Recapitulare pentru

examen

săptămîna 4.05-8.05
2020

I. Care sînt categoriile de bunuri pe care le regăsiți în cadrul unei proprietăți, cu

care luați contact în decursul unei zile, care constituie obiectul unor contracte de
vînzare-cumpărare, de închiriere, de arendare etc?

Categoriile de bunuri care se gasesc in cadrul unei proprietati sunt:

- bunuri mobile (corporale sau incorporale)

- bunurilor imobile

- bunurilor din domeniul public

Bunuri mobile (corporale sau incorporale) si bunurilor imobile constituie obiectul

unor contracte de vanzare-cumparare, de inchiriere, de arendare.

II. Pornind de la definiția dreptului de proprietate, stabiliți care sunt:

- caracterele, atributele și dezmembrămintele acestui drept.

Dreptul de proprietate este un drept absolut, exclusiv si perpetuu.

Drept absolut.

Prin reţinerea caracterului absolut al dreptului de proprietate se voieşte demarcarea

lui de toate celelalte drepturi reale. El este conceput ca expresia cea mai
cuprinzătoare a conţinutului unui drept subiectiv. Numai dreptul de proprietate este
un drept real complet, deoarece este unicul astfel de drept care conferă titularului
său exerciţiul tuturor prerogativelor sale - posesia, folosinţa şi dispoziţia.

Legiuitorul impune anumite restricţii în exerciţiul dreptului de proprietate, atunci

când este nevoie de protecţia sau realizarea unor obiective de interes general sau
din alte raţiuni. Totuşi, proprietarul este liber şi în măsură să efectueze toate actele
materiale şi juridice care nu îi sunt interzise în mod expres. Libertatea acestor acte
constituie principiul, iar restricţiile exerciţiului lor, oricât vor fi de importante şi de
numeroase, constituie excepţii de la regulă şi trebuie expres prevăzute de lege.

Drept exclusiv
Acest caracter decurge din împrejurarea că proprietarul este îndreptăţit să exercite
singur toate prerogativele conferite de acest drept. El poate utiliza bunul său aşa cum
doreşte, fără ca vreo altă persoană să poată interveni într-un mod oarecare în exerciţiul
dreptului său. Tot astfel, proprietarul este singurul îndreptăţit să „dezmembreze" dreptul
său de proprietate prin consimţirea ca anumite prerogative să fie exercitate de alte
persoane, ca drepturi reale, dezmembrăminte ale dreptului de proprietate, sau ca
drepturi de creanţă, rezultate din raporturi juridice obligaţionale, după cum, în cazul
proprietăţii comune, atributele dreptului de proprietate sunt exercitate concomitent de
mai mulţi titulari asupra aceluiaşi bun sau asupra aceleiaşi mase de bunuri, fără însă a
se pune astfel în discuţie caracterul exclusiv al dreptului.

Drept perpetuu
Dreptul de proprietate că are acest caracter deoarece el durează atâta vreme cât
subzistă bunul care îi formează obiectul. Natura bunului va influenţa acest caracter al
dreptului de proprietate. Nimeni nu a susţinut şi nu va susţine vreodată caracterul
perpetuu al dreptului de proprietate asupra unor bunuri consumptibile, căci ar fi un
nonsens.
In realitate, această caracteristică are un sens juridic propriu. Mai întâi, este de reţinut
că dreptul de proprietate nu are o durată limitată în timp, ci durează atâta vreme cât
există bunul asupra căruia el se exercită. In acelaşi timp, el nu este un drept viager, ci
se transmite prin succesiune. De asemenea, se poate transmite prin acte între vii şi va
continua să existe în patrimoniul celui care îl dobândeşte.
în al doilea rând, el este perpetuu, pentru că există independent de exercitarea lui.
Dacă legea nu îl obligă, proprietarul poate să nu uzeze de bun.
în al treilea rând, din moment ce dreptul de proprietate nu se pierde prin neuz, aceasta
înseamnă că acţiunea cea mai energică prin care el are a fi apărat, anume acţiunea în
revendicare, este imprescriptibilă extinctiv.
în sfârşit, considerăm că numai prin recunoaşterea caracterului său perpetuu, în
anumite situaţii speciale, se poate pune problema reconstituirii lui.

Drepturile reale derivate din dreptul de proprietate privată (denumite şi

dezmembrămintele dreptului de proprietate) sunt opozabile erga omnes, inclusiv
proprietarului. Dezmembrămintelor dreptului de proprietate le lipsesc unele din
atributele proprietăţii, titularul lor având posesia, folosinţa, dispoziţia materială sau
(parţial) juridică, în timp ce proprietarul va avea întotdeauna dispoziţia juridică asupra
bunului.

