Patrimoniul

In legislatia romaneasca exista o definitie a patrimoniului formulata in art 31 CC potrivit careia orice
persoana fie ea fizica sau juridica este titulara a unui patrimoniu care include toate drepturile si
datoriile ce pot fi evaluate in bani si apartin acesteia.

In sinteza prin patrimoniu desemnam totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica ce

apartin unui subiect de drept. Pe cale de consecinta din continutul patrimoniului sunt extinse acele
drepturi nepatrimoniale cum ar fi dreptul la nume, dreptul la viata privata sau dreptul la demnitate.

Elementele patrimoniului

Plecand de la definitia formulata in CC rezulta ca patrimoniul are 2 elemente: Latura activa sau activul
patrimonial si pasivul patrimonial.

1. Activul patrimonial cuprinde toate drepturole patrimoniale ce pot fi exprimate pecuniar. In aceasta
categorie includem atat drepturi reale (dreptul de proprietate, de uz) cat si drepturile de creanta.

2. Pasivul patrimonial este alcatuit din toate datoriile pe care o anumita persoana le are. Datoria
poate consta fie intr-o obligatie de a da (de a transmite sau constitui un drept real) fie intr-o obligatie
de a face adica de a da un bun de a presta un serviciu sau de a executa o lucrare fie intr-o obligatie de
a nu face ceva adica de a se abtibe de la o actiune la la in mod normal era indreptatit.

Caracterele juridice ale patrimoniului

Patrimoniul este o universalitate juridica in sensul ca drepturile si obligatiile care il alcatuiesc sunt
privite in totalotatea lor fara a interesa identitatea fiecarui drept sau identitatea fiecarei obligatii. Din
aceasta perspectiva rezulta doua consecinte:

1. Drepturile si obligatiile carecalcatuiesc patrimoniul sunt legate intre ele formand un tot unitar.

2. Drepturile si obligatiile care alcatuiesc patrimoniul sunt distincte de univeraalitate. Ca urmare

schimbarile ce se produc in legatura cu aceste drepturile si obligatii nu pun in discutie insasi
universalitatea in ansamblul sau.

A doua trasatura – orice persoana are un patrimoniu. Calitatea unei persoane fizice sau juridice
implica de la sine necesitatea existentei unui patrimoniu ( vezi art 131 mai sus citat). Patrimoniul se
poate dobandi chiar inainte de nasterea persoanei fizice dupa cum reglementeaza art 136 potrivit
caruia drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune insa numai daca el se naste viu.

A 3 –a trasatura Patrimoniul este unic deci o persoana fizica sau jufidica are un singur partimoniu
indiferent de numarul de drepturi si de obligatii pe care aceasta le are. Unicitatea patrimoniului se
mentine chiar si in situatia in care aceasta are calitatea de asociat unic in cadrul unei forme asociative
cu raspundere limitata. Astfel aici persoana in cauza este titulara unui singur partrimoniu in care se
mai include dreptul pe care ill are asupra ... sociale din capitalul social al societatii respective.

Totodata ea este si titualara unui patrimoniu propriu distinct de acela al asociatului unic dupa cum
rezulta din interpretarea art 187 din Codul Civil potrivit caruia orice persoana juridica trebuie sa aiba
o organizare de sine statatoare si un patrimoniu propriu afectat dealizarii unui anumit scop licit si
moral in acord cu interesul general.

A 4-a trasatura patrimoniul este divizibil in sensul ca desi el este unic elementele sale nu au unul si
acelesi regim regim juridic ci patrimoniul de imparte in mai multe grupe in mai multe mase in
categprii de drepturi si obligatii fiecare dintre acestea avand un regim juridic propriu. Art 31 aliniatul
2 mentioneaza ca patrimoniul poate face obiectul unei diviziuni sau afectatiuni numai in cazurile si
conditiile prevazute de lege.

