1.

Aparitia si evolutia stiintelor juridice Drept comparat si

mari sisteme contemporane de drept
tiina dreptului comparat s-a dezvoltat n etape.tiina dreptului comparat nu a aprut
odat cu apariia sistemelor de drept nationale,ea a parcurs o faz incipient.

Prima perioad cuprins ntre 1800-1850 dreptul comparat este folosit ca o

metod,fr pretenie de universalitate.

A doua perioad cuprins ntre 1850-1900 este caracterizat prin apariia

codurilor ca mijloace tehnice de a reglementa ntreaga via social a unui stat.

A treia perioad cuprins ntre 1900-1950 este etapa de natere a tiinei

dreptului privat comparat.
Mari sisteme contemporane de drept apare ca tiin a la nceputul sec. 20.
Pn la
Acest moment compararea dreptului era cunoscut, ns nu forma o tiin
juridic. Deasemenea tiina marelor sisteme contemporan e de drept nu
putea depi momentul formriisistemelor de drept. Compararea dreptului
este ntlnit n perioada antic. Aristotel n lucrareasa despre politic
compar contiinele oraelor - state greceti, iar n Roma antic legea celor
12 table are la baz un studiu de drept comparat.

n statele antice i medievale normele juridice i obi nuielnice nu erau

sistematizate i
nu formau un sistem.
tiina marelor sisteme contemporane de drept apare i prezint interesodat
cu apariia primelor sisteme de drept, cu apariia primelor state datorit
necesitiicrerii sistemelor de drept a acestor state noi. Pentru crearea unui
nou sistem de drept se efectuau studii comparative a sistemelor de drept a
statelor care aveau o evoluieasemntoare a rela iilor social -economice.
Aceste erau de obicei statele vecine sau statelecotropitoare (imperiile,
metropolele).

tiina marelor sisteme contemporane de drept apare n a doua jumtate a

sec. 19 ise dezvolt la nceputul sec. 20. Un rol important n evolu ia acesteia
l
-a avut congresul de drept comparat din Paris din an. 1900. La acest congres
este definit obiectul de studiu i sunt discutate metodele dreptului comparat. n
sec. 20 se pune semn de egalitatea ntre dreptul comparat i mari sisteme
contemporane de drept
. La sfritul sec. 20 tiina dreptului comparatse dezvolt i capt un obiect
nou de studiu diferit de cel al marelor sisteme contemporane dedrept . Dreptul
comparat la momentul actual nu constituie o disciplin de studiu, iar tiin a
marelor sisteme contemporane de drept este studiat i exist ca disciplin de
studiu ninstituiile superioare de nvmnt.
2.Obiectul de studiu a Dreptului comparat si Mari sisteme
contemporane de drept.Incertitudinile si diversitatea
parerilor
Polemica Dreptului comparat ca stiinta autonoma era pusa inca de
Leontiu Jean Constantinescu,ea constind in caracterul Dr.Comp care
nu putea fi determinat concret ca fiind o stiinta sau o simpla
metoda.
In anii 90 multi autori afirmau ca aceasta dilemma are semnificatie
teoretica,nu practica,Gutterige spunind ca este o logomahie cam
avida iar Jaques Lambert afirma ca e superflua si
depasita.Oricum insa continuau sa fie confundate deosebirile intre
studierea legislatiilor straine si drept comparat,cunoasterea
legislatiilor straine fiind de fapt o premise necesara a comparatiei
cind dreptul comparat incepe dupa cunoasterea de mai sus ce
consta in compararea drepturilor deja cunoscute prin confruntarea
lor aplicind regulile metodei comparative.
Dreptul comparat nu este un ansamblu de norme,deci nu reprezinta
o ramura de drept,mai degraba e ca dupa parerea lui Victor Dan
Zlatescu e un ansamblu de procedee potrivit carora se face
compararea normelor de sisteme diferite.Nu este o ramura de drept
desi sunt lucrari la nivelul dreptului civil comparat,dreptului

