Universitatea Bioterra

Facultatea de Drept

Funciile parlamentului

1. Generalitati privind functiile parlamentului

Parlamentul are si trebuie sa aiba un loc si un rol deosebit n sistemul statal. De aceea si
competenta sa (mputernicirile) trebuie sa raspunda necesitatii de a se crea conditiile exprimarii
vointei poporului care 1-a ales si pe care-1 reprezinta direct, nemijlocit.
Atributiile parlamentului sunt specifice nfaptuirii, la cel m 10210c210k ai nalt nivel a
conducerii statale (exercitiul suveranitatii nationale). Ca atare functiile parlamentului sunt functii
de conducere, sunt functiideliberative. Fiind ales direct de catre cetateni, prin vot, el reprezinta
vointa poporului si are dreptul sa exercite cele mai importante drepturi ale acestuia, sa exercite
puterea poporului.
1. Functia deliberativa
Ceea ce face unicitatea si specificitatea parlamentului este ca n exercitarea variatelor sale
functii el procedeaza prin aceeasi operatiune de vointa, care este deliberarea. Se adauga ca
avantajul definirii unei puteri publice prin modul sau de operare este ca puterea ramne deasupra
functiilor pe care le ndeplineste si ca, n speta, puterea deliberativa nu este absorbita de functia de
a face legi, nici de altfel de cea de control al guvernului.
Functiile parlamentului sunt multiple si importante. Este n afara oricarei ndoieli ca
parlamentul are - si trebuie sa aiba - functii legislative, precum si functii de control. Se pune
ntrebarea daca parlamentul poate ndeplini si functia de constituanta precum sifunctia
jurisdictionala.
2. Functia constituanta
Trebuie sa mentionam ca functia constituanta si functia legislativa nu se confunda, n
principiu parlamentul legifereaza. Au fost situatii, si mai pot fi, n care parlamentul poate primi
functii constituante.
Astfel, Parlamentul Romniei ales la 20 mai 1990, a fost organizat prin legea electorala, act
cu caracter constitutional, ca adunare constituanta. Rolul sau stabilit prin lege a fost de a elabora
Constitutia. Pna la adoptarea Constitutiei el a ndeplinit, potrivit legii electorale si rolul de

1
 Universitatea Bioterra
Facultatea de Drept

adunare legiuitoare. Tot un element constitutiv al functiei constituante poate fi considerata si

atributia Parlamentului de a revizui Constitutia (a se vedea art. 150-152 din Constitutie). Aceasta
atributie i este conferita de puterea constituanta, care i poate stabili si limitele. Parlamentul
Romniei a exercitat aceasta functie n anul 2003.
Clasificarea functiilor
Vom distinge urmatoarele functii: a) legislativa (adoptarea legilor); b) stabilirea directiilor
principale ale activitatii social-economice, culturale, statale si juridice; c) alegerea, formarea,
avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati statale; d) controlul parlamentar; e)
conducerea n politica externa; f) organizarea si functionarea proprie.
1. Functia legislativa a parlamentului
Legiferarea ramne mputernicirea primordiala a parlamentului, ea fiind cea
maiimportanta functie n cadrul celor trei. ntr-o viziune simpla functia legislativa nseamna
edictarea de norme juridice, obligatorii pentru executiv iar, n caz de litigii si pentru puterea
jurisdictionala. Vom observa nsa ca legea are doua acceptiuni, deopotriva corecte si des utilizate.
O acceptiune larga de act juridic normativ si o acceptiune restrnsa de act al parlamentului. Pentru
ntelegerea corecta a functiei legislative, trebuie sa precizam ca ne referim la sensul restrns al
conceptului de lege, adica la sensul de act juridic normativ al parlamentului, n aceasta acceptiune
adoptarea legilor apartine numai parlamentului. Ca atare ntr-o asemenea viziune trebuie
interpretat si art. 61 alin. (1) din Constitutia Romniei potrivit caruia Parlamentul este unica
autoritate legiuitoare a tarii.
Exercitarea functiei legislative, apartine teoretic numai parlamentului, care o exercita singur,
n practica nsa, el "mparte" aceasta functie, sau unele aspecte ale acestei functii, cu executivul,
cu electoratul (referendum), cu comisiile proprii.
Executivul se implica n functia legislativa ndeosebi prin initiativa legislativa, legislatia
delegata, promulgarea legilor, dreptul de veto.
Examinnd dispozitiile Constitutiei actuale a Romniei se poate retine ca stabilirea
domeniului rezervat legii este, n principal, realizata prin art. 73, care stabileste ca Parlamentul
poate adopta trei categorii de legi: legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
Potrivit art. 73 legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei, iar legile organice
se adopta pentru: sistemul electoral si Autoritatea Electorala Permanenta; organizarea,
functionarea si finantarea partidelor politice; statutul deputatilor si senatorilor si drepturile

