Drept administrativ Cursul 1 Notiuni generale despre administratia publica si dreptul administrativ Cap 1 Consideratii introductive privind dreptul

administrativ si administratia publica Definitia dreptului administrativ: Caracteristica generala a dreptului este aceea ca se ocupa de reglementarea intereselor publice generale. Dupa cum se stie, un stat de drept este constituit pe cele trei puteri: - puterea legislativa - puterea executiva - putera judecatoreasca Aceasta teorie a fost promovata pentru intaia oara de eminentul jurist francez Montesquieu, care a evidentiat Constitutia ca lege fundamentala fiind singurul act care reglementeaza modul de organizare al puterilor statului. Constitutia Romaniei, revizuita si republicata, consacra aceasta organizare in dispozitiile articolului 1, aliniat 4. Dreptul administrativ, reglementeaza activitatea celei de-a doua puteri, intr-un stat de drept (puterea executiva dau administrativa). Administratia se prezinta, ca cea ma dinamica activitate a Statului, normele juridice aplicabile administrstiei fiind intr-un proces continuu de adaptare. Dreptul administrativ ca ramura a dreptului public cuprinde ansamblul de norme juridice privind crearea, organizarea si functionarea autoritatilor Administratiei Publice. Dreptul administrativ constituie cadrul legal d desfasurare a activitatii Administratiei, normele sale conferind Administratiei Publice puteri, prerogative care nu exista la normele ce reglementeaza relatiile dintre particulari. In concluzie, am putea defini dreptul administrativ ca fiind ramura dreptului public care reglementeaza raporturile din sfera Administratiei Publice active, raporturile acesteia cu celelalte autoritati publice, cu particularii, cele care privesc organizarea si functionarea ei, precum si cele de natura conflictuala dintre administratie, pe de o parte si cei vatamati in drepturile sau interesele lor legitime, pe de alta parte. Izvoarele dreptului administrativ: Teoria generala a dreptului, imparte izvoarele in doua categorii: A. Izvoare materiale, care evoca conditiile materiale, concrete de existenta care genereaza norme juridice. B. Izvoare formale, prin care se evoca formele de concretizare a normei juridice, exprimarea propriu-zisa a dreptului. Sursa cea mai relevanta a dreptului administrativ, emana din continutul izvoarelor formale, pe care le putem clasifica in doua categorii:

1. Izvoare formale scrise 2. Izvoare formale nescrise 1. Izvoarele formale scrise ale dreptului administrativ a. Constitutia si legile constitutionale. Constitutia reprezinta principalul izvor de drept, in general si de drept administrativ in special. Art.1 alin.5 din Constitutie, scoate in evidenta faptul ca printre elementele fundamentale ale statului de drept, caracterul obligatoriu al respectarii Constitutiei si a suprematiei sale si a legilor. Legile constitutionale snt potrivit art.73, alin2 din Constitutie, sunt cele care privesc revizuirea Constitutiei. Din punctul de vedere al aptitudinilor de revizuire, pe care acestea le releva, doctrina dreptului public consacra faptul ca acestea pot da nastere unor Constitutii suple sau rigide. Constitutiile suple se caracterizeaza prin faptul ca regulile de conduita pe care l stabilesc au aceeasi valoare din punct de vedere juridic ca si legile ordinare, putand fi modificate potrivit procedurii legislative obisnuite. Constitutiile rigide sunt cele care raspund nevoii, care se resimte in orice Stat de a exista reglementari juridice pe care Parlamentul sa nu le poate modifica pe calea legislatiei obisnuite. b. Legile organice si legile ordinara. Legea reprezinta regula edictata de puterea legiuitoare care ordona, opreste sau permite ceva la care toata lumea este datoare sa se supuna. Art.73 din Constitutia Romaniei, consacra ttri categorii de legi: - legi constitutionale - legi organice - legi ordinare Din punct de vedere didactic, legile organice si cele ordinare pot fi diferentiate prin urmatoarele criterii: dupa criteriile domeniilor in care intervin: legea organica intervine in domeniile pe care i le rezerva expres Constitutia, fie prin enumerarea acelor domenii, fie prin norma de trimitere. Ex: aceste legi pot fi regasiteprivind reglrmentarea sistemului electoral, organizarea si functionarea partidelor politice, organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem al tarii, oganizarea Consiliului Superior al Magistraturii. Legea ordinara nu are niciun domeniu stabilit de Constitutie, motiv pentru care acestea intervine in celelalte domeni care nu au fost rezervate de legiutorul constituant legii organice (un loc important printre legile ordinare il ocupa codurile; deoarece grupraza si sistematizeaza intr-un singur corp, majoriatea reglementarilor aplicabile unui anumit domeniu de activitate) dupa criteriul modului de adoptare: - legile organice si hotararile privind regulamentele camerelor Parlamentului, se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei camere. - legile ordinare si hotararile camerelor sunt adoptate cu votul majoritatii membrilor

prezenti din fiecare camera In acest sens putm releva si cateva elemente comune existente intre aceste legi: obligativitatea publicarii in Monitorul Oficial intrarea in vigoare a legii, fie la 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial, fie la o data ulterioara prevazuta in continutul legii caracterul normativ al legii, prin intermediul acestui element, legilr indiferent ca sunt organice sau ordinare nu sunt facute pentru anumite persoane in particular ci pentru toate in general c. Ordonantele de Guvern Deregarea legislativa reprezinta modalitatea de conlucrare intre Parlament si Guvern, in virtutea pincipiului separatiei si colaborarii puterilor in stat, in temeiul carora Guvernul este investit cu exercitarea in anumite conditii a unei functii legislative. Sistemul constitutional din Romania, consacra doua tipuri de ordonante: - ordonante obisnuite (O.G.) emise in baza unei legi speciale, adoptate de Parlament in domenii care nu fac obiectul legii organice. - ordinantele de urgenta (O.U.G.) pot fi emise potrivit dispozitiilot constitutionale, numai in situatii de urgenta. Aceste ordonante cuprind inclusiv norme de natura legii organice. d. Decretele in vigoare ale fostului Consiliu de Stat (aceste decrete reprezentau acte normative cu forta juridica situata imediat dups lege al vechiului sistem constituional instituit in Constitutia din 1965). e. Hotararile de Guvern, potrivit art.108, alin.2, H.G. Se adopta pt organizarea executarii legilor.ca si ordonantelr acestea se semneaza de catre Primul-ministru si se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial. f. Actele Administratiei Ministeriale. Ne referim doar la actele autoritatilor centrale subordonate Guvernului la cele nesubordonate (autoritatile centrale autonome), care emit acte cu denumiri diferite: ordine, instructiuni, precizari etc. g. Ordinul prefectului: aceste ordine sunt emise in cadrul indeplinirii atributiilor de catre prefecti si pot avea atat un caracter normativ cat si un caracter individual. h. Hotararile Consiliului Judetean. Consiliul Judetean adopta hotarari care pot avea caracter normativ dar si caracter individual. i. Hotararile Consiliului Local. Consiliul Local adopta hotarari care pot avea caracter normativ sau individual.

j. Dispozitiile primarului. Primarul in exercitarea atributiilor sale emite dispozitii care pot avea un caracter normativ sau individual. k. Tratatele internationale: tratatul poate fi izvor de drept administrativ si nu legea de ratificare a tratatului. Tratatul face parte sin dreptul intern si nu legea prin care este ratificat. 2. Izvoarele formale nescrise ale dreptului administrativ - cutuma sau obiceiul - jurisprudenta instantelor de judecata - jurisprundenta Curtii Constitutionale - doctrina (drept doctrinal) - obiectul dreptului administrativ Cursul 2 Referitor la obiectul dreptului administrativ, exista in doctrina trei curente discutabile: 1. Acest principiu promoveaza principiul unicitatii (potrivit acestui principiu, administratiei publice ii este aplicabila o singura ramura de drept, dreptul administrativ) 2. Principiul pluralitatii (conform acestui principiu ii sunt aplicable doua categorii de norme juridice: normele dreptului public si normele dreptului privat) 3. Al treilea principiu promoveaza ideea conform careia dreptul administrativ se aplica nu numai administratiei publice ci si activitatilor de natura administrativa realizate de alte organe de stat. Vom trata obiectul dreptului administrativ, asa cum rezulta din continutul definitiei date la inceputul materiei. Scopul Administratiei publice: exista domenii in care particularii nu pot interveni (de ex: apararea, serviciile diplomatice etc.). In aceasta sfera se gaseste una din ratiunile care justifica interventia Administratiei publice, deoarece semnifica sfera interesului public. Administratia Publica, apare ca fiind o actiune ordonata care consta intr-o combinare de mijloace pentru infaptuirea in regim de putere publica a unor valori ordonate de anumite structuri exterioare si superioare. Administratia Publica in sens de organizare, reprezinta un ansamblu de organe care realizeaza o activitate specifica. In sens de activitate, Administratia Publica reprezinta acrivitatea prin care se executa legea sau se presteaza servicii publice in limitele legii. Regimul de putere publica este definitoriu pentru Administratia Publica. Acesta da dreptul Administratiei sa emita sau sa adopte acte administrative care se supun principiului executio ex oficio (se executa din oficiu). Potrivit acestui principiu,

Administratia Publica poare sa treaca direct la executarea actelor administrative, fara a mai fi necesara indeplinirea unei formalitati premergatoare. A emite = prerogativa unui organ unipersonal A adopta = prerigativa unui organ colectiv Prin intermediul contenciosului administrativ (legez 554/2004), cetateanul se poate plange de abuzurile comise impotriva sa de autoritatile publice. Scopul Administratiei, il reprezinta satisfacerea interesului general, a binelui public. Ordinea publica si serviciul publica Actiunea Administratiei de mentinere a ordinii publice, a mai fost denumita si politie administrativa. Ea reprezinta de regula o activitate de edictare de reguli, o activitate cu caracter preponderent prescriptiv, pus in aplicare de anumite autoritati. Ordinea publica, a fost perceputa in a reprezenta un minim de conditii necesare, pentru o viata sociala convenabila. Ordinea publica pe care politia tinde sa o asigure se defineste prin urmatoarele: a. Caracterul sau pregnant material (in sensul ca reprezinta o actiune menita sa evite dezordinele vizibile) b. Caracterul sau public (in sensul ca politia respecta nu numai aspectul intern dar si domeniul privat) c. Caracterul sau limitat (in sensul ca se raporteaza la trei aspecte: linistea - mentinea ordinii pe strada; securitatea - in sens de siguranta in caz de accidente umane sau naturale; salubritatea - prin care se apara igiena publica) Serviciul public are ca scop satisfacerea unor nevoi sociale prin mijloace specifice, iar mosul de actiune este constituit din prestatii furnizate utilizatorilor. Pentru a percepe notiunea de seriviciu public, trebuie sa luam in considerare trei elemente: 1. Elementul material (serviciul public este o activitate de interes general) 2. Elementul voluntarist (intentia puterilor publice) 3. Elementul formal (scoate in evidenta regulile aplicabile in mod normal activitatilor de servicii publice). Caracteristiciile servicilor publice: a. Satisfac o nevoie sociala b. Se realizeaza printr-o activitate de utilitate publica. c.Regimul lor juridic este reflementat de reguli ale dreptului public d. Se realizeaza prin stabilimente publice (institutii publice) e. Au caracter preponderent si se afls continuu intr-un raport juridic f. Serviciul public trebuie executat indiferent de costuri.