commercial comparat totusi trebuie de inteles ca acestea de fapt

sunt niste micro sau macrocomparatii.
Pe parcursul istoriei au fost multe incercari de demonstrare a
autonomiei dreptului comparat ca stiinta.Lambert distingea 2 blocuri
conceptii asupra obiectului dreptului comparat:*istoria
comparata(necesitatea cercetarii sistemelor juridice atit in timp cit
si in spatiu) *legislatia comparata.Stabilindu-se astfel concluzia ca
Dreptul comparat serveste la determinarea orientarii in viitor cit si
evolutia istorica a institutiilor juridice.Wigmore defineste domeniul
de aplicare a dr. comparat:*nomoscopia(descrierea
reglementarilor)*nomotetica(analiza diferitor institutii
juridice)*nomogenetica(analiza evolutiei diferitor institutii si norme
juridice in raport de cauzalitate si cronologie).
Aurel Bonciog se refera deja la dreptul privat comparat ca parte
component a obiectului dreptului comparat care studiaza o parte a
raporturilor patrimoniale,constituite din dreptul de proprietate si alte
drepturi reale,precum succesiunile,obligatiile.Astfel definitia
dreptului priv. comp se refera la obiectul acestuia care sunt relatiile
dintre partile care apar in pozitii egale si au un continut
preponderant patrimonial.
Tot Bonciog vede Dr. Comp ca fiind alcatuit ca obiect din :*legislatie
comparat *drept privat comparat.Astfel insumam ca DCMSDC
studieaza geneza si evolutia institutiilor juridice pe parcursul
perioadelor istorice,elementele coparative impactul asupra formarii
sistemelor de drept contemporan.
3.Stiinta Mari sisteme contemporane de drept.Legatura cu
alte stiinte juridice.
Prin tiin nelegem totalitatea cunotinelor despre societate,
gndire, natur
etc.
tiin juridic totalitatea cunotinelor despre normele juridice,
aplicarea ace

stora n practic i pedepsele n caz de nclcare a acestor. tiinele

juridice se clasific n:
1)tiine teoretico-istorice (mari sisteme contemporane de drept
, teoria general a dreptului, istoria dreptului romnesc, drept privat
roman)
2)tiine juridice ramurale (drept civil, drept penal, drept
constituional .a.)
3)tiine juridice auxiliare (complementare) sunt tiinele care ajut
la studiereatiinelor juridice ramurale sau tiinele care au legtur
cu dreptul: medicinalegal, criminalistica, criminologia, psihologia i
psihiatria judiciar, etc.
-istorice este evident coraportul cu teoria general adreptului, drept
privat roman i istoria dreptului romnesc:
DCMSDC studieaza geneza si evolutia institutiilor juridice pe
parcursul perioadelor istorice,elementele coparative impactul
asupra formarii sistemelor de drept contemporan.
Coraportul dintre mari sisteme contemporane de drept
i teoria general adreptului. Teoria general a dreptului studiaz
dreptul i statul n generalitatea lor, punnd la dispoziia marelor
sisteme contemporane de drept
cunotinedespre norma juridic, izvoarele dreptului, sistemul de
drept. La rndul su
marisisteme contemporane de drept pune la dispoziia teoriei
generale a dreptuluiinformaii despre normele de drept i izvoarele
dreptului din diferite sisteme dedrept.
Coraportul dintre mari sisteme contemporane de drept i drept
privat roman.Drept privat roman studiaz apariia i evoluia
dreptului n Roma antic. Mari sisteme contemporane de drept
studiaz cum a fost recepionat dreptul roman

n sistemele romano-germanice, influena acestuia asupra

sistemelor anglo
-saxone.
Cu Istoria dreptului in general-singur Raymond SAleilles
spunind ca dreptul comparat este prelungirea in present a ceea
ce constituie istoria in trecut:este istoria care se
realizeaza.Dreptul comparat studiint insa acest domeniu pe
orizontala pe cind istoria dreptului pe vertical.
Cu Filosofia dreptului-legatura determinta de faptul ca atit
istoria dreptului cit si dreptul comparat sunt implicit o analiza a
gindirii omului,Dreptul Comparat fiind empiric inductive(bazat
pe experimente,de la particular-la general)iar Filosofia
Dreptului fiind aprioric deductive(independent de experimente)
Cu sociologia juridica-dat fiind caracterul reglementarii
omenesti este datorat unor norme juridice.Sociologia
Juridicastudiind fen social din cerintele sociale si ordinea
juridical impusa;iar Dreptul Comparat-fenomenul social mediat.
Coraportul dintre mari sisteme contemporane de drept cu istoria
dreptului
romnesc. Istoria dreptului romnesc studiaz statul i dreptul n
rile de pearealul romnesc (inclusiv Moldova) i pune la dispoziia
marelor sistemecontemporane de drept
cunotine despre formarea sistemelor de drept n
Romnia i Moldova. Iar mari sisteme contemporane de drept pune
la
dispoziia istoriei dreptului romnesc informaii privind
recepionarea altorsisteme de drept n Romnia i Moldova i locul
sistemelor de drept alRomniei i Republicii Moldova n familia
romano-germanic. Metodele de studiu a marelor sisteme
contemporane de drept coincid cu metodele de studiu a istoriei
dreptului romnesc, numai c la istoria dreptului romnesc sunt
dou metode(istoric i comparativ, mai ales istoric), dar la mari
sisteme contemporane de drept este doar comparativ.

