UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE DREPT ŞI ȘTIINŢE ADMINISTRATIVE

PROGRAMUL DE STUDII: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Modul de exercitare a controlului de

către Curtea de Conturi

Conducător ştiinţific
Prof. Univ. Dr. Ionel BOSTAN
Student:
Andrei MALANCIUC

Suceava 2019
Cuprins
Introducere.............................................................................................................- 2 -
Cap.1 Structura organizatorică, de conducere și de personal a Curții de Conturi- 3 -
Structura Curții de Conturi și atribuițile membrilor acesteia.............................- 5 -
Atribuţii de audit şi de control...........................................................................- 6 -
Curtea de Conturi controlează............................................................................- 6 -
Sunt supuse controlului Curţii de Conturi..........................................................- 7 -
Atribuţii jurisdicţionale......................................................................................- 7 -
Curtea de Conturi judecă în ultimă instanţă:......................................................- 8 -
Colegiul jurisdicţional........................................................................................- 8 -
Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi...........................................................- 8 -
Cap.2 Obiectivele controlului financiar exercităt de Curtea de Conturi.............- 10 -
2.1 Competenta Curtii de Conturi....................................................................- 10 -
2.2 Curtea de conturi are atribuţii de control în urmatoarele domenii:............- 11 -
Concluzie.............................................................................................................- 16 -
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................- 17 -

2
Introducere
"Curtea de Conturi este instituţia supremă de control financiar ulterior extern
asupra modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale
statului şi ale sectorului public."
(Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, modificată
şi completată prin Legea nr. 77/2002)
Instituţie de origine constituţională, Curtea de Conturi a României reia o veche tradiţie
existentă în ţara noastră în materie de control specializat.
Curtea de Conturi a fost înfiinţată prin Legea din 24 ianuarie 1864, publicată în Monitorul
Oficial nr.18 din 24 ianuarie 1864, sub denumirea de "Înalta Curte de Conturi", pentru toată
România. Potrivit art.15 din lege "Curtea este însărcinată cu cercetarea şi hotărârea socotelilor
atingătoare de veniturile tezaurului, casieriilor generale din judeţe, ale regiilor şi ale
administraţiilor contribuţiilor indirecte, precum şi cu încheierea societăţilor atingătoare de
cheltuieli făcute de către toţi agenţii comptabili".
Potrivit statutului, Curtea de Conturi poate fi calificată ca o autoritate administrativă
autonomă, nefiind în subordinea în sensul dreptului administrativ, a nici unei alte autorităţi a
statului; ea îndeplineşte o funcţie complexă, de control şi de jurisdicţie, care îi conferă un grad
ridicat de autonomie în domeniul său de activitate.
Ca autoritate de control, Curtea de Conturi este un organ al Parlamentului pentru
exercităarea controlului general asupra gestiunii bugetului public naţional din exerciţiului bugetar
expirat, deci a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetului local.
Curtea de Conturi a României (C.C.R.) este considerată continuatoarea Înaltei Curţi de
Conturi a României care a funcţionat din 1864 până în anul 1948. In perioada regimului
comunist, un organism care a exercităat responsabilităţi ale Înaltei Curţi, a funcţionat între anii
1973-1989 – Curtea Superioară de Control Financiar.
Ca şi predecesoarea sa, Curtea de Conturi a României este în mod clar o Instituţie
Supremă de Audit de tip Curte.
Curtea de Conturi funcţionează pe lângă Parlamentul României şi îşi desfăşoară
activitatea în mod independent, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în legile
ţării.

