Drept an I

Statutul Consilierului Juridic

Prof. univ. Domocoş Cristian

Student:
Heredea Cristian-Răzvan

Oradea

2017
 STATUTUL CONSILIERULU JURIDIC

Începând cu anul 2003 s-a aprobat prin legea 514/2003 Statutul consilierului juridic. Anterior legi
identificate, care face obiectul prezentei cercetari, funcţia de consilier juridic nu se regăsea în Clasificarea
Ocupaţiilor din România aşa cum a fost aprobată prin Ordinul nr. 338/334 din 16 iulie 2003 privind
completarea Clasificarii Ocupatiilor din România emis de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi
Familiei, publicat în Monitorul Oficial 543/29.07.2003; în prezent ocupaţia de consilier juridic nu este
prevăzută în COR se poate încadra însă în Grupa majora 2 - Specialişti în diverse domenii de activitate;
Subgrupa majoră 26 - Specialişti în domeniul juridic, social şi cultural Subgrupa minora 261 care prevede
Specialiştii din domeniul juridic efectuează activitaţi de cercetare pe probleme juridice, consiliază clienţii
cu privire la aspectele juridice ale problemelor, pledează cazuri sau conduc activităţi de urmărire penală
în cadrul instanţelor de judecată, prezidează procedurile judiciare în instanţele de judecata, elaborează
legi şi regulamente, ca urmare, după cum se poate observa în ciuda faptului că nu este prevăzută în COR,
se poate încadra în definiţia prezentată după cum vom motiva în continuare.
Prin Legea 514/2003 se defineste ocupaţia de consilier juridic ca fiind: art. 1 Profesia de consilier
juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp profesional şi se exercită
conform prevederilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic
şi prevederilor prezentului statut; art. 2 Profesia de consilier juridic este independentă şi organizată
autonom, fiind exercitată integral în sistemul de justiţie românesc. Totodata, art. 8 prevede ca În
activitatea sa, consilierul juridic asigură: consultanţă, asistenţă şi reprezentarea autorităţii sau a
instituţiei publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercita profesia, apară drepturile şi
interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natura,
precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori straină; avizarea şi contrasemnarea actelor
cu caracter juridic în condiţiile legii. În consecinţa activitaea consilierului juridic se încadrează perfect în
definiţia prevăzută de COR care reglementează activitatea consilierilor juridici. Conform Art. 10 a)
Activitatea profesionala a consilierului juridic se realizează prin: consultaţii şi cereri cu caracter juridic
în toate domeniile dreptului;redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc
activitatea acesteia; redactarea proiectelor de contracte, precum şi negocierea clauzelor legale
contractuale; asistenţa, consultanţa şi reprezentarea juridică a persoanelor juridice şi a altor entităţi
interesate; redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a consimţământului, a conţinutului şi
a datei actelor încheiate, care privesc persoana juridică în favoarea căreia consilierul juridic exercită
profesia; avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic; verificarea legalităţii actelor cu
caracter juridic şi administrativ primite spre avizare; semnarea la solicitarea conducerii, în cadrul
reprezentării, a documentelor cu caracter juridic emanate de la persoana juridica sau de la instituţia
publică reprezentată; b) 1. avizele pentru legalitate şi conformitate vor fi însoţite de semnatura şi parafa
profesională; 2. parafa profesională individuală va cuprinde în mod obligatoriu următoarele
elemente:denumirea "COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI" (teritorial - JUDET); sigla "COLEGIUL
