Drept Civi

Profersor curs: Birsan Corneliu

1 curs, data 3.10.17

Materia drepturilor reale

Materia actului dreptului civil de citit

Patrimoniu

Notiune specifica dr civil; intalnita in alte ramuri de dr;

C. civ art 31, alin 1 orice pers fizica sau juridica este titulara unui patrimoniu

Legea 182 din 2000, republicata: ansamblul bunurilor ce reprezinta o marturie si o expresie a
valorilor, credintelor, traditiilor intr-o continua dezvoltare; constituie patrimoniu cultural
national indifferent de proprietatea cui s-ar afla.

Legea 311/2000 patrimoniu muzeal: totalitatea bunurilor, drepturilor si obligatiilor apartinand unor
muzee

Legea 18/1991 fondul funciar care cuprinde terenurile de orice fel indiferent de proprietar care sunt
pe teritoriul tarii noastre

Domeniu public/domeniu privat;

Patrimoniu, colectie, fond, domeniu toate aceste notiuni au o trasatura comnuna, suntem in
prezenta unor ansamble de bunuri care au in comun o notiune jur (?)

Raport juridic civil: raporturile sociale care se stabilesc intre participantii la circuitul civil

Raporturile juridice civile inseamna: subiectul raportului civil, continutul si obiectul acelui raport.

Subiecte: persoane fizice/ juridice

Continut: drepturi subiective si obligatii corelative (patrimoniale: continut economic, evaluabil in

bani; personale nepatrimoniale, dar nu sunt evaluabile ca atare)

Drepturile subiective patrimoniale, cele care au un continut economic, pot sa fie cercetate separate.
(ex: contract de vanzare: drepturile cumpar./ vanz; obligatiile cump/vanz)

Ne intereseaza ansamblul drepturilor subiective patriomoniale care apartin unei anumite persoane
fizice/juridice

Cuprinsul normelor juridice civile

C. civ 1864 gajul general al creditori chirografari

art 1817 c. civ. evoca notiunea de patrimoniu: oricine este obligat sa isi indeplineaca indatoriile sale
cu toate bunurile sale prezente sau viitoare
Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

separarea de patrimoniu: creditorii defunctului cereau separarea patrimoniului defunctului pentru a-

si primi datoriile

decretul 31/1954 privitor la persoane fizice/juridice

existau reglementari privitoare la asociatii, sindicate care vorbeau despre patrimoniu ca atare.

Imediat dupa 1999 au aparut o serie de reglementari care vorbesc despre patrimoniu

Legea asociataiilor comerciale

Teoria monista

Art 31-33, c. civ: cuprinsul dispoziilor generale din materia persoanelor care vorbesc despre notiunea
de patrimoniu;

Art 31 oice persoana fizica/juridica este titulara unui patrimoniu

Art 32 transfer interpatrimonial

Art 33 patrimoniul profesional individual

Contractal de societate civila

Art 2324, cod civil reia art 1718 notiunea de gaj

Art 2324, Alin 21 cel care este obligat personal dispune de bunurile sale prezente si viitoare, servesc
drept garantie comuna a creditorilor sai

Patrimoniu: totalitatea drepturilor si obligatiilor cu continut economic (si bunurile la care acesta se
refera) apartinand unui anumit subiect de drept;

(Juridic.ro cazul barbulescu de citit daca vrem)

Clasificari ale elementelor patrimoniului:

Din punct de vedere enonomic:

- Pasiv
- Activ

Active: capital productiv, producator de venituri sau neproductiv;

Exploatarea anumitor bunuri;

Pasive: obligatiile de a transmite, de a plati (datoriile)

*****Manual: orice manual in material drepturilor reale sau obligatiilor de autor (sau nu
neaparat)
Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Caracterele juridice ale patrimoniului:

1 Patrimoniul este o universalitate juridica, reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu

continut economic fara sa ne intereseze identitatea fiecarui drept si obligatie. Toate elementele
patrimoniului alcatuiesc un recipient in care sunt cuprinse aceste drepturi si obligatii cu continut
economic, care in ansamblu poate fi divizat pe mase de bunuri care alcatuiesc notiunea de
patrimoniu.

Aceasta notiune ramane ca atare, fiind o asa zisa universalitate de drept indiferent de
universalitatea persoanei.

Alaturi de universalitatea de drept putem avea una de fapt.

C. civ. 1864 nu evoca notiunea de univesalitate de fapt

Art. 541 c. civ : evoca notiunea de universalitate de fapt: ansamblul bunurilor care aparţin
aceleiaşi persoane şi au o destinaţie comună stabilită prin voinţa acesteia sau prin
lege.

Art 706, materialul uzufructului este prevazuta posibilitatea juridica a constituirii a unui uzufruct
a unei universalitati de fapt

2. Orice pers fizica/juridica are un patrimoniu

3. Patrimoniul ca atare este divizibil in mase de bunuri, fiecare masa putand sa aiba un regim
juridic distinct.

Art 339 vorbeste despre comunitatea legala ( bunurile commune)

Art 340 vorbeste despre bunuri proprii, chiar in cazul existentei aceste comunitati legale

Art 1156, alin 1 c. civ dispune ca acei creditori personali ai unui mostenitor nu pot urmari inainte
de partaj bunurile succesorale rezervate pana la partaj satisfacerii creditorilor succesiunii

Problema patrimoniului de afectatiune

Posibilitatea diviziunii patrimoniului in mai multe mase permite ca in inauntrul acestei mase sa se
creeze mai multe mase ca sa serveasca unui scop.

Art 31, alin 2: acesta poate face obiectul unei diviziuni sau afectatiuni numai in cazurile si conditiile
prevazute de lege;

Inainte de adoptarea noului cod civil: Au fost adoptate reglementatri privitoare la exercitarea
anumitor profesii liberale;

Patrimoniul de afectatiune serveste exercitarii aumitor functii;

Art 31, alin 2, c civ: a reglementat aceasta posibilitate juridica de principiu

Art 33: vorbeste despre patrimoniul profesional individual

Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Art 32 c civ reglementeaza transferul interpatrimonial, in caz de diviziune sau afectatiunea

transferului in cadrul aceluiasi patrimoniu se face cu respectarea regulilor date de lege, fara a
prejudicia dreptul creditorilor;

OBS: nu este vorba de un transfer propriu zis, bunul nu iese din patrimoniul titularului, titularul
ramane acelasi, o trecere a unui bun prin vointa unilaterala(, titularul aceluiasi patrimoniu divizat in
mase patrimoniale cu regim juridic distinct ??? ); o trece prin vointa titularului

Art 369 cod civil, in materie de bunuri comune ale sotilor

Netrasmiterea patrimoniului prin acte juridice intre vii, se pot transmite numai bunuri.

1. Patrimoniul permite si explica gajul general al creditorilor chirografari

(Acei cred care nu dispun de o garantie reala; au drept garantie gaj-toate bunurile cu continut
economic al debitorului lor; )

Gajul general permite acestor creditori chirografi sa aiba o garantie

2. Patrimoniul permite si explica subrogatia universala

Un bun poate iesi si poate fi inlocuit;
Permite inlocuirea fara a fi afectat patrimoniul.
3. Patrimoniul permite si explica transmisiunea universla sau cu titlu universal

La decesul unei persoane in masura in care exista un singur mostenitor vom avea o
transmisiune universala, tot patrimoniul se transmite acestui mostenitor; daca lasa mai multi
mostenitori se transmit fractiuni din patrimoniu.
Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Curs 2, 10.10.17

Subrogatia cu titlu particular: atunci cand un bun reia regimul juridic al altui bun.
Opereaza numai in limitele si in masurile prevazute de lege.

Transmisiunea universala != Transmisiunea cu titlu universal

Un drept real= jus in rem= un drept subiectiv patrimonial pe temeiul caruia titularul dreptului
exercita prerogative asupra unui bun determinat direct si nemijlocit fara interventia altei persoane.

Drept real= drept subiectiv civil aflat pe continutul unui raport juridic

Pe continut titularul exercita anumite

Drepturile reale sunt drepturi absolute opozabile erga omnes. Drepturile de creanta (relative)
presupun o obligatie care revine debitorului si altele creditorului(???)

Opozabilitatea are valoare negativa;

Exista o anumita estompare a relativitatii si opozabilitatii.

