Sunteți pe pagina 1din 6

Disciplină: Drept Financiar

SUBIECT:
- Referat –
Reglementarea juridica a Curtii de Conturi in Romania

RESPONSABIL DISCIPLINĂ:

Autor

CUPRINS
1
INTRODUCERE.......………………………................................................................................3

Capitolul 1: Scurt Istoric..................................................................................................................3

Capitolul 2: Definiția și Obiectivele...............................................................................................4-5

Capitolul 3: Reglementare juridică................................................................................................5-6

Capitolul 4: Critici asupra Curții de Conturi......................................................................................6

CONCLUZII…………………….........……………...............................................................…..6

BIBLIOGRAFIE………………..………......................................…….................................…...6

INTRODUCERE
2
Curtea de Conturi a României are rolul de a efectua audit public extern, în conformitate
cu legislația europeană și națională, asupra modului de gestionare a fondurilor aferente asistenței
financiare acordate României de către Uniunea Europeană.
Această instituție este singura autoritate națională competentă să efectueze audit public
extern asupra modului de gestionare a asistenței financiare nerambursabile, atribuțiile fiind
stabilite prin regulamentele comunitare și legislația națională, exercitarea acestora fiind în acord
cu prevederile constituționale ale art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană. Prin intermediul
misiunilor de audit:
 Evaluează conformitatea sistemelor de management și control;
 Verifică, pe bază de eșantion reprezentativ, cheltuielile declarate Comisiei
Europene de către autoritățile responsabile cu gestionarea și implementarea
asistenței financiare nerambursabile;
 Evaluează integralitatea, acuratețea și realitatea informațiilor prezentate în
conturile ce se transmit Comisiei Europene.
Pentru fondurile destinate agriculturii îndeplinește rolul de organism de certificare.
Furnizează Comisiei Europene o opinie de audit însoțită de un raport anual de control cu
privire la modul de utilizare a asistenței financiare nerambursabile la nivel de program
operațional/fond/program pentru fiecare an contabil definit potrivit regulamentelor europene.
Informează Parlamentul României prin intermediul Raportului public anual al Curții de
Conturi cu privire la modul de gestionare a asistenței financiare nerambursabile la nivel de
program operațional/fond/program.

CAPITOLUL 1
Scurt Istoric
Curtea de Conturi a fost înfiinţată prin Legea din 24 ianuarie 1864
La cinci ani de la Unirea Principatelor Române, din anul 1859, voind a da o garanţie
mai mult Țării, ca întrebuinţarea banilor publici să fie supusă unui control, pe cât de serios
pe atât de neatârnat de orice bănuieli de înrâurire din partea agenţilor însărcinaţi cu
manipulația bugetului, domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulgă Legea pentru înființarea
Curții de Compturi.
Actul normativ a fost publicat, în aceeași zi, de 24 ianuarie, în Monitorul Oficial nr. 18 și
poartă semnătura  Ministrului Secretar de Stat / Președinte al Consiliului de Miniștri, Mihail
Kogălniceanu. Ca și astăzi, misiunea instituției privea exercitarea funcției de control asupra

3
modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului și unităților
sale administrativ-teritoriale. 
Art. 116 din Constituţia din 1866 (publicată în Monitorul Oficial nr.142 din 13 iulie
1866) prevede că Pentru toată România este o singură Curte de Conturi, iar art. 114 stipulează
că Regularea definitivă a socotelilor trebuie prezentată Adunării cel mai târziu în termen de doi
ani de la încheierea fiecărui exerciţiu.

CAPITOLUL 2
Definiția și Obiectivele Curții de Conturi
Curtea de Conturi (CC) este organismul de stat din România care are rolul de a controla
folosirea resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. Rapoartele Curții de Conturi
sunt puse la dispoziția Parlamentului, autorităților și instituțiilor publice și contribuabililor. Este
una dintre instituțiile fundamentale ale statului de drept și se bucură de independență financiară,
funcțională, organizatorică și operațională în conformitate cu recomandările Declarației de la
Lima privind liniile directoare de control al finanțelor publice.

Obiectivele Curții de Conturi sunt:

 urmărirea respectării reglementărilor legale cu caracter economic, financiar, fiscal


și contabil, în vederea identificării eventualelor erori sau neregularități în
întocmirea situațiilor financiare, în gestionarea și utilizarea corectă și performantă
a fondurilor publice, precum și aplicarea măsurilor de înlăturare a acestora;
 perfecționarea cadrului legislativ armonizat implementat în domeniul auditului
public extern pe măsura evoluției practicii internaționale, în condițiile asigurării
unui grad cât mai ridicat de coerență a legislației naționale în vigoare,
concomitent cu asigurarea compatibilității cu standardele internaționale adoptate
de Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI) și cu
Liniile Directoare Europene de implementare a acestora;
 consolidarea capacității instituționale a Curții de Conturi a României ca instituție
independentă, profesională și credibilă de control și audit extern al fondurilor
publice;
 crearea premiselor necesare asigurării unei funcționări convergente a instituțiilor
din sistemul public în raport de competențele acestora;
 protejarea intereselor financiare ale statului român și ale comunității Europene.

