CONTROLUL

FECTUAT
DE CĂTRE
CURTEA DE
CONTURI
BUTNARI ELENA, MASTERAND ANUL I,
PSP
 CUPRINS
1. DETERMINAREA MISIUNII DE BAZĂ A CURTII DE CONTURI;
2. ACTIVITATEA DE CONTROL A CURȚII DE CONTURI;
3. ENTITĂȚILE ȘI DOMENIILE AUDITATE;
4. PROGRAMUL ACTIVITĂȚII DE AUDIT;
5. RAPORTUL DINTRE PARLAMENT ȘI CURTEA DE CONTURI ÎN EFECTUAREA CONTROLULUI
ADMINISTRATIV;
6. RAPORTUL DE AUDIT;
7. CONTROLUL PREVENTIV ȘI ULTERIOR;
8. REZULTATELE ACTIVITĂȚII CURȚII DE CONTURI;
9. AUDITAREA CURȚII DE CONTURI;
10. STUDIU DE CAZ;
 DETERMINAREA MISIUNII DE BAZĂ A
CURTII DE CONTURI

Conform Legii nr.261 din 05.12.2008 art.

2 Curtea de Conturi este singura
autoritate publică a statului,care exercită
controlul asupra formării, administrării
şi întrebuinţării resurselor financiare
publice şi asupra administrării
patrimoniului public, prin realizarea
auditului extern în sectorul public. În
calitate de instituţie supremă de audit ,
aceasta este protejată legal de
interferenţa din partea organelor de
drept sau cu funcţii de control.
ACTIVITATEA DE CONTROL A CURȚII DE CONTURI

Controlul exercitat de acest organ are în vedere

respectarea legilor şi aplicarea eficienţei în
gestionarea mijloacelor materiale şi băneşti
publice.

Obiectul controlului Curţii de Conturi este

urmărirea respectarii legii în gestionarea
mijloacelor materiale şi băneşti publice. Curtea
de Conturi analizează calitatea gestiunii
financiare din punct de vedere al economicităţii,
eficienţei şi eficacităţii, făcând astfel un control
de oportunitate.
ENTITĂȚILE ȘI DOMENIILE AUDITATE DE CURTEA DE CONTURI

a) autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, alte autorităţi

publice;

b) instituţiile şi organizaţiile finanţate din bugetul public naţional;

c) agenţii economici al căror capital social este de stat în întregime

sau în al căror capital social cota statului este mai mare de 50%;

d) alte entităţi, în conformitate cu legislaţia.

 • formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de
stat, ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, ale fondurilor asigurării
obligatorii de asistenţă medicală;
1 • administrarea şi gestionarea patrimoniului public;

• utilizarea de către instituţiile publice a granturilor şi finanţelor alocate de donatorii

externi pentru realizarea programelor la care participă Republica Moldova;
• utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi altor forme de
2 asistenţă financiară din partea statului;

• ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară;