CONSILIERILOR JURIDICI" (teritorial - JUDET); numele şi prenumele consilierului juridic, însoţite de
menţiunea S (stagiar) sau D (definitiv), după caz; codul unic de identificare, format din 2+4 (patru) cifre,
alocat în ordinea inscrierii în Tablou, cod unic de înregistrare ce nu va mai putea fi realocat (primele
două cifre reprezintă judeţul); c) în condiţiile în care actul juridic supus avizării pentru legalitate nu este
conform legii, consilierul juridic va formula un raport de neavizare în care va indica neconcordanţa
acestuia cu normele legale, în vederea refacerii actului; d) consilierul juridic, indiferent de forma în care
îşi desfăşoară activitatea profesională, se subordonează, numai pe linie administrativă, persoanei juridice
în favoarea căreia îşi exercita profesia. Art. 11 Dreptul la opinie profesională a consilierului juridic este
garantat. Art. 12 Consilierul juridic poate reprezenta gratuit în justiţie rudele sale, ale soţului/soţiei,
până la gradul IV inclusiv. Art. 13 a) În exercitarea profesiei şi în legătura cu aceasta, consilierul juridic
este obligat să păstreze secretul profesional privitor la cauza ce i-a fost încredinţată, cu excepţia
cazurilor prevăzute expres de lege. b) Pentru activitatea depusă, consilierul juridic are dreptul să fie
remunerat conform prevederilor formei scrise a raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei
faţă de beneficiar. c) În scopul asigurării secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional
aflate asupra consilierului juridic sau la locul de exercitare a profesiei sunt înviolabile. Percheziţionarea
consilierului juridic, a domiciliului ori a biroului sau nu poate fi facută decât de procuror, în temeiul unui
mandat emis în condiţiile legii. Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice,
convorbirile telefonice ale consilierului juridic şi nici nu va putea fi interceptată şi înregistrată
corespondenţa cu caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege. 2.
Dobândirea calităţii de consilier juridic Primirea în profesie Art. 14 Poate fi consilier juridic persoana
care îndeplineşte următoarele condiţii: a) este cetăţean român şi are domiciliul în România; b) are
exerciţiul drepturilor civile şi politice; c) este licenţiat a unei facultăţi de drept; d) este aptă din punct de
vedere medical pentru exercitarea profesiei; această condiţie se dovedeşte cu certificat medical eliberat în
condiţiile legii; e) nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de Legea nr. 514/2003.
Art. 15 Înscrierea în profesia de consilier juridic se face în mod individual, pe baza unei cereri adresate
Colegiului Consilierilor Juridici pe a cărui rază teritorială domiciliază, conform regulamentului şi
statutului fiecărui colegiu teritorial. Art. 16 (1) Cererea de înscriere în profesie va fi însoţită de acte care
să ateste îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 8, 9 si 10 din Legea nr. 514/2003, respectiv: copii ale
actului de identitate, ale actelor de stare civila, ale certificatului de naştere, copie legalizată a diplomei
de studii, cazierul judiciar, certificatul medical, două fotografii color pentru "Legitimaţia de consilier
juridic" şi declaraţie pe propria raspundere că indeplineşte condiţiile legale pentru dobândirea şi
exercitarea profesiei de consilier juridic şi că nu este înscris în alt colegiu sau asociaţie profesională a
consilierilor juridici. (2) Colegiul teritorial verifică îndeplinirea condiţiilor generale şi speciale prevăzute
de legea şi statutul profesiei şi avizeaza admiterea în colegiul respectiv. (3) După aprobarea cererii,
solicitantului i se va elibera decizia de înscriere în profesie, conform vechimii sale în activităţi juridice.