3
Cap.1 Structura organizatorică, de conducere și de personal a
Curții de Conturi
Curtea de Conturi este organizată și funcționează pe baza principiului independenței,
supunându-se numai legii. Sunt obligatorii numai hotărârile Camerei Deputaților sau ale
Senatului prin care se solicită Curții de Conturi să efectueze anumite acțiuni de control, în rest,
programul acesteia este decis în mod autonom. Nici o altă autoritate publică nu o mai poate
obliga sau constrînge. Principiul independenței Curții de Conturi este prevăzut prin lege și constă
în: independența și inamovibilitatea membrilor săi; numirea acestora de catre Parlament; inițierea
acțiunilor de control din oficiu; buget propriu; stabilirea salariului prin lege specială; autonomie
deplină în recrutarea personalului de control; acces neângrădit la informațiile necesare
exercităării atribuțiunilor sale.
Funcţionarea Curţii de Conturi este guvernată de principiul autonomiei. Sunt două situaţii
de limitare a autonomiei Curţii de Conturi:
- Parlamentul poate opri controalele iniţiate de Curtea de Conturi din oficiu în cazul
depăşirii competenţelor stabilite de lege;
- hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, prin care se cere Curţii de Conturi
efectuarea unor controale, sunt obligatorii dacă solicitarea intră în cadrul competenţei
Curţii1.
În baza principiului autonomiei, Curtea de Conturi:
- îşi întocmeşte bugetul propriu, care este prevăzut distinct în bugetul de stat;
- poate participa la activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi poate deveni
membră a acestora;
- membrii săi sunt independenţi;
- membrii săi sunt numiţi de Parlament;
- iniţiază acţiuni de control din oficiu, ea decide autonom asupra programului său de
control;
- are autonomie în recrutarea personalului de control;
- are acces neîngrădit la informaţiile şi la documentele necesare exercităării atribuţiilor sale.

1
Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în M.O. nr.
116 din 16.03.2000, cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 alin. 1) şi 2).
4
 Funcţiile Curţii de Conturi sunt stabilite prin art.140 alin. 1 din Constituţie, conform
căruia aceasta exercităă controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare
a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi asupra modului de gestionare
a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. Controlul său
urmăreşte respectarea legilor în gestionarea mijloacelor materiale şi băneşti. Ea analizează
calitatea gestiunii financiare din punctul de vedere al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.

Structura Curții de Conturi și atribuițile membrilor acesteia

Structurile organizatorice ale Curții de Conturi sunt enumerate de art. 8 alin. (1) din Legea nr.
94/1992, republicat și anume:
– Secția de control financiar ulterior;
– Camerele de conturi județene și a municipiului București;
–Secretariatul general.
Conducerea Curții de Conturi, potrivit art. 10 alin. (1), se exercităă de către plen, Comitetul de
conducere, președintele și vicepreședintele Curții.
Plenul Curții de Conturi, alcătuit din 18 consilieri de conturi, este reglementat de art. 9 și
reprezintă organul colectiv al Curții abilitat „să ia cele mai importante măsuri privind conducerea
și strategia desfășurării activității Curții“.
Comitetul de conducere este alcătuit din 7 membri: președintele și vicepreședintele Curții și
Președinii Secției de Control Ulterior și încă 4 consilieri de conturi aleși de plenul Curții.
Președintele Curții de Conturi, Vicepreședintelei, președintele Secției de control financiar
ulterior sunt numii de ctre Parlament.
Secția de control financiar ulterior este format din 9 consilieri de conturi și din controlori
financiari. Este condus de către un consilier de conturi cu funcția de președinte de secție, fiind
organizat pe divizii și direcții teritoriale. În cadrul diviziilor pot fi organizate direcții de
specialitate, servicii și birouri.
Camerele de conturi județene exercită funcția de control a Curții de Conturi în unitățile
administrativ-teritoriale. Ele se compun din direcții de control financiar ulterior ale camerelor
județene, formate din controlori financiari și conduse de câte un director și un director adjunct.
Activitatea Secretariatului general este reglementat de art. 15 din legea organică, care, în alin.
(2), dispune că structura organizatorică a Secretariatului general și atribuțiile compartimentelor

5
din cadrul acestuia se stabilesc de plenul Curții de Conturi. Rolul Secretariatului general este
acela de a asigura funcționalitatea, informarea și documentarea Curții de Conturi, cât și
asigurarea relațiilor sale interne și externe. Secretariatul general este condus de un secretar
general. Activitatea Secretariatului general este asigurat de specialiti în probleme specifice fiecrei
direcții.

Atribuţii de audit şi de control

Curtea de Conturi îşi exercităă funcţiunea de control financiar ulterior extern asupra
modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale
sectorului public, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al
statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. Prin controlul său Curtea de Conturi urmăreşte
respectarea legii în gestionarea mijloacelor materiale şi băneşti. De asemenea, Curtea de Conturi
analizează calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicităţii, eficienţei şi
eficacităţii. 