4.Metodele de Studiu a stiintei DCMSC.Metoda comparative

ca principal metoda de studiu.
Metodele de studiu al DC sunt:

Metoda istoric(cerceteaz fenomenul apariiei dreptului i

statului n dezvoltare i interdependena lor istoric)

Metoda comparativ(analitic)

Sinteza

Demonstraia(deducia,inducia)

Metoda de baz este metoda comparativ deoarece ea cerceteaz

fenomenul dreptului i statului intr-un aspect complex furniznd
informaii referitoare la dezvoltarea acestor sisteme n alte sisteme
de drept ct i reflectarea lor n reglementrile juridice
internaionale. Cercetarile ntreprinse n secolul nostru au reusit sa
puna n lumina faptul ca operatia de compare a drepturilor nu
trebuie facuta la ntmplare, neorganizat, fara o anumita rigoare n
abordarea aspectelor pe care le ridica punerea n paralel a doua sau
mai multe reglementari. Ideile unor comparatisti de prestigiu Saleilles, Lambert, David - au condus la conturarea unor norme, care
trebuie sa stea la baza oricarei comparatii juridice, la stabilirea
regulilor metodei comparative. Se poate cristaliza, n felul acesta o
metodologie proprie stiintei juridice, reprezentnd tot ce este mai
valoros n acest patrimoniu acumulat de gndirea comparatista
moderna.
A compara numai ceea ce este comparabil este cea dinti
norma de care trebuie sa tina seama orice cercetator care pune n
paralel sisteme de drept sau institutii sau reguli apartinnd unor
sisteme juridice diferite.
A doua regula este ca niciodata comparatia a doua istitutii sa nu se
faca izolat inafara contextului legal in care sunt incadrate
Alta regula ,a treia e ca compararea trebuie facuta lund n
considerare ntreaga amenajare a izvoarelor de drept dintr-un
anumit sistem juridic.

A patra regula este ca trebuie sa se tina seama de sensul avut

initial, ci si de cele dobndite ulterior n procesul de aplicare.
Comparatistul se intereseaza mai putin de regula de drept n sine
dect de fenomenul social care i justifica existenta.
Procesul comparatiei reclama trei termeni logici:
. comparatum;
. comparandum;
. tertium comparationis.
Comparatum este de obicei legislatia nationala a comparatistului.
Aceasta se ntmpla atunci cnd comparatia are loc n scopul
perfectionarii propriei legislatii sau a unei mai bune cunoasteri a
acesteia.
Termenul de comparandum poate fi singular atunci cnd se
compara dreptul a doua state, dupa cum poate fi multiplu, cnd se
iau ca termen de comparatie mai multe sisteme nationale.
Termenul tertium comparationis nu trebuie confundat cu rezultatul
sau concluzia comparatiei, cu acel "drept comun legislativ". Tertium
comparationis dupa cum remarca Y. Eminescu nu este un element
final, ci unul prealabil comparatiei. El este ales, iar nu dedus".
Studiul comparativ se sfrseste cu o evaluare critica a rezultatelor
obtinute prin intermediul comparatiei. Aceasta nseamna ca n
fiecare caz n parte este necesar sa se determine care din mai multe
solutii este mai potrivita si, astfel, preferata ca o solutie "mai buna".
5.Evolutia dreptului spre formarea sistemelor de drept
Familia de drept este o totalitate de sisteme de drept care au
comuneelementele permanente de formare a sistemelor. Elementele
permanente sunturmtoarele: a)Evoluia istoric asemntoare acest
elemente se caracterizeaz prin modulde apariie a normelor de conduit,
normele juridice care stau la baza formriiunui sistem de drept, ct i
evoluia unui sistem de drept dup formarea acestuia. n ce prive te