Dreptul de creanta: drept juridic care presupune un debitor si creditor. Debitorul obligat fata de
creditor. Creditorul poate cere numai debitorului sau sa dea, sa faca, etc. Obligatia este relativa.
Situatie juridica ce rezulta din raportul obligational.

Aceasta opozabilitate poate fi pusa in evidenta de anumite forme de publicitate.

Din punct de vedere al duratei lor, drepturile reale, au caracter perpetuu (dureaza la fel ca obiectul).

De regula, drepturile de creanta sunt drepturi temporare;

Din punct de vedere numeric se admite ca drepturile reale sunt limitate, reglementate de legislatia
civila, dar legiuitorul poate imagina altele; drepturile de creanta sunt nelimitate ca numar.

De asemea, insasi prerogativele pot sa difere.

Privitor la drepturile reale se mai afirma, uneori nuantat, ca drepturile reale ofera titularului 2
drepturi suplimentare: dreptul urmarire si dreptul preferinta.

Dreptul de urmarire: facultatea recunoasterii titularului dreptul de a pretinde inapoierea bunului de

la orice s-a gasit;

Dreptul de preferinta: facultatea conferita titularului de a fi preferat altor subiecte de drept;

Intre drepturile reale si de creanta exista 2 obligatii: de a face = propte rem si opozabile terturilor =
in rem straipte
Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Obligatia propte rem = sunt atasate stapanirii unui bun si reprezinta indatoriri ce revin detinatorului
unui bun, indatoriri prevazute de lege, aceste obligatii revin oricarui detinator al bunului.

Obligatia straipte in remm= sunt accesorii pe langa un drept de creanta, sunt strans legate de
stapanirea unui bun si revin celor care detin drepturile (??)

Art 1815, c. Civ

Drepturile de creatie intelectuala= drepturi conferite de creatie spiritula, de activitatea mintii care se
concretizeaza in opere literare, artistice, stiintifice; Un drept real, un drept subiectiv, nepatrimonial,
personal; dreptul de a fi remunerat; o impletire a drepturilor;

Insasi drepturile reale se clasifica: drepturi reale principale si accesorii, de sine statatoare; de forma
de proprietate: publica sau privata;

Drepturile reale principale: in mod traditional amintim de drepturile de proprietate si

dezmembramintele dreptului de proprietate;

Art 551, c civ: sunt enumerate drepturile reale principale existente in sistemul de drept;

Drepturi reale accesorii: in codul civil avem titlul 11 (privilegiile, ipoteca si gajul);

La limita dintre garantiile reale si dreptul de gaj general al creditorilor chirografari reglementeaza in
codul civil: drepturile de retentie in art 2496-2499. Acest drept drept tine de stapanirea unui bun si
presupune crearea unor obligatii in sarcina titularului; debutum cum rem juctum obligatie de
restituire, dreptul de a retine bunul in conditii normale;

Examinarea fiecarui drept real:

- Dr de proprietate: proprietate ca atare a stat la baza dezvoltarii societatii omenesti;

proprietate !=dr de proprietate,
proprietatea este o relatie economica; raportul de insusire, insusirea la scara foarte sintetica
si reductibila a premizelor naturale ale unui proces de productie, insusirea de catre om a
premizelor naturale ale unui proces de productie, oricare ar fi el. Aceasta inseamna ca inca
de la desprinderea omului de regnul animal apare proprietatea.
Proprietatea s-a transformar in drept de proprietate. Au intervenit reglementari ale
formatiunilor statale, ale dreptului de insusire.
Ex: marea libera formeaza patrimoniul comun al umanitatii,
Din punct de vedere al dreptului civil trebuie sa avem in vedere dreptul de proprietate si
reglementarile dreptului de proprietate.
Constitutia Romaniei consacra dreptul de proprietate printre drepturile si libertatile
fundamentale, cap 2, titlul 2, art 156;
In codul civil avem o reglementare mai ampla a dreptului de proprietate;

Dr de proprietate= c. civ art 555 continutul dreptului de proprietate; aceste atribute se exercita in
interes propriu si in putere proprie. Suntem in prezenta unei relatii sociale de apropriere;

Dreptul de proprietate = acel drept subiectiv, patrimonial ce da expresie aproprierii unui bun, drept ce
permite titularului sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de acel bun in putere proprie si in interes
propriu, insa in limitele determinate de lege.

C civ fr, art 554

C civ vechi, art 450

Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Art 17, Cartea dr fundamentale a U.E.

Al 3-lea curs, 17.10.17

Continutul dreptului de proprietate

Posesia- insasi stapanirea materiala a bunului;

Posesia- o stare de drept, corespunde insusi dr de proprietate, un atribut al acestui drept.

Folosinta- facultatea de a folosi bunul, de a uza sau Art 562, c civ – facultatea de a nu abuza de bun

Dispozitia = jus abudendi

Obiectul instrainarii

Cantacuzino : puterea de a dispune de dreptul de proprietate, de a-l instraina, constituite un drept

esential...

Caracterele juridice ale dr de proprietate:

Art 555, c civ

Sunt urmatoare: dreptul absolut, dreptul exclusiv, dreptul perpetuu

Art 480, fostul cod civil

Dreptul absolut: cuprinde toate prerogativele care formeaza inasasi continutul dreptului de
proprietate, opozabil erga omnes.

Dreptul exclusiv: exercita prerogativele in interes si putere proprie;

Dreptul perpetuu: indiferent daca proprietarul il exercita sau nu; ideea perpetuetatii dreptului de
propietate a condus la posibilitatea reconstruirii acestui dr in cazul in care persoane fizice sau
juridice au fost

Actiunea in revendicare este imprescriptibila;

Drepturile, categoriile de drept de proprietare

Prorprietatea – publica sau privata

Art 552, c civ

Proprietatea privata: este in circuitul civil general, indiferent de titular. Se bucura de un regim de
ocrotire (art 44, const)

Art 555, c civ

Subiectele dreptului de proprietate privata: persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat

Orice pers fizica poate fi subiect al dreptului de proprietate privat;

Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

In privinta bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate privata: orice bun poate forma
obiect al dreptului de proprietate privata care apartine persoanelor fizice. Trebuie sa avem in vedere
si dispozitiile constitutionale

art 136, alin 2, const

textul constitutional are o caracteristica care permite extinderea dreptului de prop;

legea nr 7/2014

persoanele juridice pot fi subiecte al dreptului de proprietate

legea 31/1990

societati agricole : nr 36/1991 si au patrimoniu propriu, dar numai dreptul de folosinta asupra
terenurilor agricole care raman in proprietatea celor asociati in aceste societati agricole

dreptul de proprietate auspra terenurilor in cadrul acestor societati, ramane la cei care se asociaza,
dar asta nu inseamna ca socieatea nu are patrimoniu propriu.

Subiecte ale dreptului de proprietate privata, colective sunt organizatiile operative care se regasesc
in unele sectoare de activitate. Din acest p.d.v se gaseste in privinta micilor mestesugari, aceste
forme pastrandu-si valadititatea in cazurile unei economiei de piata

Subiectele pot fi asociatiile si fundatiile: pe baza unor reglementari nr 26/200, persoane juridice de
drept privat fara scop lucrativ.

Fundatiile se infiinteaza pe una sau mai multe persoane prin acte juridice intre vii sau acte jur pentru
cauza de moarte.

Alt subiect al proprietatii private: culte religioase legea /2006 art 5 din lege; Bunurile cultelor
religioase pot avea un regim juridic distinct, bunurile sacre conform statutelor si de titular sunt
insesizabile si imprescriptibile

Legea 15/1990

Legea 18/1991

Dispozitiile constitutionale art 136, alin 3

Declasarea bunurilor publice in bunuri private

Este drept subiectiv apartinand titularului.

Proprietatea publica are un anumit regim juridic

Continutul si limetele dr de prop privata

Continutul: sunt insasi prerogativele dreptului de proprietate: folosirea, posesia,

Legislatia civila a vorbit de continutul dreptului de proprietate: cartea a 3-a, titlul 2, c civ

Art 554, c civ

Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Limitele

Principiile generale ale limitelor exercizarii sunt cuprinse in art 556, c civ

Limitele: materiale (insasi corporalitatea bunului), juridice (privesc atributele dreptului de

proprietate)

Limitele juridice pot fi stabilite de lege, pot fi stabilite de instanta de judecata si pot fi stabilite prin
vointa proprietarului.