2
 Universitatea Bioterra
Facultatea de Drept

acestora; organizarea si desfasurarea referendumului; organizarea Guvernului si a Consiliului

Suprem de Aparare a arii; regimul starii de mobilizare partiala sau totala si al starii de razboi;
regimul starii de asediu si al celei de urgenta; infractiunile, pedepsele si regimul executarii
acestora; acordarea amnistiei sau a gratierii colective; statutul functionarului public; contenciosul
administrativ; organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor
judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi; regimul juridic general al proprietatii si
al mostenirii; regimul general privind raporturile de munca, sindicatele si protectia sociala;
organizarea generala a nvatamntului; regimul general al cultelor; statutul minoritatilor nationale;
reglementarea celorlalte domenii pentru care, n Constitutie, se prevede adoptarea de legi organice.
Ramn n sfera legilor ordinare celelalte relatii sociale, asupra carora legislativul poate hotar.
2. Stabilirea directiilor principale ale activitatii social-economice, culturale, statale si
juridice
Exercitnd mputernicirile de conducere statala ce-i sunt delegate de catre popor,
parlamentul poate decide n problemele cele mai importante. Aceste mputerniciri sunt prevazute
n Constitutie si se realizeaza prin lege.
Revin, n general, parlamentului urmatoarele atributii; adoptarea bugetului, aprobarea
programului guvernului; declararea mobilizarii generale sau partiale; reglementarea alegerilor;
reglementarea organizarii si desfasurarii referendumului; organizarea si functionarea organelor de
stat precum si a partidelor politice; organizarea fortelor armate si a apararii nationale; stabilirea
regimului juridic al starii de asediu si a celei de urgenta; stabilirea infractiunilor si pedepselor;
acordarea amnistiei; reglementarea cetateniei; stabilirea regulilor privind statutul si capacitatea
persoanelor fizice si juridice; stabilirea sistemului general al impozitelor si taxelor; emisiunea de
moneda; stabilirea regimului proprietatii si al mostenirii; stabilirea regulilor generale privind
raporturile de munca, sindicatele si securitatea sociala; organizarea nvatamntului; organizarea
administrativa a teritoriului; stabilirea statutului functionarilor publici; stabilirea procedurilor
jurisdictionale etc. Desigur cele mai multe dintre acestea se hotarasc prin legi, dar aici avem n
vedere continutul functiei si nu forma sa de realizare. Atributiile Parlamentului Romniei de
aceasta natura sunt prevazute n mai multe articole ale Constitutiei (a se vedea de exemplu art. 73,
precum si art. 65 care nominalizeaza: primirea mesajului Presedintelui Romniei; aprobarea
bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat; declararea mobilizarii generale sau

3
 Universitatea Bioterra
Facultatea de Drept

partiale; declararea starii de razboi; suspendarea sau ncetarea ostilitatilor militare; examinarea
rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a arii si ale Curtii de Conturi etc.)

3. Alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati statale
Este o functie complexa, iar exercitarea unor asemenea atributii difera la un sistem
constitutional la altul.
Parlamentul Romniei, potrivit Constitutiei, poate suspenda din functie Presedintele
Romniei (art. 95), acorda votul de ncredere Programului si ntregii liste a Guvernului (art. 103),
poate retrage ncrederea acordata Guvernului (art. 113), numeste judecatori la Curtea
Constitutionala prin votul Camerei Deputatilor si al Senatului (art. 142), numeste directorii
serviciilor de informatii, numeste Avocatul Poporului etc.
4. Controlul parlamentar
Realizarea controlului de catre parlament prezinta o mare importanta.
Acest control estenecesar si deplin si se manifesta diferentiat.
Ei este necesar deoarece parlamentul ca organ de stat caruia poporul i delega functia
deliberativa, trebuie sa constate, direct, cum sunt respectate si aplicate Constitutia si legile, cum
autoritatile statale si realizeaza rolul ce-1 au n mecanismul statal.
Controlul exercitat de catre parlament este un control deplin. De principiu, el se ntinde
asupra ntregii activitati desfasurate potrivit constitutiei si legilor, Parlamentul avnd dreptul de a
anula acte ilegale, de a revoca organe de stat sau nalti functionari, a caror activitate este
nesatisfacatoare.
Acest control este diferentiat att n functie de natura activitatii controlate, ct si de pozitia
n sistemul statal a autoritatii controlate.
Controlul parlamentar cuprinde activitati, organe de stat, acte normative etc. El se exercita
fie direct de catre ntregul parlament, fie de catre una din camerele sale (n sistemul bicameral), fie
prin alte mijloace si forme de control. Constitutia Romniei contine multe dispozitii n acest sens,
printre care mentionam: obligatia Avocatului Poporului de a prezenta celor doua Camere ale
Parlamentului rapoarte (art. 60), raspunderea politica a Guvernului (art. 109), obligatia Guvernului
de a prezenta n cadrul controlului parlamentar informatiile si documentele cerute (art. 111) etc.
Ct priveste formele si mijloacele specifice prin care se exercita controlul parlamentar
acestea pot fi sistematizate astfel: a) controlul exercitat prin dari de seama, mesaje, rapoarte,

4
 Universitatea Bioterra
Facultatea de Drept

programe prezentate parlamentului; b) controlul exercitat prin comisiile parlamentare; c) controlul

exercitat prin ntrebari si interpelari; d) dreptul deputatilor si senatorilor de a cere si obtine
informatiile necesare; e) controlul exercitat prin rezolvarea petitiilor cetatenilor; f) controlul
exercitat prin avocatul poporului (ombudsman).
a. Controlul parlamentar exercitat prin dari de seama, mesaje, rapoarte, programe
Acesta este un mijloc de control direct asupra activitatii autoritatilor statale. Potrivit
Constitutiei unele organe de stat au obligatia de a prezenta parlamentului sau uneia din camerele
sale mesaje, rapoarte, dari de seama, programe.
Astfel Parlamentul Romniei, asculta anual mesajul Presedintelui Romniei cu privire la
principalele probleme politice ale natiunii (art. 88 din Constitutie); asculta si aproba programul
Guvernului (art. 103 din Constitutie); asculta anual raportul Curtii de Conturi (art. 140 din
Constitutie), asculta rapoartele Avocatului Poporului (art. 60 din Constitutie).
b. Controlul exercitat prin comisiile parlamentare
Acesta este un control eficient, practicat destul de des. n sens larg toate comisiile
parlamentare pot efectua control, dar aceste functii sunt de regula ncredintate unor comisii de
ancheta sau comisii speciale.
c. Controlul exercitat prin ntrebari si interpelari
Acesta este un important mijloc de control, reglementat detaliat n Constitutia Romniei.
ntrebarile sunt cereri adresate de catre deputati sau senatori organelor de stat (ndeosebi
guvernului sau ministrilor) n legatura cu activitatea analizata n parlament sau cu orice alte
probleme sociale, economice, culturale, juridice. Prin ntrebari se cer anumite informatii, precizari
etc.
Interpelarile se deosebesc de ntrebari att prin importanta lor sporita, ct si prin regimul
lor juridic deosebit stabilit de catre regulamentele parlamentare. De regula, obiectul interpelarii se
formuleaza n scris si se depune presedintelui Camerei care o supune atentiei acesteia spre a hotar
daca urmeaza a fi dezvoltata de ndata sau n care anume sedinta. De asemenea, daca se socoteste
necesar, discutiile asupra interpelarii se ncheie printr-o motiune [art. 112 alin. (2) din Constitutie],
n mod obisnuit, interpelarea presupune un vot, ea putnd avea drept consecinta chiar punerea n
joc a responsabilitatii guvernului n fata parlamentului.
Regulamentul Camerei Deputatilor arata ca interpelarea este o cerere formulata fie de un
grup parlamentar, fie de unul sau mai multi deputati, adresata Guvernului, prin care se solicita