Serviciul public poate fi definit ca acea activitate desfasurata sau autorizata de un organ public prin care se realizeaza nevoi sociale de interes public. Capitolul: Notiuni generale privind administratia publica Definitie si precizari terminologice Acest concept de Administratie poate fi perceput in doua sensuri. In sens formal organic, putem defini Administratia ca fiind totalitatea autoritatilor publice investite cu sarcini administrative. In sens functional, termenul de Administratie evoca activitatile cu care sunt insarcinate sa le realizeze aceste autoritati publice. Definitie! Administratia Publica reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de autoritatile administrative, de stat, cele autonome locale, asociatii de dezvoltare intercomunitara si organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publics, de interes local sau judetean, prin care, in regim de putere publica, se executa legea, in sens material concret sau prin emiterea de acte normative cu forta juridica inferioara legii sau se presteaza servicii publice. Potrivit dispozitiile constitutionale si legale, dar si potrivit legii nr 215/2001 privind Adminustratia Publica locala, trebuie sa distingem intre urmatoarele concepte: 1. Conceptul de Administratie publica care are un caracter general ce include atat Administratia de stat cat si Administratia locala. 2. Conceptul de Administratie de stat evoca nu numai Administratia infaptuita de autoritati de natura statala (Presedinte, Guvern, prefect) dar si de alte asemenea autoritati (Munistere, servicii publice deconcentrate, autoritati administrative centrale autonome). 3. Conceptul de Administratie Publica locala evoca acel tip de administratie infaptuit de autoritatile locale (Consiliul Judetean, local, primar). Putem concluziona ca actualul sistem constitutional si legal din Romania Administratia publica este infaptuita de doua mari categorii de autoritati: 1. Autoritati de natura statala 2. Autoritati autonome locale Domeniul autoritatilor care infaptuiesc administratia publica din Romania Literatura de specialitate, include Administratia Publica in domeniul puterii executive. In Romania, sfera autoritatilor care infaptuiesc Administratia Publica este compusa din: 1. Autoritati de natura statala: - cei doi sefi ai executivului bicefal (Presedintele si Guvernul) - ministerele si alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului - organele centrale de specialitate care nu sunt subordonate Guvernului (autoritati ale administratiei centrale autonome)

- institutiile bugetare, regiile autonome si societatile comerciale subordonate organic Ministerelor si autoritatilor centrale autonome - prefectul - serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celelalte organe centrale de specialitate conduse de prefect (directia de sanatate, casa judetean de pensii, itm) 2. Autoritatile autonome locale. In cadrul acestor autoritati putem include urmatoarele: A. Autoritati deliberative sau colegiale (Consiliul Judetean, local, Consiliul general al municipiului Bucuresti) B. Autoritati executive sau unipersonale sau unipersonale (primarii comunelor, oraselor, municipiilor, primarul general al minicipiului Bucuresti) C. Organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean (institutii publice si servicii publice infiintate si oeganizate prin hotarari ale autoritatiloe deliberative - aceste institutii presteaza serivicii de interes public sau judetean) D. Societati comerciale si regii autonome infiintate sau reorganizate prin hotarari ale autoritatiloe deliberative E. Asociatii de dezvoltare intercomunitara F. Furnizari de servicii sociale de drept public sau private G. Asociatii, fundatii si federatii recunoscute ca fiind de utilitate publica H. Operatori de servicii comunitare de utilitati publice locale sau judetene Cursul 3 Norma de drept administrativ Norma de drept adminixtrativ, reprezinta acea regula specifica dreptului administrativ care rglementeaza relatii sociale intre autoritatile publice si persoanele fizice sau juridice. Dreptul reprezinta o ordine a comportamentului uman, adica acel ansamblu de normr care reglementeaza comportamentul uman. Definitiile date normei juridice de catre doctrina contin elemente comune si in consecinta aplicabile si normei de drept administrativ. Am putea defini norma juridica ca fiind o regula sociala de conduita a carei aplicare este asigurata de acceptarea constienta de catre destinatarii ei, iar la nevoie prin forra coercitiva a statului. Structura unei norme este trihotomica, se regasesc trei elemente: ipoteza, dispozitie si sanctiune. Ipoteza normei de drept administrativ reprezinta primul element al structurii acesteia si poate face referire la: - imprejurarile, conditiile, situatiile in care se aplica norma juridica; - subiectele de drept (persoane fizice sau persoane juridice), care cad sub incidenta

normei respective; - definitii - principii - scopul - explicarea semnificatiei unor termeni Dispozitia normei de drept administrativ reprezinta acea parte a normei juridice care contine prescriptia, permisiunea sau autorizarea de a face sau de a nu face ceva. Dispozitia normei juridice, cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor participante la raportul juridic, conduita acestora, ceea ce formeaza continutul normei juridice. Administratia Publica se desfasoara in regim de putere publica si are ca scop realizarea unui bine de ordin general, fapt pentru care dispozitia normei de drept administrativ va fi de regula imperativa, impunand o anumita prestatie sau interzicand la o anumita actiune. Literatura de specialitate, evidentiaza trei categorii de dispozitii, care se gasesc in mod specific si in sfera normei de drept adminsitrativ: 1. Dispozitii onerative (prin care se impune o anumita conduita subiectului de drept) 2. Dispozitii prohibitive (prin care i se interzice o anumita conduita subiectului de drept) 3. Dispozitii permisive (atunci cand se prevede i anumita actiune lasandu-se la alegerea subiectului de drept daca va face sau nu ceea ce norma ii permite dar nu il obliga). Sanctiunea normei de drept administrativ, reprezinta consecintele, urmarile care intervin, ce urmeaza a se produce in cazul nerespectarii dispozitiei normei juridice. In continutul normei juridice sunt precizate consecintele care urmeaza a fi luate impotriva destinatarilor sai in cazul in care nu se conformeaza prescriptiilor impuse de aceasta. Norma trebuie sa se supuna disciplinei juridice a societatii, ea nu trebuie dusa la indeplinire numai prin forta de constrangere a statului. Din ratiuni teoretice, operatiunea de indentificare a tipurilor de sanctiuni trebuie sa se fundamenteze pe existenta urmatoarelor criterii: a. Obiectul la care se refera sactiunea: - sanctiuni cu privire la actele juridice (anulari, suspendari etc) - sanctiuni cu privire la persoane, institutii sau autoritati publice (amenda, avertismentul) - sanctiuni cu privire la bunuri (demolarea unor constructii ilegale) - sanctiuni mixte (se dispune destituirea si anularea actului emis de un functionar public) b. Temeiul obiectiv al sanctiunii: - sanctiuni administrativ-disciplinare - administrativ-contraventionale - administrativ-patrimoniale

Clasificarea normelor de drept administrativ: Ea poate fi analizata, in functie de criteriile comune si acelor de diferentiere existente. Primul criteriul il reprezinta obiectul de reglementare, putand fi identificate mai multe categorii de norme: 1. Norme de drept material (acestea vizeaza drepturile si obligatiile corelative ale autoritatilro administratiei publice sau ale agentilor implicati in activitatea administrativa). 2. Norme de drept procedural sau procesual (al caror obiect il reprezinta procedura de concretizare a activitatii administrative) Al doilea criteriul il reprezinta caracterul acestor norme: - norme imperative (impun subiectelor de drept anumite obligatii care pot fi * sa impuna subiectului drept; sa interzica subiectului de drept sa faca faca ceva - norme permisive (acestea ingaduie o anumite conduita determinata (de lege)) Al treilea criteriu este reprezentat de sfera de aplicare - norme cu caracter general (care se aplica tuturor organelor administratiei publive sau unei sfere mai mari de organe sau de sutoritati) - norme speciale (care se refera la un organ determinat Ultimul criteriu, diferentiaza normele in functie de izvoarele de drept: norme cuprinse in Constitutie nirme cuprinse in legi organice si ordinare norme cuprinse in Ordonante de Guvern norme cuprinse in Hotarari de Guvern norme cuprinse in acte ale autoritatilor locale Raporturile de drept adminsitrativ: Definitie: Raportul juridic, in general, este o relatie sociala, care a cazut sub incidenta unei norme de drept. Oprindu-ne la raporturile de drept administrativ, putem afirma ca acestea reprezinta acele relatii sociale care apar in sfera de realizare a Administratiei Publice si care sunt supuse normelor de drept administrativ. In doctrina, s-au evidentiat doua opinii privitoare la momentul nasterii raportului juridic: 1. Prima evoca teza potrivit careia raportul juridic ia nastere numai dupa ce a intervenit un fapt juridic generator de efecte juridice. 2. A doua sustine ca pentru nasterea raportului juridic nu este nevoie ss intervina un anumit act omenesc, ca de fapt raportul se naste chiar din norma. Pornind de la aceste opinii, putem retina doua categorii de raporturi specifice dreptului administrativ 1. Raporturi de cooperare (care dureaza cat norma de drept este respectata) 2. Raporturi de conflict (cand norma de drept este incalcata, iar statul intervine cu forta

lui de coercitie) Clasificarea si trasaturile raporturilor de drept administrative Putem clasifica raporturile de drept administrstiv in functie de urmatoarele criterii a. Raporturi de subordonare (raporturile dintre Guvern si Ministere) b. Raporturi de colaborare (raporturile dintre primar si Consiliul Local) c. Raporturi de tutela administrativa (raporturile intre autoritatile autonome locale si prefectul, reprezentantul Guvernului in teritoriu) Trasaturile raporturilor de drept arministrstiv pot fi departajate in trasaturi generale sau trasaturi specifice sau speciale. Trasaturile generale ale raporturilor de drept administrativ pot evidentia urmatoarele: 1. Din punctul de vedere al subiectelor, raporturile de drept administrativ au in mod obligatoriu un purtator al autoritatilor publice care ar putea fi: - Statul prin organele sale - Unitatile administrativ-teritoriale - un organ al administratiei publice sau o alta autoritate publics potrivit srt.52 din Consitutie - stabilimentrle publice (persoana de drept public care are ca obiect, gestionarea unui serviciu public) 2. Dpdv al continutului, se particularizeaza prin aceea ca ele sunt formate din drepturi si obligatii ale partilo care participa la procesul de infsptuire a Administratiei Publice (executarea legii si prestarea de servicii publice) 3. Dpdv al obiectului raporturilor de drept administraiv, trasatura generala este aceea ca actiunea subiectelor sau inactiunea lor, in general conduita partilor se realizeaza intr-un regim de putere publica, raporturile de drept sdministrativ fiind raporturi de puetere. Trasaturile speciale ale raporturilor de dr adm, au incidenta in general in cazul raporturilor de tutela. Tutela reprezinta o limita impusa autoritatilor administrstive locale, in vederea ocrotitii legslitstii si apararii interesului public. Raporturile de tutela administrstiva prezinta urmatoarele trasaturi 1. Sub acestor rsporturi au o determinar constitutionala sau legala (prefectul si autoritatile autonome locsle di judetene) 2. Nasterea si realizara lor exprima vointa lrgiuitorului. Raporturile de tutela administrativa, se nasc din lege (izv lor reprezentat de lege). Cursul 4 Activitatea autoritatilor administratiei publice Activitatea administratiei, ca orice tip de activitate umana, dar si ca gen al vietii publice se poate exprima prin doua forme: acte si fapte. (Orice activitate publica trebuie