Titularul dreptului de proprietate exercită cele trei atribute în numele şi interesul său
propriu:
Posesia, ca atribut al dreptului de proprietate, implică, din partea titularului dreptului,
exerciţiul unei stăpâniri efective asupra bunului în materialitatea sa, din punct de
vedere fizic sau economic, direct sau mijlocit, la locul aşezării permanente a persoanei
sau în orice altă parte.
Folosinţa, ca atribut al dreptului de proprietate conferă titularului a acestuia, de a-şi
însuşi fructele şi veniturile pe care acesta le produce, în scopul posibilitatea de a utiliza
economic bunul său, potrivit cu destinaţia economică satisfacerii necesităţilor sale
materiale şi spirituale.
Dispoziţia, ca atribut al dreptului de proprietate poate fi materială şi juridică. Dispoziţia
materială conferă titularului posibilitatea de a hotărî asupra existenţei materiale a
 bunului său, în limitele legislaţiei în vigoare (adică titularul poate chiar distruge bunurile
proprii). Dispoziţia juridică constă în dreptul titularului de a hotărî cu privire la soarta
juridică a bunului său, el putând să-l înstrăineze sau să constituie asupra lui alte
drepturi reale, în condiţiile stabilite de lege. În legislaţie şi literatura de specialitate
întâlneşte şi noţiunea de administrare a bunurilor.

III. Explicați caracterul absolut al dreptului de proprietate și excepția de la acest

caracter.

Prin reţinerea caracterului absolut al dreptului de proprietate se voieşte demarcarea

lui de toate celelalte drepturi reale. El este conceput ca expresia cea mai
cuprinzătoare a conţinutului unui drept subiectiv. Numai dreptul de proprietate este
un drept real complet, deoarece este unicul astfel de drept care conferă titularului
său exerciţiul tuturor prerogativelor sale - posesia, folosinţa şi dispoziţia.

Legiuitorul impune anumite restricţii în exerciţiul dreptului de proprietate, atunci

când este nevoie de protecţia sau realizarea unor obiective de interes general sau
din alte raţiuni. Totuşi, proprietarul este liber şi în măsură să efectueze toate actele
materiale şi juridice care nu îi sunt interzise în mod expres. Libertatea acestor acte
constituie principiul, iar restricţiile exerciţiului lor, oricât vor fi de importante şi de
numeroase, constituie excepţii de la regulă şi trebuie expres prevăzute de lege.

De asemenea, adeseori, legiuitorul impune anumite restricţii în exerciţiul dreptului de

proprietate, atunci când este nevoie de protecţia sau realizarea unor obiective de interes
general sau din alte raţiuni. Totuşi, proprietarul este liber şi în măsură să efectueze toate
actele materiale şi juridice care nu îi sunt interzise în mod expres. Libertatea acestor acte
constituie principiul, iar restricţiile exerciţiului lor, oricât vor fi de importante şi de
numeroase, constituie excepţii de la regulă şi trebuie expres prevăzute de lege. Sau. cum
s-a spus. „nu trebuie descrise prerogativele proprietarului; este suficient să fie căutate
limitele acestora.

Numai legiuitorul este cel care poate fixa limitele exerciţiului prerogativelor dreptului de
proprietate, dar, şi atunci când o face, trebuie să asigure un just echilibru între prezervarea
intereselor proprietarului şi luarea în considerare a interesului general, social.

IV. Ce înțelegeți prin:

- drept de servitute,

Servitutea este sarcina care grevează un imobil pentru uzul sau utilitatea imobilului unui
alt proprietar. De regulă, servitutea presupune doua imobile aparţinând unor proprietari
diferiţi, dintre care unul (dintre imobile) este fondul dominant, iar cel care „suporta
servitutea” este fondul aservit. Pot fi însă şi situaţii în care servitutile sa aibă caracter
reciproc.

- drept de abitație,
Abitaţia este dreptul unei persoane de a locui în locuinţa nudului proprietar împreună cu
soţul şi copiii săi, chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a
constituit abitatia, precum şi cu părinţii ori alte persoane aflate în intreţinere.

- drept de superficie,

Dreptul de a avea sau de a edifica o construcţie pe terenul altuia, deasupra ori în

subsolul acelui teren, asupra căruia superficiarul dobândeste un drept de folosinţă.

- drept uz,

Uzul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia şi de a-i culege fructele naturale
şi industriale numai pentru nevoile proprii şi ale familiei sale.

- drept de uzufruct?

Uzufructul este un drept real de folosinţă pe care o persoană îl exercită cel mult până
la încetarea sa din viaţă sau în cazul persoanelor juridice pe o perioadă de maxim 30
de ani şi de a culege fructele bunului, cu îndatorirea de a-i conserva substanţa.

V. Ce este cartea funciară? Apreciați necesitatea și oportunitatea acestui

document de înregistrare.

Cartea funciară reprezintă cartea de identitate a unui imobil. Terenul, construcția

întreagă sau o componentă dintr-o construcţie (un apartament, de exemplu) au în acest
fel un paşaport unic care rămâne valabil pe toată durata existenţei imobilului, indiferent
de faptul că proprietarii se schimbă în timp prin vânzare, donaţie, moştenire sau hotărâri
judecătoreşti.

Îndeplinește un dublu rol prin:

1. activitatea de cadastru: identificarea în mod unic şi constant în timp imobilul,indiferent

de proprietar

2. publicitate imobiliară: asigurarea informării celorlalte persoane care nu fac parte din
clasicele două părţi ale unui contract (fiind astfel terţi) cu privire la forma de proprietate
sau actele şi faptele juridice care privesc imobilul.

