RĂSPUNDEREA CIVILĂ ȘI DISCIPLINARĂ ÎN CADRUL PROFESIILOR

JURIDICE LIBERALE

Profesia liberală reprezintă o ocupație intelectuală exercitată de o persoană pe cont

propriu care face parte dintr-un ordin profesional jucând un rol important în economie,
contribuind la creșterea numărului locurilor de muncă și a caștigurilor. Persoanele care exercită
profesii liberale ocupă un rol important pentru desfășurarea în condiții prielnice a raporturilor
juridice dintre persoanele fizice sau juridice și autorității. În cadrul legislativ românesc actual
lipsește o abordare coerentă privind reglementarea profesiilor liberale, legislația românească
având un gol imens în ceea ce privește cadrul general pentru stabilirea, exercitarea și controlul
legalității practicării profesiilor liberale.
Art. 7 (34) din Noul cod fiscal definește profesiile liberale ca fiind ”acele ocupaţii
exercitate pe cont propriu de persoane fizice, potrivit actelor normative speciale care
reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective”1. Prin urmare, legea prevede două
condiții pentru calificarea unei profesii liberale:
- să fie exercitată pe cont propriu (deci excluzând un raport de muncă);
- să fie exercitată potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi
exercitarea profesiei respective.
Răspunderea juridică este legată de activitatea statului și a organelor sale special investite
cu atribuții legale în materia constatării încalcării legii, determinarea factorului răspunderii și a
limitelor ei, precum și aplicarea constrângerii specific cazului dat. Profesiile liberale primesc mai
multe atribuiri în funcție de factorii politici și de interesele promovate. În lipsa unei reglementări
riguroase, în România avem în prezent profesii liberale aprobate în baza unor legi organice și
aprobate de Parlament, profesii care sunt recunoscute prin baza unor Ordonanțe de Guvern pentru
asociații și fundații sau profesii recunoscute pe baza diplomelor și calificărilor profesionale.
Acestea din urmă sunt cele care ne interesează în analiza răspunderii profesiilor juridice liberale,
deoarece sunt singurele care poartă un caracter juridic pregnant.
Acestea sunt։
• profesia de avocat;
• profesia de notar public;
• profesia de consilier juridic;
• profesia de executor judecătoresc.
1
Legea 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal
1
 I. PROFESIA DE AVOCAT
Avocatura este o instituție care a evoluat paralel cu justiția fiind influențată de organizarea
politică și statală având o îndelungată tradiție istorică. Această instituție a apărut prima dată la
Roma pe vremea lui Romulus în care funcționau “patronii” având scopul de a-i asista gratuit pe
justițiabili, fiind apoi utilizați doar de patricieni, iar la final avocatura a devenit o adevarată
profesiune. În țara noastră această profesie a început odată cu adoptarea Regulamentelor organice
constituindu-se în Muntenia și Moldova corpuri de avocați care la început erau salariați de stat.
Din punct de vedere al procedurii juridice, avocatul este persoana care apără persoanele în fața
instanțelor judecătorești sau autorităților publice, având o calificare juridică superioară.
Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în
2
condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei”. “Profesia de avocat se exercită numai de
avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a
Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R”.3 Cel mai important scop al exercitării
acestei profesii îl reprezintă apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor
fizice și ale persoanelor juridice. În lipsa acestuia, judecătorul ar putea întâmpina dificultăți
pentru a afla adevărul. Avocatul se impune între parte și judecător, iar prin activitatea sa permite
instanței să-și păstreze obiectivitatea, prezentând judecatorului cererile părților facilitând
administrarea materialului probatoriu pentru a soluționa cauzele supuse judecății.
“Într-o societate democratică întemeiată pe valorile democraţiei şi ale statului de drept,
avocatul are un rol esenţial. Avocatul este indispensabil justiţiei şi justiţiabililor şi are sarcina de a
apăra drepturile şi interesele acestora”.4
Răspunderea civilă a avocatului
Asupra acestei forme Legea 51/1995 nu conține prevederi legale. Avocatul poate săvârșii
unele fapte de natură să aducă prejudicii părților din proces. Răspunderea civilă a avocatului se
poate invoca în legaturile pe care acesta le are cu propriul său client, astfel el trebuie să apere
libertățile, drepturile și interesele legitime ale acestuia. Neprezentarea avocatului la proces,
pierderea unor termene procedurale poate cauza prejudicii clientului. Relația pe care o are
avocatul cu clientul său este una de independență. Dacă acesta pierde procesul nu se poate
considera o răspundere civilă, deoarece răspunderea trebuie să se rapoteze la obligațiile
avocatului, la natura obligațiilor, precum și la conținutul contractului de asistență.
2
Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat
3
Art. 2 alin. (2) din Legea 51/1995
4
Art. 7 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat

2
 „Răspunderea profesională a avocatului reprezintă acoperirea daunelor efective suferite
de client și rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor legii”.5 Potrivit art. 40
din Legea nr. 51/1995, avocatul este obligat să se asigure pentru răspundere profesională, în
condiţiile stabilite prin statutul profesiei.
Statutul determină de asemeni şi limitele în care avocaţii sunt obligaţi să se asigure pentru
răspundere profesională. Primele de asigurare profesională, achitate de avocat şi de societăţile
civile profesionale de avocaţi reprezintă cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate şi
integral deductibile pentru anul fiscal în curs, potrivit art. 218 alin. 7 din Statut, neîndeplinirea
obligaţiilor de plată a primelor de asigurare poate atrage neînscrierea în Tabloul anual al
avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, cu toate consecinţele prevăzute de lege și de statut.
Răspunderea disciplinară a avocatului
„Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale
statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale
baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara
acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei, ale corpului de avocaţi
sau ale instituţiei”.6 Orice încălcare a normelor de exercitare a profesiei constituie abatere
disciplinară. Sancțiunuile prevăzute de lege pentru încălcarea acestor norme sunt:
● mustrarea;
● avertismentul;
● amenda de la 500 lei la 5000 lei care face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va
face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în
acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, până la achitarea sumei.
Limitele amenzii disciplinare se actualizează periodic de către Consiliul U.N.B.R., în funcţie de
rata inflaţiei;
● interdicția de a exercita profesia pe o perioadă de la o lună la un an;
● excluderea din profesie.7
Organele de jurisdicţie disciplinară, abilitate de a judeca abaterile săvârşite de avocaţi sunt
Comisia de disciplină a baroului, Comisia centrală de disciplină şi Consiliul Uniunii Naţionale a
Barourilor din România. Atât Legea nr. 51/1995 cât și Statutul profesiei de avocat cuprind
reglementări detaliate cu privire la procedura de soluționare a acestor abateri disciplinare, fiind

5
Art. 218 alin. (1) din Statut
6
Art. 86 din Legea nr. 51/1995
7
Art. 89 din Legea 51/1995
3
exercitate de către consiliul baroului sau de către decanii barourilor sau de către membrii Uniunii.
Orice persoană înteresată, avocat, client, parte adversă poate să sesizeze consiliul baroului,
continuând cu anchetarea abaterii de către acesta. Cercetarea nu poate fi realizată fără citarea
avocatului acuzat, iar în cursul acesteia va fi ascultată persoana care a formulat plângerea, precum
și alte persoane ale căror declarații pot elucida cazul. Toate aceste informații se scriu într-un
referat care va fi depus și înregistrat la U.N.B.R. în cel mult 30 de zile de la primirea acestor date.
După realizarea anchetei disciplinare consiliul baroului va dispune exercitarea acțiunilor
disciplinare și completarea cercetărilor sau clasarea cauzei. Dacă vor fi motive pentru exercitarea
acțiunii disciplinare consiliul baroului va desemna și consilierul însărcinat pentru a susține
această acțiune în fața instanței disciplinare. În cazul în care râmâne definitivă, decizia este
obligatorie față de părți și față de organele profesiei.
II. PROFESIA DE NOTAR PUBLIC
Notarul public asigură persoanelor fizice și juridice raporturile juridice civile sau
comerciale nelitigioase, precum și exercițiul drepturilor și ocrotirea intereselor în conformitate cu
legea. Această activitate notarială ajută la întocmirea actelor autentice în diverse domenii precum
dreptul contractelor, dreptul succesiunilor, dreptul afacerilor, drepturile reale și publicitatea
imobiliară, etc. Actul notarial se constituie într-un suport esențial în activitatea de probațiune
jurisdicțională, iar toate înscrisurile realizate de notarul public sunt probe cu gradul cel mai înalt
de veridicitate. În România, în epoca modernă, activitatea notarială era îndeplinită de instanțele
judecătorești în cadrul procedurilor necontencioase.
Relația dintre activitatea judiciară și cea notarială (activitatea notarială este o acțiune
detașată din activitatea judiciară) este evidențiată prin examinarea particularităților raporturilor
existente, fiind vorba doar despre existența unei autonomii relative a profesiei, a controlului
profesional administrativ al justiției asupra notarilor, etc.
Răspunderea civilă a notarului poate fi angajată, în condițiile legii civile, pentru
încălcarea obligațiilor sale profesionale atunci când acesta a cauzat un prejudiciu. “Şi în cazul
răspunderii civile a notarului a fost implementat un sistem de asigurare obligatorie de răspundere
profesională, fiind creată şi o instituţie care funcţionează în interiorul profesiei (în cadrul Uniunii)
şi care îndeplineşte rolul unei societăţi de profil -Casa de Asigurări- pentru Garantarea
Responsabilităţii Civile a Notarilor Publici”.8