sa fie fundamentata pe niste principii.) Activitatea unei autoritati sau institutii trebuie sa fie fundamentata pe anumite principii, care zida din lege sau din specificul acestora. In privinta activitatii autoritatilor administratiei publice, aceasta este fundamentata pe principii generale specifice procedurii administrstive necontencioase, dar si pe principii speciale, caracteristice procedurilor contencioase administrative. Este important de retinut faptul ca inte procedura necontencioasa si cea contencioasa este o diferenta esentiala, deoarece procedura contencioasa este caracterizata prin existenta unui litigiu, atunci cand se produce o vatamare in cadrul activitatii administratiei publice. Principiile generale, specifice procedurii administrative necontencioase sunt: 1. Principiul legalitatii (acest principiu statueaza regula potrivit careia activitatea exercitata de autoritatile administratiei publice se efectueaza doar cu respectarea dispozitiilor legale). 2. Principiul oportunitatii (potrivit acestui principiu, adoptarea si executarea unui act administrsiv, trebuie efecuata in timp util si la conditiile date, precum si abrogarea lui in aceleasi conditii, atunci cand datorita evolutiei relatiilor sociale, actul a incetat sa mai fie aplicabil). 3. Principiul exercitarii obligatorii si cu buna-credinta a competentelor legale (acest principiu scoate in evidenta faptul ca activitatea administratiei publice, dar si a functionarilor publici, trebuie exercitata cu buna-credinta si in limitele competentelor recunoscute de lege, fara a crea vatamari sau prejudicii). 4. Principiul egalitatii in fata administratiei publice (potrivit acestui principiu, se evidentiaza rebula ca toti cetateni, beneficiari ai serviciilor publice exerciattea de autoritatile administratiei publice, sa fie tratati in mod egal). 5. Principiul motivarii actelor si masurilor dispuse (si in cazul emiterii sau adoptarii actelor administrative, precum si in cazul masurilor dispuse de autoritatile administratiei publice, este necesara o motivare clara si concisa anterior efectuarii acestor activitati). 6. Principiul transparentei (poteivit legii 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, este evidentiat faptulca acest principiu este esential, iar daca este respectat, poate conduce la cresterea increderii cetatenilor in intreg sistemul administrativ). 7. Pincipiul subsidiaritatii (acest principiu este consacrat in dispozitiile tratatului de la Lisabona, si are menirea sa asigure luarea deciziilor cat mai aproape de cetatean, precum si verificarea permanenta a necesitatii intreprinderii unor actiuni la nivel comunitar in lumina posibilitatilor existente la nivel national, regional sau local. Tratatul de la Lisabona a fost ratificat de Romania in baza legii 13/2008). 8. Principiul exercitarii controlului activitatii axecutive (potrivit acestui principiu, se poate realiza un control administrativ, asupra propriei activitati. Acest control poate fi de doua tipuri: unul inter, exercitat de persoane delegate, in acest scop de conducatorul unei autoritati administrative, sau unul extern care poate fi ierarhic, exercitat de autoritatea ierarhic superioara celei controlate, sau specializat, efecuat de catre autoritati

specializate in exercitarea acestor activitati). 9. Principiul colaborarii si cooperarii in realizarea sarcinilor administratiei (acest principiu, scoate in evidenta necesitatea colaborarii si cooperarii intre autoritatile administratiei publice si are ca obiectiv promovarea unei bune administrari a interesului public). 10. Principiul raspunderii pentru activitatea exercitata (acest principiu garanteaza oricarui cetetean ca orice vatamare produsa de o autoritatea administrativa sau de un functionar al acesteia poate atrage raspunderea lor, in limitele legii). Principiile speciale, incidente procedurii administrative contencioase sunt urmatoarele: A. Contradictorialietatea B. Principiul independentei in activitatea administrativ-jurisdictionala C. Principiul garantarii dreptului la aparare si la exercitarea cailor de atac in fata instantelor judecatoresti D. Principiul stabilitatii actului administrativ-jurisdictional Formele de activitate ale autoritatilor administratiei publice, reprezinta mijloacele juridice prin care puterea executiva lucreaza asupra administratiei, fiind denumite si acte ale puterii executive. Activitatea administratiei publice, se poate exprima prin urmatoarele forme specifice: a. Actele juridice (aici putem include: actele administrative, contractele administrstive si contractele civile; dintre acestea dreptul administrstiv studiaza doar actele si contractele administrative, actele civile facand obiectul de studiu al dreptului civil). b. Actele cu caracter exclusiv politic (sunt emise fie de autoritatile centrale, fie de autoritatile locale, si au un caracter declarativ). Putem include in cadruk acestor acte, urmatoarele: declaratiile Guvernului cu privire la anumite evenimente, mesajele presedintelui Romaniei. c. Faptele administrative (sunt fapte materiale juridice, care intervin in sfera administratiei publice, deoarece produc transformari in societate si indirect efecte juridice; aceste fapte sunt independente de existenta unei manifestrari de vointa a autoritatilor publice. Ex: construirea d cstre primarie a unei cladiri pe terenul proprietate a localiitatii, omisiunea de a raspunde unei cereri de informatie de interes public. d. Operatiunile administrative, sunt operstiuni material tehnice, adica activitati ale administratiei publice care mu produc efecte juridice prin ele insele. Ex: avize, dari de seama, referate etc. Spre deosebire de actul administrativ care produce efecte juridice datorita manifestarii de vointa a autoritatii publice emitentr, faptul administrativ produce efecte juridice, desi nu exista o manifestrae de vointa in acest sens, iar operatiunile administrstive, desi sunt manifestari de vointa ale autoritatilor publice nu produc efecte juridice.

Cursul 5 Actul administrativ Pin act administrativ, intelegem una din formele cele mai importante, prin care administratia publica isi realizeaza misiunea. Notiunea de act acdministrativ este utilizata chiar si in continutul uno norme fonstitutionale (art 52, 126 alin 6 din Constitutie). Definitie: Actul administrativ reprezinta forma juridica principala de activitate a administratiei publice, care consta intr-o manifestare de vointa expresa, unilaterala si supusa unui regim de putere publica precum si controlului de legalitate al instantelor judecatoresti, care emana de la autoritati administrative sau de la persoane private, autorizate de acestea, prin care se nasc, modifica sau sting drepturi si obligatii corelative. Trasaturile actului administrativ: a. Actul administrativ este forma juridics principala de activitate a administratiei publice. b. Reprezinta o manifestare de vointa expresa, unilaterala si supusa unui regim de putere publica. c. Regimul de putete publica nu exclude exercitarea de catre instantele judecatoresti a unui control de legalitate. d. Actul administrativ poate emana de la autoritati publice sau de la persoane private autorizate de administratie sa presteze servicii publice. e. Prin actul administrativ se produc efecte juridice care pot da nastere, modifica sau stinge drepturi si obligatii. a. Prin aceasta caracteristica se evidentiaza faptul ca actul administrativ nu este sintura forma juridica prin care lucreaza administratia, dar este forma juridica cea mai importanta. De aici rezulta faptul ca acest caracter deosebeste actul administrativ de toate celelalte activitati juridice sau nejuridice, realizate de organele administratiei de stat, sau care nu fac parte din aceasta categorie, dar si unele acte care nu fac parte din domniul autoritatilor administratiei de stat: contractele, actele juridice unilaterale care nu sunt emise in relizarea puterii de stat, operatiunile tehnice ale administratiei si operatiunile direct-productive. b. In continutul acestei trasaturi pot fi identificate trei elemente: 1. Actul administrstiv reprezinta o manifestare de vointa expresa - actul administrativ, nu cuprinde o rugaminte, o constatare sau o parere, ci intotdeauna o vointa. 2. Caracterul unilateral al vointei juridice - actul administrativ se eeosebeste pe de o parte de actele bi sau multilaterale ale administratiei, ca si de faptele materiale ale acesteia producatoare sau neproducatoare de efecte juridice. O prima categorie de asemenea acte o reprezinta actele administrstive emise du participara mai multor persoane. O a doua situatie este acees cand ls emiterea unui act administrstiv participa mai multre persosne juridice. O a treia o reprezinta actele adminstrstive emise la cerere

(permise, autorizatii). 3. Referitor la emiterea in regim de putere publica a actului administrativ, putem deosebi intre actele administrative emise de autoritatile administstive si celelalte acte unilaterale ale administratiei care sunt emise in regim de drept comun. c. Regimul de putere publica, nu exclude ci ingaduie exercitarea unui control judecstoresc - potrivit articolului 52 si 126 alin 6 din Constitutie, se consacra iar prin legea 554/2004 privind contenciosul administrativ se amplifica principiul conform caruia actul administrativ este supus controlului de legalitate, exercitata de catre instantele de contencios administrativ. d. Prin aceasta trasatura identificam actul administrativ tipic din punct de vederel al naturii organului de la care emana si actul emis prin delegatie, adica de structuri corora le-au fost transferate anumite prerogative de realizare a administratiei publice. e. Pin aceasta trasatura se evidentuaza faptul ca actul administrativ reprezinta o categirie de acte juridice. Notiunea de act juridic evoca acele manifestari de vointa, facute in scopul de a produce efecte juridice, a caror realizare este garantata prinnforta de constrangere statala, in conditiile prevazute de normele juridice in vigoare. Clasificarea actelor administrative: Literatura de specialitate, a stabilit urmatoarele criterii de clasificare a actelor administrative. A. Dupa organul de la care emana acestea ar putea fi: - acte care emana de la autoritati administrative de stat sau autonome locale - acte care emana de la alte autoritati publice, decat cele administrative - acte care emena de la persoane private, autorizate sa presteze anumite servicii publice B. Dupa intinderea efectelor juridice a. Acte administrative normative (sunt cele care cuprind reglementari de pincipiu, aplicabile la un numar nedeterminat de persoane) b. Acte administrative individuale (reprezinta acea categorie de acte juridice, care produc efecte juridice, fata de un subiect de drepr determinat, care la randulor lormpot fi: - acte prin care se stabilesc drepuri di obligatii, denumite generic autorizatii; - acte prin care se atribuie un statut personal, pentru un subiect de drept determinat: diplome, certificate, permise; - acte prin care se aplica diferite forme ale constrangerii administrative: procese verbale, contraventionale - acte administastive cu caracter jurisdictional) c. Acte cu caracter inter (au acea particularitate deoarece se aplica in interiorul unei autoritati sau institutii publice si produd efecte fata de personalul acestei institutii) Conditiile de valabilitate ale actelor administrative: Pentru a produce efecte juridice si pentru a fi perfeft valabile, actel administrstive trebuie sa indeplineasca o serie de conditii generale, precum si o serie de

