STATUTUL CONSILIERULU JURIDIC

Incepand cu anul 2003 s-a aprobat prin legea 514/2003 Statutul consilierului juridic. Anterior legi identificate, care face obiectul prezentei cercetari, functia de consilier juridic nu se regasea in Clasificarea Ocupatiilor din Romania [in continuare COR] asa cum a fost aprobata prin Ordinul nr. 338/334 din 16 iulie 2003 privind completarea Clasificarii Ocupatiilor din Romnia emis de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Familiei, publicat in Monitorul Oficial 543/29.07.2003; in prezent ocupatia de consilier juridic nu este per se prevazuta in COR se poate incadra insa in Grupa majora 2 - Specialisti in diverse domenii de activitate; Subgrupa majora 26 - Specialisti in domeniul juridic, social si cultural Subgrupa minora 261 care prevede Specialistii din domeniul juridic efectueaza activitati de cercetare pe probleme juridice, consiliaza clientii cu privire la aspectele juridice ale problemelor, pledeaza cazuri sau conduc activitati de urmarire penala in cadrul instantelor de judecata, prezideaza procedurile judiciare in instantele de judecata, elaboreaza legi si regulamente , ca urmare, dupa cum se poate observa in ciuda faptului ca nu este prevazuta in COR, se poate incadra in definitia prezentata dupa cum vom motiva in continuare. Prin Legea 514/2003 se defineste ocupatia de consilier juridic ca fiind: art. 1 Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizeaza ca un corp profesional si se exercita conform prevederilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic si prevederilor prezentului statut; art. 2 Profesia de consilier juridic este independenta si organizata autonom, fiind exercitata integrat in sistemul de justitie romanesc. Totodata, art. 8 prevede ca In activitatea sa, consilierul juridic asigura: consultanta, asistenta si reprezentarea autoritatii sau a institutiei publice ori a persoanei juridice in favoarea careia exercita profesia, apara drepturile si interesele legitime ale acestora in raporturile lor cu autoritatile publice, institutiile de orice natura, precum si cu orice persoana juridica sau fizica, romana ori straina; avizarea si contrasemnarea actelor cu caracter juridic in conditiile legii. In consecinta activitatea consilierului juridic se incadreaza perfect in definitia prevazuta de COR care reglementeaza activitatea consilierilor juridici. Conform Art. 10 a) Activitatea profesionala a consilierului juridic se realizeaza prin: consultatii si cereri cu caracter juridic in toate domeniile dreptului;redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea acesteia; redactarea proiectelor de contracte, precum si negocierea clauzelor legale contractuale; asistenta, consultanta si reprezentarea juridica a persoanelor juridice si a altor entitati interesate; redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a
1

consimtamantului, a continutului si a datei actelor incheiate, care privesc persoana juridica in favoarea careia consilierul juridic exercita profesia; avizarea si contrasemnarea actelor cu caracter juridic; verificarea legalitatii actelor cu caracter juridic si administrativ primite spre avizare; semnarea la solicitarea conducerii, in cadrul reprezentarii, a documentelor cu caracter juridic emanate de la persoana juridica sau de la institutia publica reprezentata; b) 1. avizele pentru legalitate si conformitate vor fi insotite de semnatura si parafa profesionala; 2. parafa profesionala individuala va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele elemente:denumirea "COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI" (teritorial JUDET); sigla "COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI" (teritorial - JUDET); numele si prenumele consilierului juridic, insotite de mentiunea S (stagiar) sau D (definitiv), dupa caz; codul unic de identificare, format din 2+4 (patru) cifre, alocat in ordinea inscrierii in Tablou, cod unic de inregistrare ce nu va mai putea fi realocat (primele doua cifre reprezinta judetul); c) in conditiile in care actul juridic supus avizarii pentru legalitate nu este conform legii, consilierul juridic va formula un raport de neavizare in care va indica neconcordanta acestuia cu normele legale, in vederea refacerii actului; d) consilierul juridic, indiferent de forma in care isi desfasoara activitatea profesionala, se subordoneaza, numai pe linie administrativa, persoanei juridice in favoarea careia isi exercita profesia. Art. 11 Dreptul la opinie profesionala a consilierului juridic este garantat. Art. 12 Consilierul juridic poate reprezenta gratuit in justitie rudele sale, ale sotului/sotiei, pana la gradul IV inclusiv. Art. 13 a) In exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta, consilierul juridic este obligat sa pastreze secretul profesional privitor la cauza ce i-a fost incredintata, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege. b) Pentru activitatea depusa, consilierul juridic are dreptul sa fie remunerat conform prevederilor formei scrise a raportului juridic care sta la baza exercitarii profesiei fata de beneficiar. c) In scopul asigurarii secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra consilierului juridic sau la locul de exercitare a profesiei sunt inviolabile. Perchezitionarea consilierului juridic, a domiciliului ori a biroului sau nu poate fi facuta decat de procuror, in temeiul unui mandat emis in conditiile legii. Nu vor putea fi ascultate si inregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale consilierului juridic si nici nu va putea fi interceptata si inregistrata corespondenta cu caracter profesional, decat in conditiile si cu procedura prevazute de lege. 2. Dobandirea calitatii de consilier juridic Primirea in profesie Art. 14 Poate fi consilier juridic persoana care indeplineste urmatoarele conditii: a) este cetatean roman si are domiciliul in Romania; b) are exercitiul drepturilor civile si politice; c) este licentiata a unei facultati de drept; d) este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; aceasta conditie se dovedeste cu certificat medical eliberat in conditiile legii; e) nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de Legea nr. 514/2003. Art. 15
2

