UNIVERSITATEA ROMANO-GERMANA REFERAT DREPTUL PROPRIETATII INTELECTUALE MARCA.

APARAREA DREPTURILOR PRIVITOARE LA MRCI

Student : STOIAN MIHAI-ALEXANDRU

MARCA APARAREA DREPTURILOR PRIVITOARE LA MARCI

Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica, servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice, de cele apartinand altor persoane. Prin funcia sa de identificare a originii comerciale i a calitii produselor, de organizare a concurenei pe pia, marca a dobndit o valoare economic foarte important n economia contemporan, lucru ce a dat natere necesitii dezvoltrii unor instrumente necesare aparrii drepturilor comerciantului asupra mrcii sale. Astfel drepturile asupra mrcii pot fi aprate prin urmtoarele mijloace: A. Apararea prin contestatie administrativa B. Apararea prin actiuni penale C. Apararea prin actiuni civile A.APARAREA PRIN CONTESTATIE ADMINISTRATIVA Art.80-81 din lege si Regulile 42, 45, 46 si 47 din Regulament. Deciziile OSIM privind cererea de inregistrare a unei marci, modificarea acesteia sau a inregistrarii marcii, modificarea numelui sau a adresei titularului sau a mandatarului, reinnoirea inregistrarii, transmiterea drepturilor asupra marcilor, radierea sau modificarea inregistrarii licentelor sau a altor drepturi, inscrierea renuntarii la o marca si orice decizii cu privire la cereri de inregistrare sau la marci inregistrate pot fi contestate la OSIM de catre solicitantul inregistrarii sau, dupa caz, de catre titularul marcii ori de catre persoanele interesate.

Contestatiile se pot introduce in termen de trei luni de la comunicare sau, dupa caz, de la publicarea acestora si vor fi solutionate de catre o comisie de reexaminare din cadrul OSIM. Comisia de reexaminare este formata din presedinte si doi membrii. Presedintele comisiei de reexaminare va fi directorul general al OSIM sau imputernicitul acestuia; membrii vor fi un examinator din cadrul Serviciului marci, care nu a luat decizia contestata, si un consilier juridic. Comisia va putea lua una din urmatoarele hotarari: a.admiterea contestatiei, dispunand desfiintarea sau modificarea deciziei OSIM; b.respingerea contestatiei si mentinerea deciziei OSIM. Hotararea comisiei de reexaminare, motivata, se comunica partilor in termen de 15 zile de la pronuntare si poate fi atacata cu apel la Tribunalul Bucuresti, in termen de 30 de zile de la comunicare. In termen de 15 zile de la comunicare, deciziile Tribunalului Bucuresti pot fi atacate cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti, decizia Curtii fiind irevocabila. La cererea instantei judecatoresti OSIM este obligat sa inainteze acesteia actele, documentele si informatiile necesare judecarii cauzei cu care a fost investita. B.APARAREA PRIN ACTIUNI PENALE Titularul certificatului de inregistrare precum si alte persoane interesate in apararea dreptului de exploatare exclusiva au la indemana posibilitatea sesizarii organelor de urmarire penala in legatura cu urmatoarele infractiuni: 1.infractiunea de contrafacere (art.83 si 84 din lege). 2.infractiunea de concurenta neloiala (art.86din Legea nr.84/1998, art.5 alin.1 lit.a din Legea nr.11/1991 privind concurenta neloiala). Potrivit Regulii 44 din Regulament, sunt, in mod special, considerate acte de concurenta neloiala in sensul art.86 din lege si sunt interzise: a.orice fapte de natura sa creeze o confuzie cu intreprinderea, cu produsele sau cu activitatea industriala sau comerciala a unui concurent;

b. afirmatiile false in exercitarea comerctului, de natura sa discrediteze intreprinderea, produsele sau activitatea industriala ori comerciala a unui concurent; c.indicatiile sau afirmatiile a caror utilizare, in exercitarea comertului, poate sa induca in eroare publicul cu privire la natura, la modul de fabricatie sau la caracteristicile marfurilor. Potrivit art.5 alin.1 lit.a din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale(astfel cum a fost modificata prin Legea nr.298/7.06.2001), Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei : a)folosirea unei [...] marci [...] sau a unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant . Art. 5 alin.1 lit.g din aceeasi lege incrimineaza si producerea in orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vanzare sau vanzarea unor marfuri/servicii purtand mentiuni false privind [...] marcile [...] in scopul de a induce in eroare pe ceilalti comercianti si pe beneficiari. De asemenea, art.8 din Legea nr.11/1991 dispune ca Actiunea penala in cazurile prevazute la art.5 se pune in miscare la plangerea partii vatamate ori la sesizarea camerei de comert si industrie teritoriale sau a altei organizatii profesionale ori la sesizarea persoanelor imputernicite de Oficiul Concurentei, largind astfel cercul persoanelor care pot introduce plangere penala prealabila.