Patrimoniile de afectatiune sunt definite de codul civil ca fiind masele patrimoniale fiduciare
constituite potrivit legii in vederea exeecitarii unei profesii autorizate; precum si alte patrimonii
determinate potrivit legii. Astfel patrimoniul unei persoane poate cuprinde mai multe mase
patrimoniale conatituite in conditiile legii printre care amintim masa patrimoniala de
afectatiune(aceea diviziune patrimoniala care cuprinde bunurile afectate exercitarii unei profesii
autorizate) precum si masa patrimoniala fiduciara spre exemplu.

Fiducia este definita in art 773 din CC ca fiind opratiunea juridica prin care unul sau mai multi
constituitori transfera drepturi reale , drepturi de creanta, garabtii ori alte drepturi patrimoniale sau
un ansamblu de asemenea drepturi prezente ori viitoare catre unul sau mai multi fiduciari care le
erercita cu un scop determinat in folosul unuia sau mai multora beneficiari.

Din categoria aplicatiilor divizibilitatii patrimoniului amintim in cazul regimului comunitatii legale in
patrimoniul sotiilor se gasesc bunuri comune si bunuri proprii. Art 339 CC mentioneaza bunurile
dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt de la data dobandirii lor
bunuri comune in devalmasie ale sotiilor. Art 340 enumera bunurile proprii ale fiecarui sot si anume
bunurile dobandite prin mostenire legala sau testamentara sau prin donatie cu execptia cazului in
care dispunatorul a precazut in mod expresca ele vor fi comune.

Apoi bunurile de uz personal, bunurile destinate exercitatii profesiiei unuia dintre soti daca acestea
nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri. Apoi drepturi
patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor sale sau asupra semnelor distinctive pa care
le-a inregistrat. Apoi bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa manuscrisele stintifiice
sau literare, schite proiecte artistice proiecte de inventii precum si alte bunuri de creatie intelectuala.

Apoi indemnizatia de asigura si despagubiriole pentru price prejudiciu material sau moral adus unuia
dintre soti. Apoi bunurile sumele de bani sau orice valori care inlocuiesc un bun propriu precum si
bunul dobandit in schimbul acestora. Apoi frictele produse de bunurile proprii. Art 1114 aliniatul 2
prevede ca mostenitorii legali si legatarii universali sau cu titlu universal raspund pentru datoriile si
sarcinile mostenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral prpportional cu cota fiecaruia.

Ultima consecinta – patrimoniul este intransibil deoarece o persoana nu poate transmite prin acte
juridice intre vii intreg patrimoniul sau. O persoana poate transmite prin acre juridice intre vii unul
sau mai multe drepturi din patrimoni sau insa nu integ patrimoniu. Transmisiunea patrimoniulul in
integralitatea lui poate avea loc numai la decesul unei persoane fizice respectiv in caz de incetare a
unei persoane juridice.