evoluia dreptului pn la formarea sistemelor de drept,acesta a fost

studiat mai sus (ntrebarea nr. 1 evoluia dreptului spreformarea
sistemelor de drept).
Odat cu formarea sistemelor de drept unele dintre acestea au stat la
bazaformrii familiilor de drept. Sistemele e drept francez i german au
stat la bazaformrii familiei romano-germanice. Codurile civile din aceste
sisteme de drept au fost recepionate benevol sau silit de ctre alte
sisteme de drept. Benevol aceste coduri au fos
t recepionate n rile europene (Belgia, Olanda,Luxemburg, Italia, Spania,
Portugalia, Elveia, Turcia, Romnia, Republica Moldova). Silit aceste
coduri au fost impuse n majoritatea coloniilor franceze,olandeze,
spaniole. Unele sisteme din familia romanogermanic aurecepionat n forma direct dreptul roman, n special codul
lui Iustinian.Observm c sistemele de drept romano- germanice au
aceeai evoluieistoric, care se bazeaz pe recepia dreptului roman
(codul luiIustinian) i dreptului france
z i german (codurile civile).
n familia anglo- saxon sistemele de drept au la baz precedentul
judiciarenglez. Precedentele judiciare engleze au fost recep ionate de
asemeneabenevol i/sau silit n fostele colonii engleze i se aplic pn n
zilele n
oastre. n acest fel precedentul judiciar a fost recepionat n SUA,
Canada, India, Australia, Noua Zelanda.
Sistemele de drept tradiionale i religioase au fost rspndite odat cu
tradiiile
i religia.Dreptul musulman este specific statelor cu religia islamic cu
foarte miciexcepii.

De exemplu: Turcia dispune de sistem de drept romano-germanic.

1.1Dreptul apare ca o necesitate sociala deodata cu organizarea
oamenilor. La aparitia sa dreptul avea forma unor reguli de conduita
care erau considerate niste obiceiuri sau reguli impuse de
conducatorul tribului. Odata cu aparitia statului normele juridice
erau sistematizate si pentru prima data apare notiunea de sistem de
drept. Sistemele de drept pot fi studiate in forma comparativa in
special odata cu aparitia statelor moderne. In aceasta perioada
dreptul unui stat este impus s-au receptionat benevol de catre un alt
stat.
1.2Lumea contemporana se prezinta impartita in citeva familii sau
mari sisteme de drept. Criteriul essential de divizre a sistemelor de
drept este tipul istoric, sau evolutia istorica a acestuia. Aparitia
familiilor de drept isi gaseste explicatia in apropierea sistemelor de
drept din diferite tari ca urmarea a transformarilor sociale intilnite in
aceastea tari. Astfel la momentul actual poate fi evidentiata o
panrama sau geografie juridical a sistemelor de drept. Istoric dreptul
cunoaste citeva mari procese de receptive, care au cuprins zone
geografice intinse, chiar continente intregi, modificind sistemele de
drept locale dupa anumite reguli, principia, conceptii.
1.3Primul factor cel mai raspindit aste receptionarea dreptului. Acest
factor se cunoaste din perioada antica cind sa receptionat DPR in
diferite state, aceasta receptie a durat si in perioada medievala si
chiar moderna si chiar dupa caderea imperiului roman. In Germania
si Grecia DR sa afirmat in forma directa pre cind in alte tari DR sa
aplicat combinat cu cutumile si obiceiurile locale.
Al doilea factor care duce la aparitia marelor sisteme si raspindirea
dreptului este cel al inpunirii dreptului. Istoric dreptul era inpus de
catre statele care cucereau un alt stat sau de catre metropola
coloniei sale. Prin aceasta metoda a fost raspindit in special , dreptul
comun englez care a adus la aparitia familiei anglo-saxone.
Al treilea factor este cel religios. Aceasta forma este specifica
dreptului islamic cind un stat odata cu receptia religiei
receptioneaza si sistemul de drept musulman.