• activitatea altor organe de control/audit financiar public, precum şi a sistemelor de
3 control intern;
 PROGRAMUL ACTIVITĂȚII DE
AUDIT
4) Parlamentul sau
fracţiunile parlamentare
3) Nici o altă autoritate
1) Curtea de Conturi pot solicita Curţii de
publică nu poate solicita
decide în mod Conturi efectuarea unor
2) Programul activităţii sau obliga Curtea de
independent asupra acţiuni de audit.
de audit a Curţii de Conturi să modifice
programului său de Acţiunile de audit pot fi
Conturi se planifică pe programul activităţii de
activitate, precum şi solicitate fără decizia
un an şi/sau pe trei ani. audit, să efectueze sau
asupra modului de Parlamentului, la
să sisteze acţiunile de
executare a acestuia. cererea oricărei
audit.
fracţiuni parlamentare,
o dată în semestru.
 RAPORTURILE DINTRE PARLAMENT ȘI CURTEA DE
CONTURI ÎN EFECTUARE CONTROLULUI ADMINISTRATIV
Controlul parlamentar este exercitat sub două forme: tradițional, realizat de
Parlament în mod direct, şi modern, exercitat prin intermediul unor autorități
publice: Avocatul Poporului şi Curtea de Conturi);
Parlamentul este responsabil de determinarea nivelului resurselor bugetare,
care urmează să fie alocate pentru auditarea resurselor publice (şi prin definiţie
de calitatea şi de nivelul de detaliere ale activităţilor Curţii de Conturi).
Curtea de Conturi trebuie să poarte responsabilitate separată în faţa
Parlamentului pentru modul în care a executat bugetul aprobat.
Parlamentul sau fracţiunile parlamentare pot solicita Curţii de Conturi
efectuarea unor acţiuni de audit, însă decizia finală cu privire la programul
activităţilor de audit este luată de Plenul Curţii de Conturi în mod independent.
AUDITUL PUBLIC EXTERN
Auditul public extern se efectuează în conformitate cu legislaţia Republicii
Moldova, cu actele interne, cu standardele proprii de audit, adoptate pe baza
standardelor internaţionale de audit (INTOSAI).
etapa de planificare, care
prevede organizarea
acţiunilor de audit

Auditul public extern se etapa aplicării procedurilor

exercită în trei etape de audit

etapa de raportare – etapa

finală a efectuării auditului
public
RAPORTUL DE AUDIT
Rapoartele de audit se întocmesc de către echipele de audit. Structura şi forma rapoartelor de audit,
precum şi a opiniilor de audit, care sînt parte componentă a rapoartelor de audit, se stabilesc prin actele
interne.
Rapoartele de audit se examinează la şedinţele Plenului Curţii de Conturi, ulterior:
1) Se ia atitudine faţă de raportul de audit;
2) Face entităţii auditate recomandări suplimentare celor cuprinse în raportul de audit;
3) Decide remiterea acestui raport entităţii auditate, organelor ierarhic superioare, precum şi altor entităţi
interesate, inclusiv Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, organelor de urmărire
penală;
•Hotărîrile adoptate de Curtea de Conturi pe marginea rapoartelor de audit pot fi contestate la Curtea de
Apel Chişinău în decurs de 30 de zile de la data adoptării. Cererile de contestare a constatărilor ce ţin de
calcularea prejudiciului şi de alte consecinţe rezultate din acţiunile entităţii auditate urmează a fi
examinate după efectuarea de către aceasta a unei expertize independente, cu participarea specialiştilor
neinteresaţi.
•Rapoartele de audit, precum şi hotărîrile Curţii de Conturi asupra acestora se publică în Monitorul Oficial
al Republicii Moldova în decurs de 10 zile de la data expirării termenului de atac, iar în cazul contestării
acestea se publică doar după adoptarea hotărîrii definitive a instanţei de judecată.
 Drepturile şi obligaţiile personalului cu
atribuții de audit public
a) să solicite şi să primească orice acte, documente, a) să efectueze acţiuni de audit în conformitate cu
informaţii sau alte materiale necesare pentru audit, legislaţia Republicii Moldova şi cu standardele
oricare ar fi persoanele fizice sau juridice care le internaţionale; 
deţin; 
b) să respecte prevederile Codului etic al Curții de
b) să aibă acces liber pe teritoriul entităților auditate, Conturi;
în sediile sau în alte localuri ale acestora pentru a
c) să îşi perfecţioneze în continuu cunoştinţele
verifica existenţa şi utilizarea resurselor financiare
profesionale;
publice sau a patrimoniului public; 
d) să constate faptele contravenționale în cazurile
c) să solicite şi să primească, în cel mult 5 zile
prevăzute de Codul contravențional;
lucrătoare de la data solicitării, de la conducători și
alte persoane cu funcţii de răspundere explicaţii e) să respecte obligațiile prevăzute de Legea nr.
verbale şi scrise, copii de pe documente. 325/2013 privind evaluarea integrității instituționale.
 Drepturile şi obligaţiile entităţilor
auditate
a) să cunoască scopul auditului;
b) să primească de la auditor informaţie exhaustivă
despre cerinţele actelor normative în vigoare referitor la
efectuarea auditului public şi ale altor acte pe care se
bazează auditorul la exprimarea opiniei asupra
rapoartelor financiare;
c) să primească de la Curtea de Conturi sau de la auditor
recomandări privind excluderea cazurilor de încălcare a
prevederilor actelor normative;
d) să participe, împreună cu echipa de audit, la
întocmirea proiectelor rapoartelor de audit, precum şi la
examinarea rapoartelor de audit în cadrul şedinţei
Plenului Curţii de Conturi;
e) să solicite motivat revizuirea raportului de audit.
a) să asigure accesul auditorilor în sediu şi să le creeze
condiţii de lucru adecvate;
b) să prezinte, la cererea Curţii de Conturi sau a
auditorului, actele, documentele, informaţiile şi bazele de
date necesare, în termenele stabilite de Curtea de
Conturi; c) să prezinte, la cererea auditorului, explicaţii
verbale şi scrise;
d) să prezinte, în termenul stabilit de Curtea de Conturi, o
referinţă în scris asupra raportului de audit, în care se va
exprima acordul sau dezacordul cu acesta;
e) să îndeplinească recomandările şi să execute cerinţele
ori alte prescripţii prevăzute în rapoartele de audit şi/sau
în hotărîrile Curţii de Conturi.
CONTROLUL PREVENTIV ȘI CONTROLUL ULTERIOR