C.APARAREA PRIN ACTIUNI CIVILE Enumerare: 1.Actiunea in anularea inregistrarii marcii; 2. Actiunea in contrafacere; 3. Actiunea in concurenta neloiala. Actiunea in contrafacere In doctrina se arata ca se doesebesc doua forme de contrafacere: 1. 2. contrafacerea in inteles restrans; imitarea frauduloasa a marcii altuia.

Contrafacerea (in inteles restrans) este, in general, o reproducere servila sau brutala a marcii altuia. Jurisprudenta din diferite tari a considerat adesea drept contrafacere si o reproducere incompleta (partiala) si neservila, cu conditia de a purta asupra elementelor esentiale sau caracteristice ale marcii. Astfel, s-a considerat ca adaugarea sau suprimarea unei litere, a unei cifre, a unui sufix sau prefix este irelevanta, nefiind de natura a inlatura invinuirea de contrafacere. De exemplu: Lavor si Lavo; La Tasse si La Tasse dor; Aux Galeries Lafayette si Aux Galeries Lafayette de Laval. Analiza jurisprudentei din diferite tari ne permite sa degajam mai multe reguli pe care instantele le aplica pentru a conchide la existenta contrafacerii: a.Contrafacerea se apreciaza in functie de asemanari, si nu de deosebiri; b.Existenta contrafacerii depinde de existenta unui risc de confuzie. In aprecierea acestuia se tine seama de reactia consumatorului mijlociu. c.In materie de contrafacere nu este necesara dovada relei credinte. d.Nu este necesar sa se fi produs confuzia creata prin contrafacere. Este suficient ca ea sa fie posibila. 2.Imitarea frauduloasa a marcii altuia. In timp ce contrafacerea stricto sensu este o uzurpare directa si fatisa, imitarea este o contrafacere deghizata si spre deosebire de autorul celei dintai care urmareste sa reproduca exact marca altuia, imitatorul reproduce numai trasaturile esentiale, izbitoare, sperand, cu ajutorul asemanarii de ansamblu, sa induca in eroare pe consumatori, iar cu ajutorul deosebirilor, sa se sustraga represiunii. In practica administrativa si judecatoreasca din diverse tari au fost numeroase situatii in care organele abilitate au retinut ca ne aflam in prezenta unei imitari frauduloase a marcilor. Astfel, s-a retinut ca exista imitare in cazul urmatoarelor marci:Dideron si Dicton, Gantiss si Gantex, Maxima si Maxibas, Selectra -Selecto, Fango-Fanta, Neteco Tenneco, Dulmil-Duxil, Frutsi-Frucci, Sipramil-Sipralem, Libertinou- Le libertin, Montigny si Montana, Kiss si Sunkist, Lais si Lois,Nutrilite si Nutrilight, Fixa si

Fixette, Suproe si Ducros,Valgorge si Valda, Vivian si Evian, Everlax si Relax, Estinel si Listel, Elnett si Bel Net. De asemenea ,de-a lungul timpului au fost pronuntate si alte decizii care au retinut imitarea frauduloasa a marcilor.De exemplu Cocolive a imitat Palmolive;Detensyl a imitat Eutensyl; Fluid a imitat Flit; Kalsol a imitat Clonzol; Calormot a imitat Calor. Reproducem in continuare si cateva decizii judecatoresti extrem de reprezentative pentru materia pe care o analizam: a.Sunlake a reprezentat o imitare a marcii Sunsilk. Intr-unul din considerentele acestei hotarari (pronuntata de Tribunalul de comert din Bruxelles la 30.06.1972) se arata ca sunetul sun stabileste , incontestabil, mai ales ca se afla la inceputul cuvantului, o asemanare intre cele doua marci, de natura a crea confuzie in spiritul cumparatorilor de atentie mijlocie (A se vedea Y.Eminescu, Regimul juridic al marcilor,Bucuresti, Ed.Lumina Lex,1996 , p.201). b.In decizia din 1961 a Tribunalului de prima instanta din Marrakech(Maroc), sa aratat in mod convingator , ca Exista imitatie frauduloasa a unei marci cand, din cauza analogiilor si asemanarilor, este posibila o confuzie de natura sa insele pe cumparator cu privire la provenienta produselor similare. Aceasta imitatie frauduloasa este caracterizata de lege prin aceea ca o confuzie este posibila si cand analogiile si asemanarile se refera fie la marca in intregime, fie numai la unele dintre elementele ei constitutive.Intre cuvintele Sapol si Saptol asemanarea fonetica este foarte puternica .Asemanarea ortografica si caligrafica a celor doua cuvinte adoptate ca marci , este de asemenea evidenta, prima fiind obtinuta numai prin suprimarea literei t din cea de-a doua . In consecinta marca Sapol constituie o contrafacere a marcii Saptol c.Intr-o decizie a Tribunalului de comert al cantonului Berna (Elvetia) din 23.03.1965, s-a retinut ca: O marca noua nu e valabila daca, fiind destinata sa distinga produse similare , nu se deosebeste de o marca anterioara prin caracteristici importante si daca, luata in ansamblul ei, aceasta marca poate fi confundata cu marca anterioara.Exista riscul ca marca mai noua Omava sa fie confundata cu marca mai veche Omega, care, incontestabil are prioritate , ambele fiind inregistrate pentru