conditii specifice, denumite conditii de valabilitate ale actelor administrative. Conditiile generale, sunt cele identice ca fiind aplicabile tuturor deciziilor: - fundamentarea stiintifica (presupune aplicarea unor principii stiintifice, care stau la baza pregatirii si adoptarii oricarei decizii administrative) - unicitatea deciziei adminisrative (aceasta conditie trebuie privita intr-un dublu sens: decizia administrstiva trebuie sa fie in concordanta cu prevederile actelor normative de nivel superior; dispozitiile deciziei administrative trebuie sa fie concordsnte intre ele) - oprtunitatea sau actualitatea deciziei administrative (adoptarea si executarea actului sauba deciziei, potrivit acestei conditii trrbuie sa se faca in timp util iar abrogarea lui sa se faca atunci cand relatiile sociale o cer) - simplitatea formei (prin aceasta conditie avem in vedere faptul ca sub aspect extern adoptarea deciziei trebuie sa se faca conform formalitatilor procedurale stabilite pentru acea situatie) - legalitatea (impune ca adoptarea actului sau a deciziei administrative sa se efectueze numai in temeiul unui drept legal) Conditiile specifice ale actului normaivsunt umayoarele a. Adoptarea actelo administrative sa fie facute de organul comptent si in limitele competentei sale legale. Competenta unei autoritati publice - are un caracter legale (fiecare autoritate a administratiei publice este inzestrata cu o anumita competenta strict determinata de lege) - are carcter obligatoriu, atrubutiile conferite de lege autoritatilor admin publice tebuie realizate intocmai - are de regula un caracter permanent (potrivit acestei trasaturi, ea tebuie exercitata continuu, fara inreruperi) - adoptarea actelo adm sa fie fscuta in forma si du pocedurs prevazuta de lege - conformitatea actului admin cu contnutul legii - conformitatea actului adm cu scopul legii Cursul 6 Regimul juridic al actelor administrative Cuprinde totalitatea conditiilor de fond si de forma care particularizeaza institutia administratiei publice. Dimensiunule regimului juridic al actelor administrative poate viza urmatoarele elememte: 1. Legalitatea actului administrativ, incidenta conditiilor de validitate ale actelor administrative. 2. Forma acului administrativ 3. Procedura emiterii sau adoptarii actelor aeministrative 4. Forta juridica a actelor administrative 5. Efectele actelor administrative 6. Suspendarea actelor administrative

7. Revocarea actelor administrative 8. Inexistenta actelor administrative 9. Alte dimensiuni ale regimului juridic al actelor administrative Ad validitatem Ad probatiori 1. Legalitatea actului administrativ - pincipiul legalitatii semnifica: pe de o parte suprematia legii, adica toate subiectele de drept public sau privat trebuie sa se supuna legii respectand principiul ierarhiei actelor juridice; pe de alta parte acest principiu reprezinta baza legala in sensul ca actiunea acestor subiecte de drept trebuie sa se incadreze in limitele dreptului. 2. Forma actului administrativ - conceptul de forma desemneaza structura interna si externa a unui continut, modul de organizare al elementelor din care se compune. Acul administrativ imbraca de regula forma scrisa. Aceasta reprezinta distinctia esentiala dintre actul administrstiv si actul civil. In privinta formei scrise trebuie facuta distinctia dintre actele administrative individuale si administrative cu caracter normativ. Actele administrative cu caracter individual, desi imbraca de regula foma scrisa ele pot imbraca si forma orala (avertismentul dat potrivit dispozitiile O.G. 2/2001). In majoritatea cazurilor aceste acte imbraca si ele forma scrisa avand in vedere obligativitatea comunicarii lor prin modalitati care presupun forma scrisa. Actele administraive normative imbraca numai forma scrisa, deoarece se prevede obligativitatea publicarii lor pentru a produce efecte juridice. Cu referire la forma scrisa, putem retine urmatoarele conditii de concretizare exterioara a actului administrativ: - prima este limba in care este redactat actul (potrivit art 13 din Constiutia Romaniei, limba oficiala este limba romana) - o a doua conditie exterioara, legata de forma actului este motivarea ;actele nomative supuse publicitatii se motiveaza printr-o nota de fundamenatre sau printr-o expunere de motive, ori printr-un referat plasat inaintea actului propriu-zis 3. Procedura emiterii sau adoptarii actelor administrative: din punct de vedere terminologic autoritatile administrative unipersonale (pimarul) emit acte administrative (dispozitii) iar cele colegiale (Consiliul Local) adopta acte administrative (hotarari). Emiterea sau adoptarea unui act administratif impune parcurgerea unor prodeduri care poti fi realizate de organul de la care emana actul, ori de alte autoritati publice (un proiect de act administrativ se intocmeste de organul administrativ, dar un aviz sau un acord se emite de un alt organ). Emiterea acelor administraive presupune respedtara unor forme pocedurale, care desi in majoritatea cazurilor nu produc efecte juridice prin ele se initiaza si mentin sistemul decizional administrativ. Putem identifica trei categorii de forme procedurale in functie de mom in care intervin - forme procedurale anterioare emiterii sau adoptarii - forme procedurale concomitente cu emiterea sau adoptarea actuluinadministrativ - forme procedurale ulterioare emiterii sau adoptarii actului administrativ

Formele procedurale anterioare emiterii sau - acestea au o frecventa destul de mare in activitatea admin publice fiind cel mai des intalnite (studii, statistici, proiecte, avize, anchetele, acordurile, referatele etc. Dintre toate aceste cele mai relevante sunt avizul [act pregatitor] si acordul prealabil. Avizele reprezinta puncte de vedere pe care le solicita altui organ, autoritatea care urmeaza sa emita dau sa adopte un act. Doctrina a dat urmat def: putem definii afizele in sensul ca acestea reprezinta opinii pe care un ogan al administratiei publice le solicita altui organ al administraiei publice, intr-o problema sau in mai multe, pentru a se informa si a decide in cunostinta de cauza. Notiunea de aviz poate avea trei acceptiuni: a. Sensul de insiintare scrisa cu caracter oficial b. De parere competenta emisa de cineva din afara, de o autoritate externa c. De rezolutie a unei autoritai competente Potrivit regimului lor juridic, avizele sunt de trei categorii: A. Avize facultaive (organul emitent nu este obligat nici sa solicite avizul nici sa-l respecte daca l-a solicitat si obtinut) B. Avizele consultative (pentru acestea legea prevede obligaivitatea obtinerii lor si facultatea de a le respcta sau nu) C. Avizele conforme (acestea se caracterizeaza pin trasaura lor obligatorie atat dpdv al cererii cat si din cel al respectarii lor) Acordul reprezinta consimtamantul pe care il da un organ public alui organ in vederea emiterii de catre acesta din urma a unui anumit act administrativ. In functie de mom in care intervine acordul poate fi prealabil, concomitent sau ulterior emiterii actului administrativ. Acordul vizeaza un act administrativ care fie se afla in faza de emitere fie a fost deja emis. Indiferent de forma sa putem idenifica urmaoare elemnt a retimului juridic al avordului: - reprezinta o manifestare de vointa cu caracter unilateral emisa de un orgam administrativ - emitera lui, atunci cand este prealabiv il atrage adoptarea unui act administrativ care este rezultaul manifestarii de vointa a doua ogane: cel care a emis acordul si cel care a emis actul - acordul nu are ca si consecinta obligarea organului administaiv emitent sl actului la emiterea acestui act; el conditioneaza numai valabilitatea unui act administrsiv care emis in absenta sau cu incalcarea acordului, este nul. - desi conditioneaza legalitatea unui act administrativ, acordul nu acopera viciile de legalitate ale acului administraiv respectiv - acordul nu produce pin el insusi efecte juridice, el conditioneaza numai efectele actului administrativ pe care il fundamenteaza. - nefiind un act administraiv, acordul nu poate forma obiectul in contenciosul administrativ de sine statator Forma pocedurala concomitenta - aceste nome se intalnesc cu prioritate la orgamele colegiale si vizeaza functionarea legala si adoptarea de acte juridice de catre

aceste autoritati publice. Quorumul reprezinta majoritatea ceruta de lege pt runctionarea valabila a unui organ colegial (potrivit art 67 din Constitutie cele doua camere ale Parlamenului adopta acte cu majoritatea membrilor lor). Majoitstea ceruta pt votarea unui act are in vedere numarul de voturi impuse de lege pentru ca un act al organului colegial sa fie adoptat. Exista trei tipuri de majoritati: - majoritatea simpla (impune pt adoptarea unui act votul majoritatii membrilor organului colegial prezenti la sedinta) - majoritatea absoluta (reprezinta majoritatea membrilor care compun organul colegial, respectiv) - majoritatea calificata (reprezinta doua treimi sau trei patrimi din nr membrilo care compun organul colegial). Fata de aceste aspecte, este important sa nu face confuzie intre quorum si majoritate, intrucat primul se refera la nr de membrii necesari ca un organ colegial sa lucreze valabil, iar majoritatea se refera la nr de voturi necesare ca un act sa fie legal adoptat. Regula semnarii si contrasemnarii actului - reprezinta o forma esentiala in emiterea sa adoptarea unui act admin. Semnarea reprzinta o operatiune care este efectuata de catre organul de la care emana actul iar contrasemnarea reprezinta operatiune prin care un alt og administrativ sau o structura din interiorul acestiuia isi depune semnatura pe acul administrativ, dupa semnatura organului emitent in semn de acord si asumare a executarii ori de confirmare a legalitatii actului admin respectiv. (decretele presedintelui) Obligatia incheierii unei minute, aceasta reprzinta un act incheiat cu ocazia desfasuraii sedintelor autoritatilor admin publice. Cursul 7 Forme pocedurale ulterioare - aceste forme procedurale sunt: comunicarea actului, aceasta notiune reprezinta operatiunea procedurala care vizeaza actele administrative cu caracter individual. Definitia comunicarii actului administrativ - comunicarea actului administrativ reprezinta operatiunea prin care organul administrativ emitent aduce la cunostinta celui interesat un act administativ, fie prin predare directa, fie prin afisarea la domiciliul sau sediul acestei persoane, fie prin alte mijloace. Publicarea actului administrativ - publicarea vizeaza actele administrative cu caracter normativ, dar si unele acte cu caracter individual. Def: publicarea reprezinta operatiunea materiala prin care un act administrativ este adus la cunostinta cetatenilor fie prin imprimare, fie prin afisare intr-un loc public sau prin alte mijloace de difuzare scrisa. Ex: hotararile de Guvern, care pot avea atat caracter normativ cat si individual, se supun publicarii in Monitorul Oficial, in caz contrar sunt considerste inexistente. 4. Forta juridica a actelor administrative - ceea ce fundamenteaza forta juridica a efectelor produse de actele administrative, este prezumtia ca el au fost emise cu