Categoriile de limite care pot sa priveasca exercitiul dreptului de proprietate:

- Limitele care tin de exercitarea dreptului de dispozitie juridica asupra bunului ( bunuri
declarate de lege inalienabile si alienabile)
- Limite care decrug din raporturile de vecinatate
- Limite care tin de folosinta temporara a unor categorii de bunuri
- Limite care tin de folosirea subsolului unor categorii de imobile
- Limite care conduc la insasi pierderea dreptului de proprietate (caz de expropriere)

Limitele materiale: tin de corporalitatea bunului, starea fizica a acestora s.a.m.d

Art 559,c. civ

Art 561, c civ

24.10.17, al 4-lea curs

Limitele judiciare ale exercitiului dreptului de proprietate sunt impuse prin vointa juridica, exprimata
de proprietarul insusi sau judecator.

Au capatat o anumita sistematizare: titlul 2, a3-a carte, titlul se ocupa de proprietatea privata.

Limitele conventioanle;

Limitele legale:

Art 602, CC

Legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate;

Art 603, CC: limitari la folosinta apei, limitari in privinta bunurilor mobile, limitari care apar in situatii
speciale.

Cap 3, din sectiunea evocata

- Folosirea apelor: art 604, CC; art 608, CC

- Limitele care privesc raporturile de vecinatate: art 611, CC;
- Dreptul de trecere: art 617-620, CC - art 775, CC; OUG din 1997, nr 43;
- Dreptul de trecere pentru anumite utilitati: Art 621-625, CC

Convenia partilor, limite conventionale ale exercitiului dr de prioprietate

Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Art 626, CC

Substanta acestui principiu este dat de consimtirea la neinstrainarea unui bun intr-un anumit
interval de timp.

Inscrierea intr-un act juridic a unei clauze de inalienabilitate – art 627, CC. Prin conventie/testament
se poate impune inalienabilitatea (limitarea exercitiului prerogativei, indisponabilitatea bunului)
bunului dobandit.

Cum se poatea constitui o asemena clauza? Poate fi constituita prin conventie sau testament.

Textul vorbeste despre existenta unui interes serios si legitim, poate sa fie, de ex, al instrainatorului.

Poate avea interes dobanditorul bunului, pentru ca, de ex, dobanditorul nu este o persoana foarte
atenta cu gestionarea, dobanditorul ii poate interzice anumite drepturi.

Clauza de inalienabilitate este prin esenta ei temporara ( cel mult 45 de ani)

Clauza de inalienabilitate, inserata intr-un contract, art 628, CC, este opozabila tertilor numai prin
respectarea formalitatilor de publicitate.

Art 627, CC clauza de inalienabilitate este subinteleasa

Art 629, CC;

In dreptul civil exista si limitele judiciare ale dreptului de prorpietate

Art 44, alin 7, din Constitutie: asigurarea bunei vecinatati

Limitele acestea pot fi stabilite de judecator;

Art 630, CC;

Alte limitari ale exercitiului dreptului de proprietate: pot fi prevazute si in alte acte normative

- Limitari care tin de regimul unor categorii de bunuri

In legislatia noastra exista bunuri, proprietate privata care sunt declarate inalienabile temporar sau
condiotionat. Este vorba despre reguli stabilitie inainte de NCC, sunt stabilite in acte normative
speciale.

Legea 646/2002

Exista un regim juridic special al circulatiei unei categorii speciale de bunuri (armament, ingrasiminte
chimice), de cult, sacre.

Un regim juridic distinct este acela aplicabil realizarii si desfiintarii constructiilor. Constructiile in
general pot fi realizate si desfiintate numai in conditiile legislatiei speciale. Legea 350/2001 si legea
50/1991

Avem in aceste legi dispozitii speciale privitoare la amenajarea teritoriului si la atributiile

administratiei publice in toate nivelele in aceasta materie.

Carte : Indrumar legislativ....

Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

In privinta executarilor lucrarilor de constructie si desfiintarea acestora legea 50/1991, autorizatia

este un act si se alibereza pe baza certificatului de urbanism.

Privitor la regimul juridic al anumitor categorii de bunuri, proprietate privata, trebuie sa avem in
vedere si dobandirea de proprietate privata in conditiile unor legi speciale. Legea 85/1992 (????),
legea 112/1995

Circulatia juridica a constructiilor: intr-o anumita etapa a evolutiei legislative nu s-a cerut..........

Regimul actual este unul strict, care ar avea in vedere o anumita disciplinare

Art 888, CC

Pe scurt: in epoca noastra constructiile pot fi dobandite numai prin act autentic si inscrierea in cartea
funciara, daca nu rezulta nulitatea

Terenurile au avut un anumit regim juridic

Incepand cu 1975 legea 58 si 59/1974

In prezent, in temeiul dispozitiilor din CC, regimul juridic este unitar

Art 885 si art 888, CC

Regimul juridic al bunurilor din patrimoniul national cultural: multa vreme aceste bunuri nu au avut
un regim juridc foarte limpede. Acum avem un raport jurid mobil legea /2000

Un regim juridic special il au si bunurile rechizitionate legea 132/1997;

Stingerea dreptului de prop privata: el nu se stinge prin refuz, poate fi dobandit prin uzucapiune
(imobiliara, mobiliara), bunurile proprietate privata pot sa fie abandonate sau pot sa fie confiscate ca
masura complementara in cazul savarsirii unor infractiuni penale; se pot pierde prin expropierea
pentru cauza de utilitate publica.

Sediul materie de expropriere este dat de art 344, CC legea 33/1994 privind exproprierea pentru
cauza de utilitate publica

Expropierea: Reprezinta actul puterii de stat competente prin care se realizarea trecerea in
proprietatea publica a unor bunuri imobile, proprietate privata, necesare executarii unor lucrari de
interes public cu plata unor despagubiri.

Procedura a exproprierii: declarea de utilitate publica expropriata, masuri premergatoroare

exprorprierii, exproproprierea propriu zisa si stabilirea despagurbirlor. In caz de neintelegere a
partilor despagubirea se stabileste prin hotarare judecatoreasca.

Al cincilea Curs, 31.10.17

Dreptul de proprietate publica

Apartine statului si unitatilor administrativ teritoriale.

El a aparut dpdv al relatiilor economice

Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Dpdv

Legea 18/1991 privitor la contul funciar, aceasta lege reutilizeaza notiuni consacrate in doctrina
antebelica; reiau notiuni de domeniu public si privat.

Si in Constitutia din 1991 incepe sa se vorbeasca despre domeniile publice si private, texte reluate in
revizuirea acesteia in 2003.

Art 136, din Constitutie - reglementeaza drepturile de proprietate

Legea 213/1996

Cartea III, Titlul VI, Capitolul I „Prorprietatea publica”, Cod Civil

Legea fundamentala civila incearca sa defineasca dreptul de proprietate publica, incearca sa ii

precizeze obiectul, dar trebuie sa tina seama si de dispozitiile constitutionala.

Definitia dreptului de proprietate publica: art 858, cod civil

Obiectul dreptului de proprietate publica: art 859, cod civil

Fostele bunuri domeniale care au fost trecute in proprietatea statului.

Legea 215/2001- reglementeaza regimul juridic al administratiei locale

Criteriul de determinare a apartenentei unui bun la domeniul public al statului sau unitatilor
administrativ teritoriale: art 859, c civ, criteriul care ne intereseaza pe noi este afectatiunea bunului
proprietate publica, acesta este dat de destinatia bunului care este in discutie. Ne intereseaza acele
bunuri care prin natura lor sau printr-o declaratie expresa a legii sunt destinate folosintei publice.

Definitia dreptului de proprietate publica : dreptul subiectiv de proprietate ce apartine statului sau
unitatilor administrativ teritoriale asupra bunurilor care fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a
legii speciale sunt de uz si utitlitate publica cu conditia ca ele sa fie dobandite in mod legal de aceste
subiecte de drept.

Atributele dreptului de proprietate publica: posesia, folosinta si dispozitia

Subiectele dreptului de proprietate publica: statul asupra bunurilor din domeniul public de interes
national, unitatile administrativ teritoriale asupra bunurilor de interes local, dar care sunt bunuri
proprietate publica

Bunuri care pot fi prop publica: bunurile exclusiv prop publica, declarate ca atare si de Constitutie si
de Codul civil si bunurile care prin natura sau destinatia legii sunt de natura sa serveasca fie un
interes general, fie unul local.