Controlul preventiv are scopul

de a asigura legalitatea
efectuării plăţilor şi uilizarea
CONTROLUL Evaluarea activităţii de
PREVENTIV control financiar preventiv
creditelor bugetare în limita şi
propriu se face de către
conform destinaţiei stabilite.
controlorii financiari ai Curţii
Acest tip de control se exercită
de Conturi care controlează
prin organe proprii de
modul de organizare a
control(plăţile efectuate din
controlului financiar
fonduri publice, deschiderea şi
preventiv propriu.
repartizarea creditelor
bugetare).
Pentru abaterile constatate
în urma controlului,
controlorii financiari ai Curţii
încheie procese verbale de
constatare a contravenţiilor .
 Pentru efectuarea controlului ulterior, Curtea de
Conturi efectuează anual, în mod obligatoriu,
auditul rapoartelor Guvernului privind executarea
din exerciţiul bugetar expirat:

• a bugetului • a fondurilor
• a bugetului de stat; asigurărilor sociale de asigurării obligatorii de
stat; asistenţă medicală.

 Controlul conturilor acestor bugete se  Controlul efectuat pe parcursul exerciţiului bugetar

poate executa la sediul Curţii sau la faţa
locului şi se constată:dacă conturile
expuse coincide cu realitatea ; dacă
inventarierea patrimoniului statului e
făcută la termen şi în condiţii legale; dacă
veniturile statului au fost încasate la
termen.
diferă de controlul conturilor la sfirsitul anului
bugetar, se intocmeste un proces-verbal de
constatare, care include abaterile semnalate,
constatări bazate pe fapte concrete şi documente,
se semnează de controlorii financiari şi conducerea
persoanei juridice şi persoanele răspunzătoare
pentru prejudiciile produse.
REZULTATELE ACTIVITĂȚII CURȚII DE CONTURI