8
https://ro.scribd.com/document/109185739/Raspunderea-Juridica-in-Cazul-Profesiilor-Liberale-6.06.2017
4
 Această asigurare acoperă: prejudiciile cauzate de notarul public din culpă, prin fapte
proprii sau ale angajaților săi, în exercitarea atribuțiilor personale; prejudiciile produse de notarul
public pentru valorile încredinţate în depozit afară de cazurile în care dispariţia, distrugerea sau
pierderea acestora este urmarea unui caz fortuit sau de forţă majoră; prejudiciile produse de notarul
public, ca urmare a pierderii, distrugerii sau deteriorării documentelor originale date de clienţi în
depozit, în vederea întocmirii actelor solicitate, limitate la costul de refacere al documentelor.
Răspunderea disciplinară a notarilor publici intervine în următoarele cazuri: întârziere
sau neglijenţă în efectuarea lucrărilor, lipsă nejustificată de la birou, nerespectarea secretului
profesional, comportament care aduce atingere onoarei sau probităţii profesionale. “Acţiunea
disciplinară se exercită, după caz, de către: ministrul justiţiei, preşedintele Uniunii și Colegiul
director. Acţiunea disciplinară se promovează numai după efectuarea, în condiţiile legii, a cercetării
prealabile. În cazul în care acţiunea disciplinară este promovată de Ministrul Justiţiei, cercetarea
prealabilă se face de către inspectori din Corpul de control al Ministerului Justiţiei. În cazul în care
acţiunea disciplinară este promovată de preşedintele Uniunii, cercetarea prealabilă se face de către
membrii Corpului de control al Uniunii, delegaţi de preşedinte direct sau la propunerea şefului
corpului de control. În cazul în care acţiunea disciplinară este promovată de Colegiul director,
cercetarea prealabilă se face de către acesta”.9
III. PROFESIA DE CONSILIER JURIDIC
“Consilierul juridic asigura apararea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale
autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte
persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba
cărora se afla şi în conformitate cu Constitutia şi legile tarii”. 10 Din acest articol se evidențiază
funcțiile principale ale consilierului juridic (apărarea drepturilor și intereselor legitime ale
persoanelor fizice și juridice) precum și sfera persoanelor fizice și juridice a căror interese pot fi
apărate de către aceștia. “Consilierul juridic răspunde juridic pentru încălcarea obligaţiilor
profesionale, potrivit legii şi reglementarilor specifice ale domeniului activităţii persoanei juridice
11
în slujba căreia se afla”. Acest text de lege în primul rând face referire la răspunderea juridică
“pentru încălcarea obligațiilor profesionale”, drept urmare consilierul juridic va putea răspunde,
după caz, civil, penal sau disciplinar, iar în al doilea rând răspunderea consilierului juridic
operează în condițiile legii și reglementărilor specifice ale domeniului activității persoanei