Legea 213/1996-legea dispune inventariera bunurilor domeniului public

Dobandirea dreptului de proprietate publica: art 863, c civ : prin achizitii publice in conditiile legii,
prin exproprierea pentru interes obstesc, prin donatie sau legat acceptate in cond legii, prin
conventie cu titlu oneros, prin transferul unui bun din domeniul privat in domeniul public al statului
in conditiile legii. Alte moduri stabilite de lege: mostenirea vacanta, legat, mosii, diferite constructii,
trebuie sa avem in vedere si normele speciale care au in vedere domeniul.

Caracterele juridice ale dreptului de proprietate publica: atat constitutia cat si dispozitiile c civ
determina caracterele juridice ale dreptului de proprietate publica.
Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

art 861, c civ bunurile prop publica sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile. Aceste bunuri
sunt scoase din circuitul civil general. Art 1844, fostul c civ.

Art 862, c civ se vorbeste despre limitele dr de prop publica.

Exercitiul dreptului de proprietate publica: Art 861, alin 3, C civ

Pentru a vorbi de exercitiu trebuie sa avem modalitatea specifica de punere in valoare a acestui
drept, consta in faptul ca sunt constituite pe basa....

Dreptul de administrare

Este un drept real care a avut o anumita viata juridica si in sistemul totalitar.

Cartea III, Titlul VI, capitolul II „drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice”, sectiunea a2-a.

Art 866, c civ

Art 867, c civ

Art 868, c civ

Natura juridica: art 551, c civ. Este un drept real

Caracterele juridice: inalienabil, imprescriptibil si insesizabil

Contitutul: art 868, c civ – titularul dreptului de administrare poate folosi si dispune bunul dat in
administrare in conditiile stabilite de lege : posesia, dispunerea, folosinta

Revocarea: art 869, c civ – inceteaza odata cu incetarea dr de prop publica sau

Concesionarea bunurilor proprietate publica

Art 1, alin 2 OG 54/2006 – un contract in forma scrisa ad validitatem de o autorit public, concedent,
transmite pe per determinata catre o....

Obiectul: bunurile proprietate publica care apartin statului sau unitatilor administrativ teritoriale

Concesionar: orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina

Contractul de concesiune are o durata de timp determinata.

Exercitiul: art 872, c civ

Incetarea: denuntare unilaterala, ajungerea la termen, neindeplinirea conditiilor, etc.

Bunurile proprietate publica pot fi inchiriate - art 136, alin 4, Constitutie, Legea 213/1998, inchirierea
se realizaeaza pe baza unor contracte de inchiriere

Dreptul de proprietate publica se exercita prin instituirea dreptului de folosinta cu titlu gratuit, cu
titlu limitat - Art 874, c civ

Beneficiarul dreptului de folosinta exercita prerogativele care sunt recunoscute acestui drept - Art
874, alin 2, c civ
Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Incetarea : revocabil in conditiile prevazute de lege

Incetarea dreptului de proprietate publica Art 864, c civ

Dreptul de proprietate pur si simplu afectat de anumite modalitati juridice

= Acel drept in care exista un singur titular

Unul si acelasi bun sau una si aceasi masa din patrimoniu poate apartine concomitent mai multor
titulari.

Exercitiul prerogativelor dreptului de proprietate asupra acestui bun: art 555, alin 2.

Proprietatea rezolubila

– acea sitiatuie in care avem o trasmisiune de proprietate asupra unui bun prin....

Proprietatea anulabila

Proprietatea comuna:

- in fostul c civ 1864 nu exista o reglementare in materia proprietatii comune

cursul al VI-lea, 7.11.17

Proprietatea comuna
modalitatea dreptului de proprietate comuna se caracterizeaza prin aceea ca ....

art 631, CC – „Notiune” (def prop comune)

Potrivit art 631, avem mai multe forme de proprietate comuna:

1. cote-parti/copririetate
2. proprietatea cumuna in devalmasie

1.Aceasta proprietate comuna pe cote-parti se caracterizeaza prin aceea ca bunul nefractionar in

materialitatea sa apartine mai multor titulari, dar fiecare titular are o cota-parte fractionara, egala si
abstracta din dreptul de proprietate asupra bunului.

2.La proprietatea comuna in devalmasie nici dreptul nu este fractionar, mai multi proprietari isi
exercita impreuna dreptul de proprietate. („dreptul de-a valma”)

Aplicabilitatea proprietatii comune: nu exista drept de devalmasie in raporturile dintre persoanele

juridice, in schimb cea cote-parti este intalnita la toate subiectele de drept.

1.Proprietatea comuna pe cote-parti

Specificul proprietatii comune pe cote-parti: bunul nefractionar, dreptul este fractional, fiecare
titular isi exercita dreptul asupra unui cote-parte fractionar. Fiecare coproprietar este proprietar
Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

exclusiv asupra cotei-parti ideale si abstracte din drept, insa nici unul nu este proprietar exclusiv
asupra dreptului in intregul sau.

Nu bunul este fractionar, ci insasi dreptul este fractionar.

Din acest punct de vedere avem o noutate in reglmentarile NCC: art 633, CC vorbeste despre o
prezumtie de coproprietate.

Art 634: fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-parti din dreptul de proprietate si
daca este proprietar exclusiv isi poate exercita...

Art 634, alin 2: cotele-parti sunt prezumate a fi egale pana la proba contrara

Obiectul: un bun individual determinat sau o masa de bunuri -> INDIVIZIUNE

Reglementarea proprietatii comune: in codul civil din 1864 nu exista o reglementare in domeniu.

In 1927 a aparut o reglementare a proprietatii comune pe cote-parti asupra imobilurilor.

Din punct de vedere al formelor, dreptul de proprietate comuna pe cote-parti este:

I. obisnuita
II. temporara
 poate inceta prin partaj

Proprietatea comuna pe cote parti:

- stabila
- fortata
 nu poate inceta prin partaj, se justifica prin destinatia bunului, obiectul insasi a
coproprietatii.

I.Proprietatea comuna pe cote-parti obisnuita: reprezinta regula in dreptul civil, exceptia fiind data
de proprietatea comuna pe cote-parti stabila si fortata

Se naste prin conventia partilor.

Cum se exercita atributele dreptului de proprietate comuna: trebuie sa punem in disctutie drepturile
si obligatiile coproprietare. Trebuie sa punem in evidenta doua principii:

1. nici unul dintre coproprietari nu are un drept exclusiv asupra unei parti determinate din bun;
2. fiecare coproprietar este titular exclusiv asupra cotei sale ideale => divizare intelectuala a
dreptului.

Dreptul coproprietarilor se intalneste asupra ultimei fractiuni care apartine bunului.

Drepturile si obligatiile coproprietarilor:

Din primul principiu -> se fac cu acordul tuturor coproprietarilor. In virtutea vechiului CC se admitea
in privinta actelor materiale: se puteau face asupra intregului bun: sa nu stanjeneasca dreptul de
proprietate a celorlalti coproprietari si sa nu schimbe destinatia bunului; drept pentru care art 636 a
preluat aceste principii.

Este interesant faptul ca este admisibla o actiune in justitie in cazul in care coproprietarii nu se
inteleg, acestia pot face un partaj de folosinta. Art 939

Art 637, CC;

Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Art 638, alin 1, CC;

Art 635, CC;

Situatia actelor juridice privitoare la bunuri comune: acte juridice care pot fi acte de conservare,
administrare si dispozitie.

Sub regimul CC 1864 se admitea ca actele de conservare pot fi facute de oricare dintre coproprietari
cu privire la intregul bun, pentru aceste acte urmareau conservarea bunului in patrimoniul
coproprietatii. Actele de administrare se spunea ca sunt mai importante pentru punerea in valoare a
bunului, putea fi facut doar de unul dintre coproprietari, cu acceptarea tacita a celorlalti.

Situatia actelor de dispozitie: partajul - actul era validat retroactiv. Dar aceasta solutie nu mai este
valabila sub regimul noului cod civil.

NCC face distinctia intre acte de conservare, administrare si dispozitie.