5
 Universitatea Bioterra
Facultatea de Drept

explicatii asupra politicii Guvernului n probleme importante ale activitatii sale interne si externe.
Regulamentul Senatului defineste interpelarea ca o cerere adresata de un senator Guvernului sau
unui membru al acestuia.
d. Dreptul Deputatilor si senatorilor de a cere si obtine informatiile necesare
Exercitarea eficienta a controlului parlamentar presupune dreptul deputatilor si senatorilor
de a cere informatii autoritatilor publice si desigur obligatia acestora de a le furniza. Este si motivul
pentru care Constitutia prin art. 111 stabileste ca, n cadrul controlului parlamentar al activitatii
lor, Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice sunt obligate sa prezinte informatiile si
documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin
intermediul presedintilor acestora.
e. Controlul exercitat prin rezolvarea petitiilor cetatenilor
Cetatenii se pot adresa cu petitii deputatilor, senatorilor sau Camerelor Parlamentului, stiut
fiind ca deputatii si senatorii sunt reprezentantii cetatenilor si ca atare pot fi intermediari ntre
cetateni si guvern. Deputatii si senatorii trebuie sa se preocupe de rezolvarea petitiilor cetatenilor,
sa actioneze si sa intervina pentru ei la administratie, la ministri. Este un mijloc prin care ministrii
si guvernul pot cunoaste doleantele cetatenilor, este deci un aspect al apararii intereselor
particulare. Rezolvarea petitiilor de catre Camerele Parlamentului, discutarea n sedintele acestora
a unor probleme rezultnd din petitii, au o mare eficienta date fiind publicitatea dezbaterilor
parlamentare, faptul ca guvernul trebuie sa se explice n public, publicarea dezbaterilor n M. Of,
difuzarea lor prin presa, radio, televiziune.
f. Controlul exercitat prin avocatul poporului (ombudsman)
Institutia ombudsman-ului este de origine suedeza (1766) si a cunoscut o rapida raspndire,
mai ales la nivelul continentului european, n special dupa cel de-al doilea razboi mondial. Ea
functioneaza sub diferite denumiri precum: comisar parlamentar, aparator al poporului, aparator
public, mediator public, avocat al poporului, procuror parlamentar.
Ombudsman-ul, este o persoana (sau mai multe) independenta, numita de catre Parlament
pentru a supraveghea administratia.
Denumirea sub care institutia ombudsman-ului se regaseste n Romnia este Avocatul
poporului. Avocatul poporului si gaseste reglementarea constitutionala n articolele 58-60.
Rolul fundamental al avocatului poporului este de a apara drepturile si libertatile cetatenesti,
n genere n raport cu autoritatile publice si n special n raport cu cele executive. Avocatul

6
 Universitatea Bioterra
Facultatea de Drept

poporului va putea deveni un antidot puternic contra birocratismului care este, n mare masura, o
boala foarte extinsa.
Avocatul poporului este numit n sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului
pentru un mandat cu o durata de 5 ani. Aceasta modalitate de numire, precum si prelungirea
mandatului de la 4 la 5 ani sunt rezultatul revizuirii textului constitutional. Anterior revizuirii
Constitutiei din 2003 Avocatul Poporului era numit doar de Senat, aceasta atributie speciala a
Camerei superioare fiind singura ce diferentia competentele celor doua Camere ale Parlamentului.
Pe durata mandatului sau avocatul poporului nu poate ndeplini nici o alta functie publica sau
privata, regimul incompa-tibilitatilor fiind modificat n urma revizuirii Constitutiei n sensul ca
este permis cumulul unor functii didactice n nvatamntul superior.
O alta noutate introdusa prin revizuirea Constitutiei o reprezinta si posibilitatea numirii
deadjuncti ai Avocatului Poporului, specializati pe domenii de activitate.
Avocatul Poporului si exercita atributiile fie din oficiu, fie la cererea persoanelor
interesate. Pentru ca activitatea sa sa fie eficienta Constitutia obliga autoritatile publice sa-i asigure
sprijinul necesar.
Avocatul poporului raspunde numai n fata Parlamentului, avnd obligatia de a prezenta
acestuia rapoarte, n aceste rapoarte avocatul poporului poate face si recomandari privind legislatia
sau luarea unor masuri pentru ocrotirea libertatilor publice.
5. Conducerea n politica externa
Parlamentului i revin importante atributii n sfera relatiilor externe, atributii ce tin de
domeniul conducerii. Cele mai importante atributii n acest domeniu sunt: ratificarea si denuntarea
tratatelor internationale; declararea starii de razboi; decizia de suspendare sau ncetare a
ostilitatilor militare (a se vedea si art. 65 din Constitutie).
6. Atributiile parlamentului privind organizarea interna si functionarea sa
n cadrul acestor atributii mentionam ndeosebi: validarea sau anularea alegerii
parlamentarilor; adoptarea regulamentului de functionare; alegerea organelor interne de lucru;
aprobarea bugetului propriu: unele atributii privind statutul parlamentarilor.
a.Validarea sau anularea alegerii parlamentarilor
Atunci cnd se ntrunesc n prima sedinta dupa alegeri, separat, Camera Deputatilor si
Senatul procedeaza la verificarea legalitatii alegerii fiecarui membru, hotarnd validarea alegerii
sau, dupa caz, anularea alegerii, n acest sens, fiecare Camera si alege o comisie de validare care