respectarea tuturor conditiilor impuse de lege pentru emiterea lui si imbraca trei forme: a. Prezumtia de legalitate (prin intermediul ei este subanteleasa conditia actului administrativ de a corespunde Constitutiei, legii si a actelor juridice emise in baza legii). Aceasta prezumtie este o prezumtie relativa a actului administrativ, care poate fi rasturnata in cazul in care actul a fost atacat in fata instantelor de contencios administrativ. b. Prezumtia de autenticitate (evoca acea tasatura a actului care prezuma conditia actului administrativ de a fi emis de organul mentionat pin forma sa exterioara si anume: stampila, antet, semnaturi etc.). c. Prezumtia de veridicitate (potrivit acesteia, actul administrativ este prezumat a corespunde adevarului). Din continutul acestor prezumtii se fundamenteaza forta efectelor unui act administrativ, putand conchide prin faptul ca actul administativ emis sau adoptat impune subiectelor de drept care in egala masura sunt obligate sa-l repsecte sau sa-l execute. Aceste doua obligatii nu trebuie confundate deoarece exista o diferenta majora intre ele. Obligatia de respectare a actului admin, este o obligatia de a nu face si ea vizeaza orice subiect de drept, nu doar pe cel sau cei care sunt insarcinati cu punerea in executare a actului respectiv. Obligatia de executare a unui act administrativ, este o obligatie de a face si priveste exclusiv acele subiecte de drept care au obligatia punerii in executare a actului administrativ. Forta juridica a actului administrativ este conditionata de mai multe elemente: A. Locul organului emitent in sistemul organelor administratiei publice B. Natura organului emitent, din punct de vedere al caracterului si competentei materiale si teritoriale C. Categoria de acte, respectiv act cu caracter individual sau cu caracter normativ 5. Efectele actelor administrative - acele consecinte care se produc dupa moementul in care au fost emise saua adoptate. Aceste efecte pot fi de doua feluri: a. efectele juridice - la randul lor sunt fundamentate pe urmatoarele aspecte momentul de la care incep sa se produca - cu privire la momentul de la care incep ss producs efecte, actele administrative trebuie sa aiba un organ emitent sau alt subiect de drept; pentru organul emitent, actul administrativ produce efecte juridice chiar din momentul adoptarii sale, iar aceste efecte pot consta in: - obligatia de a-l face cunoscut prin publicare sau comunicare - obligatia de a nu-l modifica sau abroga decat dupa procedura prevazuta de lege Pentru celelalte subiecte de drept, cele care cad sub incidenta actului, trebuie facuta distinctia intre felul actului, adica normativ sau individual. In consecinta, putem afirma ca actele normative produc efecte juridice de la data publicarii lor, iar actele individuale produc efecte de la data comunicarii lor. intinderea efectelor - abordarea acestei probleme impune distinctia tipului de act administrativ cu caracter normativ sau individual. Actele cu caracter normativ

produc efecte juridice produc efecte pentru dreptul administrstiv si pentru slte rsmuri de drept cu exceptia celui penal. Cat priveste actele cu caracter individual, acestea reprezinta izvoare de drept in principsl pentru dreptul administrsiv dar si pentru alte ramuri de drept. incetarea producerii de efecte juridice de catre actele adm - orice act juridic, inclusiv cel administrativ produce efecte juridice pana in momentul in care are loc scoaterea din vigoare a respectivului act. Scoaterea din vigoarea a unui act administrstiv poate avea loc in mai multe moduri: prin anulare de instanta de contencios administraiv si fiscal prin retractare de catre organul care l-a emis prin abrogare (se poate dispune de organul emitent, organul ierarhic superior orgamului emitent, sau de Parlament. Putem retine ca incetarea efectelor unui act administrativ poate avea loc si prin alte moduri: (interventia unui fapt material cum ar fi decesul unei persoane sau prin prescriptie) b. efectele de natura economica, sociala, culturala etc. 6. Suspendarea actelor admin - operatiunea de suspendare a efectelor unui act juridic, poate fi definita ca fiind intreruperea producerii de efecte de catre actul in discutie, sau incetarea temporara a efectelor actelor administrative. Notiunea de suspendare in cazul admin publice, poate fi utilizata ca sanctiune in cadrul a doua contexte diferite. Primul ar fi in cazul actelor administrative, iar cel de-al doilea ca sanctiunea administrativdisciplinara. Referitor la suspendarea ca sanctiunea ce priveste un act administrstiv, temeiul consritutional il reprezinta art 123 alin 5, care da dreptul prefectului de a ataca in contenciosul administrativ un act emis de Consiliul Local, Consiliul Judetean sau primar, actul atacat fiind suspendat de drept. Cu privire la suspendarea ca sanctiune disciplinara, aceatsa este consacrata in dispozitia art 95 din Constitutie care reglementeaza suspendares presedintelui Romaniei ca si sanctiune facand parte din raspunderea politica a acestuia. Regimul juridic general al suspendarii poate fi analizat sub mai multe aspecte: a. Cauzele care determina interventia suspendarii b. Efectele juridice ale suspendarii c. Organele care pot dispune suspendarea d. Categoriile de suspendari a. Pot fi: ca regula generala, suspendarea intervine atunci cand exista dubii sau indoieli cu privire la legalitatea unui act administrativ. Suspendarea poate interveni si atunci cand se aplica o sanctiune administrstiv-disciplinara unui functionar public sau unei alte pers incadrata de un organ public. b. Au o nota determinanta faptul ca prin intermediul lor se produce o intrerupere a efectelor actului, o incetare vremelnica a producerii lor. Dupa incetarea cauzelor de suspendare care au determinat interventia acesteia, se poate realiza repunerea in vigoare sau scoaterea lui din vigoare prin modalitatile prevazute de lege. c. Sunt: suspendarea dispusa de organul emitent, suspendarea dispusa de orgamul

ierarhic superior, suspendarea dispusa de instanta de judecata. d. Exista doua tipuri de suspendare: suspendarea de drept sau legala, care intervine ope legis (prin efectul legii) in baza unui text de lege. Al doilea tip:suspendarea dipusa de anumite autoritati. Aceasta la randul ei poate fi: suspendare dispusa de instanta de judecata sau dispusa de alte autoritati publice (prin decret al presedintelui, poate fi suspendat din functie un ministru, impotriva caruia s-a cerut urmarirea penala). Cursul 8 7. Revocarea actelor administrative - revocarea este definita ca fiind operatiunea juridica prin intermediul careia organul emitent sau organul ierarhic superior acestuia, desfiinteaza un act. Revocarea este sinonima cu scoaterea din vigoare a unui act. Revocarea este de doua feluri: A. Retractarea (are loc atunci cand destiintarea actului se face de organul emitent) B. Revocarea prorpiu-zisa (atunci cand se face de catre ogamul ierarhic superior celui emitent) Cauzele care pot determina revocarea pot fi analizate din doua pcte de vedere: - din pct de vedere al caracterului cauzei unde putem identifica: a. Revocarea intervenita pt cauze de nelegalitate a actului, (atunci cand la emiterea actului nu a fost respectat incipiul legalitatii) b. Revocarea care intervine pt cauze de neoportunitate a acestuia - din pct de vedere al momentului in care intervin fata de emiterea actului, cauzele revocaii indiferent ca vizeaza nelegalitatea sau oportunitatea pot fi: cauze anterioare emiterii actului, care determina ca efectele juridice ale revocarii sa fie ex tung (pt trecut) cauze concomitente cu emiterea actului, care deasemenea determina efecte ex tung cauze ulerioare emiterii actului, car produc efecte juridice ex nung (in viitor) Trebuie precizat faptul ca revocarea actului administrativ, se deosebeste de anulare dar sinde suspendare, toate tei fiind operatiuni juridice. Din punctul de vedere al cauzelor care le determina, revocarea ca si anularea intervin atunci cand exista certitudinea ca actul este viciat, pentru cauze de nelegalitate sau neoportunitate, pe cand suspendarea intervine atunci cand sunt indoieli cu privire la nelegalitatea actului. Din punctul de vedere al auoritatilor care pot dispune cele trei operatiuni juridice, desprindem urmatoarele: - revocarea poate fi dispusa atat de catre orgamul emitent cat si de cel ierarhic superior - suspendares potate fi dispusa de autoritatile comepetente sa decida revocarea (instanta de judecata si organul ierarhic superior) - anularea poate fi dispusa atat de catre organul ierarhic superior ori de catre instanta de judecata sau exclusiv de catre instanta de judecata in cazul existentei unor acte emise de autoritati administrative care nu au organ ierarhic Din punct de vedere al efectelor produse, suspendarea produce doar

intreruperea,madica incetarea cu caravter temporar a acestor efecte, pe cand anularea si revocarea produc incetarea cu caracter definitiv a efectelor acestor acte. 8. Inexistenta actelor administrative - reprezinta o sanctiune care intervine in situatiile in care conditiile de valabilitate sunt atat de grave, incat nu se pot aplica principiile sanctionarii actului administrstiv. Cu privire la aceasta sanctiune, putem retine doua dispozitii constitutionale: art 100 din Constitutie, care reglemeneteaza actele presedintelui Rimaniei, repsectiv decretele a caror publicare este obligatorie in monitorul oficial, in caz contrat intervenind sanctiunea inexistentei actului. Art 108 din Constitutie, care prevede acelasi caracter obligatoriu al publicarii in MOificial al actelor Guvernului (hotararile simordonantele), in caz contratr intervenind inexistenta actelor. 9. Alte dimensiuni ale regimului juridic al actelor administrstive - in cadrul aceste sectiuni vom avea in vedere numai actele de stare civila. Actele de state civila reprezinta zcea categorie de acte care au o natura juridica complexa de drept civil si de drept administrativ prin intermediul carora autoritatile publice investite cu atributii de stare civila, transpun in continutul lor componente ale starii civile a persoanei. Din perspectiva dr administrativ, actul de state civila are urmatoare semnificatie: a. reprezinta inscrisul autentic doveditor al actului de stare civila, intocmit in registrul de stare civila. b. Reprezinta inscrisul sau mijlocul de evidenta a populatiei dpdv al locului si structurii sale c. Se intocmeste in teresul statului si al persoanei d. Serveste apararea dr si libertatilor fundamentale ale cetatenilor Actele de stare civila, au un regim juridic reglementat de dispozitiile legii 119/1996 cu modificari si compelatari ulterioare. Reconstituirea actelo de stare civila se poate face conform art 16, 52 din legea amintita in urmatoarele situatii: - daca registrul de stare civila a fost distrus sau pierdut in totalitate sau in parte - daca actul de stare civila a fost intocmit in strainatate si nu poate fi procurat certificatul sau extrasul de pe acest act - nu au existat registre de stare civila - intocmirea actelor de stare civila a fost omisa Intocmirea ulterioara a actelor de stare civila, poate interveni in urmatoarele cazuri: - cand s-a omis intocmirea actuluinde nastere sau de deces, desi s-au depus actele necesrae acestei operatiuni - intocmirea actelui de casstorie a fost omisa, desi a fost dat consimtamantul sotilor de catre ofiterul de stare civila Anularea, modificare, rectidicarea si completarea actelor de stsre civila se poate face numai in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive. Regimul duplicatelor reprezinta acel regim muridic reglemntat de legea 119/1996 si a normelor de punere in aplicare a acestei legi. Duplicatul reprezinta un nou certificat de stare civila care inlocuieste vechiul certificat si a carui emitere poate fi