(4) Taxele de înscriere se vor stabili de către fiecare colegiu teritorial. Art. 17 La primirea în corpul
profesional, consilierul juridic depune următorul jurământ: "În numele Legii, Onoarei şi Adevarului jur
să respect Constituţia şi legile ţării, să-mi exercit profesia independent, cu demnitate şi probitate şi să
păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" Interpretând prevederile legii 514/2003
privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, deducem faptul că orice consilier juridic,
pentru a avea această calitate trebuie să-şi desfăţoare activitatea exclusiv în serviciul unei persoane
juridice; per a contrario, o persoana fizica ce desfăşoară activităţi economice independente nu poate angaja
un consilier juridic, ci eventual poate apela la serviciile unui avocat. Considerăm ca şi o persoană juridica
poate apela la serviciile unui avocat în condiţiile în care nu dăm curs interpretării potrivit căreia
dispoziţiile art. 1 din Lege ar constitui excepţia prevăzută de art. 3, alin. (2) din Legea nr. 51/1995 privind
organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi,
prin urmare i s-ar interzice avocatului asemenea activităţi. În cadrul autorităţilor administraţiei publice
centrale consilierul juridic are calitatea de functionar public, deoarece, în aplicarea prevederilor art. 13,
alin.(1) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările
ulterioare, în cadrul instituţiilor publice consilierii juridici nu pot avea altă calitate. În cadrul Ministerului
Administraţiei şi Internelor (M.A.I.), activitatea de asistenţă juridică este reglementată de către
Instrucţiunile nr. 1111/2005 privind activitatea de asistenţă juridică în Ministerul Administraţiei şi
Internelor, fiind definită ca activitatea desfăşurată de consilierii juridici din aparatul central, din instituţiile
şi structurile aflate în subordinea ministerului şi din unităţile din subordinea acestora, constând în
consultanţă, asistenţă şi reprezentare, apărarea drepturilor şi intereselor legitime în raporturile cu alte
autorităţi publice, instituţii de orice natura, persoane fizice sau juridice, avizarea şi contrasemnarea actelor
cu caracter juridic” şi asigurată de către consilierii juridici-politişti, statutul poliţistului fiind reglementat
încă din art. 1 al Legii nr. 360/2002. În susţinerea aceleiaşi opinii arătăm ca şi instanţa supremă a
României a decis: Nefiind o profesiune liberală, asemenea celei de avocat, profesia de consilier juridic
nu poate fi exercitată decât în limitele cadrului legal al raportului de serviciu sau al raportului juridic
de muncă şi nu este compatibila cu profesia de comerciant, în sensul art.7 Cod comercial,iar activitaţile
de asistenţă, de consultanţă, de reprezentare juridică şi de redactare de documente juridice nu se includ
în faptele de comerş enumerate la art.3 din Codul comercial şi nu sunt susceptibile de a fi considerate a
avea caracter comercial din perspectiva art.4, acelaşi cod. ICCJ, Secţia Comercială, Decizia nr.1521 din
20 mai 2009.
În acelaşi sens s-a pronunţat şi Curtea de Apel Braşov în Decizia14/AP/2008 nelegalitatea
organizării activităţii de consultanţă juridică sub forma societăţilor comerciale decurge din dispoziţiile
legii speciale (Legea nr. 514/2003), respectiv ale art. 2 si 4 potrivit cărora consilierul juridic poate să fie
numit în funcţie sau angajat în muncă, asigurând consultanţa şi reprezentarea autorităţii sau instituţiei
publice în serviciul căreia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă. Aceste
dispoziţii nu permit organizarea activităţii de consilier juridic sub forma societăţilor comerciale, fapt ce
atrage nulitatea societăţii, nulitate ce se circumscrie prevederilor art. 56 lit. c din Legea nr. 31/1990.
Chiar dacă constituirea societăţii apelante a fost confirmată prin încheierea judecătorului delegat la
O.R.C., acest aspect nu înlătura invocarea dispozitiilor art. 56 lit.c din Legea nr. 31/1990 prin prisma
efectelor produse în prezent de decizia I.C.C.J. mai sus-menţionate.
Această decizie de speţă a ICCJ conduce la întrebarea poate încheia CONVENŢIE CIVILĂ DE
PRESTĂRI SERVICII pentru consilier juridic? Considerăm că răspunsul este mai mult negativ din
următoarele considerente: O persoană fizică neautorizată va putea să execute o lucrare materială ori
intelectuală sau să presteze un serviciu în baza art. 1851 din Vechiul Cod civil numai cu titlu ocazional,
ceea ce înseamnă că prestarea acestei activităţi în baza unei convenţii civile de prestări servicii în mod
regulat pe o perioadă nedeterminată presupune încălcarea Codului fiscal şi legii privind statutul
consilierului juridic.