7
 Universitatea Bioterra
Facultatea de Drept

sa reflecte configuratia sa politica, asa cum rezulta ea din constituirea grupurilor parlamentare.
Verificnd legalitatea alegerii, comisia ntocmeste un raport, n ultima instanta decizia privind
validarea sau invalidarea alegerii apartinnd respectivei Camere. Camera Deputatilor sau, dupa
caz, Senatul sunt legal constituite numai dupa validare. Potrivit Regulamentelor Camerei
Deputatilor si Senatului, acestea sunt legal constituite dupa validarea a doua treimi din mandate.
b. Adoptarea regulamentului de functionare
Adoptarea regulamentului exprima autonomia regulamentara a parlamentului si, desigur,
a Camerelor acestuia n sistemul bicameral. Att Camera Deputatilor ct si Senatul si stabilesc
organizarea si functionarea prin regulamente proprii, n sistemul bicameral, se poate adopta si un
regulament al ntregului parlament, mai ales cnd Camerele reunite functioneaza ca adunare
constituanta sau, n Constitutie se prevede realizarea unor atributii numai n aceasta formula
organizatorica (validarea alegerii sefului de stat, ascultarea mesajului anual al sefului de stat,
exercitarea altor atributii).
c. Alegerea organelor interne ale Camerelor Parlamentului
n cadrul acestei atributii, care exprima autonomia organizatorica a Camerelor, sunt
incluse: alegerea birourilor camerelor, a comitetului (biroului) parlamentului pentru situatia n care
camerele lucreaza reunite (Adunarea Constituanta n Romnia); formarea comisiilor parlamentare
etc.
d. Stabilirea bugetului propriu
Aceasta atributie exprima autonomia bugetara a camerelor, a parlamentului. Astfel potrivit
art. 64 alin. (1) din Constitutie resursele financiare ale Camerelor sunt prevazute n bugetele
aprobate de acestea.
e. Unele atributii privind statutul deputatilor sau senatorilor
Daca statutul senatorilor si deputatilor, precum si salarizarea acestora face obiectul unei legi
organice [conform art. 73 alin. (3) litera c) din Constitutie] adoptata n sedinta comuna a celor
doua Camere [conform art. 65 alin. (2) litera j) din Constitutie], exista si unele atributii legate de
statutul parlamentarilor care tin exclusiv de competenta fiecareia din Camere (de exemplu,
ridicarea imunitatii parlamentare - art. 72 din Constitutie).
Conform Constituiei Romniei, Parlamentul este organ reprezentativ suprem al poporului
romn i unica autoritate legiuitoare a rii. Acesta are o structur bicameral (parlament simetric
i congruent), fiind alctuit din Senat i Camera Deputailor. ntre cele dou camere diferenele

8
 Universitatea Bioterra
Facultatea de Drept

sunt mici, o lege trebuind s fie votat de ambele pentru a fi adoptat. Membrii Camerei
Deputailor i ai Senatului sunt alei prin vot universal, n cele 43 de circumscripii electorale,
corespunztoare celor 41 de judee, Municipiului Bucureti i Diaspora. Norma de reprezentare
pentru alegerea Camerei Deputailor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea
Senatului este de un senator la 160.000 locuitori. Alegerile se organizeaz o dat la patru ani,
sistemul electoral folosit fiind cel al reprezentrii proporionale, cu prag electoral i vot n colegii
uninominale. Organizaiile cetenilor aparinnd minoritilor naionale, care nu ntrunesc n
alegeri numrul de voturi pentru a fi reprezentate n Parlament, au dreptul la cte un loc de deputat.