legitimata prin interventia unor fapte materiale (pierderea, sustragerea, distrugerea sau deterioararea certificatului original). Duplicatul nu trebuie confundat cu eliberarea unui nou certificat, in cazul in care au intervenit unele modificari in starea civila a unei persoane dispuse printr-o hot judecatoreasca definitiva. Notiuni despre administratia publica si dr administrativ Contractul administrativ Consideratii generale - notiunea de contract administrativ este legata de notiunea de domeniu public si de serviciu public al unitatilor administraive. Regulile specifice contractelor administrative privesc urmatoarele aspecte: a. FORMA CONTRACTULUI CARE ESTE PRESTABILITA DE LEGIUITOR b. Puterile exorbitante ale administratiei cu ajutorul carora aceasta poate obtine o impunere unilaterala avand ca si consedinte executarea fidela si regulata a prestatiei convenite in contract. c. Anumit facilitati pe care administratia le da celor cu care a contractat, pnetru ca acestia sa-si duca la indeplinire preststile stabilite prin contract. d. Competenta tribunalelor de contencios administrativ, pentrumsolutionarea eventualelor litigii care ar putea aparea in executarea unui astfel de contract. Contractul administrativ - def: reprezinta un acord de vointa dintrr o auoritate publica afalta ape o pozitie de superioritate juridica, pe de o parte si alte subiecte de drept pemde alta parte, (persoane fizice, juridice saua altenorgamel ale statului subordonate celeilalte parti) pin care se urmareste satisfacerea unui interes general, prin prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrari publice sau punerea in valoare a unui bun public, supus unui regim de putere publica. Obiectul cintractului admin il poate constitui punerea in valoare a unor bunuri apartinand domeniului public sau prestarea unor servicii publice. Trasaturile contractului admin: A. Reprezinta o conventie, deci un acord de vointa, incheiat intre mai multe parti B. Una din partile contractului este un subiect determinat, respectiv un organ care actioneaza in realizarea puterii publice, adica un ogan administrativ sau un alt subiect de drept autorizat de un organ administrativ. C. Spre deosebire de contractele civile unde partile se afla pe o pozitie de egalitate juridica, in cazul contractului administrativ, partile nu se bucura de aceasta egalitate juridica, uan din ele si anume subiectul determinat, are o pozitie de superioritate fata de celalalt subiectnal cintractului. D. Obiectul contractului admin este determinat, el urmarind satisfacerea unui interes general imbracand forma, prestarii unui serviciu public, punerea in valoare a unui bun public sau efectuarea unei lucrari publice. E. Clauzele contractului sunt stabilite atat pe cale reglementara, prin lege cat si pe cale conventionala F. Pozitia de superioritate a subiectului autoritate publica, determina posibilitatea ca

acesta sa poata modifica sau rezilia unilateral contractul, atunci cand intersul public o cere. G. Guvernarea acestor contracte de un regim de putere publica, spre deosebire de contractele civile care sunt guvernate de dreptul comun. H. Forma scrisa a contractului administrativ, care are ca si actul admin, un caracter consensual, implicand o autoritate czre actioneaza in numele puterii publice. I. Competenta instantelor de contencios administrativ pt solutionarea eventualelor litigii care ar putea aparea in derularea umor astfel de contracte. Cursul 9 Conditiile necesare incheierii unui contract administrativ - avem in vedere urmatoarele: 1. Un consimtamant al partilor, care se obliga sa incheie un astfel de act. 2. Capacitatea sau competenta partilor contractante. 3. Un obiect determinat sau determinabil licit si posibil. 4. O cauza licita si morala. 5. Respectarea formei cerute pentru valabilitatea actului juridic (forma ad validitatem) 6. Respectarea conditiei prealabile obligatorii (autorizatia administrativa) Clasificarea actelor administrative, este foarte succinta si reprezinta intr-o masura importanta, evidentierea modalitatilor de exercitare a dreptului de proprietate publica. Drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice, potrivit noului Cod Civil (art. 866-875) sunt urmatoarele: a. Dreptul de administrare b. Dreptul de concesiune c. Dreptul de folosinta cu titlu gratuit Aceste drepturi se poarta asupra bunurilor aflate in domeniul public, sunt valorificate de catre Autoritatea Administrativa, prin incheierea unor contracte administrative. Mai mult decat atat, contractele administrative pot fi incheiate de catre Autoritatea Administrativa si in vederea prestarii unor servicii publice. Clasificarea contractelor administrative, poate fi efectuata in functie de mai multe criterii: I. Subiectele acestora II. Obiectul contractului sau modalitatile de incheiere etc. Contractele administrative, din punct de vedere al obiectului acestora sunt: 1. Contractele de date in administrare 2. Contractele de concesiune 3. Contractele de achizitii publice 4. Contractele de inchiriere 5. Contractele de dare in folosinta gratuita Procedura de atribuire a contractelor administrative se deruleaza in functie de

obiectul contractului. In privinta contractelor de dare in administrare, a celor de inchiriere sau a celor de dare in folosinta gratuita, daca bunul respectiv este un bun care apartine domeniului public national, aceasta se va face prin Hotarare de Guvern, iar daca bunul apartine domeniului public de interes local sau judetean atribuirea se va face prin Hotarare a Consiliului local/judetean. Daca bunul face obiectul unei concesiuni sau a unei achizitii publice, contractul repsectiv se poate atribui conform OUG nr 34/2006 prin: A. Licitatie publica, care poate fi deschisa sau restransa. Licitatia deschisa se desfasoara intr-o singura etapa, insa autoritatea contractanta poate decide daca organizeaza o etapa suplimentara de licitatie electronica, caz in care va anunta acest lucru in anuntul de participare si in documentatia de atribuire. Anuntul de participare se publica in Sistemul Electronic de Achizitii Publice, in Monitorul Oficial al Romaniei parea a 4-a, si dupa caz in Junalul Oficial al Uniunii Europene. Orice operator economic interesat, are dreptul sa solicite si sa obtina documentatia de atribuire si clarificari privind aceasta documentatie. Licitatia restransa - se desfasoara de regula in doua etape: - etapa de selectare a candidatilor prin aplicarea criteriilor de selectie - etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidatii selectati prin aplicarea criteriului de atribuire B. Dialogul competitiv - procedura dialogului competitiv, presupune trei etape a. Etapa de preselectie a candidatilor b. Etapa de dialog cu candidatii admisi in urma preselectiei, pentru indentificarea solutiilor apte sa raspunda necesitatilor autoritatii contractante si in baza careia candidatii vor elabora si vor depune oferta c. Etapa de evaluare a ofertelor finale depuse C. Negocierea directa - la aceasta procerura, autoritatea contractanta poate apela atunci cand in urma aplicarii licitatiei deschise sau restranse, ori a dialogului competitiv, nu a fost depusa nicio oferta sau au fost depuse numai oferte considerate inadmisibile. Contestatiile asupra modului de atribuire a contractelor administrative, se face potrivit OUG 34/2006 (modificata) si sunt in competenta de solutionare a unui organism cu atributii administrstiv jurisdictionale, repsectic Consiliul National de solutionare a contestatiilor, care functioneaza pe langa Autoritatea Nationala, pentru Reglementarea si Monitorizarea achizitiilor publice. Solutia data de aceasta autoritate, poate fi atacata de catre persoana nemultumita care a promovat contestatia la instanta de contencios administrativ aflata in raza teritoriala a autoritatii care a desfasurat procedura de atribuire a contractului administrativ, potrivit legii 554/2004 a contenciosului administrativ. Cursul 10 Organizarea administratiei publice, centrale si locale

Organizarea administratiei publice - notiunea de administratie publica evoca o activitate prin care se aduc la indeplinire legile si se presteaza serviciile publice in limitele legii, indeplinite de catre autoritati publice speciale denumite generic autoritati ale administratiei publice. Aceste autoritati reprezinta modul de exprimare al puterii. ?.. Putem discuta despre doua categorii de organe ale administratiei publice care au ca misiune infaptuirea administratiei publice intr-un stat: 1. Organe ale admin pub de stat, care realizeaza o administratie de natura statala. 2. Organe ale admin pub locale, care desfasoara administratie publica in unitatile administrativ-teritoriale, in baza principiilor constitutionale ale autonomiei, descentralizarii si deconcentrarii serviciilor publice. In actualul sitem, putem identifica urmatoarele autoritati ale administratiei publice: I. La nivel central: A. Cei doi sefi ai executivului (Presedintele si Guvernul) B. Ministerele si alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului C. Autoritati centrale nesubordonate Guvernului D. Institutii centrale subordonate ministerelor sau autoritatiilor centrale autonome II. La nivel judetean: 1. Organe de natura statala la nivelul judetului - Prefectul ca reprezentant al Guvernului in teritoriu 2. Servicii publice deconcentrate ale ministerelor sau ale altor organe centrale de specialitate in teritoriu - ITM, Casa Judeteana de Pensii coordonate de prefect 3. Organe de natura autonoma - Consiliul Judetean III. La nivel local: - Consiliul local ca autoritate deliberativa - Primarul, ca autoritate executiva Def: Notiunea de administratie publica este prevazuta in titlul III al Constitutiei si semnifica totalitatea formelor structurale chemate sa exercite prerogative de putete publica, atat la nivelul statului cat si al comunitatilor locale. Notiunea de organ al administratiei publice - Organul administratiei publice, reprezinta acea categorie de organe publice sau de organe autorizate de alte organe publice, prin care se realizeaza activitati din sfera administratiei publice, prin executatea legii si prestarea de servicii publice in limitele legii. Notiunea de sarcini ale organelor administratiei publice - Notiunea de sarcina evoca ansamblul necesitatilor sociale obiectiv determinate, evaluate politic si consacrate prin norme juridice care reprezinta ratiunea de a fi a acestor organe. Prin sarcina, evocam toate acele nevoi sociale a caror realizare constituie menirea orgamului administrativ respectiv. Sarcina adminixstratiei publice trebuiensa

indeplineasca trei conditii: a. Sa fie determinata in mod obiectiv printr-o selectie care sa satisfaca nevoile reale ale unei societati determinate. b. Sa fie valorizata politic, deci sa-infie recunoscut statutul de clasa politica aflata la putere c. Sa fie consacrata juridiceste, adica sa se regaseasca intr-o norma de drept Notiunea de competenta si de capacitate a organelor admin pub Competenta reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu care sunt investite organele administrative si prin intermediul carora desfasoara o activitate de natura administrativa. Trasaturile specifice competentei organelor admin pub 1. Legalitatea competentei (este fundamentata pe principiul legalitatii intregiinadministratii publice) 2. Obligativitatea competentei (exercitarea ei nu reprezinta o facultate ci o obligatie a carei neindeplinire constituie temeiul tragerii la raspundere a organului respectiv, de catre orgamul ierarhic superior - daca exista) 3. Exercitarea competentei prin intermediul organelor de conducere - acestei trasaturi, literatura de specialitate ii recunoaste trei categorii de competente: a. Competenta materiala (ratione materiae) - ea desemneaza ansamblul prerogativelor unei auroritati publice dpdv al cuprinsului si specificului ei. Putem identifica doua tipurinde competenta materiala: competenta materiala generala (care semnifica faptul ca prerogativele unei autoritati sunt nemarginite dpdv al intinderii si specificului lor - Guvernul, Consiliile Locale, Prefectul, Primarul -) competenta materiala speciala - vizeaza anumite segmente ale activitatii administrative (Ministerele, serviciile publice descentralizate etc) b. Competenta teritoriala (ratione loci) - semnifica intinderea in spatiu a prerogativelor unui organ administrativ indiferent de natura competentei sale materiale: compeyenta teritoriala generala -exercitata la nivel national (Presedintele, Guvernul, Ministerele) comepetenta teritoriala locala - exercitata in anumite limite geografice delimitate de regula la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale c. Competenta temporala (ratione temporis) - este acel tip de competenta care evoca intinderea in timp a prerogativelor unui organ administrativ (Comisia locala pt aplicarea fondului funciar) Natura juridica a regimuluo politic instituit prin Constitutia Romaniei Notiunea de Regim politic e definita de doctrina ca fiind ansamblul unitar si coerent structutat al normelor juridice si al mecanismelor constitutionale, politice, social-economice, ideologice prin intermediul carora se infaptuieste actul de guvernare sau altfel spus se relizeaza puterea politica. Constitutia Romaniei a instituit un refim

politic semi-prezidential parlamemtizat sau atenuat sau un regim semi-parlamentar.

Cursul 11 Presedintele Romaniei Statutul constitutional al presedintelui Romaniei - actuala Constitutie a Romaniei consacra un executiv bicefal sau dualist in care unul dintre sefi este presedintele, iar celalalt este Guvernul. Art 80 din Constitutia Romaniei consacra rolul presedintelui Romaniei si stabileste urmatoarele dimensiuni ale statutului constitutional al acestuia: 1. Este unul dintre cei doi sefi ai executivului. 2. Ese reprezentantul statului roman pe plan intern si extern. 3. Este garantul independentei nationale al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. 4. Are rolul de a veghea la respectarea Constitutiei. 5. Are functia de mediere intre puterile statului si intre stat si societate. Alegerea si mandatul presedintelui Este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat pentru un mandat de 5 ani. Mandatul se exercita de la depunerea juramantului pana la depunerea juramantului presedintelui nou-ales in fata Parlamentului. Acest mandat poate fi prelungit numai prin lege organica (elaborata de Parlament) si numai in caz de razboi sau catastrofa. Atributiile presedintelui: Pentru o mai buna intelegere a atributiilor sefului statului, in functie de raporturile pe care le exercita, putem retine urmatoarele: I. Atributii realizate in raporturile cu Parlamentul - in aceasta categorie putem retine urmatoarele: A. Promulgarea legilor de catre presedinte (art 77 din Constitutie), termenul pus la dispozitia presedintelui pentru a promulga legea este de 20 de zile de la primirea legii spre promulgare. Prin exceptie, acest termen se reduce la 10 zile. Presedintele se poate opune promulgarii legii sub utmatoarele forme: 1. Prin exercitarea dreptului de a sesiza Curtea Constitutionala. 2. Prin trimiterea legii spre reexaminare catre Parlament. B. Adresarea de mesaje Parlamentului (art 88 din Constitutie). Mesajul reprezinta un mijloc de legatura intre doua autoritati publice dar si un act juridic exclusiv si unilateral al presedintelui care nu imbraca forma unui decret si care intra in categoria actelor politice ale sefului de stat. C. Convocarea Parlamentului in sesiuni D. Dizolvarea Parlamentului de catre presedinte, potrivit art 89 din Constitutie, presedintelui ii este recunoscut dreptul de a dizolva Parlamentul in urmatoarele conditii

speciale: - consultarea presedintilor celor doua camere si a liderilor grupurilor parlamentare - conditiile pentru care poate fi ceruta dizolvarea sunt reprrzentate de enacordarea votului de investitutra al Guvernului, in termen de 60 de zile de la prima solicitare, coroborata cu respingerea in acest interval a cel putin doua solicitari de investitura. - in cursul unui an presedintele nu poate dizolva Parlamentul decat o singura data - este interzisa dizolvarea Parlamentului in timpul starii de asediu, ori a celei de urgenta sau in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui II. Atributii realizate in raporturile cu Justitia a. Numirea judecatorilor si procurorilor, potrivit acestei proceduri magistratii se bucurabde inamovibilitate. Inamovibilitatea reprezinta alaturi de stabilitate o garantie pe care statul o acorda unor functionari publici, in sensul ca nu vor fi suspendati sau revocati decat pentru cauze disciplinare. Inamovibilitatea se deosebeste de stabilitate prin aceea ca functionarul inamovibil nu va putea fi mutat nici in interes de serviciu si nici macar prin avansare, fara acordul lui. b. Acordarea de gratieri individuale (se realizeaza prin decrete care sunt contra-semnate de primul-ministru). c. Declansarea urmaririi penale impotriva unor membrii ai Guvernului (potrivit art 109 alin2 presedintele se afla printre subiectele de drept care au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru fapte comise de acestia in exercitiul functiei lor. III. Atributii exercitate in relatiile cu poporul, potrivit art 2 alin1 din Constitutie, titularul suveranitatii este poporul, suveranitatea care poate fi exercitata in doua moduri: in mod direct, prin referendum in mod indirect, prin organele sale reprezentative IV. Atributiile presedintelui ca sef al executivului - presedintele Romaniei dispune de o serie de atributii, pe care le exercita fara concursul primului-ministru sau al unui alt ministru. Aceste atributii potmfi grupate astfel: 1. Atributii in raporturile cu Guvernul - Desemnarea candidatului in functia de prim-ministru - numirea Guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament - revocarea si numirea unor membrii ai Guvernului in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului - consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita - participarea presedintelui la sedintele Guvernului si prezidarea lor 2. Atributiile presedintelui exercitate in legatura cu autoritatile publice: - este presedinte al Consiliului Suprem de Aparare al Tarii - are atributii de numire saunde participare la numire in diferite functii publice 3. Atributii exercitate in domeniul Apararii si in situatii exceptionale:

Atributiile in domeniul apararii: - declararea mobilizarii generale sau partiale a fortelor armate - respingerea agresiunii armate Atributii exercitate un situatii exceptionale: - presedintele instituie starea de asediu, sau starea de urgenta V. Atributii exercitate in domeniul politicii externe 1. Incheierea in numele Romaniei a unor tratate internationale (negociere de Guvern dezbatuu de parlament 2. Acreditarea misiunilor diplomatice ale Romaniei in ale state si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei din alte state. 3. Aproba infiintarea, desfiintarea si schimbarea rangului misiunilor diplomatice. 4. Acrediteaza pe langa institutia presedintelui Romaniei, reprezentanti diplomatici ai altor state. Actele presedintelui Romaniei: Forme de concretizare a activitatii presedintelui: potrvit art 100 din Constitutia Romaniei, presedintele in exercitatea atributiilor sale emite decrete. Atributiile presedintelui Romaniei, pot fi exercitate prin trei forme: a. Prin acte juridice (decrete), b. prin acte politice (mesaje, declaratii, apeluri, sesizari), c. prin operatiuni administrative (acreditarea reprezentantilor diplomatici ai altor state) Raspunderea presedintelui Romaniei Actuala Constitutie a Romaniei, consacra doua texte exprese raspunderii presedintelui, art 95 care instituie suspendarea din functie a presedintelui, calificata de unii doctrinari ca o raspundere politica sau administrativ disciplinara si art 96 care consacra o raspundere penala. Raspunderea politica a presedintelui (art 95 Constitutie) aceasta forma de rasoundere are o natura complexa juridica si politica. Natura juridica presupune forma suspendarii din functie care implica Parlamentului in calitatea sa de organ suprem reprezentativ un rol substantial. Natura politica implica in primul rand poporul ca titular al dreptului fundamental de a-si alege seful statului si de a-l demite atunci cand el nu mai justifica increderea cu care a fost investit. Temeiul obiectiv al acestei forme de rapsundere il presupun cazurile in care presedintele a savarsit fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei. Regimul procedural aplicabil acestei forme de raspundere implica respectarea urmatoarelor faze: - declansarea procedurii de suspendare realizata de o treime din numarul parlamentarilor (sedinta reunita a camerei Senatului si Deputatilor) - comunicarea in mod neintarziat a propunerii de suspendare a presedintelui Romaniei - sesizarea Curtii Constitutionale pentru ca aceasta sa emita un aviz consultativ

- discutarea propunerii de suspendare dupa primirea avizului dinnpartea Curtii Constitutionale, acest aviz va fi comunicat si presedintelui care va putea da explicatii atat Parlamemtului cat si Curtii Constitutionale pentru faptele ce i se imputa. Parlamentul voteaza cu majoritate simpla in sedinta comuna a celor doua camere suspendarea presedintelui - consecintele votarii propunerii de suspendare constau in instaurarea unei stari de interimat, deci intreruperea exercitarii mandatului presedintelui - referendumulmse organizeaza in termen de 30 de zile de la aprobarea propunerii de suspendare a presedintelui, de cele doua camere ale Parlamentului Raspunderea penala a Presedintelui Fazele procedurii Constitutionale a internevntiei raspunderii penale a presedintelui: Deoarece fapta de inalta tradare are o dimensiune politica si una juridica, in derularea raspunderii penale a presedintelui vom efectua prezentarea acestor doua faze deosebit de importante 1. Faza politica A. Declansarea procedurii de punere sub acuzare, propunerea de punere sub acuzare a presedintelui poate fi initiata de majoritatea deputatilor si senstorilor si se aduce neintarziat la cunoxtinta presedintelui penrru a putea da explicatii cu privire la faptele ce is e imputa. Cererea se depune la birourile permanente zle fiecarei camere Care au obligatia sa-l informeze pe presedinte B. Votarea cererii de punere sub acuzare, punerea sub acuzare a presedintelui Romaniei poate fi hoatara de 2/3 din nr total al parlamentarilor in sedinta comuna. Votarea se va face prin vot secret. Daca se intruneste majoritatea necesara, Parlamentul urmeaza sa sesizeze procurorul general din cadrul Parchetului General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, declansand cea de-a doua faza, cea judiciara 2. Faza judiciara - aceasta faza se indentifica prin urmatoarele etape procedurale: primirea sesizarii formulate de Parlament judecarea presedintelui, va avea loc de catre instanta ICCJ, aceasta va judeca in fond si in recurs de catre sectiile reunite ale ICCJ demiterea presedintelui, ca urmare a ramanerii definitive a hotararii judecatorestinde condamnare Cursul 12 Reglementarea Guvernului potrivit Constitutiei Romaniei Potrivit Constitutiei Romaniei, Guvernul are consacrat un dublu rol: a. Un rol politic, care consta in a asigura realizarea politicii interne si externe a tarii b. Un rol administrativ, care se concretizeaza in exercitarea conducerii generale a administratiei publice.

Statutul Guvernului Potrivit dispozitiilor constitutionale, rezulta urmatoarele caracteristici ale statutului Guvernului: 1. Guvernul este parlamentar, prin origine, si guvernamental prin functiune. 2. Constitutia consacra un dublu rol, Guvernului (unul politic si celalalt administrativ czre se realizeaza potrivit programului de guvernare acceptat de Parlament) 3. Guvernul reprezinta un organ central al administratiei publice cu o competenta materiala si teritoriala generala. 4. Guvernul reprezinta unul dintre cei doi sefi ai executivului nostru bicefal sau dualist. 5. Intre cei doi sefi ai executivului Guvernul reprezinta organul colegial, iar presedintele autoritatea publica cu caracter unipersonal. 6. Guvernul in calitatea sa de conducator al administratiei publice creaza urmatoarele tipuri de raporturi cu celelalte autoritati ale administratiei publice: - raporturi de supraordonare (acestea se realizeaza in calitate de organ ierarhic superior fata de prefect, ministere, si alte organe centrale subordonate lui) - raporturi de colaborare si coordonare fata de autoritatile centrale autonome - raporturi de tutela administrativa (aceste raporturi se realizeaza fata de organele locale autonome care functioneaza la nivelul unitatilor administrativ teritoriale) 7. Guvernul are obligatia constitutionala de a coopera cu organismele sociale interesate: Biserica, partidele politice, patronate, organizatii de tineret etc. 8. Guvernul indeplineste o functie normativa, poate avea initiativa legislativa, adopta OU Def: Guvernul reprezinta acel organ de stat central, care in baza dublului sau rol politic si administrativ si prin cooperarea cu toate organismele sociale interesate, are misiunea de a asigura realizarea politicii statului si de a conduce intreaga administratie publica, aflat sub controlul direct al Parlamentului. Structura, investitura, organizarea si functionarea Guvernului Structura Guvernului potrivit Constitutiei Romaniei: potrivit art 102 al3 din Constitutie, Guvernul este alcatuir din prim-ministru, ministrii si alti membrii stabiliti prin lege organica (legea 90/2001 modificata si completata privind organizarea si functionarea Guvernului). Legea 90/2001 adauga la categoriile de membrii ai Guvernului si functia de vice prim-ministru, precum si categoria ministrilor de stat, respectiv a ministrilor delegati cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru. Investitura Guvernului Cel mai importante etape in investitura Guvernului sunt: I. Este concretizata prin desemnarea de catre presedinte a candidatului pentru functia de prim-ministru. II. Alcatuirea echipei guvernamentale si a programului de guvernare

III. Solicitarea votului de incredere din partea Parlamentului de catre candidatul la functia de prim-ministru. IV. Numirea Guvernului de catre presedintele Romaniei si depunerea juramantului de credinta. Mandatul Guvernului Mandatul Guvernului dar si al fiecarui membru in parte incepe de la depunerea juramantului si dureaza pana la data validarii alegerilor parlamentare generale. Exista si o situatie atipica care presupune incetarea mandatului Guvernului inainte de data validarii alegerilor Parlamentare generale, fiind vorba de doua situatii: 1. Prin demisia Guvernului ca urmare a retragerii increderii acordate prin motiune de cenzura sau prin angajarea raspunderii Guvernului. 2. Cand primul-ministru se afla in imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile. Statutul membrilor Guvernului Legea 90/2001 dispune ca pot fi membrii ai Guvernului urmatoarele persoane: au numai cetatenia romana si domiciliul in Romania - se bucura de exercitiul dr electorale - nu au suferit condamnari penale - nu se gasesc in cazuri de incompatibilitate prevazut de art 4 al1 din aveasta lege Incetarea functiei de membru al Guvernulii Incetarea functiei de membru al Guvernului poate avea loc prin: 1. Demisie 2. Revocare (cu ocazia remanierii guvernamentale) 3. Prin pierderea drepturilor electorale 4. Prin interventia unei stari de incompatibilitate Suspendarea din functia de membru al Guvernului Exista doua tipuri de suspendare: suspendarea dispusa de presedintele Romaniei (in cazul in care s-a cerut urmarirea penala impotriva unui membru al Guvernului) suspendarea de drept (in situatia in care a fost trimis in judecata un membru al Guvernului) Stautul primului-ministru Potrivit Constitutiei si legii 90/2001 putem desprinde urmatoarele caractere juridice incidente statutului primului-ministru: A. Primul ministru conduce Guvernul B. Primul-ministru are misiunea de a coordona activitatea membrilor Guvernului, cu

obligatia sa respecte atributiile care revin fiecaruia C. Primul-ministru are misiunea de aprezenta celor doua camere ale Parlamentului, rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului D. Solicita presedintelui sa participe la unele sedinte ale Guvernului. E. Contrasemneaza unele din decretele presedintelui F. Semneaza Hotararile si Ordonantele adoptate de Guvern G. Reprezinta Guvernul Romaniei in relatiile acestuia cu Parlamentul, ICCj, Curtea Constitutionala H. Este vice presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii I. Numeste si elibereaza din functie urmatoarele categorii de persoane: - conducatorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului - secretarul general si secretarii generali adjuncti ai Guvernului - personalul din cadrul aparatului de lucru al primului-ministru - secretarii de stat Atributiile Guvernului I. Atributii reglemnetate de consitutie: - exercitarea initiativei legislstive - negocierea tratatelor internationale - propune presedintelui acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei - propune presedintelui infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice ale Romaniei - prezinta Parlamentului informatiile si documentele solicitate de catre cele doua camere ale acestuia II. Atributii prevazute de legea cadru: potrivit acestor dispozitii orgamice, vom diferentia functiile Guvernului de atributiile acestuia Functiilr Guvernului a. Functia de strategie prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a programului de guvernare b. Functia de reglementare, prin intermediul careia se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice c. Functia de administrate a prorpietatii statului d. Functia de reprezentare e. Functia de autoritate de stat Atributiile Guvernului potrivit legii cadru: A. Exercita conducerea generala a adm pub B. Initiatiza proiecte de lege si le supune spre adoptare Parlamentului Functionarea Guvernului Referitor la functionarea Guvernului, putem retine ca forma de lucru prevazuta

de legea cadru este sedinta care are un caracter saptamanal sau ori de cate ori este nevoie. Conbocarea si conducerea sedintei se face de primul-ministru sau de presedinte cand e prezent. Qvorumul de sedinta este egal cu majoritatea ceruta de lege pt votarea actelor jumatate plus unu. Actele Guvernului Guvernul adopta Hotarari si Ordonante. Adoptarea se face prin consens iar daca nu se realizeaza consensul hotaraste primul-ministru. Regimul constitutional al Hotararilor Guvernului Potrivit legii cadru pute, desprinde urmatoarele caracteristice incidente regimului hotararilor la care se adauga si dispozitiile art 108 din Constitutie. 1. Hotararile se emit pt organizarea executarii legilor 2. Hotararile de Guvern relizeaza competenta originara a Guvernului de autoritate executiva. 3. HG sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instantele judecatoresti in baza legii 4. HG sunt supuse regulii semnarii de primul-ministru si contra semnarii de catre ministrii care au obligatia punerii lor in executare. 5. Exista regula obligativitayii publicarii in Monitorul Oficial 6. HG pot avea un caracter normativ, dar si individual Regimul constitutional al OUG Rolul O este acela de a inlocui legea, iar HG are rolul de a pune legea in aplicare. Potrivit constitutiei dar sia legii cadru putem retine urmatoarele aspecte cu privire la regimul constitutional al OUG emise cu lege de abilitare: - poate interveni numai in domeniile care nu fac obiectul legii organice - legea de abilitare va cuprinde doua dispozitii cu caracter obligatoriu, data pana la care pot fi adoptate, sau cu caracter facultativ cand se da posibilitatea ca o sa fie supusa aprobarii parlamemtului - nu se supun aprobarii parlamentului de regula, iar prin exceptie se pot supune daca legea de abilitare impune expres acest lucru - pe perioada delegsrii Guvernul poate ss modifice sa completeze sau sa abroge propriile ordonante Regimul constitutional al OU Acestea intervin in situatii extraordinare, pot cuprinde norme de natura legii organice, se supun obligatoriu aprobarii Patlamentului iar aprobarea sau respingerea se face intotdeauna printr-o lege. OG nu poate intra in vigoare inainte de publicarea ei Monitorul Oficial. Controlul parlamentar exercitat asuprs Guvernului si raspunderea Guvernului

Controlul Parlamentar: Putem retine urmatoarele forme de control: - obligatia Guvernului de a informa Parlamentul - controlul parlamentului prin intrebari, interpelari si anchete Raspunderea Guvernului, potrivit const putem retine doua dimensiune ale regimului raspunderii Guvernului: 1. Regimul raspunderii Guv potrivit Const Rom. Aici putem identifica urmatoarele o raspundere politica a intregului Guv o raspundere politica a fiecsrui membru a Guv o raspundere penala a membrilor Guvernului o raspundere administrstiv disciplinara a membrilor Guv o rasp administrstiv patrimoniala a membrilor o rasp administrativ contravemtionala a mebrilor 2. Raspunderea politica a Guvermului si a mebrilor sai (acest tip de raspundere e consacrat in dispoart 109 alin 1 din Const) Regimul const al motiunii de cenzura Motiunea de cenzura (mdc) reprezinta o solutoe la care se apeleaza doar in cazuri extreme cand Parlamentul si-a epuizat toate celelalte forme de control. Procedura mdc este: - dreptul de a initia o mdc apartine unei patrimi din nr total al deputatilor si senatorilor in sedinta reunita - obligatia de comunicare a mdc Guvernului - dezbaterea mdc in termen de trei zile de la data cand a fost depusa - retragerea increderii si deci aprobarea motiunii de cenzura Angajzra raspunderii Guvernului Putem desprinde urmatoatel caracteristici. Aceasta raspundere - obiectul angajarii raspunderii poate consta intr-un program de guv, program de lege etc - angajarea raspumderii se face in fata celor 2 camere ale parla in sedinta comuna - parla are posibilitatea sa adopte o mdc in termen de trei zile de la data angajarii raspunderii - angajarea poate determina urmat actiuni ale parla: 1. Parlamentul nu initiaza o mdc in trei zile 2. Parla initiaza o mdc care se supune dezbaterii Raspunderea penala a membrilor Guvernului Acest tip de raspundere intervine cand membrii Guv pot comite: fapte pe care un membru de Guv le comite in indeplinirea mandatului

fapte pe csre un membru de Guv le cuprinde in afara exercitarii atributiilor de serviciu ca orice cetatean Potrivit art 109 din Const putem retine urmatorul regim al raspunderii penale al mebrilor Guv: a. Dr de acere urmarirea penala a unui mebru al Guv apartine urmatorilor titulari: - celor doua camere ale Parla - presedintelui Romaniei b. Interventia raspunderii penale a membrilor Guv are loc pt fapte pe care acestis le savarsesc in exerditiul functiei lor c. Procedura raspunderii penale a mebrilor Guv implica intervrntia unor sanctiune administrstiv-disciplinare (institutia suspendarii din functie care poate fi dispusa de presedinte saudne drept) d. Competenta de judecata apartine ICCJ e. Procedura de punere sub acuzare a membrilor Guv isi are reglementsrea in regulememtele celor doua camere. Administratia centrala de specialitate si principiile de organizare si functionzre a admin publice locale. Studiu in particular Autoritatile administratiei publice judetene, consiliul local si primarul Institutia prefectului