Pentru încheierea unei convenţii civile cu o persoana fizică neautorizată este necesară indeplinirea
anumitor condiţii astfel cum au statuat, în practica, organele fiscale:- realizarea activităţii pe baza de
convenţii civile să fie cu caracter ocazional, întâmplător, conjunctural, şi uneori urgent; - activitatea
desfăşurată pe baza de convenţie civilă să nu fie înscrisă în obiectul de activitate al societăţii şi nici
prevăzută a se realiza prin posturile cuprinse în statul de functţi al societăţii; -pentru o activitate
desfăşurată pe baza de convenţie civilă nu se poate stabili cu exactitate: timpul de muncă (destul de diferit
de la un executant la altul), mijloacele de realizare şi alte elemente asemănătoare; - pentru realizarea unei
activităţi desfăsurate pe baza de convenţie civilă nu se justifică încadrarea de personal cu contract
individual de muncă sau cu timp parţial pe perioada determinata; - obiectul convenţiei civile să constea
într-un raport juridic de "a da" sau de a face ceva până la un anumit termen, fără a se specifica perioada,
timpul de munca; - convenţia nu se poate încheia pentru desfăşurarea unei activităţi care, în acelaşi timp,
se desfăşoară în societatea respectivă prin încheierea de contracte individuale de muncă, indiferent că
acestea sunt cu fracţiune de normă sau cu timp integral, pe perioadă nedeterminată sau determinată. Dacă
activitatea indeplineşte unul dintre criteriile de mai sus pentru desfăşurarea acesteia se va încheia un
contract individual de munca.
De asemenea, pentru încheierea unei convenţii civile este necesar să nu fie îndeplinit niciunul
dintre criteriile prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal respectiv - beneficiarul de venit se află
într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de
venit, şi respecta condişiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul de
îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru; - în prestarea activităţii,
beneficiarul de venit foloseşte exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare
corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă sau altele asemenea şi
contribuie cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu; - plătitorul de venit
suportă în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi
îndemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură; -
plătitorul de venit suportă îndemnizaţia de concediu de odihnă şi îndemnizaţia pentru incapacitate
temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit. În prezent, reglementarea legală a contractelor
civile de prestări servicii, cunoscute în practica şi sub denumirea de convenţii civile, este dată de art. 1851
din noul Cod civil potrivit căruia contractul de antrepriză este contractul prin care, antreprenorul se obligă
ca, pe riscul său, să execute o anumita lucrare, materială ori intelectuală, sau să presteze un anumit
serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preţ.
În consecinţa, prestarea unui serviciu, executarea unei anumite lucrări, materiale ori intelectuale se
pot realiza de către o persoană fizică neautorizată în baza art. 1851 din noul Cod civil .Convenţia civilă nu
are o durată determinată însă caracterul activităţii trebuie să fie cu titlu ocazional. Pentru încheierea unei
convenţii civile este necesară îndeplinirea condiţiilor care stau la baza încheierii oricărei convenţii civile
astfel cum au statuat, în practica, organele fiscale mentionate mai sus. Totodată, contractele de prestări
servicii trebuie să respecte criteriile care definesc preponderenta existenţei unei activităţi independente
stabilite de pct. 19 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 46 din Codul fiscal : - libera alegere a
desfăşurării activităţii; - libera alegere a programului de lucru;- libera alegere a locului de desfăşurare a
activităţii; - riscul pe care şi-l asumă întreprinzătorul; - activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi clienţi.