In privinta actelor de conservare privitor la intregul bun pot fi facute de oricare dintre coproprietari,
fara acordul celorlalti ->art 640, CC

In privinta actelor de administrare (acte de gestiune) ele urmaresc punerea in valoare a unui bun ->
Art 641, CC pot fi facute cu privire la intregul bun cu respectarea regulii de

In privinta actelor de dispozitie: situatia acestor acte este solutionara de art 641, alin 4. Textul
instituie o prezumtie potrivit cu care orice act juridic cu titlu gratuit, indiferent de valoarea lui, va fi
constatat act de dispozitie.

Sanctiunea incheierii unor acte de dispozitie privitoare la intregul unui bun numai de unul dintre
coproprietari -> art 642, CC, sunt inopozabile, nu produc efecte asupra coproprietarilor care nu a
consimtit expres ori tacit la incheierea actului.

In privinta partajului: inopozabilitatea actului facut de unui dintre coproprietari; art 642, alin 2, CC

Actiunile in justitie privitoare la bunul comun in privinta proprietatii comune facute pe cote-parti ->
at 643, CC.

Tempus regit actum

Legea nr 71/2011, art 63

Coproprietatea fortata:

-> (art 646, art 647 CC) aceasta coproprietate exista dincolo de (excede de) vointa coproprietarului.
Intr-o asemnea situatie este vorba de insasi bunul care formeaza obiectul dreptului de propritate.
Bunul ca atare, prin natura sa, sau prin destinatia sa, este desemnat sa foloseasca mai multor
coproprietari, destinatia bunurilor obiect a coproprietatii este stabila si fortata.

Nu exista coproprietate fortata fara sa existe si proprietate exclusiva.

Cazuri de coproprietate comuna:

Vechiul CC: Exista proprietatea comuna stabila si fortata asupra trecerilor, drumurilor (???);
proprietatea comuna pe cote-parti fortara asupra despartiturilor comune; proprietatea comuna
stabila si fortata asupra bunurilor de familie;
Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Formele coproprietatii comune stabile si fortate in NCC: art 646 enumera cazurile de coproprietate
fortata.

Regimul juridic general al acestei coprop stabile si fortate: art 647, CC.

Cursul al VII-lea, 14.11.17

Coproprietatea fortata
Art 646 si urmatoarele

Art 632, alin 2, NCC – Formele proprietatii comune

Coproprietea fortata nu poate inceta prin partaj

Coproprietatea fortata = este susceptibila sa fie folosita de doua sau mai multe persoane.

Art 646, NCC – Cazurile de coproprietate fortata

Art 647, NCC – Regimul juridic general

Art 648, NCC – Notiune

Art 649, NCC – Partile comune

Art 650, NCC – Atribuirea in folosinta comuna a partilor comune

Art 651, NCC – Actele juridice privind cotele-parti (o aplicabilitate a art 647)

Art 652, NCC – Stabilirea cotelor-parti

Drepturile si obligatiile coproprietarilor

Art 653, NCC – Exercitarea dreptului de folosinta

Art 654, NCC – Cheltuielile legate de intretinerea, repararea si exploatarea partilor comune

Art 657, NCC – Regulile aplicabile in cazul distrugerii cladirii

Art 658, NCC – Incetarea destinatiei folosintei comune

Coproprietatea asupra despartiturilor comune

Art 660, NCC – Prezumtia de coproprietate asupra despartiturilor comune

Art 661, NCC – Semnele de necomunitate

Art 663, NCC – Cheltuielile de intretinere si reparare a despartiturilor comune

Art 687, NCC

Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

NCC Capitolul III, Amintirile de familie

Art 1141, NCC – Bunurile care constituie amintiri de familie

Art 1142, NCC – Regimul juridic al amintirilor de familie

Partajul
Art 669, NCC – Imprescriptibilitatea actiunii de partaj

Art 670, NCC – Felurile partajului

Art 671, NCC – Imparteala partilor comune ale cladirilor

Art 672, NCC – Conventiile privitoare la suspendarea partajului

Art 673, NCC – Suspendarea pronuntarii partajului prin hotarare judecatoreasca

Art 674, NCC – Conditiile speciale privind capacitatea de exercitiu

Art 676, NCC – Regulile privitoare la modul de impartire

Art 680, NCC – Efectele juridice ale partajului

Art 885, NCC – Dobandirea si stingerea drepturilor reale asupra imobilelor

Art 681, NCC – Opozabilitatea unor acte juridice

Art 642, NCC – Sanctiunile

Art 683, NCC – Garantia pentru evictiune si vicii ascunse

Art 684, NCC – Desfiintarea partajului (Partajul voluntar)

Proprietatea periodica
NCC Capitolul V, Proprietatea periodica

Art 687, NCC – Proprietatea periodica

Art 688, NCC – Temeiul proprietatii periodice

Art 690, NCC – Drepturile si obligatiile coproprietatii

Art 689, NCC – Valabilitatea actelor incheiate de coproprietate

Art 642, art 643, NCC

Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Cursul al VIII-lea, 21.11.17

Dezmembramintele dreptului de proprietate

Dreptul de proprietate presupune atributele pe care le stim, dar este posibila separearea acestor
atribute;

Ele sunt drepturi reale principale care se exercita asupra unui bun, proprietatea altei persoane si se
constituie prin transferul unor componente ale dreptului de proprietate catre acel titular, astfel ca
asistam la ....

Fostul CC reglementa dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitatie si dreptul de servitute. A
fost recunoscut si drepul de superficie.

In NCC avem o dispozitei care e cuprinsa in art 555, art 551

Domeniul de aplicare: sunt compatibile numai cu proprietatea privata, ele nu sunt compatibile cu dr
de prop publica.

NCC, Capitolul III, Titlul III „Dezmembramintele dreptului de proprietate civila”, Capitolul 1:
Superficia (art 693 - art 702)
Vechiul Cod Civil:

Superficie: dreptul de prop constructii, plantatii sau alte lucrari care sunt executate pe terenul
proprietate a altei persoane.

Drept real imobiliar care era considerat perpetuu si un drept imprescriptibil si putea fi aparat prin
actiunea confesorie de superficie

Constituirea dreptului de superficie: Conventie a partilor, admitandu-se ca aceasta conventie putea

fi incheiata in mod tacit; testament; uzucapiune.

Se mai admintea ca dreptul de superficie poate sa se constituie si prin efectul legii in conditiile
recunoasterii dreptului comun (???)

Exercitarea acestui drept: fiecare titular exercita atributele specifice; putea fi instrainat

Incetarea: prin conventia partilor, desfiintarea actului constitutiv, etc

NCC:

Art 693 - Notiune

Caracterele juridice: suntem in prezenta unui drept real imobiliar, unui dezmembramant al dreptului
de proprietate

Continutul juridic: dreptul de proprietate asupra constructiei sau de a ridica o constructie si de a

folosi proprietatea

Potrivit NCC superficia este un drept temporar, la implinirea termenului poate fi reinoit – art 694
„Durata dreptului de proprietate”: cel mult 99 de ani.

= Acel drept real imobiliar cu caracter temporar pe temeiul caruia o persoana denumita superficiar
dobandeste dreptul de folosinta supra unui teren ce apartine altei persoane denumita nud
Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

proprietar, teren pe care se afla o constructie, plantatie sau alta lucrare asupra caruia superfiarul
dobandeste dreptul de proprietate ori dreptul de a edifica sau realiza asemenea lucrari.

Art 693, alin 2 – dobandirea dreptului de superficie: conventia partilor, testament.

Art 693, alin 3

Art 695 „Indinderea si exercitarea dreptului de superficie” - Exercitarea dreptului de superficie:

principiul autonomiei de vointa

Incetarea superficiei:

- Art 698 „Cazurile de incetare a superficiei”

- Art 699 „Efectele incetarii superficiei prin expirarea termenului”
- Art 700 „Efectele incetarii superficiei prin consolidare”
- Art 701 „Efectele incetarii superficiei prin pieirea constructiei”

Titlul III, Capitolul II: Uzufructul

Vechiul CC: art 517

NCC: Sectiunea 1

Art 703 - „Notiune”

Sub regimul vechiului CC exista o reglementare foarte ampla al dreptului de uzufruct.