Inscrierea in profesia de consilier juridic se face in mod individual, pe baza unei cereri adresate Colegiului Consilierilor Juridici pe a carui raza teritoriala domiciliaza, conform regulamentului si statutului fiecarui colegiu teritorial . Art. 16 (1) Cererea de inscriere in profesie va fi insotita de acte care sa ateste indeplinirea conditiilor prevazute de art. 8, 9 si 10 din Legea nr. 514/2003, respectiv: copii ale actului de identitate, ale actelor de stare civila, ale certificatului de nastere, copie legalizata a diplomei de studii, cazierul judiciar, certificatul medical, doua fotografii color pentru "Legitimatia de consilier juridic" si declaratie pe propria raspundere ca indeplineste conditiile legale pentru dobandirea si exercitarea profesiei de consilier juridic si ca nu este inscris in alt colegiu sau asociatie profesionala a consilierilor juridici. (2) Colegiul teritorial verifica indeplinirea conditiilor generale si speciale prevazute de legea si statutul profesiei si avizeaza admiterea in colegiul respectiv. (3) Dupa aprobarea cererii, solicitantului i se va elibera decizia de inscriere in profesie, conform vechimii sale in activitati juridice. (4) Taxele de inscriere se vor stabili de catre fiecare colegiu teritorial. Art. 17 La primirea in corpul profesional, consilierul juridic depune urmatorul juramant: "In numele Legii, Onoarei si Adevarului jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa-mi exercit profesia independent, cu demnitate si probitate si sa pastrez secretul profesional. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!" Interpretand prevederile legii 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, deducem faptul ca orice consilier juridic, pentru a avea aceasta calitate trebuie sa-si desfasoare activitatea exclusiv in serviciul unei persoane juridice; per a contrario, o persoana fizica ce desfasoara activitati economice independente nu poate angaja un consilier juridic, ci eventual poate apela la serviciile unui avocat. Consideram ca si o persoana juridica poate apela la serviciile unui avocat in conditiile in care nu dam curs interpretarii potrivit careia dispozitiile art. 1 din Lege ar constitui exceptia prevazuta de art. 3, alin. (2) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si, prin urmare i s-ar interzice avocatului asemenea activitati. In cadrul autoritatilor administratiei publice centrale consilierul juridic are calitatea de functionar public, deoarece, in aplicarea prevederilor art. 13, alin.(1) din Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare, in cadrul institutiilor publice consilierii juridici nu pot avea alta calitate. In cadrul Ministerului Administratiei si Internelor (M.A.I.), activitatea de asistenta juridica este reglementata de catre Instructiunile nr. 1111/2005 privind activitatea de asistenta juridica in Ministerul Administratiei si Internelor, fiind definita ca activitatea desfasurata de consilierii juridici din aparatul central, din institutiile si structurile aflate in subordinea ministerului si din unitatile din subordinea acestora, constnd in consultanta, asistenta si reprezentare, apararea drepturilor si intereselor legitime in raporturile cu alte autoritati publice, institutii de orice natura, persoane
3