9
http://www.uniuneanotarilor.ro/files/legi/statut_UNNPR_2_10_2014.pdf
10
Art. 1 din Legea 514/2003
11
Art. 17 din Legea 514/2003
5
juridice în slujba căreia se află. Răspunderea civilă se face pe baza Statutului funcționarilor
publici și a Codului muncii.
“Consilierul juridic raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi
şi ale reglementarii legale privind activitatea persoanei juridice în slujba careia se afla”. 12
Constatarea abaterii disciplinare, cercetarea acesteia, procedura de judecată şi sanctiunile
disciplinare sunt cele prevăzute în reglementarea specifică persoanei juridice în slujba careia se
afla consilierul juridic. Legea mai spune că: “Autoritatea disciplinara poate fi sesizata de
persoana vătămata sau, după caz, de asociaţia profesionala”. Toate aceste dispoziții ale legii
sugerează că singura autoritate disciplinară este cea constituită în cadrul persoanei juridice la care
consilierul juridic îşi desfăşoară activitatea. Cosilierii juridici au următoarele obligații: păstrarea
evidențelor și a documentelor aferente precum și respectarea dispozițiilor legale cu privire la
intersele sau conflictul de interese pe care persoana juridică ce o reprezintă la poate avea. Tot
odată consilierul juridic este obligat să respecte secretul și confidențialitatea activității sale.
IV. PROFESIA DE EXCUTOR JUDECĂTORESC
Executorii judecătorești sunt persoanele cărora legea le-a încredinţat sarcina de a proceda la
executarea silită a dispoziţiilor civile cuprinse într-o hotărâre judecătorească ori într-un alt titlu
executoriu. Legea 188 din 1 octombrie 2000 privind executorii judecătorești urmărește eficiența
activității de executare silită precum și o urmărire mai eficace a dispozițiilor din titlurile
executorii. “Executorii judecătoreşti sunt învestiţi să îndeplinească un serviciu de interes public.
Actul îndeplinit de executorul judecătoresc, în limitele competenţelor legale, purtând ştampila şi
semnătura acestuia, precum şi numărul de înregistrare şi data, este act de autoritate publică şi are
forţa probantă prevăzută de lege”.13 Activitatea executorilor judecătorești se desfășoară la cererea
persoanei interesate, iar pentru serviciile prestate aceștia au dreptul la un onorariu. Executorii
judecătoresti sunt obligaţi să respecte reglementările legale şi statutare în materie financiar-
contabilă, sub sancţiunea atragerii răspunderii juridice, conform legii.
Potrivit art. 45 din Legea nr. 188/2000 „răspunderea civilă a executorului judecătoresc
poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea
obligaţiilor sale profesionale”. De asemenea există o Casă de asigurări constituită pentru a
garanta răspunderea profesională a excutorului judecătoresc. Această asigurare este importantă
pentru executorul judecătoresc, cât și pentru persoanele prejudiciate, deoarece în primul rând
evită problemele legate de declanșarea unei proceduri judiciare împotriva sa, iar la final chiar
12
Art. 22 alin. (1) din Legea nr. 514/2003
13
Art. 2 din Legea 188/2000
6
obligarea sa la despăgubiri; în al doilea rând persoana prejudiciată beneficiază de sistemul de
asigurare și i se oferă o cale rapidă și eficientă de despăgubire. Răspunderea executorului
judecătoresc este de natură contractuală, deoarece creditorul are libertatea de a-și alege executorul
din raza teritorială a instanței de executare.
“Răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc intervine pentru următoarele
abateri:
  a) nerespectarea secretului profesional;
  b) încălcarea incompatibilităţilor şi interdicţiilor prevăzute de lege;
  c) săvârşirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probităţii profesionale ori bunelor
moravuri;
  d) neîndeplinirea obligaţiilor privind formarea profesională a executorilor judecătoreşti
stagiari, angajaţi pe bază de contract;
  e) întârzierea sistematică şi neglijenţa în efectuarea lucrărilor;
  f) absenţa nejustificată de la birou;
  g) omisiunea de a efectua publicitatea vânzării prin Registrul electronic de publicitate a
vânzării bunurilor supuse executării silite, conform prevederilor art. 35 alin. (2)”. 14
“Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptelor şi constau în:
  a) mustrare;
  b) avertisment;
  c) amendă de la 500 lei la 3.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei executorilor
judecătoreşti în a cărei rază teritorială este situat biroul executorului judecătoresc respectiv.
Neachitarea amenzii în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-
a stabilit sancţiunea disciplinară atrage suspendarea de drept din funcţie a executorului
judecătoresc până la achitarea sumei. Hotărârea definitivă constituie titlu executoriu;
  d) suspendarea din funcţie pe o durată de la o lună la 6 luni;
  e) excluderea din profesie”.15

14
Art. 47 din Legea 188/2000
15
Art. 49 din Legea 188/2000
7
BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr. 51 din 7 iunie 1995 (**republicată**) (*actualizatã*) pentru organizarea şi

exercitarea profesiei de avocat;
2. Legea nr. 188 din 1 octombrie 2000 (*republicată*)(*actualizată*) privind executorii
judecătoreşti;
3. Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003 (*actualizata*) privind organizarea şi exercitarea
profesiei de consilier juridic (actualizata până la data de 30 iunie 2006*);
4. Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal;
5. Gheorghe Moroianu, Statutul profesiilor liberale, Editura Universul juridic, București
2008;
6. Emil Poenaru, Cristinel Murzea, Profesiile juridice liberale, Editura Hamangiu, 2009;
7. Ioan Leș, Instituții judiciare contemporane, Editura C.H. Beck, București, 2007;
8. STATUT din 2 octombrie 2014 al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România ;
9. https://ro.scribd.com/document/109185739/Raspunderea-Juridica-in-Cazul-Profesiilor-Liberale.