Evoluia dreptului spre formarea marilor sisteme i familii de drept

n demersul tiinific anterior ne-am propus o incursiune n studiul
dreptului, cu identificarea originilor acestuia, nc din antichitatea
greac i roman. n capitolul de fa ne-am ndreptat atenia
asupra nceputurilor marilor sisteme i familii de drept, care au
trasat principiile diriguitoare n organizarea i funcionarea statal.
Am ncercat s ne lrgim orizontul pe marea hart nglbenit a
dreptului transmis de o tradiie secular78. Premisa la care ne
raliem consider c filosoful dreptului traseaz o hart nu a
dreptului, ci a unui discurs privind dreptul i verific aceast hart
nu prin realitate, ci prin trimitere la alte discursuri. Lumea
contemporan se prezint mprit n cteva mari sisteme sau
familii de drept ntre care, criteriul esenial de deosebire este tipul
istoric de drept cruia i aparin. Formarea acestor mari familii
juridice i gsete explicaia n apropierea sistemelor de drept din
diferitele ri ca urmare a transformrilor sociale petrecute n
acestea, istoria dreptului vorbind de mari translaii juridice n toate
timpurile. Un mare impact asupra dreptului l-a avut i fenomenul
religios din timpul crerii acestor mari familii i tipuri de drept.
Elementele:
b)Izvoarele formale de ale dreptului . Pentru familia romanogermanic sunt specifice izvoarele formale ale dreptului cum sunt actele
normativ-juridice.Sistemele de drept romano- germanice dispun de coduri,
iar codul civil iconstituia formeaz principale izvoare de drept.
n familia anglo- saxon sistemele de drept au ca izvor principal
precedentul judectoresc. Cu toate c i n aceste sisteme exist acte n
ormativ-juridice(legi). Unele sisteme anglo- saxone au constitu ii scrise
(SUA) sau nescrise
(Anglia).Precedentul judiciar n diferite sisteme anglo-saxone poate fi
tratat diferit

 nsistemul de drept comun englez precedentul are un caracter

conservatist ipoate fi modificat urmnd o procedur ndelungat i numai
ca excepie de laregula general. n sistemul de drept comun american
precedentul poate fi modificat cu mult mai uor, ori de cte ori va
contravine constituiei.
Sistemele de drept religioase au ca izvor de drept norma juridic care
seconine ntr
-un sistem religios. Normele juridice religioase sunt supreme i elevor
prevala i vor modifica orice norm inferioar din alte izvoare de drept.

Exist o ierarhie a izvoarelor de drept religioase.

De exemplu : n sistemele dedrept unde sunt mai multe izvoare de drept
religioase. n dreptul musulman cel mai important izvor de drept este
Coranul, urmat de Sunna i celelalte izvoare de drept religioase.
n sistemul de drept socialist ntlnim aceleai izvoare de drept specific
sistemelor de drept romano- germanice, cu excepia codului civil
comercial. n sistemele socialiste existau unele izvoarele de drept
neprezente n sistemeleromano-germanice, cum erau: codul locativ dreptul
colhoznic

.c)
Structura sistemului de drept . Sistemele romanogermanice au o structur n ramuri de drept care sunt de drept privat sau
de drept public. Divizarea dreptului n public i privat este specific numai
sistemului rom

ano-germanic, motenit de la dreptul roman. Ca elemente a sistemului

romano
-germanic pe lng ramurile de drept ntlnim subramurile de drept,
instituiile juridice,
principiile dreptului. Cel mai mic element al sistemului romano-germanic
fiindnorma juri
dic.
Sistemele anglo- saxone au o structur diferit. Nu se divizeaz n public
iprivat. Nu sunt prezente ramurile i instituiile juridice. Sistemul anglo
-saxoneste tripartit, divizndu- se n drept comun n sens restrns, dreptul
echitii i
dreptul statutar.
Sistemele de drept tradiionale i religioase sunt structurate, avnd
la baz o
ierarhie a izvoarelor, elementelor constitutive. Astfel dreptul musulman
are
urmtoare structur: Coranul (n Coran sunt norme-principii de o
importandeosebit, care sunt principalele, iar celelalte norme se
bazeaz pe acesteia), Sunna (de asemenea conine principii, norme
generale importante, de baz),Idjma (interpretrile Coranului i a Sunnei).