fizice sau juridice, avizarea si contrasemnarea actelor cu caracter juridic si asigurata de catre consilierii juridici-politisti, statutul politistului fiind reglementat inca din art. 1 al Legii nr. 360/2002. In sustinerea aceleiasi opinii aratam ca si instanta suprema a Romaniei a dicis: Nefiind o profesiune liberala, asemenea celei de avocat, profesia de consilier juridic nu poate fi exercitata dect in limitele cadrului legal al raportului de serviciu sau al raportului juridic de munca si nu este compatibila cu profesia de comerciant, in sensul art.7 Cod comercial,iar activitatile de asistenta, de consultanta, de reprezentare juridica si de redactare de documente juridice nu se includ in faptele de comert enumerate la art.3 din Codul comercial si nu sunt susceptibile de a fi considerate a avea caracter comercial din perspectiva art.4, acelasi cod. ICCJ, Sectia Comerciala, Decizia nr.1521 din 20 mai 2009. In acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Brasov in Decizia14/AP/2008 nelegalitatea organizarii activitatii de consultanta juridica sub forma societatilor comerciale decurge din dispozitiile legii speciale (Legea nr. 514/2003), respectiv ale art. 2 si 4 potrivit carora consilierul juridic poate sa fie numit in functie sau angajat in munca, asigurand consultanta si reprezentarea autoritatii sau institutiei publice in serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de munca. Aceste dispozitii nu permit organizarea activitatii de consilier juridic sub forma societatilor comerciale, fapt ce atrage nulitatea societatii, nulitate ce se circumscrie prevederilor art. 56 lit. c din Legea nr. 31/1990. Chiar daca constituirea societatii apelante a fost confirmata prin incheierea judecatorului delegat la O.R.C., acest aspect nu inlatura invocarea dispozitiilor art. 56 lit.c din Legea nr. 31/1990 prin prisma efectelor produse in prezent de decizia I.C.C.J. mai sus-mentionate. Aceasta decizie de speta a ICCJ conduce la intrebarea poate incheia CONVENTIE CIVILA DE PRESTARI SERVICII pentru consilier juridic? Consideram ca raspunsul este mai mult negativ din urmatoarele considerente: O persoana fizica neautorizata va putea sa execute o lucrare materiala ori intelectuala sau sa presteze un serviciu in baza art. 1851 din Vechiul Cod civil numai cu titlu ocazional, ceea ce inseamna ca prestarea acestei activitati in baza unei conventii civile de prestari servicii in mod regulat pe o perioada nedetermeinata presupune incalcarea Codului fiscal si legii privind statutul consilierului juridic. Pentru incheierea unei conventii civile cu o persoana fizica neautorizata este necesara indeplinirea anumitor conditii astfel cum au statuat, in practica, organele fiscale:- realizarea activitatii pe baza de conventii civile sa fie cu caracter ocazional, intamplator, conjunctural, si uneori urgent; - activitatea desfasurata pe baza de conventie civila sa nu fie inscrisa in obiectul de activitate al societatii si nici prevazuta a se realiza prin posturile cuprinse in statul de functii al
4

societatii; -pentru o activitate desfasurata pe baza de conventie civila nu se poate stabili cu exactitate: timpul de munca (destul de diferit de la un executant la altul), mijloacele de realizare si alte elemente asemanatoare; - pentru realizarea unei activitati desfasurate pe baza de conventie civila nu se justifica incadrarea de personal cu contract individual de munca sau cu timp partial pe perioada determinata; - obiectul conventiei civile sa constea intr-un raport juridic de "a da" sau de a face ceva pana la un anumit termen, fara a se specifica perioada, timpul de munca; - conventia nu se poate incheia pentru desfasurarea unei activitati care, in acelasi timp, se desfasoara in societatea respectiva prin incheierea de contracte individuale de munca, indiferent ca acestea sunt cu fractiune de norma sau cu timp integral, pe perioada nedeterminata sau determinata. Daca activitatea indeplineste unul dintre criteriile de mai sus pentru desfasurarea acesteia se va incheia un contract individual de munca. De asemenea, pentru incheierea unei conventii civile este necesar sa nu fie indeplinit niciunul dintre criteriile prevazute la la art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal respectiv - beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respectiv organele de conducere ale platitorului de venit, si respecta conditiile de munca impuse de acesta, cum ar fi: atributiile ce ii revin si modul de indeplinire a acestora, locul desfasurarii activitatii, programul de lucru; - in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste exclusiv baza materiala a platitorului de venit, respectiv spatii cu inzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte de munca sau altele asemenea si contribuie cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu; - platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura; platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit. In prezent, reglementarea legala a contractelor civile de prestari servicii, cunoscute in practica si sub denumirea de conventii civile, este data de art. 1851 din noul Cod civil potrivit caruia contractul de antrepriza este contractul prin care, antreprenorul se obliga ca, pe riscul sau, sa execute o anumita lucrare, materiala ori intelectuala, sau sa presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, in schimbul unui pret. In consecinta, prestarea unui serviciu, executarea unei anumite lucrari, materiale ori intelectuale se pot realiza de catre o persoana fizica neautorizata in baza art. 1851 din noul Cod civil .Conventia civila nu are o durata determinata insa caracterul activitatii trebuie sa fie cu titlu ocazional.Pentru incheierea unei conventii civile este necesara indeplinirea conditiilor care stau
5