Rezultatele activităţii Curţii de

Conturi vor fi evaluate prin:

prezentarea entităţilor auditate a prezentarea Raportul anual

Parlamentului - un document succint şi monitorizarea implementării
unor recomandări practice de
lichidare a neajunsurilor şi
cu precizie înaltă, oferind o analiză recomandărilor Curţii de Conturi
profundă şi detaliată în anexe bine şi ale Parlamentului.
încălcărilor; structurate;
 AUDITAREA CURȚII DE CONTURI
Fiindcă, Curtea de Conturi nu se poate audita
ea însăşi, singura modalitate a Parlamentului
de asigurare a răspunderii Curţii de Conturi este
de a desemna un auditor independent pentru
auditul raportului financiar al Curţii de Conturi.
Prin urmare, legea prevede că "Rapoartele
financiare anuale ale Curţii de Conturi se supun
auditului extern, efectuat, în conformitate cu
standardele internaţionale de audit, de către o
organizaţie de audit extern, independentă, cu
renume şi experienţă în domeniu, selectată de
Parlament pe bază de concurs.
STUDIU DE CAZ
Curtea de Conturi a Republicii
Moldova (CCRM) la data de 20
octombrie, în cadrul Comisiei
parlamentare de control al finanțelor
publice (CCFP), Raportul auditului
asupra rapoartelor financiare
consolidate ale Ministerului
Finanțelor încheiate la 31 decembrie
2020, aprobat prin Hotărârea CCRM
nr. 23 din 10.06.2021 și Raportul
auditului conformității asupra
achizițiilor publice în cadrul
sistemului Ministerului Finanțelor în
anii 2019-2020, aprobat prin
Hotărârea CCRM nr. 48 din
30.07.2021
În baza activităților desfășurate în cadrul auditului
asupra rapoartelor financiare consolidate, a fost
emisă opinie de audit fără rezerve, datorită faptului
că erorile constatate, în totalitatea lor nu au afectat
situațiile financiare consolidate. La fel, Curtea de
Conturi a înaintat 16 recomandări pentru
remedierea problemelor depistate în cadrul
auditului conformității achizițiilor publice, termenul
implementări acestora fiind de 12 luni din data
publicării Hotărârii în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova.
 Cele mai semnificative observații ale misiunii de audit

• Încălcările au fost cauzate de faptul că conducătorii entităților nu au asigurat un control intern

managerial adecvat al procedurilor aferente achizițiilor publice

• Au fost depistate neconformități la elaborarea și publicarea anunțurilor de intenție și planurilor

anuale de achiziții publice, la estimarea necesităților și planificarea achizițiilor publice, la organizarea,
desfășurarea și monitorizarea unor proceduri de achiziții, fapt care a afectat buna guvernare a
resurselor financiare publice.

• Sistemul electronic de achiziții publice – Sistemului Informațional Automatizat ”Registrul de stat al