n sistemele religioase (inclusiv i cel musulman) a doua parte structural

oformeaz izvoarele de drept laic (legea i actul normativ, subordonat
legii).
7.Clasificarea sistemelor de drept in familii

O panorama a marilor sisteme de drept presupune trecerea in

revista a alcatuirilor juridice aplicabile in present in diferite
state.Desi scrise in diferite limbi,folosite tehnici diferite si sunt
create pentru societati cu structuri,obiceiuri,religie diferite o analiza
atenta a acestor alcatuiri arata ca sistemul juridic national se
grupeaza in categorii mai largi in raport de o anumita comuniune de
principii care le anima(explicabil prin fenomenul de receptie a drept.
unei tari de catre alteia prin prisma dr comparat si geografiei
juridice)
In istoria dreptului se cunosc citeva procese de receptie:
In primul rind receptia de gradul 1,si anume receptia dreptului
roman(aplicabil in multe tari chiar dupa decaderea imperiului
roman).Germania,Grecia receptindu-l in mod direct,iar Franta in mod
combinat,fiind completat si amenajat de cutumele locale.In
Germania insa cind dreptul roman nu s-a aplicat direct a continuat o
intrepatrundere cu cutumele si legile locale care au dus la formarea
Heutigen Romischer Recht.
Tot la receptia de gradul 1 se refera receptia dreptului francez in
urma cuceririlor Napoleoniene care introduce Codul Civil in statele
ocupate de armata franceza,Legea franceza fiind aplicabila si in
fostele colonii franceze(chiar dupa independent au ramas la
sistemul romano-germanic)la fel si in zonele in care preponderant
era stiinta si cultura franceza.
Receptia de gradul 2 fiind cazul Spaniei si Portugaliei in care fostele
mari puteri colonial si-au extins legislatia peste ocean.
In alta parte a lumii are loc deopotriva receptia a dreptului
britanic.Common-Law sa extins in fostele colonii
britanice(Australia,Noua Zeelanda,Canada)+ unele state anglofone
din Africa
In India are loc fuziunea dreptului hindus cu cel britanic pentru
prima data codificat.
In SUA common-law s-a impamantenit dar prin evolutie s-a adaptat
structurii federale a SUA si modului de viata American.Pe calea la

astfel de procese,sisteme nationale se grupeaza in Mari sisteme de

drept.
Astfel Rene David evidentiaza urmatoarele grupe de sisteme de
drept:

Romano-germanic
Sis. Common-law
Sis. Socialist
Sis de drept religios si traditional
Lumea juridical nu se limiteaza la ele doar cit de raspindite in
lume nu ar fi.

In ceea ce priveste criteriile de clasificare multi comparatisti au

pareri contradictorii(o parte pun pe prim plat structurile
conceptuale,sau ierarhia diferitor sisteme de drept,altii pun pe prim
plan tipul societatii)
Criterii veridici insa sunt:
Ierarhizarea sistemelor izvoarelor de drept- Cele care au
evoluat pe baza dr roman,intilnim acelasi izv formale:legea si
actele nrm subordinate legii,care de la system la system poarta
denumiri diferite:ordonante,hotariri,decret,cod,lege..In aceste
sisteme intilnim ca principal izv de dr-Constitutia.Sist de dr
care au evoluat de la dr comun englez-principalul izv de dr e
precedentul judiciar,legii acordinsui-se o importanta mai
minora.Insa in unele state din Sua,legea are o importanta
aproape egala cu cea din sistemele romanoogermanice(Constituia scrisa SUA).Sistemle de dr
religioaseacorda prioritate nrm juridice care se contin in
principalele acte sau carti religioase.
Originea istorica comuna - In perioada contemporana luand
in considerare fam de dr existente putem observa ca sistemele
de dr su la baza fie DPR,fie Dr comun englez,fie un izv
religios.Sisteme de dr care au evoluat de la dr roman:cel
francez si german.In Grecia,DR s-a aplicat in forma
directa,acesta fiind kiar primul nivel de receptive a dr roman.Dr
comun englez-a fost receptionat in special de coloniile
engleze,benevol nefiind impus,datorita simplitatii si
conservatorismului sau.A fost receptionat in
Sua,Canada,Australia,Noua-Zeelanda,India.Sis de drept

religioase si traditionale-statele asupra carora religia

infleunteaza asupra dr.Sistemele de dr sunt formate din nrm
care se contin in carti religioase(coran).Odata cu receptia si
acceptia acestei religii,sis de drpt a acestui stat formeaza
primii pasi in formarea unui system de drept religios.