ceasuri. Din punct de vedere vizual , cele doua marci se aseamana.Fiecare dintre ele este compusa din 5 litere si 3 silabe, avand aceeasi silaba initiala si aceeasi terminala. Din acest punct de vedere marcile pot fi confundate. Tot astfel si efectul auditiv , care mai cu seama ramane in memoria cumparatorului. Trebuie sa tina seama si de faptul ca cele doua marci asemanatoare nu sunt prezentate in acelasi timp cumparatorilor , care, apreciind o marca sunt condusi de impresia care le-a ramas in memorie.Nu are importanta faptul ca la o comparatie meticuloasa a marcilor, a amanuntelor lor, se pot descoperi particularitati, deoarece cumparatorii nu vad aceste detalii sau nu le pastreaza in memorie . Trebuie deci sa se porneasca de la elementele comune si sa se aprecieze daca, cu toate diferentele constatate , ele sunt de natura sau nu sa induca in eroare pe cumparator. Ca o concluzie, ceea ce este hotarator in aprecierea imitarii frauduloase este impresia de ansamblu, de unde regula ca instanta trebuie sa procedeze la o apreciere sintetica, si nu analitica a marcilor in prezenta. C3.Actiunea in concurenta neloiala Distinctia dintre actiunea in contrafacere si actiunea in concurenta neloiala: prima implica incalcarea unui drept (dreptul de exploatare exclusiva), iar cea de-a doua presupune incalcarea unei obligatii (obligatia de comportare onesta, cu buna-credinta in raporturile comerciale). Persoana care savarseste un act de concurenta neloiala va fi obligata sa inceteze sau sa inlature actul, sa restituie documentele confidentiale insusite in mod ilicit de la detinatorul lor legitim si, dupa caz, sa plateasca despagubiri pentru daunele pricinuite, conform legislatiei in vigoare. Daca vreuna dintre faptele prevazute de art.4 sau art.5 cauzeaza daune patrimoniale sau morale, cel prejudiciat este in drept sa se adreseze instantei competente cu actiunea in raspundere civila corespunzatoare. Daca fapta prevazuta de aceasta lege a fost savarsita de un salariat in cursul exercitarii atributiilor sale de serviciu, comerciantul va raspunde solidar cu salariatul pentru pagubele pricinuite, afara de cazul in care va putea dovedi ca, potrivit uzantelor, nu era in masura sa previna comiterea faptei

Persoanele care au creat impreuna prejudiciul raspund solidar pentru actele sau faptele de concurenta neloiala savarsite. Pentru luarea unei masuri ce nu sufera amanare se pot aplica dispozitiile art.581si art.582 din C.proc.civ. Prin hotararea data asupra fondului instanta poate dispune ca marfurile sechestrate sa fie vandute, dupa distrugerea falselor mentiunui. Din suma obtinuta in urma vanzarii se vor acoperi mai intai despagubirile acordate. Odata cu condamnarea ori obligarea la incetarea faptei ilicite sau repararea daunei, instanta poate obliga la publicarea hotatarii, in presa, pe cheltuiala faptuitorului. Dreptul la actiunea in concurenta neloiala se prescrie in termen de 1 an de la data la care pagubitul a cunoscut sau ar fi trebui sa cunoasca dauna si pe cel care a cauzat-o, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data savarsirii faptei.