Cartografiere ecologică

şi aplicaţii
Introducere
ECOLOGIE

Cartografie
Ecologia este o parte a biologiei care
studiază relațiile de interdependență
între mediul viu (biotic) și mediul
abiotic.

Ecologia este știința care analizează

partea din globul pământesc unde
există viață (biosfera)
Factorii Elementele anorganice şi
organice lipsite de viaţă
abiotici ale Biosferei
 Elementele organice
Factorii biotici înzestrate cu viaţă ale
Biosferei
Biosfera este locul unde trăiesc oamenii,
animalele și plantele.

Biosfera cuprinde :

• partea inferioară a atmosferei (până la cca.

15000m)
• litosfera / solul (până la câteva zeci de metri în
profunzime)
• hidrosfera (incluzând fosele marine)
Abiotic and Biotic Factors.mp4
Cartografia – ansamblul de studii şi
operaţiuni ştiinţifice şi tehnice care au la bază
observaţiile directe sau exploatarea unei
documentaţii, în vederea elaborării hărţilor şi
planurilor.
 Harta poate fi definită ca fiind o imagine a unui
areal oarecare şi are în conţinut elemente prin care
sunt localizate datele tematice reprezentative pentru
acel teritoriu.
INSTRUMENT
Pentru ca o
HARTĂ să devină DE absolut necesară
INFORMARE

ALEGEREA CELUI MAI ADECVAT

MOD DE REPREZENTARE
CARTOGRAFICĂ

CITIREA ŞI
ELEMENTELOR permit UTILIZAREA
COMPLEMENTARE
DOCUMENTULUI
Termenul de cartografie ecologică este o
apariţie recentă în sfera reprezentărilor
cartografice

Cunoaşterea mediului natural, mai ales a părţilor

intrate într-un proces de antropizare alertă
(unele ajunse la modificări şi degradări
ireversibile), a străbătut în ultima jumătate de
secol o etapă de diversificare foarte accentuată.

Nu este exagerat să afirmăm că s-a trecut

foarte repede de la sfera relativă a hărţilor
topografice – generale şi tematice generale, la
marea diversitate a hărţilor tematice speciale.
Pentru a putea reprezenta o hartă de referinţă
(topografică) sau o hartă ştiinţifică (tematică)
trebuie alese acele elemente figurative care să
permită cea mai bună încadrare ideografică
permiţând identificarea coordonatelor punctelor
de pe hartă
Hartă topografică Hartă tematică
Până la obținerea documentului final, în primă
fază, trebuie realizată macheta hărţii prin
stabilirea unor elemente care trebuie să apară
obligatoriu pe documentul tipărit :
 titlul
 legenda
 scara
 caroiajul
 sistemul de proiecţie
 înscrisurile referitoare la realizatorii
hărţii (autorul, cartograful,
editorul,…)
finanţatorul
drepturile de copyright, ş.a.m.d.
 Cartografia tematica
 Numim cartografie tematica, operațiunea de a
transcrie pe un suport topografic reprezentativ,
relieful, hidrografia, localități, cai de comunicatii etc.,
sau doar o parte din aceste elemente, informații cu
privire la locația unui fenomen suplimentar care
constituie tema hartii.
 Cartografierea ecologică fiind un caz special
 Aparitia cartografiei ecologice

 Cartografierea vegetatiei s-a dezvoltat intre

1945 si 1970
 Datorita interesului stiintific, didactic si
economic tot mai dezvoltat si a aparitiei noilor
tehnologii , s-a trecut de la simpla
cartografierea a vegetatiei la cartografierea
ecologica
Hărţile tematice realizate în prezent prin tehnici
moderne, chiar sofisticate, pun tot mai mult în
evidenţă laturi şi aspecte ale realităţii geografice pe
care observaţia directă le poate înregistra foarte greu
sau chiar nu poate să le înregistreze corespunzător.
 Exemple de cartografiere tematica