Mentalitatea juridica specifica

Structura sistemelui de dr-Sistemul romano
Germanic:Drept public si privat,care sunt strucuturare in ramuri
de dr-institutii-nrm juridice.Siste de dr anglo-saxon:dupa
izvoarle dr (Dr comun in sesn restrins-precedentu; judiciar;Dr
statutar-legea;Dr ekitatii)este divizat de asemenea in rmauri,o
ramura de dr-nrm din dr comun,statutar si ekitatii.Sist de dr
religioase-structurate irearhizata dupa izv religioase.dr
musulman,izv de dr coranul urmat de Sunna-viata si
activitatea prorocului Muhammed,si de idjma-interpretarea
Coranului si Sunna.

8.Caracteristica procesului de evolutie istorica a sitemelor

de drept romano-germanic
Momentulaparitieidreptuluiromano-germanic se situeaza
in sec. VIII-lea. Unroldeosebit in procesul de sintetizare a
dreptului l-au avutuniversitatilemedievale, in care
mariijuristiaiepocii au creat o doctrinajuridica cu caracter
universal.
1)Primaetapa a procesului de universalitate a dreptului a
fost: receptiadreptului roman care a conferitEuropei, in
urmacaderiiImperiului Roman, un
sistemjuridicmaimultsaumaiputinunitar.
Universitatileerauinclinatesaformeze o opera de
sintezaapelind la marele fond juridicpe care-l
reprezentadreptul roman, cu scopul de a
unificanationalitatile din Germaniasi Italia.
2)Adouaetapa a procesului de universalitate a dreptului a
fost:extindereadreptului roman in intrega Europa. Procesul
de receptare a dreptului roman s-a lovit, insa, de
fortacutumei. Nu fortacutumelor locale marunte, ci

aacelorcolectii de cutume care eraualesesisistematizate

de jurisconsulti. Substantacutumelornureflectadreptul
roman in forma saclasica, ci era denumit dreptul vulgar
nascut in perioada de decadere a imperiului roman.
Dreptul vulgar reprezinta un fel de dreptcutumiar
format prinsimplificareanormelordreptului roman conform
nevoilor locale ale provinciilor, facind ca
valoareacreatoare a interpretariijuridicesa-sipiarda din
importanta, devenindsimplarutina.
3)Atreiaperioada a dreptului roman este:
epocareflectariianumitorinfluentegreco-orientale, care au
alteratpuritateaideologica a sistemului de drept.
apare odata cu formarea imperiiului roman si continua dupa
destramarea sa.Imp Roman impune sistemul propriu de dr totutror
statelor cucerite,unele insa l-au acceptat benevol.Dupa caderea
imperiului evolutia sa poate si divizata in 3 perioade:1)perioada dr
de obicei(dr vulgar)2)Dr comun al universitatilor.3)Dr
legidlativ.1)DREPTUL DE OBICEI:Dupa caderea imp roman,europa a
fost cucerit de barbari venii=ti sin nord,a suportat o destramare
feudal.fiecare feudal aplica propriul system de dr bazat pe cutumele
locale.Aceste obiceiuri erau infleuentate de dr roman.Apar primele
univ in care se studiaza dr,iar absolventii acestora au observant k
pe teritoriile locuite de ei se aplica un dr barbar cutumiar infleuntat
de dr roman.Aceasta perioada a luat sfirsit ku existwnta unor
cutume uneori sistematizate locale,care erau inflentate de
dpr.2)DRCOMUN AL UNIV- se caracterizeaza prin studierea si
dezolvtarea dr privat si aparitia primelor acte /culegeri de cutume
scrise cu caracter roman.Un rol important l-au avut scoala
glossatorilor-ei facea comentarii,explicatii pe marginea textelor
clasice romane.in acest fel dr roman era aplicat foarte usor in statul
in care se cerea aplicarea lui.Scoala postglossatorilor-creea noi nrm
juridice folosind metoga dogmatica pe marginea deducerii unor
principii generale a drp roamn.Sc Panvectistilor-au activat si au avut
succes mai ales in /germania,au contribuit la fuziunea dr cutumiar
cu cel roman./ei au creat un dr roman modern,ce corespundea
relatiilor intilnite in societata modenra.Sc dr natural-au creat un
system de sr si idei iluministe care au stat la baza majoritatii