Functiile patrimoniului

1. Patrimoniul constituie gajul general al creditorilor chirografari potrivit art 2324 CC cel care
este obligat personal raspunde cu toate bunurile sale mobile si imobile prezente si viitoare.
Ele servesc drept garantie comuna a creditoriilor sai. Astfel fata de creditorii chirografari care
nu au o garantie reala debitorul raspunde cu bunurile sale prezente si viitoare deci sunt
creditori chirografari acei creditori care au ca garantie un drept de gaj general. Gajul general
priveste toate bunurile debitorului din momentul executarii silite indiferent de modificarile
petecute in patrimoniul debitorului de la data nasterii creantei si pana la data executarii
silite. Obiectul dreptului de gaj general al creditorilor chirografari il constituie insusi
 patrimoniul debitorului iar nu bunurile concrete individualizate din acest patrimoniu. Astfel
debitorul poate sa instraineze bunuri din patrimoniu ori poate sa dobandeasca alte bunuri
actele de dispozitie ale debitorului cu privire la aceste bunuri fiind opozabile creditorilor
chirografari cu exceptia acelor acte prin care le aunt fraudate interesele daca actele de
instrainare au caracter fraudulus creditorii chirografari se pot prevala de dispozitiile art 1562
CC ce reglementeaza actiinea revocatorie. Astfel daca se dovedeste un prejudiciu creditorul
poate cere sa fie declarate inopozabile fata de el actele juridice incheiate de debitor in frauda
drepturilor sale cum sunt cele prin care debitorul isi creaza sau isi mareste o stare de
insolvabilitate.
2. Patrimoniul explica si permite subrogatia reala cu titlu universal. Subrogatia inseamna
inlocuirea care poate fi de doua feluri: personala si reala. Subrogatia personala este atunci
cand o persoana ia locul altei persoane in calitate de titular al unui drept . Subrogatie reala
presupune substituirea ( Inlocuirea ) unii bun cu un alt bun. Subrogatia reala poate fi de doua
feluri cu titlu universal si cu titlu particular. Subrogatia reala cu titlu universal se raporteaza
la cuprinsul intregului patrimoniu facandu-se abstractie de individualitatea bunului care iese
din patrimoniu si a celui care il inlocuieste. Subrogatia reala cu totlu universal se produce
automat inafara unei dispozitii legale exprese. Subrogatia reala cu titlu particular spre
deosebire de cea cu titlu universal opereaza numai im baza unei reglementari legale exprese.
3. Acesta explica si permite transmisiunea universala si transmisiunea cu titlu universal.
Transmisiunea este universala atunci cand intreg patrimoniu al unei persoane se transmite
catre o alta persoana. Transmisiunea este cu titlu universal atunci cand se transmite o
fractiune din patrimoniu. Astfel la decesul unei persoane fizice se transmit atat drepturile cat
si obligatiile acelei presoane privite ca o universalitate sau ca o fractiune dintr-o
universalitate dupa cum transmiterea se face cate un sau mai multi mostenitori. In cazul
persoanei juridice trebuie facuta distinctie intre reorganozarea prin divizare si celelalte forme
de reorganizare a persoane juridice. Potrivit art 236 „divizarea patriala consta in
deaprinderea unei parti din patrimoniul unei persoane juridice care continua sa exista si in
transmiterea acestei parti catre una sau mai multe perspane juridice care exista sau care se
infinteaza in acest scop. In cazul diivizatii partiale are loc o diviziune cu titlu universal. Tot o
diviziune totala are loc si in cazul in care se produce o transmisiune cu titlu universal. In
schimb in cazul unei fuziuni fir ea totala adica prin contopire sau se face prin absortie se
produce o transmisiune universala. Astfel in cazul absortiei drepturile si obligatiile adica
patrimoniul persoanei juridice absolvite se transfera in patrimoniul persoanei juridice care o
absoarbe. Astfel intre transiunea universla si cea cu titlu universal nu existe deosebiri de
ordin calitativ doar cantitativ.

Enumerarea dreprurilor reala principale este realizate de art 551, 552 CC aici incluzand dreptul de
proprietate cu cele doua forme si anume dreptul de proprietate privata si dreptul de proprietate
publica. Apoi dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitatie, dreptul de
servitute, dreptul de administrare, dreptul de concesiune, dreptul de folosinta precum si alte
drepturi caroara legea le recunoaste acest caracter.

Dreptul de proproetate. Notiunea de proprietate.

Sub aspect economic proprietatea exprima o relatie sociala de apropiere a unor lucruri in mod direct
si nemijlocit. Sub aspect juridic dreptul de proprietate exprima un ansambru de atribute ocrotite
juridic in temeiul carora titularul dreptului isi exercita in mod direct si nemijlocit atributele
proprietatii. Astfel proprietatea este acel drept real subiectiv care da expresie apropierii unui lucru
permitand titularului sau sa exercite posesia sa foloseasca si se dispuna de acel bun in putere proprie
si in interes propriu cu respectarea dispozitiilor legale. Notiunea de proprietate pe langa intelesul de
drept real asupra unui lucru corporal mai poate avea si un inteles diferit anume acele de obiect de
proprietate desemnand lucrul asupra caruia poarta dreptul de preproprietate

Formele dreptului de proprietate. Art 552 din CC precum si art 136 al 1 din Constitutie prevede ca
proprietatea este publica sau privata.