimitat referitor la dobandirea si exercitarea
puterii de stat (ex.: consiliul superior al magistraturii, Guvernul Romaniei, Parlamentul
etc.)
III Raportul juridic de drept constitutional:
In dreptul constitutional, raportul juridic este definit de relatiile sociale ce se
stabilesc in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii statale.
Prin urmare, orice raport juridic care se stabileste sau are legatura cu instaurarea,
mentinerea si exercitarea puterii statale este un raport tipic de drept constitutional. Astfel,
de exemplu, raporturile dintre Parlament si Guvern care vizeaza exercitarea puterii sunt
raporturi de drept constitutional (ex.: acordarea votului de investitura al Guvernului de
catre Parlament; motiunea de cenzura)
1. Nu toate raporturile juridice dintre autoritatile constitutionale sunt
raporturi de drept constitutional, ci numai acelea care se exercita in
activitatea de instaurare si mentinere a puterii (ex.: raporturile
patrimoniale dintre Parlament si Guvern nu sunt raporturi constitutionale;
raporturile dintre Guvern si administratia prezidentiala care nu vizeaza
exercitarea puterii nu sunt constitutionale)
2. Toate normele/textile prevazute in Constitutia Romaniei sunt norme
constitutionale, chiar daca in aparenta acestea ar fi circumscrise altor
ramuri ale dreptului. Explicatia acestui lucru consta in faptul ca normele
constitutionale stabilesc principii fundamentale si nu reglementeaza stricto
sensu relatiei sociale. Principiile fundamentale inscrise in Constitutie au
caracterul de temelie al relatiilor sociale reglementate prin celelalte
ramuri ale dreptului (ex.: art. 46 din Constitutie Dreptul la mostenire este

garantat este un text constitutional care sta la baza tuturor ramurilor

juridice reglementate de institutia succesiunii in dreptul civil).
Pentru ca normele de drept constitutional sunt de fapt texte fundamentale
care reglementeaza raporturile juridice esentiale pentru stabilitatea statala,
ele nu au sanctiunea prevazuta in corpul legii. Nerespectarea insa a
normelor constitutionale este sanctionata fie prin:
a.) precizarea sanctiunii in normele care reglementeaza pe larg
domeniul respective;
b.) un text de lege, care reglementeaza o institutie, diferit de
principiul constitutional este lovit de nulitate.
In concluzie, raporturile juridice de drept constitutional se regasesc
reglementate nu numai in Constitutie ci si in alte acte normative care
reglementeaza norme privind procesul de instaurare si mentinere a puterii
statale.
3. Raporturile juridice reglementate de Constitutie sunt raporturi
constitutionale, dar acestea au si conotatiile unor raporturi juridice
reglementate de alte ramuri ale dreptului (ex.: reglementarile prevazute la
art. 23 din Constitutie referitoare la libertatea individuala, respective
prevederea ca retinerea unei personae nu poate depasi 24 de ore sau
prevederea ca arestarea preventive se dispune numai de judecator in cursul
procesului penal, sunt prevederi ce au caracter procesual penal si care
vizeaza raporturile specifice de drept procesual penal, dar le sunt inscrise
si in Constitutie, fiind din aceasta perspectiva: raporturi de drept
constitutional stabilite intre stat si cetatean).
Asadar, unele raporturi juridice reglementate de Constitutie pot avea atat
caracter constitutional cat si caracterul dobandit prin domeniul de
reglementare al altor ramuri ale dreptului. Acest fapt este consecinta
interferentei intre dreptul constitutional ca ramura de baza a dreptului si
alte ramuri ale sistemului de drept romanesc.