Curtea de Conturi controlează

 formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat
şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între
aceste bugete;
 constituirea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale şi a fondurilor de tezaur;
 formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru
credite interne şi externe;
 utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor
forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;
 constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către instituţiile publice
autonome cu caracter comercial şi financiar şi de către organismele autonome de asigurări
sociale;
 situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al
unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome,
companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care
fac parte din proprietatea publică;

6
  constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului,
îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi muncă;
 utilizarea fondurilor puse la dispoziţia României de către Uniunea Europeană prin
Programul SAPARD şi a co-finanţării aferente;
 utilizarea fondurilor provenite din asistenţa financiară acordată României de Uniunea
Europeană şi din alte surse de finanţare internaţională;
 alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competenţa Curţii de Conturi.

Sunt supuse controlului Curţii de Conturi

 statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public,
cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau nu;
 Banca Naţională a României;
 regiile autonome;
 societăţile comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice
sau regiile autonome deţin, singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din
capitalul social;
 organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează bunuri,
valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin
statutele lor se prevede acest lucru.

Atribuţii jurisdicţionale
Jurisdicţia Curţii Constituţionale cuprinde mai multe soluţii în materia activităţii
jurisdicţionale a Curţii de Conturi. Curtea Constituţională s-a pronunţat instituirea unui tratament
egal pentru situaţii identice, iar pentru situaţii diferite, soluţii diferite (decizia nr. 64/1991).
Tratamentul diferit, instituit prin art. 45 – 46 din Legea nr. 94/1992 se întemeiază mai
multe elemente de diferenţiere cum ar fi:
 Natura proprietăţii păgubite;

7
  Natura persoanelor juridice care administrează patrimoniul respectiv;
 Natura prejudiciilor cauzate şi calitatea specială a persoanelor cu răspundere principală
pentru aceste prejudicii.
Potrivit legii, există singură Curte de Conturi pentru întreaga ţară, iar unităţile
administrativ – teritoriale, funcţiile curţii se exercităă prin camere de conturi judeţene şi a
municipiului Bucureşti.
Organe de jurisdicţie care funcţionează în cadrul acestora sunt:
 Curtea de Conturi;
 Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi;
 Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi;
 Colegiile jurisdicţionale ale camerelor de conturi judeţene şi al municipiului Bucureşti.

Curtea de Conturi judecă în ultimă instanţă:

 Recursurile în anulare jurisdicţională declarate de procurorul general financiar împotriva
hotărârilor definitive ale colegiilor şi Secţiei jurisdicţionale;
 Conflictele de competenţă ivite între Secţia jurisdicţională şi colegiile jurisdicţionale;
 Cererile de reexaminare introduse împotriva soluţiilor procurorului general financiar date
asupra actelor de clasare.

Colegiul jurisdicţional
Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi judecă şi hotărăşte în primă instanţă:
 Cu privire la plata despăgubirilor civile pentru pagube cauzate şi plata de amenzi;
 Cu privire la plata de despăgubiri şi de către alte persoane în cazurile în care au participat;
 Contestaţiile introduse împotriva actelor de imputaţie de către administratorii, gestionarii,
contabilii, precum şi de către ceilalţi salariaţi care au participat la producerea pagubelor
cauzate persoanelor juridice;
 Întâmpinările introduse împotriva deciziilor emise de directorii direcţiilor de control
financiar ale camerelor de conturi judeţene;
 Plângerile introduse împotriva încheierilor prin care completele constituite au dispus
descărcarea de gestiune.