Studii specifice regiunilor costiere

Caracteristicile
fiziografice ale
regiunii costiere
Histria
Analiza si administrarea sistemica a mediului

Hazarde fie naturale fie antropice, se interferează cu Pământul şi au

repercusiuni asupra mediului
Administrarea resurselor geologice , mediul geologic
Degradarea şi
conservarea
terenului
Studii asupra hazardelor naturale
Inventarierea efectelor furtunilor
Aplicaţii în silvicultură
Aplicaţii în urbanism
 Avantajele cartografiei tematice

Prezintă un număr mare de avantaje, în

comparație cu un text care descrie aceleași fapte:

exprimare clara
mai usor de exploatat
exprimare obiectiva
rapiditatea și ușurința operațiilor
control vizual care asigură legătura
permanenta cu situatia curenta
5. ECOSISTEME CARTOGRAFIERE
ANTROPIZATE A MEDIULUI

4. ECOSISTEME CARTOGRAFIE
RE ECOLOGICĂ

3. BIOCENOZĂ
(vegetaţie, CARTOGRAFIER
EA VEGETAŢIEI
Ierarhii
animale,
microorganisme) de
integrare
in
2.PROCESIUNI
BIOGEOGRAFI
Cartografiere ecologie
bioclimatică şi
CE fenologică

1. SPECII ŞI Cartografiere
POPULAŢII corologică
Cartografiere ecologică
şi aplicaţii
ECOSISTEM

Cartografie
 Concepetul de ecosistem
Ecosistemul se caracterizează printr-o organizare specifică, fiind
alcătuit din două structuri funcţionale: structura de biotop (mediul
neviu sau componenta abiotică) şi structura de biocenoză (mediul
viu sau componenta biotică):
Ecosistemele se pot clasifica în două grupe:
ecosistemele naturale
ecosisteme artificiale sau antropice.

Ecosistemele naturale
Ecosistemele artificiale
TYPES OF ECOSYSTEM.mp4
 Cartografierea ecosistemului

Cartografierea ecosistemelor impune în primul rând

stabilirea tipologiei lor, fiind necesara o analiză. Cu toate acestea,
studiul complet al unei biocenoze, și respectiv al unui ecosistem ,
este o analiza complexa și necesită contributia mulor specialiști:
botaniști , zoologi, bacteriologisti , pedologi, meteorologi, etc.
Nu mai este o problema de a studia toate ecosistemele, avand
ca ajutor cele mai moderne metode de colectare și prelucrare a
informațiilor.
Prin urmare, trebuie să se reprezente fiecare ecosistem printr-o
imagine simplificată, dar suficient de apropiata de realitate.
Hărțile ecosistemelor pot de asemenea, să fie
folosite pentru a identifica prioritățile și problemele
pentru locații diferite, pentru a evalua interacțiunile
dintre ecosisteme și serviciile lor, să vizeze măsuri
tactice în locații specifice, precum și pentru a
demonstra și evalua costurile și beneficiile
masurilor luate.

Odată ce o hartă a fost realizata din acoperirea

terenului, habitate și alte date, datele spațiale pot
fi analizate cu ajutorul sistemului de informații
geografice (GIS) pentru a furniza informații
statistice privind aria și distribuția principalelor
tipuri de ecosisteme.
 Tipologia
(clasificarea)
ecosistemelor
pentru cartografiere
Date de intrare și
metoda de colectare
a intrărilor

Obtinerea
hartii Analiza rezultatelor
ecosistemelor in urma
cartografierii unor
ecosisteme
 Tipologia (clasificarea)
ecosistemelor pentru cartografiere

Tipologia va depinde de:

scopul cartografierii
scara hartii
disponibilitatea datelor.
Cartografiere ecologică
şi aplicaţii
 CARTOGRAFIE

Evaluarea ecosistemelor
EU Biodiversity Strategy to 2020 are ca scop
evitarea pierderii biodiversitatii si a serviciilor
ecositemelor din UE. Aceasta decizie a fost luata in
2010 de UE, in cadrul Conventiei Internationale pe
Diversitate Biologica.