la baza incheierii oricarei conventii civile astfel cum au statuat, in practica, organele fiscale mentionate mai sus.Totodata, contractele de prestari servicii trebuie sa respecte criteriile care definesc preponderenta existentei unei activitati independente stabilite de pct. 19 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 46 din Codul fiscal : - libera alegere a desfasurarii activitatii; libera alegere a programului de lucru;- libera alegere a locului de desfasurare a activitatii; - riscul pe care si-l asuma intreprinzatorul; - activitatea se desfasoara pentru mai multi clienti. Potrivit art. 8 Legea 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificarile si completarile ulterioare, poate fi consilier juridic acela care indeplineste urmatoarele conditii: a) este cetatean roman si are domiciliul in Romania; b) are exercitiul drepturilor civile si politice; c) este licentiat al unei facultati de drept; d) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; aceasta conditie se dovedeste cu certificat medical eliberat in conditiile legii; e) nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de prezenta lege. Asadar, una dintre conditiile impuse de lege pentru exercitarea profesiei de consilier juridic este aceea ca persoana sa fie licentiata a unei facultati de drept. In speta, va putea ocupa postul de consilier juridic in situatia in care indeplineste si celelalte conditii impuse de art. 8 din Legea 514/2003 prin contract de munca pe durata determinata sau nedeterminata cu norma intreaga sau cu timp partial astfel cum vor stabili partile. Astfel potrivit Legii nr. 514/2003 (privind organizarea si functionarea profesiei de consilier juridic), consilierul juridic poate sa fie numit in functie sau angajat in munca, ceea ce inseamna ca el poate avea statut de functionar sau de salariat. In sensul ca aceste calitati nu implica eo ipso, subordonarea fata de angajator si nu exclud independenta jurisconsultului in indeplinirea profesiei sale. (BELIGRADEANU, Stefan; STEFANESCU, I. Traian Consideratii in legatura cu Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, in Dreptul nr. 2/2004;) In ceea ce priveste organizarea propriu-zisa a consilierilor juridici, acestia se pot organiza in conformitate cu prevederile legii dupa cum urmeaza in Colegiul teritorial care este organizatia profesionala creata pentru toti consilierii juridici asociati in aceasta forma de organizare dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti, indiferent de ramura, domeniul de activitate ori locul exercitarii profesiei, ce asigura organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic in mod unitar si apara drepturile si interesele legitime ale consilierilor juridici. Conform prevederilor legale Colegiului teritorial i-a fost acordata prin lege calitatea de persoana juridica de interes general si are sediul in orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul Bucuresti ce orice alta persoana juridica Colegiul teritorial are patrimoniu si buget propriu. Patrimoniul Colegiului
6

poate fi folosit in activitati producatoare de venituri, in conditiile dreptului comun, contributia consilierilor juridici la realizarea bugetului propriu este stabilita de fiecare colegiu. Colegiul teritorial activeaza in baza statutului propriu. Ca urmare, Legea 514/2003 ofera posibilietatea persoanelor licentiata in drept care nu aleg calea magistraturii sau avocaturii de a constitui asociatii profesionale, acesta fiind in fapt un drept conferit de Constitutie de care consilierii juridici pot sau nu, in functie de necesitatile lor, sa uziteze. Prevederile legii 514/2003 nu conditioneaza exercitatrea profesiei de consilier juridic de inscrierea intr-una sau alta din asociatiile profesionale. In caz contrar consider ca legea ar fi trebuit sa foloseasca un limbaj care sa nu dea loc interpretarilor. Spre exemplu prin comparatie legea 51/1995 republicata in 2011 prevede in cadrul art.1(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R. este evidenta intentia legiuitorului de a impune persoanelor care doresc sa practice profesia de avocat sa faca parte din Barou. Fata de analiza de mai sus consideram ca de lege ferenda se impune o mai stricta reglementare a statutului Consilierului juridic, cu o clara delimitare a atributiilor sale cat mai cu seama a caracteristicilor juridice ale acestei profesii. Consideram ca este necesara stabilirea limitei intre aplicabilitatea prevederilor codului muncii, a legii statutui functionarului public si pe cale de concesinta stabilizarea activitatii de consiliere juridica.