Principiul Tempus regit actum

Caracterele juridice: este un dezmembramant al dreptului de proprietate, drept real principal cu un

continut propriu; este esentialmente temporar - art 708 „Durata uzufructului” ; poate fi constituit pe
cel mult 30 de ani

Dreptul de uzufruct se consituie in conditiile art 704, „Constituirea uzufructului”: act juridic,
uzucapiune si prin alte moduri prevazute de lege, dar numai in privinta unei persoane care exista la
momentul constituirii dreptului sau prin alte moduri prevazute de lege; constituit cu titlu oneros sau
gratuit.

Se impune forma autentica a actului.

Art 392 „Forma prestatiei compensatorii”

Art 706 „Obiectul uzufructului”: Obiectul dreptului de uzufruct: poate fi dat de orice bunuri mobile,
imobile, corporale sau incoporale

Art 707 „Accesoriile bunurilor ce formeaza obiectul uzufructului”

NCC: Sectiunea a 2-a Drepturile si obligatiile uzufructuarului si ale nudului proprietar

1. Drepturile uzufructuarului si ale nudului proprietar

Art 712, „Cvasiuzufructul”

Art 709 „Drepturile uzufructuarului”

Uzufructuarul nu are drept de dispozitie materiala si juridca, are acest drept doar in privinta
folosintei cvasiuzufructului.
Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Dobandirea fructelor: art 710 „Fructele naturale si industriale”; art 711 „Fructele civile”

Art 714 „Cesiunea uzufructului”

Art 715, „Contractele de locatiune” - Uzufructuarul are dreptul de inchiria, instraina

Drepturile nudului proprietar: poseda bunul prin intermediul altei persoane, ramane cu dreptul de
dispozitie;

2. Obligatiile uzufructuarului si ale nudului proprietar

Obligatiile uzufructuarului: obligatie esentiala de a conserva subsanta bunului; Trebuie sa respecte

destinatia bunului – art 724 „Respectarea destinatiei bunurilor”; inventarierea bunurilor imobile,
mobile – art 723, „Inventarierea bunurilor”

Art 726 „Constituirea garantiei pentru indeplinirea obligatiilor uzufructului”

Art 725, „Raspunderea uzufructuarului pentru prejudicii”

Art 731 „Distrugerile datorita vechimii ori cazului fortuit”

Obligatiile nudului proprietar: art 735 „Suportarea sarcinilor si a cheltuielilor proprietatii”

3. Dispozitii speciale

Art 739 „Renta viagera

Sectiunea a 3-a „Stingerea uzufructului”

Art 746 „Cazurile de stingere a uzufructului”

Art 747 „Stingerea uzufructului in caz de abuz de folosinta”

Capitolul III „Uzul si abitatia”

Uzul si abitatia tin de uzufruct.

Cursul al IX-lea,

Dreptul de uz si de abitatie
NCC: Capitolul III, Uzul si abitatia

Art 749-754 NCC

L 319/1944

Art 973, NCC „Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor”

Nu pot fi cedate aceste drepturi;

Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Dreptul de servitute
NCC: Capitolul IV „Servitutile”

Art 755 „Notiune”

Caracterele juridice: drept real imobiliar; existenta a doua imobile intre care unul este fond
dominant, iar celalalt este fond aservit, apartinand unor proprietari diferiti; un accesoriu al fondului,
nu poate fi instrainata servitutea separat, numai cand este instrainat fondul dominant; perpetuua
sau temporara stabilita de parti; indivizibila – greveaza intreg fondul aservit si profita intregului fond
dominant.

Clasificari ale servitutilor: dupa modul de exercitare: servituti care sunt continue si care sunt
necontinue – art 761, NCC; art 760, NCC – servituti aparente si neaparente; art 761, NCC – servituti
pozitive si negative.

Vechiul CC: numai servitutile aparente si continue puteau fi dobandite prin servitute.

Servitutile se constituie prin conventie, incheiate sub forma autentica sau testament; prin
uzucapiune.

In privinta modului de exercitare: art 764, NCC.

Stingerea dreptului de servitute: art 770, NCC – consolidare, renuntarea facuta de titularul fondului
dominant, ajungerea la termen, neuz timp de 10 ani, etc; art 772, NCC

Apararea dreptului de proprietate si a celorlalte

drepturi reale
Mijloace nespecifice de aparare al dreptului de proprietate;

Mijloace specifice de aparare al dreptului de proprietate (actiunea in revendicare, de exemplu)

Actiunea in revendicare

Este acea actiune in justitie prin care prop nu mai are stapanirea bunului si acest bun se gaseste la o
alta persoana si prin aceasta actiune cere restituirea bunului de la cel care il detine fara temei
legitim.

Este actiunea intentata de proprietarul neposesor impotriva posesorului neproprietar.

Art 563, NCC „Actiunea in revendicare”

Este o actiune reala, deoarece se intemeiaza pe insusi dreptul de proprietate.

Este o actiune petitorie, pentru ca ea tinde, voieste a determina insasi existenta dreptului real.

Este o actiune imprescriptibila, atat extinctiv, cat si achizitiv.

Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Conditii de exercitare: poate fi intentata numai de titularul exclusiv al dreptului de proprietate;

Art 643, NCC „Actiunile in justitie”

Vechiul CC, art 1999 + art 1910

In VCC nu era reglementata actiunea in revendicare.

Art 563 „Actiunea in revendicare”,

art 565 „Proba dreptului de proprietate asupra imobilelor inscrise in cartea funciara”,

art 566 „Efectele admiterii actiunii in revendicare”

Regimul de bun comun sub regimul VCC: actiunea in revendicare era totusi imprescriptibila;

Proba dreptului de prop in materie in revendicare imobiliara: nu erau mereu constatate prin
inscrisuri; inscrisurile nu erau insotite de ridicari cadastrale

In materie de revendicare imobiliara: cel care voia sa instraineze trebuia sa demonstreze ca a

dobandit de la cineva ca a instrainat in mod valabil, s.a.m.d.

Aceasta proba, chiar prin inscrisuri, trebuie raportata la efectului (principiului) relativitatii actelor
juridice.

Proba absoluta a dreptului de proprietate: uzucapiune si in materie de ocupatiune.

Se distingea dupa cum ambele parti in disputa prezentau titluri scrise, de dobandire, in sensul de
instrumentum probationem; daca ambele parti prezentau asemenea titluri se distingea daca partile
le aveau de la acelasi autor; daca erau de la acelas autori castiga cel care avea titlul inscris de mai
demult, cu data mai veche.

Autori deosebiti: compara titlurile autorilor autorilor

Notiunea de titlu: nu atat instrumentum probationem, cat negotium iuris.

NCC: daca este vrba despre act in revend imob in art 565 „Proba dreptului de proprietate asupra
imobilelor....”

Art 900, NCC

Exista situatii in care

Actiunea in revendicare mobiliara: art 1909, VCC. Se cerea ca cel care era posesor sa fi dobandit
bunul de la prop precar, care a primit bunul de la adevaratul proprietar.

Detentor precar: cel care este obligat sa restituie bunul

NCC, art 937 „Dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna-credinta”

NCC, art 938, „Buna-credinta”

Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Cursul al X-lea, 5.12.17

Actiunea in revendicare
Art 566, NCC „Efectele admiterii actiunii in revendicare”

Art 566, alin 1 NCC - Restituirea bunului

Art 566, alin 2, NCC

Daca este vorvba despre producte- se restituie in toare situatiile

Art 566, alin 3, NCC - Situatia cheltuielilor facute de posesor

Art 566, alin 4, NCC – Cheltuieli utile

Art 566, alin 5

Art 566, alin 7 – Dreptul de retentie (dreptul de a retine bunul pana la platirea cheltuielilor facute cu
bunul)

Alte actiuni in justitie care tind la apararea dreptului de proprietate privata

- Actiunea negatorie
- Actiunile confesorii
- Actiunea in grenituire

Actiunea negatorie
Art 564, NCC „Actiunea negatorie”

Apara dreptul de proprietate, dar are in vedere ipoteza in care orice persoana pretinde ca este
titularul vreunui drept care nu este al sau de fapt.

Este o actiune reala, petitorie, imprescriptibila extinctiv.

Actiunea confesorie
Sunt acele actiuni care tind la apararea dezmembramintelor dreptului de proprietate. Ele pot fi
intentate si impotriva adevaraului proprietar.

In VCC actiunile confesorii erau socotite prescriptibile, si anume 30 de ani. NCC instituie alte reguli in
materie, recunoaste actiuni confesorii pentru fiecare dezmembramant al dreptului de proprietate.

