ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CURŢII DE CONTURI, POTRIVIT LEGII NR.

94/1992 PRIVIND ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CURȚII DE CONTURI,

REPUBLICATĂ, CU MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE ULTERIOARE

1) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Curtea de Conturi elaborează Raportul public anual
pe care îl înaintează Parlamentului:
a) până cel mai târziu data de 30 iunie a anului financiar următor celui auditat;
b) în termen de 6 luni de la primirea conturilor supuse auditului de la organele competente să le
întocmească şi obligate să i le transmită;
c) la data de 31 decembrie a fiecărui an;
d) la data de 31 martie a anului financiar următor celui auditat.
2) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Raportul public anual cuprinde:
a) principalele constatări şi recomandări rezultate în urma auditurilor efectuate de Autoritatea de
Audit;
b) observatiile Curtii de Conturi asupra conturilor de executie a bugetelor supuse controlului său;
c) încălcările de lege constatate şi măsurile de tragere la răspundere luate;
d) sinteza deciziilor jurisdicționale emise de Curtea de Conturi.
3) Care dintre variantele de mai jos este falsă? În baza constatărilor sale Curtea de Conturi stabilește:
a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar,
contabil şi fiscal;
b) blocarea conturilor entităților verificate atunci când constată existenţa unor fapte pentru care
există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale;
c) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau
ineficientă a acestora;
d) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată.
4) Curtea de Conturi reprezintă România în calitatea sa de instituție supremă de audit în organizațiile
internaţionale ale acestor instituţii. Unde se regăsește această prevedere?
a) în Constituție;
b) în Standardele de audit INTOSAI;
c) în Standardele proprii ale Curții de Conturi;
d) în Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu
modificările și completările ulterioare.
5) Litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti
specializate. Unde se regăsește această prevedere?
a) Standardele de audit INTOSAI;
b) Constituție și Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
c) Legea nr.500/2002 privind finanțele publice;
d) Standardele proprii ale Curții de Conturi.
6) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Curtea de Conturi îşi întocmeşte şi aprobă bugetul
propriu, pe care îl transmite:
a) Parlamentului în vederea includerii în proiectul bugetului de stat;
b) Guvernului în vederea avizării și transmiterii către Parlament pentru aprobare;
c) Guvernului, spre informare și includere în proiectul bugetului de stat supus aprobării
Parlamentului;
d) Guvernului în vederea includerii acestuia în proiectul bugetului de stat supus aprobării
Parlamentului.
7) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Potrivit legii, conducerea Curţii de Conturi se
exercită de:
a) de către preşedinte;
b) plenul Curţii de Conturi;
c) conducerea executivă a Curţii de Conturi;
d) de către preşedinte, ajutat de doi vicepreşedinţi, care sunt consilieri de conturi.
8) Conducerea executivă a Curţii de Conturi se exercită de:
a) plenul Curţii de Conturi;
b) către preşedinte, ajutat de doi vicepreşedinţi, care sunt consilieri de conturi;
c) către preşedinte;
d) către preşedinte împreună cu secretarul general.
9) Care dintre următoarele afirmații referitoare la certificarea conturilor de către Curtea de Conturi este
adevărată?
a) în situaţia în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au
determinat producerea unor prejudicii se emite certificatul de conformitate şi se comunică entităţii
auditate;
b) în situaţiile în care în rapoartele de audit se constată existenţa unor fapte pentru care există
indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, se emite certificatul de conformitate şi se comunică
entităţii auditate;
c) în situaţia în care se constată regularitatea conturilor, se emite certificatul de conformitate şi se
comunică entităţii auditate;
d) certificarea contului verificat constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică.
10) Care dintre următoarele variante este adevărată? Constituie abateri și se sancționează:
a) refuzul de a semna Raportul de control/audit;
b) nedepunerea obiecţiilor scrise la constatările din rapoartele întocmite de auditorii publici
externi;
c) refuzul de de a răspunde la nota de relații solicitată de echipa de audit;
d) nerespectarea obligaţiei de a prezenta Curţii de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce
urmează a fi verificate se sancționează cu amendă civilă egală cu salariul pe 1-3 luni al persoanei din
vina căreia s-a produs întârzierea.
11) În structura Curţii de Conturi se cuprind:
a) departamentul de control, departamentul de audit financiar, camere de conturi teritoriale și un
secretariat general;
b) departamente de control/audit, departament juridic, sucursale județene și a municipiului
București și un secretariat general;
c) departamente, camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti şi un secretariat general;
d) departamente ale aparatului central, camere de conturi teritoriale și al municipiului București,
plenul Curții de Conturi și secretariatul general.
12) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? În lipsa președintelui Curții de Conturi, ședința
plenului:
a) va fi prezidată de secretarul general;
b) va fi prezidată de un vicepreşedinte;
c) nu se poate convoca;
d) va fi condusă de membrul plenului desemnat de președinte.
13) Departamentele sunt conduse de câte un consilier de conturi, care îndeplineşte şi funcţia de şef de
departament, numit de:
a) președinte;
b) Parlament;
 c) plenul Curții de Conturi;
d) conducerea executivă.
14) Care dintre variantele de jos este corectă? Membrii Curţii de Conturi sunt:
a) inamovibili în exercitarea atribuțiilor și respectă principiul unanimității în cadrul conducerii
colective;
b) independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia;
c) inamovibili în exercitarea atribuțiilor și respectă principiile specializării bugetare în cadrul
conducerii colective;
d) independenţi în exercitarea atribuţiilor şi în luarea deciziilor şi respectă principiile conducerii
colective, eligibilității şi specializării bugetare.
15) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Autoritatea de Audit este:
a) una dintre autoritățile naţionale competente să efectueze audit public extern asupra fondurilor
primite de România din bugetul Uniunii Europene, în conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională;
b) un organism independent din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi şi faţă de
celelalte autorităţi responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile,
cu sediul în municipiul Bucureşti;
c) un organism independent de Curtea de Conturi, cu personalitate juridică;
d) organizată în teritoriu sub formă de camere de conturi județene.