Action 5 of the EU Biodiversity Strategy to

2020 propune Statelor Membre sa cartografieze si
sa evalueze starea ecosistemelor si a serviciilor
oferite de ele pe teritoriul lor, asistati de European
Commission.
https://biodiversity.europa.eu/maes
https://biodiversity.europa.eu/countries##overview
https://biodiversity.europa.eu/countries/romania##t-3
https://ec.europa.eu/environment/nature/knowledge/ecosystem_asse
ssment/index_en.htm
 EEA
European
Environment
Agency's

12 ecosisteme principale
UE la nivel european care
Member sunt fezabile pentru
States cartografiere, în ceea ce
privește colectarea datelor
la nivel national si local
MAES
Mapping and
Assessment of
Ecosystems and
their Services
URBAN

TEREN AGRICOL

PAȘUNE
ZONE DE VEGETATIE
SI PADURI

ZONE CU ARBUSTI

ZONE DE VEGETATIE
CU CONDITII
NATURALE EXTREME
ZONE UMEDE
(MLAȘTINI)

RÂURI ȘI LACURI
APE DE TRANZIȚIE

ZONE DE COASTĂ

ZONE CU RECIF

OCEAN
 EUNIS
European nature
information
system
 EVALUAREA STĂRII ECOSISTEMULUI

Repartizarea
ecosistemelor Evaluarea stării
în ecosistemelor
Europa

Ce anume
afectează
capacitatea lor
de a furniza
servicii
 Capacitatea unui
Starea unui ecosistem de a furniza
ecosistem servicii, în raport
cu potențialul său

depinde de Condițiile fizice, chimice si biologice

ale unui ecosistem la un anumit punct în
Capacitatea unui timp
ecosistem de a furniza
un serviciu
controlată de
Starea naturală (afectată de factori,
cum ar fi solul, eleva ie i de aspect),
presiunile antropice la care este
expus, cum ar fi schimbarea habitatului
i poluare.
 O abordare indirectă bazată pe
evaluarea și cartografierea
presiunilor care acționează
asupra ecosistemelor
Evaluarea stării
ecosistemelor
O evaluare directă a
stării habitatului, a
biodiversității și a calității
mediului

Realizarea hărților stării

ecosistemelor, inclusiv
impactul presiunilor
multiple,

Evaluarea
Capacității ecosistemelor de a furniza
servicii
 PRESIUNILE EXERCITATE ASUPRA ECOSISTEMELOR

Producătorii schimbării, cum ar fi

creșterea populației și
creșterea consumului,
creează presiuni asupra mediului care au capacitatea
de a schimba:
starea habitatelor
starea de sănătate a speciilor
componența speciilor unui
ecosistem(biodiversitate)
scăzănd astfel capacitatea de adaptare și de a
furniza servicii.
In Europa, cele mai frecvente presiuni și
amenințări pentru ecosistemele terestre sunt:
agricultura (intensificare și abandon) și
modificarea condițiilor naturale ale corpurilor
de apă, cea mai mare parte prin modificări
hidrologice.
Pentru ecosistemele acvatice, principalele
presiuni sunt:
pescuitul excesiv
modificarea condițiilor habitatelor naturale
poluarea
Principalele presiuni care conduc la schimbarea ecositemelor

Schimbarea
habitatului Schimbări Supra
climatice exploatarea
(sol,apă)

Invazia
Poluarea speciilor
solului străine
Harta actuala a ecosistemelor din Europa
Analiza rezultatelor in urma cartografierii unor ecosisteme
ECOSISTEM NATURAL
Parcul Natural Vacaresti -Delta Bucurestiului (Aerial Video).mp4
ECOSISTEM ARTIFICIAL