Care este structura CF?

Cartea funciară are trei părţi: A, B, C.

Partea A cuprinde descrierea imobilului cu indicarea numărului de ordine (exemplu:

A.1) şi a numărului cadastral alimobilului (exemplu: 100 după planul cadastral al
imobilelor), suprafaţa, anexa la partea A–planul imobilului cu vecinătăţi, descrierea
imobilului, inventarul de coordonate. Dacă intervin dezlipiri sau alipiri de parcele,
imobilele nou create vor primi alte numere cadastrale, pentru care se vor deschide cărţi
funciare noi. Partea A se va completa cu anexa la această parte, care va cuprinde
geometria parcelei. Menţiunile privind terenul şi categoria de folosinţă sunt cele
prevăzute în Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general.

Partea B se referă la înscrierile privind dreptul de proprietate şi documentele pe care se

întemeiază:

a) numărul curent este numărul de ordine sub care s-a făcut operaţiunea şi la care, în
rubrica observaţii, se face trimiterea de la partea A sau partea B;

b) operaţiunea, numele proprietarului se scrie în aşa fel, încât să se elimine orice dubiu
cu privire la identitatea acestuia: dacă este persoană fizică, se scrie numele,
prenumele, iar dacă este persoană juridică, se înscrie denumirea acesteia; operaţiunea
cuprinde: menţionarea modalităţilor de dobândire a proprietăţii, certificate de acte
juridice corespunzătoare: transmiterea proprietăţii, modificarea sau stingerea dreptului
asupra întregului imobil sub forma proprietăţii exclusive, comune în devălmăşie sau
indivize, precum şi preţul;

c) numele şi prenumele proprietarului

d) observaţii.

Partea C se referă la dezmembrămintele dreptului de proprietate: uzufruct, uz, abitaţie,

servituţile în sarcina imobilului, superficie şi sarcini (ipoteci, privilegii), precum şi la
faptele juridice, drepturile personale referitoare la drepturile reale înscrise în această
parte, urmăririle imobiliare etc.

În această categorie pot fi enumerate:

a) incapacităţile totale sau parţiale de exerciţiu ale titularului dreptului real înscris;

b) instituirea curatelei;

c) modalităţile juridice ce afectează dreptul înscris în cartea funciară;

d) arătarea de raporturi juridice cu o altă persoană de natură să afecteze regimul juridic

al bunului nemişcător;

e) arătarea oricărei acţiuni care dă caracterul de drept litigios unui drept real înscris în
cartea funciară, a acţiunii de predare a înscrisului translativ sau constitutiv al dreptului
ce urmează a se înscrie, a acţiunii de ieşire din indiviziune etc.;

f) arătarea acţiunii pentru anularea hotărârii declarative de moarte a titularului de drept

real înscris în cartea funciară;

g) arătarea situaţiilor când se face urmărirea silită a imobilelor;

h) interdicţia de înstrăinare sau grevare a imobilului, precum şi modalităţile interdicţiei

de strămutare sau grevare;
i) contractul de locaţiune sau cesiunea de venituri mai mari de trei ani;

j) dreptul de preemţiune;

k) promisiunea stabilită prin convenţie de a încheia un contract

de înstrăinare cu privire la bunul imobil;

l) sechestrul asigurător şi judiciar;

m) schimbarea rangului unei ipoteci;

n) plângerea împotriva încheierii de carte funciară;

o) sentinţa declarativă de faliment;

p) lucrările de expropriere a imobilului;

q) orice alte fapte, drepturi personale sau acţiuni a căror notare

este permisă de lege şi au legătură cu imobilul.

Ce înțelegeți prin publicitate imobiliară?

Prin publicitate imobiliară se înţelege totalitatea mijloacelor juridice prin care se

evidenţiază situaţia materială şi juridică a imobilelor în mod public pentru a se ocroti
circuitul lor civil.
Cine sînt terții?
Celelalte persoane care nu fac parte din clasicele două părţi ale unui contract.

Ce este opozabilitatea față de terți?

Opozabilitatea actului juridic fata de terti inseamna dreptul partii de a invoca acel
act juridic impotriva tertului care ar ridica pretentii in legatura cu un drept
subiectiv, dobandit de parte prin actul juridic respectiv.

VI Speța se regăsește pe platformă.

Am pus în discuție situația juridică a terenului din orașul Sinaia, care a

fost retrocedat reclamantei, în baza legii de repunere în drepturi a
persoanelor care au fost expropriate-vezi anul 1968-.

Este supus analizei acest caz deoarece conducta de gaz Trans Gaz
Mediaș reprezintă un obiectiv de importanță strategică.

Analizați modul defectuos în care prima instanță a repus reclamanta în

drepturi pe un teren care nu este, nu poate intra în circuitul civil. (Am discutat în
clasă pe schema făcută la tablă).
 Analiza, în cadrul speței, se face pornind tot de la importanța dreptului de
proprietate ( vezi și dispozițiile constituționale). Am abordat mai multe idei
ridicate de voi, privind calitatea de proprietar dar și atributele dreptului de
proprietate- cele trei: usus, fructus și abusus.