8
Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi
Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi judecă în primă instanţă:
 Întâmpinările introduse împotriva deciziilor emise de preşedinţii secţiilor de control ale
Curţii, privind suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din
domeniul financiar, contabil şi fiscal.
Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi judecă în primă şi în ultimă instanţă:
 Conflictele de competenţă între colegiile jurisdicţionale;
 Cererile de strămutare a cauzelor de la un colegiu la alt colegiu jurisdicţional.
Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi judecă în ultimă instanţă:
 Cererile de recurs jurisdicţională îndreptate împotriva încheierilor şi sentinţelor
pronunţate de colegiile jurisdicţionale;
 Recursurile în anulare jurisdicţională declarate împotriva hotărârilor definitive ale
colegiului jurisdicţional.
Recursul jurisdicţional constituie calea de atac atât împotriva încheierilor cât şi a sentinţelor
pronunţate în fond de organele jurisdicţionale din sistemul Curţii de Conturi.
Pentru toate părţile şi pentru procurorul financiar termenul de recurs jurisdicţional este de 15 zile
de la comunicarea sentinţei. Instanţa de recurs poate dispune, la cerere sau din oficiu,
suspendarea, până la pronunţarea deciziei, a executării hotărârilor date de primă instanţă în
cauzele privind contestaţiile împotriva actelor de imputaţie.
Secţia jurisdicţională poate să trimită cauza spre rejudecare colegiului jurisdicţional care a
pronunţat sentinţa atacată cu recurs, la un alt colegiu jurisdicţional, ori poate să reţină cauza spre
a o rejudeca în fond.
Legea nr. 94/1992 prevede două căi extraordinare de atac:
 Revizuirea;
 Recursul în anulare jurisdicţional.
După cum prevede Legea nr. 94/1992 cererea de revizuire poate fi introdusă pe lângă
cazurile de revizuire din Codul de procedură civilă şi atunci când ulterior judecării cauze.
Termenul în care poate fi introdusă cererea de revizuire este de 30 de zile de la data când s-a
descoperit, dar nu mai târziu de un an de la data rămâneri definitive a hotărârii a cărei revizuirii
se cere.

9
  altă cale extraordinară de atac împotriva hotărârilor rămase definitive o constituie recursul
în anulare jurisdicţional.
Recursul se judecă în complet format din 3 consilieri de conturi. Recursurile în anulare
jurisdicţională se judecă numai de Curtea de Conturi.

10
Cap.2 Obiectivele controlului financiar exercităt de Curtea de
Conturi
2.1 Competenta Curtii de Conturi
Curtea de conturi este potrivit legii de organizare şi funcţionare nr. 94 / 1992 instituţia
supremă de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare şi de
întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, având, totodată, şi
atribuţii jurisdicţionale.
Principalele activităţi specifice ale Curţii de Conturi sunt cele de control şi de audit public
extern. Auditul public extern cuprinde auditul financiar şi auditul performanţei. Acestea se
exercităă potrivit programului de activitate.
Exercităarea activităţilor specifice de control, audit financiar şi audit al performanţei se
realizează pe baza procedurilor de audit public extern cuprinse în Regulamentul privind
organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea
actelor rezultate din aceste activităţi şi în standardele proprii de audit, detaliate în manualele de
audit, elaborate şi aprobate de Curtea de Conturi.
Curtea de conturi iniţiază din oficiu controalele iar acestea nu pot fi oprite decât de
Parlament şi numai în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege. În desfaşurarea
controalelor Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte, documente şi informaţii necesare,
oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deţinătoare.

2.2 Curtea de conturi are atribuţii de control în urmatoarele domenii:

- formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale de
stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste
bugete;
- constituirea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale şi a fondurilor de tezaur;
- formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru
credite interne şi externe;
- utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor
forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;

11
 - constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către autorităţile
administrative autonome şi de catre instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de
organismele autonome de asigurări sociale ale statului;
- situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al
unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi
societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din
proprietatea publică;
- constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului,
îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţa şi de muncă;
- utilizarea fondurilor puse la dispoziţie Romaniei de către Uniunea Europeană prin
Programul SAPARD şi a cofinanţării aferente;
- utilizarea fondurilor provenite din asistenţa financiară acordată României de Uniunea
Europeană şi din alte surse de finanţare internaţională;
- alte domenii în care s-a stabilit competenţa Curţii de Conturi.
Controlul Curţii de conturi se exercităă asupra:
- statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept
public, cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome;
- Bancii Naţionale a României;
- regiilor autonome;
- societăţilor comerciale la care statul, unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor
publice sau regiilor autonome deţin, singure sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din
capitalul social;
- organismelor autonome de asigurari sociale sau de alta natură, care gestionează bunuri,
valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele
lor se prevede acest lucru;
- persoanelor juridice care beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de
subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-
teritoriale sau a instituţiilor publice;
- persoanelor juridice care administrează, în baza unui contract de concesiune sau
închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale;