16) Care dintre variantele de mai jos este falsă? În vederea îndeplinirii unor obligaţii în domeniul
auditului extern, ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, este organizată şi
funcţionează Autoritatea de Audit, care:
a) este organizată sub forma unui departament în cadrul Curții de Conturi;
b) este un organism independent din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi şi faţă
de celelalte autorităţi responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare
nerambursabile, cu sediul în municipiul Bucureşti;
c) este singura autoritate naţională competentă să efectueze audit public extern, în conformitate cu
legislaţia comunitară şi naţională, asupra fondurilor primite de România din bugetul Uniunii Europene;
d) în teritoriu are structuri regionale organizate în judeţele în care îşi desfăşoară activitatea agenţii,
autorităţi de management şi/sau organismele intermediare care gestionează fondurile comunitare.
17) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Personalul cu funcții de conducere din cadrul
Curții de Conturi este numit de:
a) Președinte;
b) Plenul Curții de Conturi;
c) Parlament;
d) Secretarul General.
18) Răspunderea disciplinară a auditorilor publici externi, condiţiile şi procedura de aplicare a acesteia
se stabilesc prin:
a) Codul administrativ;
b) Codul deontologic al profesiei;
c) Codul etic al profesiei, aprobat de Plenul Curții de Conturi;
d) Statutul personalului contractual din instituțiile publice.
19) Atribuțiile vicepreședinților şi consilierilor de conturi se stabilesc şi se aprobă prin regulamentul
propriu de plenul Curții de Conturi, la propunerea:
a) unui colegiu de conturi format din trei membri ai plenului;
b) președintelui Curții de Conturi;
c) comisiilor de buget finanțe ale celor două Camere ale Parlamentului;
d) conducerii executive.
20) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Încălcarea obligației entităților de a transmite actele,
documentele, informațiile solicitate, la termenele şi în structura stabilite de Curtea de Conturi se
penalizează cu:
a) 100 de lei pentru fiecare zi de întârziere;
b) 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere;
c) 250 de lei lei pentru fiecare zi de întârziere;
d) 150 de lei pentru fiecare zi de întârziere.
21) Care dintre următoarele variante de răspuns este adevărată? Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare
a nedispunerii și a neurmăririi de conducerea entității a măsurilor transmise de Curtea de Conturi,
constituie infracțiune şi se pedepsește cu:
a) închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă;
b) închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă;
c) închisoare de la 9 luni la doi ani sau cu amendă;
d) închisoare de la un an la doi ani sau cu amendă.
22) Sumele reprezentând amenzi civile pentru abaterile constatate de auditorii publici externi se fac
venit la:
a) bugetul Curții de Conturi;
b) bugetul asigurărilor sociale de stat;
c) bugetul de stat;
d) bugetul local al Municipiului București.
23) Plenul Curții de Conturi își exercită atribuțiile în prezența:
a) a cel puțin 50%+1 din numărul membrilor săi;
b) a cel puțin 1/3 din numărul membrilor săi;
c) a 2/3 din numărul membrilor săi;
d) a cel puțin 16 consilieri de conturi.
24) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Mandatul de membru al Curții de Conturi încetează în
următoarele situații:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor
electorale, de demitere de drept ori de deces;
b) în situațiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcției mai mult de 6 luni
consecutive;
c) în cazul revocării din funcţie;
d) în cazul demiterii de către Guvern.
25) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Persoanele juridice supuse controlului Curții de
Conturi sunt obligate să transmită acesteia până la sfârşitul trimestrului I pentru anul precedent:
a) conturile pe care sunt obligate să le întocmească;
b) raportul privind desfășurarea și realizarea programului de audit intern;
c) rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie
bancară;
d) rapoartele privind verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale.
26) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Potrivit prevederilor Legii nr. 94/1992, Curtea de
Conturi poate stabili, în baza constatărilor sale, următoarele acțiuni:
a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar,
contabil şi fiscal;
b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau
ineficientă a acestora;
c) demiterea managerilor care se fac vinovați de deturnarea fondurilor publice pe care le
gestionează;
 d) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată.
27) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Curtea de Conturi solicită celor în drept:
a) încetarea raportului de muncă, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte
cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma
controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate;
b) suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte
cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma
controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate;
c) demiterea din funcție, în condițiile legii, a persoanelor care au contribuit la utilizarea nelegală
sau ineficientă a fondurilor bugetare sau speciale;
d) suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de erori sau
abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la
soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.
28) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Potrivit prevederilor legii, Curtea de Conturi
avizează:
a) la cererea Guvernului, proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege în domeniul finanţelor şi
al contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a
cheltuielilor aprobate prin legea bugetară;
b) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege
în domeniul finanţelor şi al contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o diminuare a
veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară;
c) desfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor;
d) proiectul bugetului Senatului sau a Camerei Deputaţilor, înainte de a fi incluse în proiectul
bugetului de stat.
29) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Potrivit prevederilor legale în vigoare Curtea de
Conturi avizează:
a) înfiinţarea de către autoritățile administrației publice locale a unor organe de specialitate în
subordinea lor;
b) proiectele de lege și propunerile legislative privind privind organizarea și funcționarea Curții de
Conturi
c) înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor;
d) înfiinţarea de către autoritățile publice centrale a unor departamente și servicii în cadrul acestora.
30) În contextul certificării conturilor, care dintre afirmațiile de mai jos este falsă?
a) Curtea de Conturi certifică acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie verificate;
b) Curtea de Conturi emite certificat de descărcare de gestiune entităților verificate.
c) în afară de Curtea de Conturi nicio altă autoritate nu se poate pronunţa asupra datelor înscrise
în conturile de execuţie, decât provizoriu;
d) în cazul în care conturile prezentate nu întrunesc condiţiile care să facă posibilă verificarea lor,
auditorii publici externi le restituie titularilor acestora, fixând termen pentru completarea sau refacerea
lor, după caz.
