George-Cătălin CÎCIU Puterea Executivă și Administarție Publica – Anul I -

Controlul efectuat de
Curtea de Conturi

1
George-Cătălin CÎCIU Puterea Executivă și Administarție Publica – Anul I -

Cuprins
Scurt istoric…………………………………………………………………………3

Cap.1 Structura organizatorică, de conducere și de personal a Curții de Conturi….4

2.1 Structura organizatorică……………………………...……………………5

2.2 Personalul Curții de Conturi………………………………….……….......6

Cap.2 Obiectivele controlului financiar exercitat de Curtea de Conturi……….…..8

2.1 Competenta Curtii de Conturi……..............................................................8

2.2 Obictivele şi atribuţiile Curţii de Conturi………………………………....8
Concluzie.................................................................................................................13

Bibliografie .............................................................................................................14

2
George-Cătălin CÎCIU Puterea Executivă și Administarție Publica – Anul I -

Scurt istoric

Curtea de Conturi a fost înfiinţată prin Legea din 24 ianuarie 1864, publicată în Monitorul Oficial
nr.18din 24 ianuarie 1864, sub denumirea de "Înalta Curte de Conturi", pentru toată România1.
Curtea de conturi este organizata si functioneaza in baza dispozitiilor art. 140 din Constitutia
Romaniei, ale legii nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata in M.O.
partea I, nr. 238 din 03.04.2014, versiune consolidata in 15.09.20172.
Conform art. 21 din Legea 94/1992, republicata, Curtea de Conturi exercita functia de control
asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale
sectorului public.
Potrivit statutului, Curtea de Conturi poate fi calificată ca o autoritate administrativă autonomă,
nefiind în subordinea în sensul dreptului administrativ, a nici unei alte autorităţi a statului; ea îndeplineşte o
funcţie complexă, de control şi de jurisdicţie, care îi conferă un grad ridicat de autonomie în domeniul său
de activitate.
Curtea este însărcinată cu cercetarea şi hotărârea socotelilor atingătoare de veniturile tezaurului,
casieriilor generale din judeţe, ale regiilor şi ale administraţiilor contribuţiilor indirecte, precum şi cu
încheierea societăţilor atingătoare de cheltuieli făcute de către toţi agenţii comptabili.
Ca autoritate de control, Curtea de Conturi este un organ al Parlamentului pentru exercitarea
controlului general asupra gestiunii bugetului public naţional din exerciţiului bugetar expirat, deci a
bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetului local.
Instituţie de origine constituţională, Curtea de Conturi a României reia o veche tradiţie existentă în
ţara noastră în materie de control specializat.
Curtea de Conturi a României (C.C.R.) este considerată continuatoarea Înaltei Curţi de Conturi a
României care a funcţionat din 1864 până în anul 1948. In perioada regimului comunist, un organism care
a exercitat responsabilităţi ale Înaltei Curţi, a funcţionat între anii 1973-1989 – Curtea Superioară de
Control Financiar.
Ca şi predecesoarea sa, Curtea de Conturi a României este în mod clar o Instituţie Supremă de
Audit de tip Curte.
Curtea de Conturi funcţionează pe lângă Parlamentul României şi îşi desfăşoară activitatea în mod
independent, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în legile ţării.

1
Regulamentul de organizare si functionare a Crtii de Conturi a Romaniei
2
Constitutia Romaniei
3
George-Cătălin CÎCIU Puterea Executivă și Administarție Publica – Anul I -

Cap.1 Structura organizatorică, de conducere și de personal a Curții de Conturi

Curtea de Conturi este organizată și funcționează pe baza principiului independenței, supunându-se