Actiunea confesorie de superficie

Art 656, NCC (?????)

Actiune reala, petitorie, imprescriptibila extinctiv

Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Actiunea confesorie de uzufruct

Prescriptibila in 10 ani

Art 757, NCC -> art 696 NCC

Actiunea in grenituire
Dreptul pe care il are titularul unei suprafete de teren de apretinde prin justitie determinarea
limitelor dintre 2 proprietati, prin raportare la proprietatile vecinilor.

Operatiune strict materiala care priveste delimitarea intinderii unui imobil, teren.

Actiune imprescriptibila extinctiv.

Readucerea unui bun proprietate publica iesit din sfera proprietatii publice si se gaseste in
stapanirea unei persoane care neaga insasi dreptul de proprietate publica.

Titularii acestui drept sunt statul si unitatile administrativ teritoriale.

Regimul juridic al acestei actiuni in revendicare: art 865, NCC

Actiunea imprescriptibila atat extinctiv, cat si achizitiv.

Art 865, NCC -> art 563, NCC

Propa dreptului de proprietate publica se face in regimul dreptului comun.

Actiunea in revendicare corespunzatoare dreptului de proprietate publica

- Dreptul de Administrare

Art 870, NCC „Apararea dreptului de administrare”

Actiune in justitie, reala, petitorie, imprescriptibila extinctiv si achizitiv.

- Dreptul de Concesiune

Art 873, NCC „Apararea dreptului de concesiune”

- Dreptul de Folosinta

Art 875, NCC „Apararea dreptului de folosinta cu titlu gratuit”

Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Posesia
NCC, Titlul VIII, „Posesia”

Un atribut al dreptului de proprietate.

= stapanirea bunului

VCC, art 1846 – detinerea unui bun, folisirea de un drept, exercitata de una sau alta de noi insine sau
de altii in numele nostru.

Art 916, NCC „Notiune” - posesia este exercitarea in fapt a prerogativelor dreptului de proprietate
asupra unui bun, de catre persoana care il stapaneste si care se comporta ca un proprietar.

Posesia este o stare de fapt, constand in stapanirea materiala a unui lucru, stapanire care apare ca o
exteriorizare a insasi dreptului de proprietate sau a unui drept real corespunzator.

Art 917, NCC „Exercitarea posesiei”

Aceasta stare de fapt este protejata de lege; aceasta stare de fapt produce prin ea insasi efecte
juridice proprii.

Art 1853, VCC

Art 918, NCC „Cazurile care nu constituie posesie”

Posesia este o stare de fapt, detentia precara este o stare de drept.

Justitifcarea protectiei posesiei ca stare de fapt: protejandu-se posesia se protejeaza insasi dreptul;
se admite ca starea de fapt a posesiei reprezinta o neglijenta din partea adevaratului proprietar;

Elementele posesiei: corpus – stapanirea materiala, animus – elementul psihologic (intentie, etc)

Posesia se dobandeste prin intrunirea ambelor elemente de aceasi persoana.

EXCEPTIE: Persoanele cu capacitate de exercitiu restransa pot exercita posesia unui bun prin
intermediul altei persoane, reprezentantul sau legal.

Dovada posesiei se face prin intermediul elementelor constitutive.

Art 919, NCC „Prezumtia de posesie si prezumtia de proprietate”

Posesia se pierde prin pierderea unui element constitutiv.

Art 921, NCC „Incetarea posesiei”

Producerea efectelor: trebuie sa fie o posesie utila, neviciata.

Capitolul II, Viciile Posesiei:

Art 922, NCC „Viciile posesiei”

Art 923, NCC „Discontinuitatea”

Art 924, NCC „Violenta”

Art 925, NCC „Clandestinitatea”

Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Cursul al XI-lea, 12.12.17

Viciile Posesiei: art 922-927 NCC

Art 922, NCC „Viciile Posesiei”

Art 923, NCC „Discontinuitatea”

Art 924, NCC „Violenta”

Art 925, NCC „Clandestinitatea”

Intervetire = transformarea posesiei precare in posesie utila.

Art 920, NCC „Intervertirea precaritatii in posesie”

VCC: exista o intevertire in plus, si anume transmiterea posesiei catre altul se facea printr-un act de
transmisiune universala sau cu titlu universal, daca succesorul (dobanditorul) era de buna-credinta.

VCC: efectele posesiei:

- Posesia crea o prezumtie de proprietate

- Posesia de buna-credinta era de natura sa permita posesorului sa dobandeasca in natura
fructele bunului posedat
- Posesia era protejata de actiunile posesorii
- Posesia prelungita in timp ducea la dobandirea dr de proprietate prin uzucapiune.

Efectele posesiei in NCC:

- Creaza o prezumtie de proprietate (art 919)

- Posesia este de natura sa conduca la dobandirea dr de proprietate prin uzucapiune in
conditiile prevazute de art 928-934 NCC
- Posesia de buna-credinta al unui bun mobil conduce la dobandirea fructelor in proprietate
asupra acelui bun in conditiile art 937-938 NCC
- Posesia de buna-credinta conduce la dobandirea in proprietatea bunului posedat in conditiile
art 948 NCC
- Posesia este protejata prin actiunile posesorii in conditiile art 949-952 NCC

Dobandirea fructelor in proprietate – jus fruendi

Prezumtia de proprietate si actiunile posesorii: art 557, NCC enumera modurile de dobadire a
dreptului de proprietate

Prezumtia de proprietate: art 919, NCC

Art 900, NCC „Prezumtia existentei sau inexistentei unui drept tabular”

Actiunea posesorie: art 949-952, NCC

Actiunea posesorie este acea actiune in justitie care este pusa la indemana posesorului pentru
apararea posesiei sale ca stare de fapt impotriva oricarei tulburari ce i s-ar aduce pentru a mentine
sau pentru a redobandi posesia sa.
Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Exista doua categorii de actiuni posesorii

- Actiune generala sau in complangere

Reglementata de art 949, NCC.

Art 950, NCC actiunile posesorii pot fi introduse si impotriva proprietarului, dar nu si impotriva caruia
bunul trebuie restituit.

- Actiunea speciala in reintegrare sau reintegranta

Art 951, NCC: termenul in care poate intrudusa aceasta actiunea este de 1 an de la deposedare sau
de la tulburare.

Art 952, NCC Masuri pentru conservarea bunului posedat

Modurile generale de dobandire a drepturilor reale principale

VCC, art 945: enumera toate dispozitiile din Cartea aIII-a ca fiind moduri generale de dobandire.

NCC, art 557: dreptul de prop se poate dobandi in conditiile legii, prin conventie, mostenire legala
sau testamentara, prin accesiune, prin uzucapiune , posesie de buna-credinta in cazul bunurilor
mobile si fructelor, ocupatiune, traditiune, hotarare judecatoreasca atunci cand ea este translativa
de prop prin ea insasi. [...]

- Este asezat in capitolul dreptului de prop privata;

- Se aplica tuturor subiectelor de drept;
- Modurile enumerate de acest art se aplica si implica si in privinta dezmembramintelor, dar
nu se aplica in privinta dreptului de proprietate publica
- Art 557 nu mentioneaza ocupatiunea, comoara ca mod de dobandire a drepturilor real

Clasificarea dupa intindere: particular sau cu titlu universal.

Clasificare dupa dobandire: intre vii sau pentru cauza de moarte.

Clasificare dupa modurie originare sau derivate

Clasificare dupa caracterul transmisiunii: titlu gratuit sau oneros.

Analiza modurilor de dobandire

1. Accesiunea: art 567-601, NCC

= incorpoarea materiala a unui bun mai putin important intr-un lucru mai important, care lucruri
apartin unor proprietari deosebiti, astfel ca se pune problema de a se sti care este proprietarul
bunului rezultat. Ca princpiu, proprietarul bunului mai important devine proprietarul bunului rezultat.

Din punct de vedere al caracterelo juridice: fapt materal al incporarii unui bun cons accesoriu intr-un
bun considerat principal.

Dreptul de accesiune deriva din lege in favoarea proprietarului bunului considerat principal.
Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Urmarea exercitarii acestui drept, avem un adevarat mod de dobandire a bunului rezultat din
accesiune cu obligarea eventuala la plata accesiunii. (???)

Art 557, NCC subsumat dispozitiilor generale: prin accesiune proprietarul unui bun devine proprietar
a tot ce se alipeste sau se incorporeaza in acesta, daca legea nu prevede altfel.