31) Care dintre afirmațiile de mai jos este falsă? Auditorii publici externi desemnaţi să auditeze
conturile, precum şi celelalte activităţi pentru care Curtea de Conturi are competenţă:
a) întocmesc rapoarte în care prezintă constatările şi concluziile, formulează recomandări cu
privire la măsurile ce urmează a fi luate şi îşi exprimă opinia faţă de acestea, cu respectarea procedurilor
proprii, stabilite prin regulamentul aprobat conform prevederilor art. 11 alin. (2) din lege;
b) instrumentează investigații și expertize financiare la solicitarea instanțelor de judecată;
c) în cazul în care conturile prezentate nu întrunesc condiţiile care să facă posibilă verificarea lor,
le restituie titularilor acestora, fixând termen pentru completarea sau refacerea lor, după caz;
 d) constată abaterile prevăzute la art. 62 și 63 din lege.
32) Care dintre variantele de mai jos este corectă? În cazul în care conturile prezentate nu întrunesc
condiţiile care să facă posibilă verificarea lor, auditorii publici externi:
a) solicită titularilor să prezinte un alt set de conturi;
b) le restituie titularilor acestora, urmând ca acțiunea de audit să fie programată în anul următor;
c) le restituie titularilor acestora, fixând termen pentru completarea sau refacerea lor, după caz;
d) contribuie la completarea sau refacerea lor, după caz, urmând ca acest aspect să fie menționat
în raportul de audit.
33) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Certificatul de conformitate se emite în situația în
care se constată:
a) nereguli în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată;
b) regularitatea conturilor;
c) regularitatea conturilor și numai câteva erori în utilizarea nelegală sau ineficientă a fondurilor
bugetare sau speciale;
d) regularitatea conturilor verificate, dar care nu reflectă realitatea și exactitatea.
34) Care dintre afirmațiile de mai jos este falsă?
a) în situaţia în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au
determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entităţii publice auditate această stare
de fapt;
b) în situaţia în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au
determinat producerea unor prejudicii, întinderea acestora se stabilește de către conducerea
departamentelor de specialitate din cadrul Curții de Conturi, iar recuperarea lor devine obligația ANAF;
c) stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin
obligaţie a conducerii entităţii auditate;
d) în situația în care se constată regularitatea conturilor, se emite certificatul de conformitate, care
se comunică entităţii auditate.
35) Care este varianta corectă dintre cele de mai jos? În situația în care în rapoartele de audit se constată
existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale:
a) conducătorul departamentului sesizează organele de urmărire fiscală pentru asigurarea
valorificării constatării şi informează entitatea auditată;
b) conducătorul departamentului sesizează organele în drept pentru asigurarea valorificării
constatării şi informează entitatea auditată;
c) președintele Curții de Conturi înaintează rapoartele de audit organelor ierarhice superioare
pentru asigurarea valorificării constatării şi informează entitatea auditată;
d) în vederea valorificării constatării se dispune efectuarea de verificări suplimentare în vederea
stabilirii răspunderii potrivit legii penale şi informează entitatea auditată.
36) În situația în care se emite certificatul de conformitate, care dintre afirmațiile de mai jos nu este
adevărată:
a) certificarea contului verificat nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică;
b) pentru motive întemeiate, în termen de un an de la data la care s-a certificat contul verificat,
procedura examinării contului poate fi redeschisă;
c) în situaţia în care se constată regularitatea conturilor, se emite certificatul de conformitate şi se
comunică entităţii auditate;
d) în situația în care conturile au fost certificate, procedura examinării contului nu mai poate fi
redeschisă.
37) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Entitatea auditată poate face obiecţii scrise la
constatările din rapoartele întocmite de auditorii publici externi, în:
a) termen de 15 zile de la data primirii rapoartelor;
 b) termen de 15 zile de la data formulării contestațiilor la rapoarte primite;
c) termenul legal de prescripție;
d) termen de 30 zile de la data primirii rapoartelor.
38) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Potrivit prevederilor Legii nr. 94/1992, constituie
abateri şi se sancţionează:
a) împiedicarea suspendării aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul
financiar, contabil şi fiscal;
b) refuzul demiterii din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte
cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar;
c) nerespectarea obligaţiei de a prezenta Curţii de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce
urmează a fi verificate;
d) neblocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau
ineficientă a acestora.
39) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Potrivit prevederilor Legii nr. 94/1992, constituie
infracțiune:
a) împiedicarea recuperării prejudiciilor, ca urmare a neurmăririi de conducerea entităţii a
măsurilor transmise de Curtea de Conturi;
b) nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de conducerea entităţii a
măsurilor transmise de Curtea de Conturi;
c) refuzul înlăturării neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată;
d) nerespectarea de către persoanele juridice verificate a obligaţiei de a prezenta Curţii de Conturi,
în termenele stabilite, conturile ce urmează a fi verificate.
40) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Printre atribuţiile plenului Curţii de Conturi se află
următoarele:
a) adoptă politicile şi strategiile Curţii de Conturi;
b) aprobă proiectul de buget al Curţii de Conturi;
c) exercită acţiunea disciplinară, și aplică sancţiuni disciplinare în cazurile prevăzute de Codul etic
al profesiei;
d) aprobă structura organizatorică a secretariatului general şi atribuţiile compartimentelor din
cadrul acestuia.
41) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Printre atribuţiile plenului Curţii de Conturi se află
următoarele:
a) aprobă normele proprii privind activitatea specifică a Curţii de Conturi;
b) aprobă rapoartele prevăzute a fi comunicate Parlamentului;
c) solicită periodic şi examinează rapoartele asupra activităţii departamentelor Curţii de Conturi şi
a camerelor de conturi;
d) aprobă proiectul de propunere legislativă de modificare și completare a legii de organizare și
funcționare a Curții de Conturi.
42) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Pentru exercitarea atribuţiilor sale, Curtea de Conturi
are acces neîngrădit la acte, documente și informaţii, în acest sens entităţile verificate:
a) sunt obligate să-i transmită actele, documentele, informațiile solicitate, la termenele şi în
structura stabilite de Curtea de Conturi, şi să-i asigure accesul în sediile acestora;
b) sunt obligate să asigure spații pentru arhivarea documentelor emise de Curtea de Conturi în
îndeplinirea atribuțiilor de audit;
c) la solicitarea auditorilor publici, persoanele fizice sau juridice deţinătoare de acte sau documente
sunt obligate să le pună la dispoziţia acestora;
d) sunt obligate să sprijine activitatea auditorilor publici, în cazul efectuării misiunilor de audit la
sediile acestora, prin asigurarea unor spaţii de lucru adecvate şi a accesului logistic corespunzător.
43) Care dintre afirmațiile de mai jos este corectă? În contextul Legii nr.94/1992, entităţile auditate
poartă întreaga răspundere pentru acţiunile lor:
a) și nu pot fi absolvite de această răspundere prin invocarea rapoartelor Curţii de Conturi;
b) și nu pot invoca regularitatea conturilor;
c) și sunt obligate să prezintă conturile corecte, nefiind absolvite de această răspundere prin
invocarea rapoartelor Curţii de Conturi;
d) și nu pot invoca faptul că s-a emis certificat de conformitate, ceea ce înseamnă acordarea
descărcării de gestiune.
44) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Entitățile supuse verificării Curții de Conturi au
următoarele obligații:
a) să furnizeze informațiile solicitate de Curtea de Conturi, conform procedurilor și standardelor
de audit intern ale entității;
b) să asigure transportul echipelor de control/audit la sediul lor, în situația în care verificările au
loc la sediul entităților publice;
c) să sprijine activitatea auditorilor publici, în cazul efectuării misiunilor de audit la sediile
acestora, prin asigurarea unor spații de lucru adecvate şi a accesului logistic corespunzător;
d) să suporte din bugetul propriu cheltuielile de deplasare și cazare pentru auditorii publici externi
în cazul în care aceștia se deplasează la o entitate subordonată, care se află într-o altă localitate decât
cea în care se află sediul entității verificate.
45) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Membrii Curții de Conturi sunt obligați:
a) să îşi exprime votul afirmativ sau negativ în adoptarea actelor Curţii de Conturi, abţinerea de la
vot nefiind permisă. În caz de vot negativ, acesta trebuie motivat în scris;
b) să îşi îndeplinească funcţia încredinţată, cu imparţialitate şi cu respectarea Constituţiei;
c) să emită certificatul de conformitate, în situația în care se constată regularitatea conturilor;
d) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii
în probleme de competenţa Curţii de Conturi.
46) Care dintre afirmațiile de mai jos este falsă? Curtea de Conturi:
a) poate să participe la activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi să devină membru
al acestora;
b) poate colabora cu organismele internaţionale de profil şi poate exercita, în numele lor, controlul
asupra gestionării fondurilor puse la dispoziţia României, dacă prin tratate, convenţii sau alte înţelegeri
internaţionale se stabileşte această competenţă;
c) îşi desfăşoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în
Constituţie şi în lege, şi reprezintă România în calitatea sa de instituţie supremă de audit în organizaţiile
internaţionale ale acestor instituţii;
d) poate acorda certificare contabililor și auditorilor financiari.
47) Care dintre variantele de mai jos este greșită? În înţelesul legii, termenii şi expresiile de mai jos au
următoarele semnificaţii:
a) descărcare de gestiune - concluzia auditorului care se exprimă în scris asupra situaţiilor
financiare şi/sau a programului sau activităţii auditate, în legătură cu realitatea, fidelitatea şi
conformitatea acestora, cu reglementările aplicabile domeniului;
b) legalitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt
aplicabile, în vigoare la data efectuării acesteia;
c) regularitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul
principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaţiuni din
care face parte;
d) control - activitatea prin care se verifică şi se urmăreşte modul de respectare a legii privind
constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice.
48) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? În baza constatărilor sale Curtea de Conturi
stabilește:
a) care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale;
b) completarea sau refacerea conturilor de către un expert contabil numit de CECCAR;
c) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau
ineficientă a acestora;
d) suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii
importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a
auditurilor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.
49) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Organizarea și desfășurarea activităților specifice
Curții de Conturi precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activități se efectuează potrivit:
a) regulamentului aprobat de Președintele Curții de Conturi;
b) regulamentului aprobat de către Parlament;
c) regulamentului aprobat de plenul Curții de Conturi;
d) regulamentului emis de către Secretarul General.
50) Structura organizatorică, numărul de personal şi statul de funcții ale Autorităţii de Audit se aprobă
de:
a) președintele Curții de Conturi;
b) președintele Autorității de Audit;
c) plenul Curții de Conturi;
d) colegiul de conturi.
51) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Pentru motive întemeiate, procedura examinării
contului poate fi redeschisă de la data la care s-a certificat contul verificat în termen de:
a) 2 ani;
b) 6 luni;
c) 1 an;
d) nici una dintre variantele de la a) -c).