Controalele se efectuează după un plan anual, care este întocmit de fiecare dintre
camerele de conturi județene și apoi aprobat de conducerea centrală a instituției. Cum camerele
de conturi au un personal destul de redus, se verifică anual doar instituții cum sunt Consiliile
4
județene sau primăriile municipiilor și orașelor. Primăriile din mediul rural sunt controlate odată
la câțiva ani, atunci când le vine rândul. Acestea pot fi însă incluse în planul anual de control în
urma apariției unor informații despre posibile nereguli, de exemplu din presă.

Potrivit legii, controalele Curții de Conturi se inițiază din oficiu și nu pot fi oprite decat
de Parlament și numai în cazul depășirii competențelor stabilite de lege. Hotărârile Camerei
Deputaților sau ale Senatului, prin care se cer Curții de Conturi efectuarea unor controale, sunt
obligatorii.

Raportul de audit financiar întocmit la finalul verificării cuprinde constatările auditorilor


publici, precum și opiniile acestora. În cazul depistării unor nereguli, la final are loc o etapă „de
conciliere” între reprezentanții camerei de conturi care a efectuat controlul și cei ai entității
verificate. Dacă și după această etapă de conciliere nu se emite un certificat de conformitate din
cauza unor abateri constatate, atunci se iau măsuri de recuperare a prejudiciului și se sesizează,
după caz, instanța sau organele penale competente.

CAPITOLUL 3
Reglementare juridică
Conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Curţii de Conturi a României, în
capitolul I, Dispoziții Generale, la art. 1 și 2 aceasta este organizată şi funcţionează în baza
dispoziţiilor art. 140 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 94/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, denumită în continuare ”Legea nr. 94/1992” şi ale prezentului Regulament.
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, denumit în continuare
”Regulamentul”, este aprobat de Plenul Curţii de Conturi în temeiul prevederilor art. 58 lit. j) din
Legea nr. 94/1992.
Acest Regulament creează cadrul intern necesar realizării atribuţiilor şi competenţelor
Curţii de Conturi prevăzute de Legea nr. 94/1992 şi de celelalte dispoziţii legale aplicabile şi
stabileşte, conform structurii organizatorice a Curţii de Conturi, modul de organizare şi
funcţionare a departamentelor, cu direcţii, servicii şi compartimente de specialitate, a camerelor
de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, denumite în continuare ”camere de conturi”, în
cadrul cărora pot fi organizate servicii şi birouri, a Autorităţii de Audit, organizarea şi
desfăşurarea activităţii Secretariatului General, precum şi atribuţiile specifice activităţii
instituţiei.

CAPITOLUL 4
5
Critici
Statul român a pierdut procesul intentat companiei italiene Enel la Curtea Internațională
de Arbitraj de la Paris pentru nerespectarea contractului de privatizare a filialei Electrica
Muntenia Sud și trebuie să plătească cheltuieli de judecată în valoare de 1,5 milioane de euro.
Statul român, prin Societatea de Administrare a Participațiilor din Energie (SAPE), a cerut
despăgubiri de la Enel de 834,2 milioane de euro și de 378,6 milioane de lei pentru nerespectarea
contractului de privatizare a filialei Electrica Muntenia Sud.
Statul român a demarat acest proces după ce un control al Curții de Conturi din perioada
2012-2013 a relevat faptul că investitorii nu și-au respectat contractele de privatizare. Însă cei de
la Curtea de Conturi nu au venit cu dovezi concrete prin care să susțină rapoartele, astfel că statul
a pierdut, rând pe rând, procesele cu companiile care au cumpărat filiale Electrica.

CONCLUZII
Curtea de Conturi a României este o instituție vitală pentru țara noastră, aceasta oferind
un echilibru de gestionare a sistemului monetar, nefiind posibilă transparența și corectitudinea în
lipsa acesteia. Întreaga reglementare juridică pe care o deține explică în mod concret atribuțiile
fiecărei funcții din această instituție și fiecare competență aferentă.

BIBLIOGRAFIE
 https://www.curteadeconturi.ro/
 https://evz.ro/curtea-de-conturi-aratata-cu-degetul-pentru-pierderea-procesului-cu-
enel.html
 https://ideas.repec.org/a/ora/journl/v1y2012i1p925-930.html
 Articol: Gherai Dana Simona & Tara Ioan Gheorghe, 2012. "Court Of Auditors - The
Assessment Of Internal Control System In The Public Sector In Romania. Case
Study Bihor County," Annals of Faculty of Economics, University of Oradea, Faculty
of Economics, vol. 1(1), pages 925-930, July.

S-ar putea să vă placă și