numai legii. Sunt obligatorii numai hotărârile Camerei Deputaților sau ale Senatului prin care se solicită
Curții de Conturi să efectueze anumite acțiuni de control, în rest, programul acesteia este decis în mod
autonom. Nici o altă autoritate publică nu o mai poate obliga sau constrînge. Principiul independenței
Curții de Conturi este prevăzut prin lege și constă în: independența și inamovibilitatea membrilor săi;
numirea acestora de catre Parlament; inițierea acțiunilor de control din oficiu; buget propriu; stabilirea
salariului prin lege specială; autonomie deplină în recrutarea personalului de control; acces neângrădit la
informațiile necesare exercitării atribuțiunilor sale.
Funcţionarea Curţii de Conturi este guvernată de principiul autonomiei. Sunt două situaţii de
limitare a autonomiei Curţii de Conturi:
- Parlamentul poate opri controalele iniţiate de Curtea de Conturi din oficiu în cazul depăşirii
competenţelor stabilite de lege;
- hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor
controale, sunt obligatorii dacă solicitarea intră în cadrul competenţei Curţii3.
În baza principiului autonomiei, Curtea de Conturi:
- îşi întocmeşte bugetul propriu, care este prevăzut distinct în bugetul de stat;
- poate participa la activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi poate deveni membră a
acestora;
- membrii săi sunt independenţi;
- membrii săi sunt numiţi de Parlament;
- iniţiază acţiuni de control din oficiu, ea decide autonom asupra programului său de control;
- are autonomie în recrutarea personalului de control;
- are acces neîngrădit la informaţiile şi la documentele necesare exercitării atribuţiilor sale.
Funcţiile Curţii de Conturi sunt stabilite prin art.140 alin. 1 din Constituţie, conform căruia aceasta
exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale
statului şi ale sectorului public, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al
statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. Controlul său urmăreşte respectarea legilor în gestionarea
mijloacelor materiale şi băneşti. Ea analizează calitatea gestiunii financiare din punctul de vedere al
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.

3
Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în M.O. partea I, nr.
238 din 03.04.2014, versiune consolidate 15.09.2017
4
George-Cătălin CÎCIU Puterea Executivă și Administarție Publica – Anul I -

1.1 Structura organizatorică

Potrivit legii sale de organizare şi funcţionare nr. 94/1992 cu modificări şi completări ulterioare -
Curtea de Conturi se compune din:
 Secţia de control financiar ulterior;
 Secţia jurisdicţională;
 Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi;
 Camerele judetene de Conturi şi cea a municipiului Bucureşti;
 Secretariatul general;
 Autoritatea de Audit;
 alte structuri în subordinea președintelui Curții de Conturi:
- serviciul audit intern;
- serviciul relații externe și protocol;
- serviciul comunicare, imagine și relații publice;
- compartimentul UIP - Unitatea de implementare a programelor finanțate
din fonduri nerambursabile.
Prin aceste departamente se exercită funcția de control/audit asupra modului de formare, de
administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, precum și auditul
performanței asupra gestiunii bugetului general consolidat și a oricăror altor fonduri publice.
Activitatea de control a Curții de Conturi realizată prin proceduri de audit, se desfășoară în baza
programului de activitate elaborat conform prevederilor legii privind organizarea și funcționarea Curții de
Conturi, cu modificările și completările ulterioare.
Departamentele de control/audit ale Curtii de Conturi reprezinta structurile de specialitate de la
nivel central cu ajutorul carora se realizeaza functia de control/audit a Curtii de Conturi asupra modului de
formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public.
In cadrul Curtii de Conturi sunt organizate 12 departamente, dupa cum urmeaza:
Departament I – Coordonare, metodologie, cooperare profesionala internationala, evaluarea
sistemelor control si audit public intern, controlul calitatii auditului public extern, pregatire profesionala, IT
si raportare.
Departament II – Finante publice, contractare datorie publica, guvernamentala, autorizare datorie
publica locala, gestionare creante Romania si a drepturilor/obligatiilor care decurg din acorduri comerciale
si de plati guvernamentale, finantare partide politice, auditul performantei si sistemelor informatice.
Departament III – Transporturi, infrastructura, agricultura, dezvoltare rurala.
Departament IV – Guvern, afaceri externe, comert, mediu de afaceri intreprinderi mici si mijlocii,
resurse minerale, turism.

5
George-Cătălin CÎCIU Puterea Executivă și Administarție Publica – Anul I -

Departament V – Munca si protectie sociala, pensii si alte drepturi de asigurari sociale, ocupare
forta de munca, sanatate, asigurari de sanatate, pensii private.
Departament VI – Coordonarea verificarii bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale.
Departament VII – Asistenta juridica si consultanta departamentelor Curtii de Conturi , Camerelor
de Conturi si Autoritatii de audit, precum si structurilor teritoriale ale acestora, reprezentarea Curtii de
Conturi la instantele Judecatoresti in litigiile in care acestea au calitatea procesuala.
Departament VIII – Presedentie, Parlament, Curtea Constitutionala, Consiliul Legislativ, Consiliul
Concurentei, Avocatul Poporului, CNSAS, integritate, revolutionari Decembrie 1989, prevenire si
combatere spalare bani, combatere discriminare, supraveghere prelucrare date cu caracter personal.
Departament IX – Educatie, cercetare, inovare, sport, cultura, culte, patrimoniu national, presa,
stiinta, televiziune, radiodifuziune.
Departament X – Valorificare active stat, privatizare, valori mobiliare, investitii financiare,
asigurari, banci.
Departament XI – Apararea nationala, administratie si interne, mediu, comunicatii.
Departament XII – Justitie, libertate cetateneasca, magistratura, protectie si paza, telecomunicatii
speciale, informatii interne si externe.

1.2 Personalul Curții de Conturi

Personalul Curții de Conturi este grupat, în funcțiile și structurile organizatorice de care aparțin, pe
următoarele categorii :
 Membrii Curții de Conturi care sunt în numar de 24, alcatuiesc plenul Curții și au calitatea de
consilieri de conturi și se numesc de Parlament , la propunerea Comisiei pentru buget și finanțe a
Senatului și a Comisiei pentru buget, finanțe și bani a Camerei Deputaților pentru un mandat de 6
ani. Membrii Curții de Conturi nu pot fi cercetați, reținuti, arestați sau trimiși in judecata penală sau
contravențională decât la cererea procurorului general al României, cu aprobarea Birourilor
Permanente ale celor 2 Camere ale Parlamentului României, la propunerea Comisiilor de
specialitate ale Senatului și Camerei Deputaților. Membrii Curții de Conturi sunt independenți și
inamovibili pe durata mandatului lor.
 Judecătorii financiari care se numesc pe o durata de 6 ani, de către președintele României, la
propunerea plenului Curții de Conturi. Conform legii organice și judecatorii financiari sunt
independenți inamovibili.
 Procurorul general financiar și procurorii financiari ai Curții de Conturi se numesc prin
decret al președintelui României, la propunerea plenului Curții de Conturi pe termen de 6 ani.
 Controlorii financiari sunt numiți de președintele Curții de Conturi, sunt supuși acelorași
6
George-Cătălin CÎCIU Puterea Executivă și Administarție Publica – Anul I -

incompatibilități ca și procurorii financiari. Cu deosebirea ca, în caz de abateri de la îndatoririle de

serviciu, precum și de comportări care dăunează serviciului sau prestigiului Curții de Conturi,
răspunderea disciplinară a controlorilor financiari ca și a personalului de altă specialitate și a celui
auxiliar, condițiile și prevederea de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei,
aprobat de plenul Curții de Conturi.
 Personalul cu funcții de conducere ( director, direcție control, șef compartiment-control ) se
numește de comitetul de conducere, cu excepția celui numit de plenul Curții de Conturi.
 Personalul de specialitate ( arhivar, grefier, administrator, etc ) se numește de președintele Curții
de Conturi.
Plenul Curții de Conturi este format din membrii Curții care au calitatea de consilieri de conturi
fiind în numar de 24, la ședințele acestuia participând și procurorul general și secretarul general.
Plenul Curții își exercită atribuțiunile cu cel putin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se
adoptă cu majoritatea de ¾ din numărul celor prezenți.
Președintele Curții de Conturi, vicepreședinții și președinții secțiilor se numesc din rândul
consilierilor de conturi, de către Parlament.

7
George-Cătălin CÎCIU Puterea Executivă și Administarție Publica – Anul I -

Cap.2 Obiectivele controlului financiar exercitat de Curtea de Conturi

2.1 Competenta Curtii de Conturi
Curtea de conturi este potrivit legii de organizare şi funcţionare nr. 94 / 1992 instituţia supremă de
control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor
financiare ale statului şi ale sectorului public, având, totodată, şi atribuţii jurisdicţionale.
Principalele activităţi specifice ale Curţii de Conturi sunt cele de control şi de audit public extern.
Auditul public extern cuprinde auditul financiar şi auditul performanţei. Acestea se exercită potrivit
programului de activitate.
Exercitarea activităţilor specifice de control, audit financiar şi audit al performanţei se realizează
pe baza procedurilor de audit public extern cuprinse în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea
activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi şi în
standardele proprii de audit, detaliate în manualele de audit, elaborate şi aprobate de Curtea de Conturi.
Curtea de conturi iniţiază din oficiu controalele iar acestea nu pot fi oprite decât de Parlament şi
numai în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege. În desfaşurarea controalelor Curtea de Conturi
are acces neîngrădit la acte, documente şi informaţii necesare, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice
deţinătoare.

2.2 Obictivele şi atribuţiile Curţii de Conturi

1.Obiectivele strategice:
 Protejarea intereselor financiare ale statului român şi ale Comunităţii Europene;
 Urmărirea respectării reglementărilor legale cu caracter economic, financiar, fiscal şi contabil, în
vederea identificării eventualelor erori sau neregularităţi în întocmirea situaţiilor finaciare, în
gestionarea şi utilizarea corectă şi performantă a fondurilor publice, precum şi dispunerea măsurilor
de înlăturare a acestora;
 Perfecţionarea cadrului legislativ în domeniul auditului public extern, în scopul asigurării coerenţei
şi compatibilităţii legislaţii naţionale în vigoare, cu standardele internaţionale şi cu buna practica
internaţională;
 Consolidarea capacităţii instituţionale a Curţii de conturi a României ca instituţie independentă,
profesională şi credibilă de audit public extern şi de control al fondurilor publice;
 Creşterea credibilităţii de conturi în relaţia cu Parlamentul, publicul şi entităţile auditate;
 Vizibilitatea sporită pe plan extern, prin intensificarea relaţiilor cu organismele internaţionale în
domeniu, dar şi cu celelalte instituţii supreme de audit.

8
George-Cătălin CÎCIU Puterea Executivă și Administarție Publica – Anul I -

2. Obiectivele generale:
 Consolidarea capacităţii instituţionale şi a prestigiului Curţii de Conturi a României prin creşterea
profesionalismului auditorilor şi a exigentelor în exercitarea activităţii de verificare;
 Obţinerea asigurării, pentru Parlament şi deopotrivă pentru contribuabil, ca fondurile publice sunt
utilizate potrivit destinaţiei în conformitate cu legislaţia şi respectând principiile bunei gestiuni
financiare, iar patrimonial public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale este
gestionat corespunzător;
 Promovarea unei politici de comunicare transparentă cu entităţile verificate, care să contribuie la o
mai bună înţelegere a procesului de audit/control şi care să permită acceptarea rezultatelor acestuia;
 Extinderea şi consolidarea relaţiilor Curţii de Conturi cu Parlamentul României şi cu entităţile
verificate.
3. Obiectivele specifice:
 Dezvoltarea şi generalizarea bunelor practici de audit în special în domeniul auditului financiar şi al
auditului performanţei şi stabilirea unui cadru de control eficace;
 Selectarea celor mai adecvate obiective ale auditului/controlului corespunzatoare contextului actual;
 Asigurarea unui nivel înalt de calitate şi de profesionalism în desfăşurarea activităţii specifice;
 Creşterea impactului rapoartelor Curţii de Conturi asupra entitaţilor verificate în scopul
îmbunătăţirii generale a gestiunii economico-financiare;
 Punerea în aplicare a unor politici eficace şi dinamice privind resursele umane;
 Perfecţionarea pregătirii profesionale la standardele actuale;
 Modernizarea infrastructurii de tehnologie informatică.
Curtea de conturi are atribuţii de control în urmatoarele domenii:
- formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale de stat şi ale
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete;
- constituirea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale şi a fondurilor de tezaur;
- formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite
interne şi externe;
- utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de
sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;
- constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către autorităţile administrative
autonome şi de catre instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de organismele autonome de
asigurări sociale ale statului;
- situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale,

9
George-Cătălin CÎCIU Puterea Executivă și Administarție Publica – Anul I -

precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică;
- constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului,
îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţa şi de muncă;
- utilizarea fondurilor puse la dispoziţie Romaniei de către Uniunea Europeană prin Programul
SAPARD şi a cofinanţării aferente;
- utilizarea fondurilor provenite din asistenţa financiară acordată României de Uniunea Europeană
şi din alte surse de finanţare internaţională;
- alte domenii în care s-a stabilit competenţa Curţii de Conturi.
Controlul Curţii de conturi se exercită asupra:
- statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu
serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome;
- Bancii Naţionale a României;
- regiilor autonome;
- societăţilor comerciale la care statul, unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice sau
regiilor autonome deţin, singure sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social;
- organismelor autonome de asigurari sociale sau de alta natură, care gestionează bunuri, valori sau
fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest
lucru;
- persoanelor juridice care beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau
de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a instituţiilor
publice;
- persoanelor juridice care administrează, în baza unui contract de concesiune sau închiriere, bunuri
aparţinând domeniului public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;
- persoanelor juridice care nu îşi îndeplinesc obligaţiile financiare către stat, unităţile administrativ-
teritoriale sau instituţiile publice, verificările efectuându-se împreună cu reprezentanţii instituţiilor
competenţe în domeniul supus controlului;
- persoanelor juridice care sunt societăţi de investiţii financiare, asociaţii şi fundaţii care utilizează
fonduri publice, verificările urmând a se efectua în legătură cu legalitatea utilizării acestor fonduri.
Curtea de Conturi îşi desfaşoară activitatea de audit respectând normele proprii, adoptate pe baza
standardelor de audit internaţionale acceptate, urmarind diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării
resurselor şi îndeplinirea obiectivelor propuse prin constatarile şi recomandarile sale.
Sub aspectul tipului de acţiuni de verificare, Curtea de Conturi efectuează misiuni de audit financiar
asupra conturilor de execuţie ale bugetului general consolidat, respectiv:
 contul general anual de execuţie a bugetului de stat;

10
George-Cătălin CÎCIU Puterea Executivă și Administarție Publica – Anul I -

 contul anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat;

 conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale;
 conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, ale municipiului Bucureşti, ale judeţelor, ale
sectoarelor municipiului Bucureşti, ale municipiilor, ale oraşelor şi comunelor;
 contul anual de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului;
 conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice autonome;
 conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial de la
bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, de la bugetele locale şi de la bugetele
fondurilor speciale, după caz;
 conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
contul general anual al datoriei publice a statului;
 conturile anuale de execuţie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;
 alte conturi de execuţie a unor bugete prevăzute de lege;
De asemenea efectuează misiuni de audit al performanţei utilizării resurselor financiare ale statului
şi ale sectorului public, atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor
sau activităţilor supuse verificării, potrivit prevederilor art. 28 din lege.
În cazul auditului financiar, în competenţa departamentelor de specialitate din cadrul Curţii de
Conturi intră, de regulă, instituţiile publice ale administraţiei publice centrale ai căror conducători au
calitatea de ordonator principal de credite.
La nivel teritorial, camerele de conturi efectuează auditul financiar la următoarele categorii de
entităţi: cele de pe plan local subordonate instituţiilor publice centrale, ai căror conducători au calitatea de
ordonator secundar sau terţiar de credite; cele de pe raza teritorială ai căror conducători au calitatea de
ordonator principal, secundar sau terţiar de credite.
În cazul acţiunilor de control şi audit al performanţei, în competenţa de verificare a departamentelor
intră, de regulă, entităţile administraţiei publice centrale, companii naţionale, regii autonome, societăţi
naţionale şi alte entităţi de interes naţional, precum şi alte persoane prevăzute de lege, care: beneficiază de
garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, a
unităţilor administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice; administrează, în temeiul unui contract de
concesiune sau de închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor
administrativ-teritoriale; administrează şi/sau utilizează fonduri publice, verificările urmând a se efectua
numai în legătură cu legalitatea administrării şi/sau utilizării acestor fonduri.
La nivel teritorial, camerele de conturi efectuează controlul şi auditul performanţei la următoarele
categorii de entităţi: cele de pe plan local subordonate instituţiilor publice centrale ai căror conducători au
calitatea de ordonatori secundari sau ordonatori terţiari de credite; cele de pe raza teritorială ai căror

11
George-Cătălin CÎCIU Puterea Executivă și Administarție Publica – Anul I -

conducători au calitatea de ordonatori principali, ordonatori secundari sau ordonatori terţiari de credite;
sucursalele şi filialele companiilor naţionale, regiilor autonome, societăţilor naţionale şi societăţilor
comerciale cu capital majoritar de stat de pe raza teritorială; companiile naţionale, regiile autonome,
societăţile naţionale şi societăţile comerciale cu capital majoritar al statului sau al unităţilor administrativ-
teritoriale de pe raza teritorială.
În cazul companiilor naţionale, regiilor autonome sau societăţilor naţionale cu sediul central în
municipiul Bucureşti, acestea vor fi verificate de către departamentele de specialitate şi nu de către Camera
de Conturi a municipiului Bucureşti; regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital majoritar al
unităţilor administrativ-teritoriale, de interes local; alte persoane prevăzute de lege care au sediul pe raza
teritorială a camerelor de conturi şi care: beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de
subvenţii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a altor -
instituţii publice; administrează, în temeiul unui contract de concesiune sau de închiriere, bunuri aparţinând
domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale; administrează şi/sau
utilizează fonduri publice, verificările urmând a se efectua numai în legătură cu legalitatea administrării
şi/sau utilizării acestor fonduri .
La entităţile ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite şi care nu au fost
incluse în fiecare an în acţiunile de audit financiar, se pot efectua acţiuni de control pe anumite obiective
specifice, în principal, în următoarele situaţii: existenţa unor informaţii privind efectuarea unor cheltuieli
semnificative pentru obiective de investiţii sau alte achiziţii publice în domenii care prezintă un grad ridicat
de risc; apariţia unor informaţii, inclusiv prin intermediul mass-media, în legătură cu producerea unor
abateri de la legalitate şi regularitate în perioada ce a urmat ultimei misiuni de audit financiar; consemnarea
în actele întocmite cu ocazia verificărilor anterioare a unor abateri grave de la legalitate şi regularitate.
Curtea de Conturi avizează, în conformitate cu art.41 din lege:
a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege în
domeniul finanţelor şi contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o diminuare a veniturilor
sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară;
b) înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.
Astfel, spre exemplu, în 2008 Curtea de Conturi a acordat aviz negativ solicitării Ministerului
Sănătăţii Publice privind înfiinţarea a trei autorităţi naţionale în subordinea sa şi aviz favorabil înfiinţării
Agenţiei de Credite pentru Studenţii din Instituţiile de Învăţământ Superior de Stat şi Particular Acreditate,
în subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. De asemenea, în 2009, a avizat negativ
solicitarea adresată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, de înfiinţare a Autorităţii de
Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

12
George-Cătălin CÎCIU Puterea Executivă și Administarție Publica – Anul I -

Concluzie
Curtea de Conturi ofera servicii de calitate în domeniul controlului şi auditului public extern, în
vederea obţinerii şi furnizării de informaţii reale şi obiective privind legalitatea, eficienţa şi transparenţa
utilizării fondurilor publice şi a celor reprezentând finanţări externe, urmărind promovarea responsabilităţii,
a corectitudinii şi a celor mai bune practici în operaţiunile efectuate în legătură cu fondurile publice.
Asigură îmbunătăţirea continuă a mecanismelor de control şi audit public extern, prin Rapoartele
întocmite sprijinind Parlamentul în realizarea atribuţiilor sale constituţionale. Urmăreste creşterea gradului
de implementare a legislaţiei în domeniul cheltuirii banului public şi promovarea, prin acţiunile sale, a unui
nivel ridicat de profesionalism, astfel încât auditul public extern din România să se înscrie pe linia bunei
practici europene şi internaţionale.
Prin susţinerea unui sistem de control şi audit sănătos, eficient şi credibil, se urmareşte creşterea
impactului social al procesului de cheltuire a banului public. Curţii de Conturi îi revine un rol cheie privind
creşterea responsabilităţii în utilizarea şi administrarea fondurilor publice, inclusiv a fondurilor alocate
României de Uniunea Europeană şi de alte instituţii financiare internaţionale, la combaterea risipei şi a
fraudei şi la instaurarea unui climat ferm de respectare riguroasă a disciplinei financiare, potrivit
principiilor bunei gestiuni financiare.
Curtea de Conturi urmareste eliminarea erorilor şi neregularităţilor şi ameliorarea modului de
gestionare a banului public.

13
George-Cătălin CÎCIU Puterea Executivă și Administarție Publica – Anul I -

BIBLIOGRAFIE

 Mihăescu Sorin, “Curtea de Conturi. Control financiar” Editura Sedcom

Libris, Iași, 1999

 Luchian D., “Curtea de Conturi.Elemente de identitate”, Editura

Enciclopedică, București, 1996

 Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi,

republicată în M.O. partea I, nr. 238 din 03.04.2014 versiune consolidate in
data de 15.09.2017

 Regulamentul de organizare si functionare a Curtii de Conturi a Romaniei

14