52) Care dintre următoarele afirmații este adevărată?
a) Plenul Curții de Conturi este alcătuit din consilieri de conturi numiți de Parlament la propunerea
grupurilor parlamentare pentru un mandat de 3, 6 sau 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit;
b) Plenul Curții de Conturi este alcătuit din consilieri de conturi numiți de Parlament, la propunerea
comisiilor permanente pentru buget, finanțe și bănci ale celor două Camere, pentru un mandat de 9 ani,
care nu poate fi prelungit sau înnoit;
c) Plenul Curții de Conturi este alcătuit din consilieri de conturi numiți de Parlament, la propunerea
președinților celor două Camere, pentru un mandat de 9 ani, care poate fi prelungit sau înnoit;
d) Plenul Curții de Conturi este alcătuit din consilieri de conturi numiți la propunerea Guvernului
pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
53) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Personalul de specialitate al Curții de Conturi,
inclusiv cel cu funcții de conducere, este supus mobilității:
a) în cadrul aceleiași categorii profesionale, pentru eficientizarea activității Curţii de Conturi şi în
interesul personalului acesteia, pentru dezvoltarea carierei profesionale;
b) conform codului de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi;
c) conform Codului administrativ;
d) ca sancțiune disciplinară.
54) Care dintre afirmațiile de mai jos nu este adevărată? Mandatul unui membru al Curţii de Conturi
încetează în următoarele cazuri:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor
electorale, de demitere de drept ori de deces;
 b) în situaţiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcţiei mai mult de un an;
c) în situaţiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcţiei mai mult de 6 luni
consecutive;
d) în cazul revocării din funcţie.
55) Care dintre următoarele afirmații este adevărată? Membrii Curţii de Conturi depun jurământ în
faţa:
a) președinților celor două Camere ale Parlamentului înainte de a începe să-şi exercite mandatul;
b) plenului Parlamentului;
c) președintelui României;
d) președintelui Senatului.
56) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Membrilor Curții de Conturi:
a) le este interzis să facă parte din partide politice sau să desfăşoare activităţi publice cu caracter
politic;
b) le este interzis să exercite, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ;
c) nu pot să desfășoare activități didactice;
d) nu pot fi experți sau arbitri desemnați de parte într-un arbitraj.
57) Alegeți dintre afirmațiile de mai jos varianta care este adevărată:
a) Curtea de Conturi exercită funcţia de audit financiar asupra modului de formare, de administrare
şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând Parlamentului
rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalităţii,
regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;
b) Curtea de Conturi exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de
întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând Parlamentului şi,
respectiv, unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în
conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;
c) Curtea de Conturi exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de
întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând Parlamentului
rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile specifice activității
de audit financiar;
d) Curtea de Conturi exercită funcţia de audit financiar asupra modului de formare, de administrare
şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, elaborând rapoarte privind
utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii,
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.
58) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Potrivit legii, pot solicita Curții de Conturi să
efectueze acțiuni de verificare privind modul de gestionare a resurselor publice:
a) primul ministru sau oricare membru al Guvernului;
b) președintele țării;
c) Camera Deputaților sau Senatul;
d) procurorul general al României.
59) Care dintre următoarele domenii nu se regăsește între competențele Curții de Conturi?
a) formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite
interne şi externe;
b) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de
sprijin financiar acordate de către entități private;
c) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului,
îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă;
d) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de
sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.
60) Care dintre următoarele domenii nu face parte din competențele Curții de Conturi?
a) formarea şi gestionarea datoriei publice și private a unităților administrativ-teritoriale, a
agenților economici și a instituțiilor publice;
b) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete;
c) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către autorităţile administrative
autonome şi de către instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de organismele autonome de
asigurări sociale ale statului;
d) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al
unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi
societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea
publică.
61) Alegeți care dintre următoarele categorii de entități publice nu se află în competența de verificare
a Curții de Conturi:
a) entitățile comerciale cu acționariat privat, reglementate de legea privind societățile comerciale;
b) Banca Naţională a României;
c) organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează bunuri, valori
sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede
acest lucru;
d) statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu
serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome.
62) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Curtea de Conturi poate hotărî desfăşurarea activităţilor
stabilite de lege şi la alte entități publice care:
a) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau alte forme de sprijin
financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice;
b) administrează bunuri aparținând domeniului public și privat al agenților economici;
c) administrează, în temeiul unui contract de concesiune sau de închiriere, bunuri aparţinând
domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
d) administrează şi/sau utilizează fonduri publice, în sensul prezentei legi, verificările urmând a se
efectua numai în legătură cu legalitatea administrării şi/sau utilizării acestor fonduri.
63) Care dintre afirmațiile de mai jos este corectă? Controlul bugetului Curţii de Conturi se exercită de
către:
a) Autoritatea de Supreveghere Financiară;
b) Corpul de control al primului ministru;
c) Ministerul Finanțelor;
d) o comisie instituită în acest scop de cele două Camere ale Parlamentului.
64) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Curtea de Conturi efectuează auditul financiar asupra
următoarelor conturi de execuţie:
a) contul general anual de execuţie a bugetelor de venituri și cheltuieli ale societăților comerciale
cu capital privat;
b) contul general anual de execuţie a bugetului de stat, contul anual de execuţie a bugetului
asigurărilor sociale de stat și conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale;
c) contul anual de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului; conturile anuale de execuţie a
bugetelor locale, ale municipiului Bucureşti, ale judeţelor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale
municipiilor, ale oraşelor şi comunelor și conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice
finanţate integral din venituri proprii;
 d) contul general anual al datoriei publice a statului, conturile anuale de execuţie a bugetelor
instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, contul general anual de execuţie a bugetului
de stat și contul anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat.
65) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Curtea de Conturi:
a) exercită auditul performanței utilizării resurselor financiare ale sectorului privat;
b) exercită auditul performanței asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum şi a oricăror
fonduri publice;
c) prin auditul performanţei urmăreşte diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor
şi îndeplinirea obiectivelor propuse;
d) efectuează auditul performanţei utilizării resurselor financiare ale statului şi ale sectorului
public.
