Titlul dreptului proprietate privata

Articolul 555 defineste dreptul de proprietate privata ca fiind dreptul tilularului de a poseda folosi si
dispune de un bun in mod exclusiv absolut si perpetuu in limitele stabilite de lege. Aceasta definitie
acopera criticile formulate in doctrina in lumina articolului 480 al CC de la 1865 definitia data
proprietatii nu enumera toate atributele dreptului de proprietate astfel nu se prevedea in mod
expres ca dreptului de proprietate ii revine atributul folosirii unui lucru. Cu toate acestea expresia a
se bucura acoperea atat folosinta bunului cat si culegerea fructelor produse de catre acesta.

Atributele dreptului de proprietate cu exceptia celui numit JUS AVUTENDI adica dreptul de a dispune
corespund fie titularului fie altei persoane careia titularul ile cedeada. Astfel cel ce poseda in uzufruct
un bun are dreptul sa foloseasca bunul si totodata sa ii culega fructele in mod periodic. Spre
deosebire de titularii altor drepturi subiective proprietarul exercita atributele juridice ale dreptului de
proprietate in putere proprie si in interes propriu. Proprietarul exercita atributele in putere proprie
deoarece el se supune numai legii pe cand titularii altor drepturi reale (cu exceptia proprietarului)
exercita atributele d de proprietate in virtutea puterii transmise de ptoproetar si in conformitate
numai cu legea dar si cu vointa proprietarului. Astfel proprietarul concretizeaza fixeaza si limiteaza
exercitiul atributului la care renunta. Proprietarul exercita atributele dreptului sau in interesul sau
propriu. In doctrina a fost data definitia dreptului de proprietate acesta fiind acel drept subiectiv
asupra unor bunuri altele decat cele care alcatuiesc domeniul public in temeiul caruia titularul sau
exercita posesia, folosinta si dispozitia in putere proprie si in interes propriu in limitele determinate
de lege.

Titularii dreptului de proprietate privata

Din interpretarea art 553 rezulta ca titulara dreptului de proprietate privata poate fi orice subiect de
prept civil deci orice persoana juridica sau fizica fie ea de d privat sau public inclusiv statul so unitatile
administrativ terotpriale. In acest sens art 6 din legea 18 din 1881 adica legea fondului funciar
republicata dispune ca domeniul privat al statului si respectiv al comunelor oriselor municipiilor si
judetelor este alcatuit din terenurile dobandite de acestea prin modurile prevazute de lege precum ai
din terenurile dezafectate potrivit legii din domenul public. Legea 215 din 2001 cu privire la
administratia publica locala prevede in art 121 faptul ca domeniul privat al unitatilor adminiatrativ
teritoriale este alcatuit din bunuri mobile si imobile altele decat cele care apartin domeniului public.
Poate forma obiect al dreptului de proprietate privata orice bun mobil sau imobil cu exceptia
bunurilor care prin natura lor formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publice. In legatura cu
obiectul dreptului de proprietate privata datorita importantei lor precum si in considerarea unor
interese de ordin general sunt supuse unui regim juridic special a carui nerespectare atrage sanctiuni
administrative spre exemplu amenzi contraventionale ori dupa caz sanctiuni civile de exemplu
nulitatea actului juridic incheiat cu nerespectarea unei conditii speciale de validitate impusa de lege.
Se includ in aceasta categorie armele, munitiile, materialele explozive produsele si substantele
stuperfiante medicamentele produsele si substantele toxice documentele care fac parte din fondul
arhivistic national precum si bunurile din patromoniul national cultural.

Enumerarea atributelor de proprietate privata:

1. Posesia (ius posidendi). Pe temeiul acestui atribut al dreptului de proprietate titularul

dreptului de proprietate adica proprietarul are posibilitatea fie de a exercita o stapanire
efectiva a lucrului in materialitatea s-a direct si nemijlocit prin putere proprie si in interes
propriu fie de a consimti ca stapanirea sa fie exercitata in numele si interesul lui de catre o
alta persoana.
 2. Folosinta ( ius utendi si ius fruendi). Prin acest atribut se desemneaza facultatea conferita
titularului dreptului de proprietate de a uza de lucrul sau si faculatatea de a pune lucrul in
valoare prin exploaratea acestuia in propriul sau interes dobandind in proprietate fruntele pe
care le poate obtine din acesta. Dobandirea fructelor poate fi rezultatul exploatarii directe si
nemijlocite a lucrului de catre titulatul dreptului de proprietate dar si al cedarii folosintei
lucrului catre o alta persoana in schimbul unei sume de bani. Asadar prerogativa
proprietarului de a culege fructele lucrului presupune fie acte materiale fie acte juridice. Cat
priveste utilizarea bunurilor consumptibile de obicei uzul lor se confunda cu dreptul de a
dispune de ele deoarece consumarea inseamna disparitia lor.
3. Dispozitia (ius avutendi sau avusus). Prin acest atribut se intelege prorogativa titularului
dreptului de proprietatate de a dipune de un lucru. Poate fi vorba de dispozitie materiala sau
juridica prin dispozitie materiala se intelege prerogativa titularului de a dispune de substanta
lucrului prin consumare, transformare sau chiar diatrugere cu respectarea prevederilor
legale. Prin dispozitia juridica se desemmeaza prerogativa de a instraina lucrul sau de a
constitui asupra lui drepturi reale in favoarea altor persoane. Prerogativa dispozitiei este un
atribut specific dreptului de proprietate care nu se mai intalneste la niciun alt drept real.
Prerogativa diapozitiei este un atribut specific dreptului de proprietate care nu poate fi
transmis catre un tert.

Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privata:

1. Caracterul absolut
2. Caractetul exclusiv
3. Caracterul perpetuu

Dreptul de proprietate este un drept absolut. In doctrina s-a subliniat ca caracterul absolot vizeaza
opozabilitatea erga omnues a d dreptilui de proprietate in sensul ca toate celelalte suboecte de
drept sunt obiligate sa respecte prerogativele titualrului. Alteori caracterul absolut se explica prin
aceea ca acest drept este nelimitat neingradit in continutul sau afirmatie contrazisa de insasi
legouitorul care arata ca dreptul de proprietate se exercita „ numai in limitele stabilite de lege”. Intr-
o alta opinie care este majoritara carecterul absolut este explicat prin raportarea dreptului de
proprietate la celelalte drepturi reale aratandu-se ca numai dreptul de proprietate reuneste cele trei
atribute posesia folosinta dispozitia. Dreptul de proprietare privata e cel mai aboslut drept in raport
cu celelalte drepturi reale. Dreptul de prorietate privata este un drept exclusiv. Titularul acestui drept
exercita singur toate atributele dreptului de proprietate.

Caracterul exclusiv al dreptului de proprietate vine sa arata ca titularul acestui drept conferita
dreptului de proprietate cu excluderea tutorul celalalte persoane acestea avand obligatia. Acest
caracter cunoaste unele limitari atunci cand exista un dezmembramant al dreptului de privata.

Dreptul de proprietate este un drept perpetuum acesta nu are o durta limitata in timp iar pe de alta
parte iar pe de alta parte dreptul de proprietate nu se pierde prin neintrebuintate din partea
titularului. Dreptul de proprietate isi pastreaza calitatea s-a abstracta de bun real in sensul ca
instrainarea lucrului nu este de natura sa stinga dreptul de proprietate ci bunul se va gasi in ... deci
instrainarea transmite dreptul de proprietate fara sa il stinga. Apoi dreptul de proprietate nu se
pierde prin moartea titularului si acest caracter al depretului de proprietate cunoaste unule limitari.
Astfel in cazul exproprierii este posibil sa se schimbe natura si continutul dreptului de asemenea
unele actiuni in revendicare sunt totusi prescriptibile extinctiv sau supuse unui termen de decadere.
In anumite situatii dreptul de proprietate privata se exercita doar de la un anumit termen exemplu o
persoana devine proprietatra a bunului ocupat prin ocupatiune doar la un anumit timp de posesia
bunului respectiv.

Limitele exercitarii dreptului de proprietate provata

Respectiv la continutul sau si raportat la indinderea atributelor sale dreptul de proprietate nu este
meingradit si dinpotriva legea stabileste ca exercitarea lui este posibila de anumite limitari ingradiri
restrictii care reprezinta expresia imbinarii interesului individual al titularului dreptului de proprietate
cu interesele generale. Astfel art 44 din Constitutie prevede ca dreptul de proprietate este garantat
iar continutul si limitele acestuia sunt stabilite prin lege. De asemenea aliniatul 7 al aceluiasi art
mentioneaza dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si
asigurarea bunei vecinatati precum si la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau obiceiului
revin proprietarului. Art 555 precizeaza ca atributele dreptului de proprietate sunt recunoscute in
limitele stabilite de lege. Art 556 arata ca dreptul de proprietate poate fi exercitat in limitele
materiale ale obiectului sau acestea fiind limitele corporale ale bunului care formeaza obiectul
bunului de proprietate cu ingradirile stabilite prin lege. Asadar trebuie facuta diatinctia intre limitele
materiale si limitele juridice ale dreptului de proprietate.

Limitele materiale ale exercitarii dreptului de proprietare sunt determinate de corporalitatea lucrului
obiect al dreptului de proprietare. Spre exemplu art 559 prevede ce proprietatea asupra terenului sa
intinde si asupra subsolului si a spatiului de deasupra terenului cu respectarea limitelor legale. Astfel
proprietarul poate exercita asupra spatiului suprapus terenului cat si in sublolul terenului anumite
acte materiale pe care le gaseste de cuviinta insa este tinut sa respecte de exemplu drepturilor
tertilor asupra resusrelor materiale ale subsolului izvoarelor si apelor subterane.

Limitele juridice adica acelea care vizeaza exedcitarea atributelot dreptului de proproetate pot izvori
din legi, uzante, hotatare judecatoreasca, converse. Limitele legale la randul lor pot fi limite legale de
interes public si limite legale de interes privat. In cadrul limitelor drept i public avem in vedere
restrictii cu privire la imobilele sau ce prezinta interes economic sau limite cu interes de aparare a
tarii, ingradirea a zonelor de frontiera, indradiri ce tin de regimul juridic al apelor padurilor. Limitele
de prept privat recug din raporturile de ve inatate pe care CC 1884 le numea servituti naturale si
servituti legale care in adevaratul sens al termenului nu reprezinta servituri adica drepturi reale
privite ca dezmembraminte ale dreptului de proproetate ci ele sunt izvorante din raporturi de
vecinatate care impun proprietariilor ... firesti de ordin social cum ar fi picatura strasinii dreptul de
trecere.