12
 - persoanelor juridice care nu îşi îndeplinesc obligaţiile financiare către stat, unităţile
administrativ-teritoriale sau instituţiile publice, verificările efectuându-se împreună cu
reprezentanţii instituţiilor competenţe în domeniul supus controlului;
- persoanelor juridice care sunt societăţi de investiţii financiare, asociaţii şi fundaţii care
utilizează fonduri publice, verificările urmând a se efectua în legătură cu legalitatea utilizării
acestor fonduri.
Curtea de Conturi îşi desfaşoară activitatea de audit respectând normele proprii, adoptate
pe baza standardelor de audit internaţionale acceptate, urmarind diminuarea costurilor, sporirea
eficienţei utilizării resurselor şi îndeplinirea obiectivelor propuse prin constatarile şi
recomandarile sale.
Sub aspectul tipului de acţiuni de verificare, Curtea de Conturi efectuează misiuni de
audit financiar asupra conturilor de execuţie ale bugetului general consolidat, respectiv:
 contul general anual de execuţie a bugetului de stat;
 contul anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat;
 conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale;
 conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, ale municipiului Bucureşti, ale judeţelor,
ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale municipiilor, ale oraşelor şi comunelor;
 contul anual de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului;
 conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice autonome;
 conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial
de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, de la bugetele locale şi de la
bugetele fondurilor speciale, după caz;
 conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri
proprii; contul general anual al datoriei publice a statului;
 conturile anuale de execuţie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;
 alte conturi de execuţie a unor bugete prevăzute de lege;
De asemenea efectuează misiuni de audit al performanţei utilizării resurselor financiare
ale statului şi ale sectorului public, atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor,
programelor, proceselor sau activităţilor supuse verificării, potrivit prevederilor art. 28 din lege.

13
 În cazul auditului financiar, în competenţa departamentelor de specialitate din cadrul
Curţii de Conturi intră, de regulă, instituţiile publice ale administraţiei publice centrale ai căror
conducători au calitatea de ordonator principal de credite.
La nivel teritorial, camerele de conturi efectuează auditul financiar la următoarele
categorii de entităţi: cele de pe plan local subordonate instituţiilor publice centrale, ai căror
conducători au calitatea de ordonator secundar sau terţiar de credite; cele de pe raza teritorială ai
căror conducători au calitatea de ordonator principal, secundar sau terţiar de credite.
În cazul acţiunilor de control şi audit al performanţei, în competenţa de verificare a
departamentelor intră, de regulă, entităţile administraţiei publice centrale, companii naţionale,
regii autonome, societăţi naţionale şi alte entităţi de interes naţional, precum şi alte persoane
prevăzute de lege, care: beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau
alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a altor
instituţii publice; administrează, în temeiul unui contract de concesiune sau de închiriere, bunuri
aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
administrează şi/sau utilizează fonduri publice, verificările urmând a se efectua numai în legătură
cu legalitatea administrării şi/sau utilizării acestor fonduri.
La nivel teritorial, camerele de conturi efectuează controlul şi auditul performanţei la
următoarele categorii de entităţi: cele de pe plan local subordonate instituţiilor publice centrale ai
căror conducători au calitatea de ordonatori secundari sau ordonatori terţiari de credite; cele de pe
raza teritorială ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali, ordonatori secundari sau
ordonatori terţiari de credite; sucursalele şi filialele companiilor naţionale, regiilor autonome,
societăţilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat de pe raza teritorială;
companiile naţionale, regiile autonome, societăţile naţionale şi societăţile comerciale cu capital
majoritar al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale de pe raza teritorială.
În cazul companiilor naţionale, regiilor autonome sau societăţilor naţionale cu sediul
central în municipiul Bucureşti, acestea vor fi verificate de către departamentele de specialitate şi
nu de către Camera de Conturi a municipiului Bucureşti; regiile autonome şi societăţile
comerciale cu capital majoritar al unităţilor administrativ-teritoriale, de interes local; alte
persoane prevăzute de lege care au sediul pe raza teritorială a camerelor de conturi şi care:
beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau alte forme de sprijin
financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a altor -instituţii publice;