achizițiilor publice” (MTender) nu corespunde întocmai cerințelor legislației în domeniu. Nu sunt
dezvoltate unele funcționalități, ceea ce creează dificultăți în activitatea autorităților contractante și
a entităților abilitate cu funcții de monitorizare și control asupra achizițiilor.
 Potrivit reprezentanților Ministerului Finanțelor, mai multe deficiențe
identificate deja au fost soluționate de instituțiile subordonate, inclusiv de
către Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal.  
 De asemenea, membrii Comisiei de control al finanțelor publice au atras
atenție specială asupra problemelor legate de desfășurarea achizițiilor de
valoare mică, dar și calității resurselor umane la Agenția de Achiziții Publice.
 Membrii Comisiei parlamentare și-a exprimat determinarea pentru a
interveni  cu inițiative legislative de modificare a cadrului normativ în
vederea asigurării unui proces al achizițiilor publice transparent și eficient,
menționând importanța conlucrării cu CCRM pe acest aspect.
 Președintele Comisiei de control al finanțelor publice, Tatiana Cunețchi, a
remarcat importanța acestui obiectiv, și a menționat că și în continuare se
va opta pentru desfășurarea auditurilor în domeniul achizițiilor publice la
toate ministerele din țară.
PRIMARIA CHISINAU A EMIS DOCUMENTE
PERMISIVE ÎN CONSTRUCȚIE CU ABATERI DE
LA LEGE
Curtea de Conturi a depistat mai multe nereguli în procesul de
eliberare a documentelor permisive de construcție în municipiul
Chișinău.
Primăria municipiului Chișinău nu a aplicat în totalitate
prevederile legale în perioada 2018-2019 pentru a identifica și
sancționa persoanele responsabile de edificarea construcțiilor
neautorizate pe teritoriul municipiului.
În cadrul auditului s-a constatat că Planurile urbanistice generale
(PUG) actuale ale mun. Chișinăusunt depășite, deoarece conțin
informații neveridice.
Abaterile de la actele normative în vigoare, au afectat patrimoniul
public al autorităților administrației publice locale (AAPL), cât și
siguranța cetățenilor beneficiari ai construcțiilor edificate.
PERMISIVE ÎN CONSTRUCȚIE CU ABATERI DE
LA LEGE
Reprezentanții Curții de Conturi mai precizează că în mun. Chișinău, de
către agenții constatatori au fost încheiate 113 procese-verbale de
contravenție pentru edificarea construcțiilor neautorizate, dintre care în
93 de cazuri a fost solicitată în instanța de judecată demolarea
construcțiilor neautorizate, în 14 cazuri a fost solicitată sistarea
construcțiilor, iar în 6 cazuri nu a fost cerută nici o măsură de siguranță.
Cât privește activitatea Agenției pentru Supraveghere Tehnică de a
monitoriza cum sunt eliberate documentele de construcție, Curtea a
constatat că Agenția nu și-a executat atribuțiile „în măsură deplină”.
În concluzie, misiunea de audit, verificând conformitatea eliberării
documentelor permisive în construcție de către primăriile mun. Chișinău
a concluzionat că acest proces s-a desfășurat cu nerespectarea
prevederilor legale, ceea ce în rezultat afectează interesele administrației
publice locale, ale coproprietarilor de imobile, terenuri, cât și siguranța
cetățenilor beneficiari de construcțiile executate.
CONCLUZIE
Controlul exercitat de către Curtea de Conturi se prezintă a fi un instrument prin
intermediul căruia statul cunoaşte modul în care sînt formate şi utilizate
resursele financiare publice, cum este gestionat patrimoniul public, precum şi
disciplina şi responsabilitatea persoanelor cu funcţii de răspundere care
coordonează aceste procese. De asemenea, este o oglindă prin care cetăţeanul
urmăreşte soarta investiţiilor pe care le face întru bunăstarea societăţii.
Iar, Curtea de Conturi nu este doar un model de curte, cu funcţii de control ci o
instituţie supremă de audit, cu funcţii de recomandare şi analiză, totodată
menţinându-şi structura de curte.
 BIBLIOGRAFIE
1. CONSTITUTIA REPUBLICII MOLDOVA DIN 29.07.1994 Publicat : 29-03-2016 în Monitorul Oficial Nr.
78 art. 140
2. LEGEA NR 156 CU PRIVIRE LA CURTEA DE CONTURI DIN 05.12.2008 Publicat : 31-12-2008 în
Monitorul Oficial Nr. 237-240 art. 864
3. ARACHELOV VLADIMIR CURTEA DE CONTURI ȘI PARLAMENTUL . ANALIZA RAPORTURILOR DINTRE
INSTITUȚII ,INSTITUTUL DE POLITICI PUBLICE CHISINAU 2013
4. ANTOCIA ANA TIPURILE ȘI FORMELE DE CONTROL ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ADMINISTRAREA
PUBLICA NR 1, MATERIALE ALE CONERINTEI TEORETICO STIINTIFICE 25 IANUARIE 2018 AAP, PAG
144
5. Curtea de Conturi: Primăria Chișinău a emis documente permisive în construcție cu abateri de la l
ege
-
https://www.zdg.md/stiri/stiri-sociale/curtea-de-conturi-primaria-chisinau-a-emis-documente-permisive-in-con
structie-cu-abateri-de-la-lege/

6. Curtea de Conturi a prezentat în Comisia parlamentară de profil rezultatele auditării

Ministerului Finanțelor -
https://www.ccrm.md/ro/curtea-de-conturi-a-prezentat-in-comisia-de-profil-rezultatele-8
0_92065.html