66) Care dintre variantele de mai jos este greșită în contextul auditului performanței realizat de Curtea
de Conturi?
a) prin constatările şi recomandările sale, auditul performanţei urmăreşte diminuarea costurilor,
sporirea eficienţei utilizării resurselor şi îndeplinirea obiectivelor propuse;
b) auditul performanţei se poate efectua atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor,
programelor, proceselor sau activităţilor;
c) Curtea de Conturi poate exercita auditul performanţei asupra gestiunii bugetului general
consolidat, precum şi a oricăror fonduri publice;
d) auditul performanței este activitatea prin care se urmăreşte dacă situaţiile financiare sunt
complete, reale şi conforme cu legile şi reglementările în vigoare, furnizându-se în acest sens o opinie.
67) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Curtea de Conturi are competenţă să stabilească
limitele valorice minime de la care conturile prevăzute de lege sunt supuse controlului său în fiecare
exerciţiu bugetar, astfel încât:
a) în termenul legal de prescripţie să se asigure verificarea tuturor conturilor;
b) astfel încât să se asigure încadrarea în termenul legal stabilit de legea finanțelor publice;
c) toate conturile de execuție a bugetelor instituțiilor publice să fie verificate în termenul stabilit
de Parlament;
d) fiecare cont de execție al ordonatorilor principali de credite să fie verificat o dată la 5 ani.
68) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Prin verificările sale la entitățile prevăzute în lege,
Curtea de Conturi urmăreşte, în principal:
a) economicitatea, eficacitatea şi eficiența utilizării fondurilor publice;
b) elaborarea strategiei în domeniile fiscal, bugetar, contabilitate publică, reglementări contabile,
datorie publică, audit public intern, managementul investițiilor publice, domenii reglementate specific
și de administrare a datoriei publice;
c) evaluarea sistemelor de management şi control la autoritățile cu sarcini privind urmărirea
obligațiilor financiare către bugete sau către alte fonduri stabilite prin lege, ale persoanelor juridice sau
fizice;
d) calitatea gestiunii economico-financiare.
69) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Curtea de Conturi poate exercita funcția de control
cu privire la:
a) respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării a metodelor şi procedurilor
de privatizare, prevăzute de lege, precum şi asupra modului în care acestea au asigurat respectarea
clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare;
b) respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul energetic a metodelor și procedurilor cu
privire la elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional a
sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale;
 c) respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul sănătății și științelor medicale a
metodelor şi procedurilor cu privire la elaborarea politicilor, strategiilor şi programelor de acţiune în
domeniul sănătăţii populaţiei;
d) respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul educației a metodelor şi procedurilor cu
privire la elaborarea, aprobarea şi monitorizarea reglementărilor în domeniul educaţiei, formării
profesionale, cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării.
70) Care dintre afirmațiile de mai jos este falsă? Potrivit legii:
a) Curtea de Conturi elaborează Raportul public anual pe care îl înaintează Parlamentului;
b) Curtea de Conturi elaborează, în termen de 6 luni de la primirea conturilor de la organele
competente să le întocmească şi obligate să i le transmită, Raportul public anual pe care îl înaintează
Parlamentului;
c) Raportul public anual și rapoartele anuale referitoare la finanțele publice locale se înaintează
Parlamentului în termen de 12 luni de la primirea conturilor supuse auditării de la organele competente
să le întocmească şi obligate să i le transmită;
d) rapoartele anuale referitoare la finanțele publice locale sunt înaintate de către camerele de
conturi judeţene autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.
71) Care dintre afirmațiile de mai jos este falsă? Potrivit prevederilor legii, Raportul public anual
cuprinde:
a) observațiile Curții de Conturi asupra conturilor de execuție a bugetelor supuse controlului său;
b) concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat sau efectuate
la regii autonome, societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, cu capital integral sau majoritar de stat şi la celelalte persoane juridice supuse
controlului Curţii;
c) informații privind entitățile publice la care Curtea de Conturi a acordat certificat de descărcare
de gestiune;
d) încălcările de lege constatate şi măsurile de tragere la răspundere luate.
72) Care dintre variantele de mai jos este greșită? În îndeplinirea atribuţiilor pe care i le conferă legea,
Curtea de Conturi mai are următoarele atribuţii:
a) să evalueze activitatea de control financiar propriu şi de audit intern a persoanelor juridice
controlate;
b) să ceară şi să utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi de audit, rapoartele
celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;
c) să emită anual hotărâri judecătorești privind descărcarea de gestiune pentru ordonatorii de
credite;
d) să ceară unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări
de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări.
73) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Atribuţiile plenului Curţii de Conturi sunt următoarele:
a) aprobă structura organizatorică a Curții de Conturi;
b) aprobă statul de funcții, numărul de posturi de conducere și de execuție;
c) domeniile de activitate și atribuțiile departamentelor;
d) adoptă proiectul de modificare și completare a legii Curții de Conturi, pe care îl transmite
Parlamentului spre aprobare.
74) Precizați care dintre următoarele afirmații este falsă? În structura Curţii de Conturi se cuprind:
a) departamente;
b) camere de conturi județene și a municipiului București;
c) divizii de control;
d) Autoritatea de Audit.
75) Precizați care dintre următoarele afirmații este adevărată:
 a) plenul Curții de Conturi se compune din 18 membri la care se adaugă trei membri de la
Autoritatea de Audit, numiți în condițiile legii, de Parlament, care sunt consilieri de conturi;
b) plenul Curții de Conturi se compune din 21 membri, numiți în condițiile legii, de Parlament care
sunt consilieri de conturi;
c) plenul Curții de Conturi se compune din 12 membri, care sunt consilieri de conturi, numiți după
cum urmează: trei de către Președintele României, trei de către Camera Deputaților, trei de către Senat
și trei de către Guvern;
d) plenul Curții de Conturi se compune din 18 membri, numiți în condițiile legii, de Parlament,
care sunt consilieri de conturi.
76) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Curtea de Conturi exercită funcția de control asupra
modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului şi ale
sectorului public, furnizând Parlamentului şi, respectiv, unităților administrativ-teritoriale rapoarte
privind utilizarea și administrarea acestora, în conformitate cu principiile:
a) economicității, eficienței și eficacității;
b) legalității și regularității;
c) legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității;
d) bunei conduite financiar-contabile a personalului entităților publice.
77) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Coordonarea activităților desfășurate:
a) în cadrul departamentelor şi al camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti se
realizează de către consilierii de conturi şi directorii camerelor de conturi, în condiţiile normelor şi
procedurilor stabilite de plenul Curţii de Conturi;
b) în cadrul departamentelor şi al camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti se
realizează de către auditori publici externi cu funcții de conducere, în condiţiile normelor şi procedurilor
stabilite de plenul Curţii de Conturi;
c) în camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti se realizează de către consilieri de
conturi, în condiţiile normelor şi procedurilor stabilite de plenul Curţii de Conturi;
d) de departamente camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti se realizează de către
președinte, ajutat de vicepreședinți și de directori ai camerelor de conturi, în condiţiile normelor şi
procedurilor stabilite de plenul Curţii de Conturi.
78) Care dintre afirmațiile de mai jos este adevărată?
a) conducerea executivă a activității Curții de Conturi este exercitată de către plenul Curții de
Conturi alcătuit din 18 membri;
b) conducerea executivă a activității Curții de Conturi este exercitată de către un comitet executiv
alcătuit din trei consilieri de conturi și de directorii camerelor de conturi județene și a municipiului
București;
c) conducerea executivă a activității Curții de Conturi este exercitată de către președinte, ajutat de
doi vicepreședinte, care au funcția de consilieri de conturi;
d) conducerea executivă a activității Curții de Conturi este exercitată de către președinte, potrivit
reglementărilor interne ale Curții de Conturi a României.
79) Care dintre variantele de mai jos este falsă? În cadrul competenţelor prevăzute de lege, Curtea de
Conturi îşi desfăşoară atribuţiile specifice asupra următoarelor domenii:
a) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de
sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;
b) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor deținute de instituțiile autonome de asigurări;
c) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al
unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi
societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea
publică;
 d) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către autorităţile administrative
autonome şi de către instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de organismele autonome de
asigurări sociale ale statului.
80) Care dintre următoarle variante de mai jos este corectă? Activitatea de audit extern exercitată de
Curtea de Conturi se desfăşoară cu respectarea:
a) standardelor de audit intern;
b) manualelor de audit emise de Curtea Europeană de Audit;
c) normelor proprii, adoptate pe baza standardelor de audit internaţionale general acceptate;
d) normelor de control financiar general acceptate.
81) Care dintre variantele de mai jos este falsă? Curtea de Conturi îşi desfăşoară activităţile specifice
asupra următoarelor categorii de entităţi publice:
a) regiile autonome;
b) societățile comerciale cu capital privat;
c) Banca Naţională a României;
d) organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează bunuri, valori
sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede
acest lucru.
82) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Pentru exercitarea atribuțiilor sale Curtea de
Conturi are acces neîngrădit la acte, documente și informații, entitățile verificate având următoarele
obligații în acest sens:
a) să ia măsurile corespunzătoare pentru asigurarea transportului echipelor de control/audit la
sediul lor pentru verificarea actelor, documentelor și informațiilor respective;
b) să furnizeze informații în formatul propriu și pe suport de hârtie;
c) să sprijine activitatea auditorilor publici, în cazul efectuării misiunilor de audit la sediile
acestora, prin asigurarea unor spaţii de lucru adecvate şi a accesului logistic corespunzător;
d) să efectueze cu prioritate analizele specifice, la solicitarea Curţii de Conturi.
83) Pentru exercitarea în cele mai bune condiții a atribuțiilor Curții de Conturi, entitățile auditate au
următoarele obligații:
a) să transmită Curții de Conturi actele și informațiile solicitate, mai puțin acelea care constituie
secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale;
b) să stabilească termene pentru refacerea conturilor;
c) să transmită Curții de Conturi actele, documentele, informațiile solicitate, la termenele şi în
structura stabilite de Curtea de Conturi şi să-i asigure accesul în sediile acestora;
d) să estimeze întinderea prejudicilor constatate de Curtea de Conturi şi să ia măsuri pentru
recuperarea lor.
84) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Cu privire la auditul public extern efectuat de
Curtea de Conturi, conducerea entităţii supuse verificării are următoarele obligații:
a) să asigure auditorilor publici externi răspuns la toate solicitările formulate;
b) să stabilească întinderea prejudiciului şi să dispună măsurile pentru recuperarea acestuia, în
situaţiile în care auditorii publici externi constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate,
care au determinat producerea unor prejudicii;
c) să asigure transportul echipei de auditori publici externi de la sediul structurii Curții de Conturi
la sediul entității verificate;
d) să solicite de la autoritățile publice cu atribuții de control financiar, control fiscal, precum și de
control sau de supraveghere prudențială în alte domenii, să efectueze cu prioritate verificări specifice
în sprijinul echipei de audit de la Curtea de Conturi.
85) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Potrivit legii, Curtea de Conturi:
a) exercită auditul financiar asupra bugetelor de venituri și cheltuieli ale operatorilor economici;
 b) exercită activitatea de audit public intern cu respectarea standardelor de audit internaționale;
c) în situația în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate care au
determinat producerea de prejudicii, stabilește întinderea acestora, inclusiv dobânzile și penalitățile la
zi şi dispune măsurile necesare pentru recuperarea operativă a acestora;
d) exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a
resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând Parlamentului şi, respectiv, unităţilor
administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu
principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.
86) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? În cadrul competențelor stabilite prin lege, Curtea
de Conturi își desfășoară atribuțiile specifice asupra următoarelor domenii:
a) constituirea şi utilizarea fondurilor organizațiilor neguvernamentale;
b) constituirea şi utilizarea fondurilor operatorilor economici din mediul privat;
c) constituirea și utilizarea fondurilor necesare pentru buna desfășurare a activității fundațiilor și
asociațiilor profesionale non-profit;
d) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete.
87) Care dintre variantele de mai jos este corectă? În cadrul competențelor stabilite prin lege, Curtea
de Conturi își desfășoară atribuțiile specifice asupra următoarelor domenii:
a) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor de pensii private;
b) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor unor organisme autonome de asigurări sociale
sau de altă natură, care nu gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu;
c) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de
sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;
d) statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu
serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome.
88) Care dintre variantele de mai jos este greșită? Curtea de Conturi îşi desfăşoară activităţile specifice
asupra următoarelor categorii de entităţi publice:
a) bănci comerciale;
b) regii autonome;
c) statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu
serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome;
d) societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome dețin
mai puțin de jumătate din capitalul social.
89) Care dintre variantele de mai jos este corectă? Curtea de Conturi îşi desfăşoară activităţile specifice
asupra următoarelor categorii de entităţi publice:
a) bănci comerciale cu capital privat;
b) Banca Națională a României;
c) asociații și fundații;
d) organismele autonome de asigurări sau de altă natură, care nu gestionează bunuri, valori sau
fonduri, într-un regim public obligatoriu.
90) Care dintre variantele de mai jos este falsă? În cadrul competențelor sale Curtea de Conturi poate
hotărî desfășurarea activităților stabilite de lege şi la entități care:
a) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau alte forme de sprijin
financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice;
b) administrează, în temeiul unui contract de concesiune sau de închiriere, bunuri aparţinând
domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
c) beneficiază de forme de sprijin financiar din partea unor fonduri private;
 d) administrează şi/sau utilizează fonduri publice, în sensul prezentei legi, verificările urmând a se
efectua numai în legătură cu legalitatea administrării şi/sau utilizării acestor fonduri.
91) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Controlul execuției bugetelor Camerei Deputaților,
Senatului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Înaltei Curți de Casație şi Justiție, Curții
Constituționale, Consiliului Legislativ şi Avocatului Poporului se exercită de către:
a) Comisia specială a Parlamentului privind conturile naționale;
b) KPMG;
c) Curtea de Conturi;
d) experți independenți de audit.
92) Care dintre următoarele afirmații referitoare la controlul execuției bugetului Curții de Conturi este
adevărată?
a) controlul execuției bugetului Curții de Conturi se exercită de către Comisia specială a
Parlamentului privind conturile naționale;
b) controlul bugetului Curții de Conturi se exercită de către experți desemnați de Biroul Permanent
al Camerei Deputaților;
c) controlul bugetului Curții de Conturi se exercită de către firma de audit Ernst & Young;
d) controlul execuției bugetului Curții de Conturi se exercită de către o comisie instituită în acest
scop de cele două Camere ale Parlamentului.
93) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? Prin verificările sale la entitățile aflate în
competență, potrivit legii, Curtea de Conturi urmărește:
a) exactitatea şi realitatea situaţiilor financiare, aşa cum sunt stabilite în reglementările contabile
în vigoare;
b) respectarea normelor în elaborarea politicilor publice;
c) utilizarea fondurilor de către organizațiilor neguvernamentale;
d) oportunitatea deciziilor luate de către conducătorii unităților administrativ-teritoriale și a
autorităților publice deliberative ale unităților administrativ teritoriale.
94) Care dintre variantele de mai jos este corectă? În cadrul verificărilor efectuate la entitățile aflate în
competență, potrivit legii, Curtea de Conturi urmărește:
a) oportunitatea deciziilor luate de consiliile locale;
b) legalitatea utilizarii fondurilor gestionate de către asociații și fundații;
c) respectarea standardelor de calitate specifice activității desfășurate de entitățile private;
d) calitatea gestiunii economico-financiare.
95) Care dintre variantele de mai jos este falsă? În domeniul privatizării, în conformitate cu prevederile
legii, Curtea de Conturi:
a) verifică oportunitatea deciziilor luate cu privire la momentul declanșării procesului de
privatizare prin vânzarea acțiunilor deținute de stat la societățile reglementate de Legea nr.31/1990;
b) exercită controlul cu privire la respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul
privatizării a metodelor şi procedurilor de privatizare, prevăzute de lege;
c) exercită controlul asupra modului în care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale
stabilite prin contractele de privatizare;
d) exercită controlul respectării dispoziţiilor legale privind modul de administrare şi întrebuinţare
a resurselor financiare rezultate din acţiunile de privatizare.
96) Care dintre variantele de mai jos este adevărată? În îndeplinirea atribuțiilor pe care i le conferă
legea, Curtea de Conturi are următoarele atribuții:
a) să stabilească întinderea prejudiciului și să ia măsuri pentru recuperarea acestuia de la persoanele
responsabile din entitatea verificată;
b) să solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancară ale Băncii
Naţionale a României, verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale;
 c) să se implice, prin consultanță și îndrumare, în procesul de management financiar-contabil al
entităților auditate;
d) să propună demiterea managerilor entităților verificate care sunt răspunzători de risipa
fondurilor publice.
97) Care dintre variantele de mai jos nu este adevărată? Curtea de Conturi are următoarele atribuții:
a) să ceară şi să utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi de audit, rapoartele
celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;
b) să furnizeze consultanță sau alte servicii de bază non-audit la o entitate auditată, în cazul în care
astfel de servicii conduc la îmbunătățirea managementului fondurilor publice;
c) să evalueze activitatea de control financiar propriu şi de audit intern a persoanelor juridice
controlate, prevăzute la art. 23 din lege;
d) să ceară unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări
de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări.