Caracteristicile contenciosului administrativ conform

legislatiei in vigoare

loading...

CARACTERISTICILE CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV CONFORM

LEGISLATIEI IN VIGOARE

1. Preliminarii:

Sediul principal al materiei se regaseste, in principal, in Legea nr. 554/2004 a contenciosului

administrativ care a fost adoptata si publicata in Monitorul Oficial nr. 1154 din 7 decembrie
2004 si a intrat in vigoare dupa 30 de zile, respectiv la 6 ianuarie 2005.

Aceasta lege defineste contenciosul administrativ ca fiind activitatea de solutionare,

de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor in care cel
putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau
incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea
in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau
la un interes legitim (art.2 alin.1 lit.e).

Rezulta, din definitia legala a contenciosului administrativ, formulata in concordanta cu

opiniile exprimate de doctrina de drept administrativ, urmatoarele elemente de continut:

a. este o activitate de solutionare a unui litigiu dintre o autoritate publica si alte entitati
publice sau private;

b. activitatea este realizata de instante de contencios administrativ;

c. conflictul juridic solutionat de instantele de contencios administrativ se poate naste fie

din emiterea sau incheierea unui act administrativ, fie din nesolutionarea in termenul
legal a unei cereri sau, in fine, din refuzul nejustificat de a rezolva cererea .

2. Caracteristicile contenciosului administrativ instituit prin Legea nr. 554/2004

Aceasta noua lege a contenciosului administrativ pastreaza in buna parte trasaturile legii
anterioare, inscriindu-se, prin esenta sa, in traditia romaneasca din perioada interbelica a
contenciosului administrativ. Astfel putem remarca serie de trasaturi ce s-au pastrat relativ
nemodificate:

- Contenciosului administrativ este un controlul de plina jurisdictie. Conform art. 18,

potrivit caruia instanta, solutionand actiunea, poate, dupa caz, sa anuleze, in tot sau in parte,
actul administrativ, sa oblige autoritatea administrativa sa emita un act administrativ ori sa
elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris, putand hotari si asupra daunelor
materiale si morale cauzate, rezulta ca prin Legea nr. 544/2004 se pastreaza contenciosul de
plina jurisdictie instituit in tara noastra prin Legea nr. 29/1990. In temeiul acestei caracteristici
a contenciosului administrativ roman, instanta de contencios administrativ, (tribunalele
administrativ-fiscale precum si sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de
apel), solutionand actiunea in contencios, va putea, in cazul in care o gaseste intemeiata, sa
anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ emis cu nerespectarea legii, sa oblige
autoritatea administrativa sa emita actul la care reclamantul avea dreptul, iar atunci cand, prin
actul emis ori prin refuzul administratiei de a emite, i s-au cauzat prejudicii reclamantului, sa
oblige autoritatea administrativa la acoperirea daunelor materiale si morale cauzate acestuia.
Cu alte cuvinte solutionand fondul instanta de contencios administrativ poate dispune
o restitutio in integrum a celui vatamat in drepturile sale.[1]

- Contenciosul administrativ se judeca de instante specializate, respectiv tribunalele

administrativ-fiscale, Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de apel si,
respectiv, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Pana la infiintarea tribunalelor administrativ-
fiscale, litigiile in materie se solutioneaza de sectiile de contencios administrativ ale
tribunalelor.

- Obiectul litigiilor: Legea prevede ca instantele de contencios administrativ exercita un

control pe cale de actiune judiciara directa atat fata de actul administrativ propriu-zis
(manifestare de vointa in scopul de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii),
cat si fata de actul administrativ asimilat (tacerea sau tardivitatea organului administratiei
publice); . Controlul judecatoresc exercitat prin instantele de contencios administrativ a fost
extins prin Legea nr 29/1990 si mentinut ca atare prin Legea nr.554/2004, si asupra actelor
administrative emise de toate autoritatile publice, nu doar de cele administrative. De
asemenea, mentionam ca legea in vigoare nu mai face distinctie daca aceste acte
administrative sunt normative sau individuale.

In sfera obiectului litigiilor, prin Legea nr.554/2004 se largeste materia reglementata prin
lege (practic se cuprinde intreaga sfera a materiei de contencios administrativ): se introduce
tutela administrativa exercitata de prefect cu privire la actele emise de autoritatile
administratiei publice locale (art. 3); exceptia de ilegalitate (art. 4); contractele administrative
sunt introduse in categoria actelor administrative asimilate, conferindu-le acelasi regim de
drept administrativ (art. 8 alin. 2); actele administrativ-jurisdictionale (art. 6); ordonantele
Guvernului (art. 9), etc.

In ceea ce priveste calitatea partilor, actiunea poate fi indreptata impotriva oricarei autoritati
publice emitente a unui act administrativ prin care se lezeaza un drept subiectiv recunoscut de
lege sau un interes legitim, drept la actiune avand orice persoana fizica sau juridica ce se
considera vatamata. Actiunea poate fi formulata, daca se solicita plata unor despagubiri
pentru prejudiciul cauzat, si impotriva functionarului considerat vinovat de elaborarea actului
ilegal sau de refuzul de a incheia un act la care partea vatamata se considera
indreptatita. Acesta poate fi obligat la plata daunelor in mod solidar cu autoritatea
administrativa. Legea confera calitate procesuala Avocatului Poporului si Ministerului Public
care pot avea calitatea de subiecte de sezina atunci cand sunt sesizate de persoane vatamate cu
privire la incalcarea unor drepturi subiective , context in care acestea dobandesc calitatea de
reclamant; de asemenea, in virtutea legii, prefectul si Agentia Nationala a Functionarilor
Publici, ambele in virtutea unui drept de tutela administrativa, au calitatea de asubiecte de
sesina, putand introduce actiune in contencios administrativ atunci cand se sesizeaza cu
privire la ilegalitatea actului administrativ. Autoritatea publica insasi, care a emis un act
administrativ ilegal ce a produs deja efecte juridice, poate solicita instantei de contencios
constatarea nulitatii acestuia. Mentionam ca actul administrativ, odata intrat in circuitul civil
si, pe cale de consecinta , a produs efecte juridice, nu mai poate fi revocat printr-un alt act
administrativ .

- Dezinvestirea instantei de contencios administrativ (renuntarea voluntara la actiune) nu mai

este posibila in anumite cazuri, conform art. 28 alin. 2 (actiunile introduse de Avocatul
Poporului, Ministerul Public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici precum si cele
introduse impotriva actelor administrative normative).

- Instituirea procedurii administrative prealabile (recursul administrativ gratios sau

ierarhic): consta in posibilitatea persoanei vatamate de a se adresa autoritatii emitente sau
autoritatii administrative superioare ierarhic daca exista- inainte de a introduce actiunea in
instanta, pentru a-i oferi posibilitatea de a inlatura actul ilegal si a repara eventuala paguba.
Prin aceasta procedura se creaza posibilitatea evitarii unei actiuni in justitie (inclusiv a
costurilor necesare) si rezolvarea litigiului cu celeritate.

- Se creaza posibilitatea juridica a suspendarii actului administrativ in perioada solutionarii

fondului.

- Se reglementeaza posibilitatea partii vatamate de a introduce, odata cu actiunea, si exceptia

de neconstitutionalitate si, pe cale de consecinta, suspendarea litigiului de contencios
administrativ pana la solutionarea exceptiei de catre Curtea Constitutionala;

-Instituirea daunelor cominatorii (amenda judiciara) instanta poate obliga autoritatea

administrativa care nu trimite lucrarile cerute in termen sau nu pune in executarea hotararea la
plata unor sume de bani pentru fiecare zi de intarziere nejustificata (art. 3 alin. 4 si art. 24 alin.
2);

- Cererile adresate instantei de contencios administrativ se judeca de urgenta si cu

precadere.

- Contenciosul administrativ are doua grade de jurisdictie: fondul si recursul, ambele date
in competenta sectiilor de si fiscal.