Incorporare sau alipire => nu se mai pot „desparti” bunurile

Situatia criteriilor (premizele) pe care le avem in vedere atunci cand vorbim despre accesiune:

- Destinatia bunurilor accesorii

- Diferentierea economica intre cele doua bunuri.

Potrivit art 568, accesiunea poate fi naturala (contopirea eveniment natural) sau artificiala
(contopirea rezulta cu interventia proprietarilor sau unor terte persoane); poate fi mobiliara sau
imobiliara.

In privinta accesiunii imobiliare naturale: aluviunile, legea apelor, .....

Cursul al XII-lea, 19.12.17

Accesiunile

Accesiunea este: naturala, artifiaiala.

Accesiunea imobiliara artificiala: art 567 – art 576 NCC
Accesiunea imobiliara artificiala: art 577 – art 597 NCC
1. Dispozitii comune
Art 577 „Dobandirea lucrarii de catre proprietarul imobilului”
Art 578 „Categoriile de lucrari”
Art 579 „Prezumtiile in favoarea proprietarului imobilului”
2. Realizarea lucrarii cu materialele altuia
Art 580 „Regimul lucrarii”
3. Realizaea unei lucrari autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia
Art 581 „Lucrarile autonome cu caracter durabil efectuate cu buna-credinta”
Art 582 „Lucrarile autonome cu caracter durabil efectuate cu rea-credinta”
4. Realizarea unei lucrari adaugate cu caracter durabil asupra imobilului altuia
Art 583 „Lucrarile adaugate necesare”

Art 584 „Lucrarile adaugate utile”

Art 585 „Lucrarile adaugate voluptoare”

Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Al XIII-lea curs, 9.1.18

Fara Publicitatea Imobiliara la examen
Uzucapiunea (PRESCRIPTIA ACHIZITIVA) ca mod de dobandire a
drepturilor reale
Aceasta institutie are o utilitate foarte mare in dreptul civil roman.

Este o proba absoluta a dreptului de proprietate, scuteste de probatio diabolica.

Domeniul de aplicare in VCC: privea dreptul de proprietate personala si individuala privitor la

imobile; nu se aplica dreptului de proprietate publica.

Art 928 „Uzucapiunea si dobandirea fructelor”

Art 929 „Bunurile care nu pot fi uzucapate”
Conditia de baza a uzucapiunii este posesia utila, neviciata, nu si detentia precara.

In privinta aplicarii in timp a normelor privitoare uzucapiunii: dispozitiile NCC se aplica numai pentru
posesiile care au inceput dupa intrarea in vigoare a NCC. = Principiul TEMPUS REGIT ACTUM

VCC: se distingea intre uzucapiunea obisnuita de 30 de ani si uzucapiunea de 10-20 de ani.

Uzucapiuna obisnuita: necesita indeplinirea conditiilor: sa fie vorba despre o posesie utila, neviciata
si aceasta posesie sa fie exercitata pe tot timpul prevazut de lege, respectiv pe timp de 30 de ani.

Uzucapiunea de 30 de ani putea sa fie si de rea credinta.

Uzucapiunea de 10-20 de ani: art 1895, VCC si potrivit acestuia: cel ce castiga printr-o justa cauza un
nemiscator determinat va prescrie proprietatea acestuia prin 10 ani, daca adevaratul proprietar
locuieste in circumscriptia tribunalului judetean in care se afla nemiscatorul si 20 de ani daca
locuieste in afara acestei circumscriptii.

Conditii: buna credinta si sa existe o justa cauza (= 1897, VCC titlu translativ de proprietate care
emana de la altcineva decat de la adevaratul proprietar)

Buna credinta este justificata de faptul ca are un titlu.

Art 1898, VCC reaua credinta care intervenea ulterior nu pune in discutie efectele uzucapiunii

Termenul uzucapiunii: fie de 10 ani, fie de 20 de ani.

Art 1896, VCC un timp a locuit in raza circumscriptiei, dupa o perioada se muta in afara acestei raze

Intrerupere civilia si naturala

Legea 58 si legea 59 /1975 (????)

Era posibila jonctiunea posesiilor: unirea a doua posesii pentru a se ajunge la implinirea termenului
de uzucapiune - Art 1859 si art 1860 VCC; cel care invoca jonctiunea trebuia sa fie un succesor in
drepturi a predecesorului sau.

Efectele uzucapiunii in VCC: efectul esential era dobandirea dreptului de proprietate de catre
uzucapant; din momentul intrarii in posesie se socotea; efectul era retroactiv; pe cale de actiune sau
pe cale de exceptie.
Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Se putea renunta la uzucapiune, dar numai dupa indeplinirea ei. Renuntarea putand fi expresa sau
tacita, dar neechivoca. Potrivit 1843, VCC cel care renunta trebuia sa aiba capacitatea de a instraina.

Reglementarea uzucapiunii in NCC

Un efect al posesiei;

Domeniu de aplicare: se aplica numai in privinta bunurilor proprietate privata in general.

NCC distinge intre uzucapiune mobiliara si uzucapiunea imobiliara.

Uzucapinea imobiliara: uzucapiunea extratabulara si uzucapiunea tabulara.

Uzucapiunea imobiliara extratabulara: art 930, NCC

Opereaza in favoarea unei persoane care nu are inscris un drept in cartea funciara si opereaza
impotriva unei persoane, care a murit ori si-a incetat existenta, care are un drept inscris in cartea
funciara.

Posesia sa fie utila, neviciata si poate sa fie de buna sau de rea credinta.

Inscrierea in cartea funciara are efectul constituirii de drepturi.

Uzucapiunea imobiliara tabulara: art 931, NCC

Art 932, NCC „Curgerea termenului uzucapiunii”

Art 933, NCC „Jonctiunea posesiilor”

Art 934, NCC „Alte dispozitii aplicabile”

Uzucapiunea mobiliara
Art 939, NCC „Dobandirea bunului mobil in temeiul uzucapiunii”

Posesia sa fie utila si sa fie vorba despre stapanirea bunului pe tot timpul prevazut de lege, 10 ani.

Dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna-credinta

Efect al posesiei.

Aceasta dobandire al dreptului de proprietate este reglementat prin art 557, NCC „Dobandirea
dreptului de proprietate”

Art 935, NCC „Prezumtia de titlu de proprietate”

Art 936, NCC „Opozabilitatea fata de terti”

Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Cursul al XIV-lea, 16.1.2018

Dobadirea proprietatii bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta

Art 935-940, NCC

Art 937, NCC „Dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna-credinta”

Nu se aplica universalitatilor, bunurilor proprietate publica, bunurilor care sunt accesorii unui imobil,
bunurile mobile culturale (L. 182/2000)

Posesia sa fie neviciata, utila, de buna-credinta

Art 938, NCC „Buna-credinta”

Posesia trebuie sa se intemeieze pe un just titlu, real, nu putativ (care exista doar in imaginatia
proprietarului de buna-credinta)

Termenul de decadere – nu poate intrerupt, prefix

Efect extinctiv si achizitiv

Momentul dobandirii bunului: cand se intra in posesia acestuia.

Dobandirea fructelor prin posesia de buna-credinta

art 948, NCC „Conditiile dobandirii fructelor bunului posedat”

art 557, NCC

domeniul de aplicare al acestui princpiu: priveste bunurile proprietate privata.

Art 548, NCC

Art 550, NCC – dobandirea fructelor

Justificarea posesorului de buna-credinta este echitatea.

Ocupatiunea
Art 941-947, NCC

Art 941, NCC „Dobandirea bunului prin ocupatiune”

Alte moduri de dobandire a proprietatii:

Traditiunea (predarea materiala a unui anumit bun)

Hotararea judecatoreasca constitutiva de drepturi
Drept Civi
Profersor curs: Birsan Corneliu

Publicitatea dobandirii drepturilor reale imobiliare

actele juridice – opozabile tertilor

Sisteme de publicitate imobiliara: sistemul publicitatii personale – in Moldova, Muntenia, Dobrogea;

sistemul cartilor funciare (publicitate reala)Legea 1115/1938 – in regiunile care au fost sub regimul
austro-ungar

Legea nr 7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare – privesc organizarea publicitatii si a

cadastrului

Cartea Funciara, NCC – privesc efectele inscrierii in cartea funciara