14
administrează, în temeiul unui contract de concesiune sau de închiriere, bunuri aparţinând
domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale; administrează
şi/sau utilizează fonduri publice, verificările urmând a se efectua numai în legătură cu legalitatea
administrării şi/sau utilizării acestor fonduri .
La entităţile ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite şi care nu
au fost incluse în fiecare an în acţiunile de audit financiar, se pot efectua acţiuni de control pe
anumite obiective specifice, în principal, în următoarele situaţii: existenţa unor informaţii privind
efectuarea unor cheltuieli semnificative pentru obiective de investiţii sau alte achiziţii publice în
domenii care prezintă un grad ridicat de risc; apariţia unor informaţii, inclusiv prin intermediul
mass-media, în legătură cu producerea unor abateri de la legalitate şi regularitate în perioada ce a
urmat ultimei misiuni de audit financiar; consemnarea în actele întocmite cu ocazia verificărilor
anterioare a unor abateri grave de la legalitate şi regularitate.
Curtea de Conturi avizează, în conformitate cu art.41 din lege:
a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele
de lege în domeniul finanţelor şi contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o
diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară;
b) înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea
lor.
Astfel, spre exemplu, în 2008 Curtea de Conturi a acordat aviz negativ solicitării
Ministerului Sănătăţii Publice privind înfiinţarea a trei autorităţi naţionale în subordinea sa şi aviz
favorabil înfiinţării Agenţiei de Credite pentru Studenţii din Instituţiile de Învăţământ Superior de
Stat şi Particular Acreditate, în subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. De
asemenea, în 2009, a avizat negativ solicitarea adresată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale, de înfiinţare a Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de
Dezvoltare Rurală.

15
Concluzie
Curtea de Conturi ofera servicii de calitate în domeniul controlului şi auditului public
extern, în vederea obţinerii şi furnizării de informaţii reale şi obiective privind legalitatea,
eficienţa şi transparenţa utilizării fondurilor publice şi a celor reprezentând finanţări externe,
urmărind promovarea responsabilităţii, a corectitudinii şi a celor mai bune practici în operaţiunile
efectuate în legătură cu fondurile publice.
Asigură îmbunătăţirea continuă a mecanismelor de control şi audit public extern, prin
Rapoartele întocmite sprijinind Parlamentul în realizarea atribuţiilor sale constituţionale.
Urmăreste creşterea gradului de implementare a legislaţiei în domeniul cheltuirii banului public şi
promovarea, prin acţiunile sale, a unui nivel ridicat de profesionalism, astfel încât auditul public
extern din România să se înscrie pe linia bunei practici europene şi internaţionale.
Prin susţinerea unui sistem de control şi audit sănătos, eficient şi credibil, se urmareşte
creşterea impactului social al procesului de cheltuire a banului public. Curţii de Conturi îi revine
un rol cheie privind creşterea responsabilităţii în utilizarea şi administrarea fondurilor publice,
inclusiv a fondurilor alocate României de Uniunea Europeană şi de alte instituţii financiare
internaţionale, la combaterea risipei şi a fraudei şi la instaurarea unui climat ferm de respectare
riguroasă a disciplinei financiare, potrivit principiilor bunei gestiuni financiare.
Curtea de Conturi urmareste eliminarea erorilor şi neregularităţilor şi ameliorarea modului
de gestionare a banului public.

16
BIBLIOGRAFIE

 Mihăescu Sorin V., “Controlul financiar-bancar”, ediția a III-a

revăzută și adăugită, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza”.
Iași, 2009
 Mihăescu Sorin, “Curtea de Conturi. Control financiar” Editura
Sedcom Libris, Iași, 1999
 Luchian D., “Curtea de Conturi.Elemente de identitate”, Editura
Enciclopedică, București, 1996
 Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de
Conturi, republicată în M.O. nr. 116 din 16.03.2000, cu modificările
şi completările ulterioare, art. 2 alin. 1) şi 2)

17