revolutiilor din oerioada moderna.3)DREPTL LEGISLATIV-incepe ku

aparitia primelor acte cu character normative adoptate de organelle
statului care au pus baza crearii sist de dr nationale.Inaceste acte
nrm au avut si dr coanonic.Principalele acte cu character normativecodurile civile bavarez,prusian,francez,german./aceasta perioada se
finiseaza cu crearea primelor sisteme nationale de dr care au stat la
baza formarii famielei roamne-germanice.
9.Structura sistemelor de drept de origine romanogermanica.Dreptul public si dreptul privat.
Sistemele romano-germanice au o structur n ramuri de drept care
sunt de drept privat sau de drept public. Divizarea dreptului n
public i privat este specific numai sistemului rom ano-germanic,
motenit de la dreptul roman. Ca elemente a sistemului romanogermanic pe lng ramurile de drept ntlnim subramurile de drept,
instituiile juridice,principiile dreptului. Cel mai mic element al
sistemului romano-germanic fiindnorma juridic. In linii generale se
poate spune ca la dreptul public se atribuie acele ramuri care
determina statul, activitatea organelor de stat, si relatiile individului
cu organele statului; iar la dreptul privat- ramurele ce
reglementeaza reletiile reciproce ale indivizilor. In fiecare dinre
aceste sfere in fiecare dintre tarile juridice respective nimeresc
aproximativ aceleasi ramuri.
Aparitia acestei impartiri vine datorita prezentei
cartezianismului(filosofie lui Descartes si a adeptilor lui caracterizata
prin metoda,ordine,rigoare).Astfel se atesta o reglementare a
raporturilor civile si comerciale,cu o rigoare logica si sistematizare
ireprosabila fiecare ramura fiind responsabila cu metode specific si
mentalitate caracteristica).In raport cu aceasta
impartire(public/privat)impartirea in ramuri apare ca effect unor
criteria secundare(dr constitutional,administrative si altele-drept
public)(dr civil,commercial-dreptul privat)
10.Izvoarele formale ale dreptului caracteristice sistemelor
de drept din familia romano-germanica.Constitutia si
Codurile.

Prin izvor de drept nelegem cursa de provenien sau care a

determinat apariia unei norme juridice, sau forma pe care o capt
normele juridice. De aici izvoarele dreptului sedivizeaz n izvoare
materiale i formale ale dreptului.
Izvoarele materiale
sunt: faptele sau anumite fenomene fie bunurile materiale care
determin apariia unei norme juridice.
Izvor formal al dreptului este considerat sursa normei juridice sau
form de
sistematizare a normelor juridice. n sistemele romano-germanice
principalul izvor de drept
este actul normativ juridic. Exist o ierarhie a actelor normativjuridice dintr-un sistem de dreptromano-germanic. Tradiional
principalele acte normativ-juridice sunt legile. Fiecare
sistemromano-germanic dispune de constituie scris, considerat a
fi principalul act normativ ntr-un stat de drept. Actele normativjuridice care reglementeaz un domeniu al relaiilor sociale au
denumirea de coduri . Principalul cod al unui sistem romanogermanic este codul civil. Acest act normativ reglementeaz cea
mai mare parte a relaiilor sociale, cele mai des ntlnite n via dezi
cu zi. Aceste relaii in de statul juridic al persoanei fizice sau
juridice, dreptul de proprietatei alte drepturi reale. Dreptul
obligaional (obligaiile contractuale i delictuale), succesiunea.a.
Ca izvoare de drept n sistemul romanogermanic sunt legile i actele normative subordonate legii.Legile pot
fi
constituionale , organice i ordinare (dup ierarhie).
Actele normative subordonate legii au denumiri diferite n
dependen de sisteme dedrept i sunt adoptate de ctre

preedintele rii, organul executiv (guvern), organeleadministraiei

publice centrale i locale. De la un sistem romano-germanic la altul
celelalte izvoare de drept pot varia dupimportan i sunt
urmtoarele:Cutum,Precedentul judectoresc,Doctrina