Potrivit art. 8 Legea 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu
modificarile şi completările ulterioare, poate fi consilier juridic acela care îndeplineşte următoarele
condiţii: a) este cetăţean român şi are domiciliul în România; b) are exerciţiul drepturilor civile şi politice;
c) este licenţiat al unei facultăţi de drept; d) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea
profesiei; această condiţie se dovedeşte cu certificat medical eliberat în condiţiile legii; e) nu se află în
vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege. Aşadar, una dintre condiţiile impuse de
lege pentru exercitarea profesiei de consilier juridic este aceea ca persoana să fie licenţiată a unei facultaţi
de drept. În speţă, va putea ocupa postul de consilier juridic în situaţia în care îndeplineşte şi celelalte
condiţii impuse de art. 8 din Legea 514/2003 prin contract de muncă pe durată determinată sau
nedeterminată cu normă întreagă sau cu timp parţial astfel cum vor stabili părţile.
Astfel potrivit Legii nr. 514/2003 (privind organizarea şi funcţionarea profesiei de consilier
juridic), consilierul juridic poate să fie numit în funcţie sau angajat în muncă, ceea ce ânseamnă că el
poate avea statut de funcţionar sau de salariat. În sensul că aceste calităţi nu implică eo ipso, subordonarea
faţă de angajator şi nu exclud independenţa jurisconsultului în îndeplinirea profesiei sale.
(BELIGRADEANU, Stefan; STEFANESCU, I. Traian – Consideratii in legatura cu Legea nr. 514/2003
privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, in Dreptul nr. 2/2004;)
În ceea ce priveşte organizarea propriu-zisă a consilierilor juridici, aceştia se pot organiza în
conformitate cu prevederile legii după cum urmează în Colegiul teritorial care este organizaţia
profesională creată pentru toţi consilierii juridici asociaţi în această formă de organizare dintr-un judeş sau
din municipiul Bucureşti, indiferent de ramura, domeniul de activitate ori locul exercitării profesiei, ce
asigură organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic în mod unitar şi apară drepturile şi
interesele legitime ale consilierilor juridici. Conform prevederilor legale Colegiului teritorial i-a fost
acordată prin lege calitatea de persoană juridica de interes general şi are sediul în oraşul de reşedinţă al
judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti ce orice altă persoană juridică Colegiul teritorial are
patrimoniu şi buget propriu. Patrimoniul Colegiului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri,
în condiţiile dreptului comun, contribuţia consilierilor juridici la realizarea bugetului propriu este stabilită
de fiecare colegiu. Colegiul teritorial activează în baza statutului propriu. Ca urmare, Legea 514/2003
oferă posibilietatea persoanelor licenţiate în drept care nu aleg calea magistraturii sau avocaturii de a
constitui asociaţii profesionale, acesta fiind în fapt un drept conferit de Constitutie de care consilierii
juridici pot sau nu, în funcţie de necesităţile lor, să uziteze. Prevederile legii 514/2003 nu condiţionează
exercitatrea profesiei de consilier juridic de înscrierea într-una sau alta din asociaţiile profesionale. În caz
contrar consider că legea ar fi trebuit să folosească un limbaj care să nu dea loc interpretărilor. Spre
exemplu prin comparatie legea 51/1995 republicată în 2011 prevede in cadrul art.1(2) Profesia de avocat
se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii
Nationale a Barourilor din Romania, denumita în continuare U.N.B.R. este evidentă intenţia legiuitorului
de a impune persoanelor care doresc să practice profesia de avocat să facă parte din Barou.
Faţă de analiza de mai sus consider ca lege aferendă se impune o mai strictă reglementare a
statutului Consilierului juridic, cu o clară delimitare a atribuţiilor sale cât mai cu seama a caracteristicilor
juridice ale acestei profesii. Considerăm că este necesară stabilirea limitei între aplicabilitatea prevederilor
codului muncii, a legii statutui functionarului public şi pe cale de concesintă stabilizarea activităţii de
consiliere juridica.
Bibliografie
http://legeaz.net/dictionar-juridic/consilier-juridic
https://www.scribd.com/document/145605492/Referat-OPL
http://www.cdep.ro/proiecte/1999/100/70/3/leg_pl173_99.pdf
https://www.juridice.ro/400459/de-ce-consilier-juridic-de-ce-nu-sau-pledoarie-pentru-profesia-de-consilier-
juridic.html