REFERAT

TEMĂ: REPREZENTAREA PĂRȚILOR ÎN JUDECATĂ

1
 Reprezentarea părţilor în judecată

Sediul materiei: art. 80 – 89 Cod procedură civilă.

Reprezentarea constituie o institutie cunoscuta atât în dreptul privat cât și în dreptul

procesual.
Reprezentarea judiciara este o institutie de mare interes atat pentru partile litigante, cât și
pentru opera de înfăptuire a justiției.
O buna apărare în cadrul procesului civil contribuie într-o maniera hotărâtoare și la
pronunțarea unei hotarari legale și temeinice. Reprezentarea în procesul civil poate fi impusa
uneori și de starea sau situația juridică în care se afla unele persoane.
Potrivit dispozițiilor art. 80 C.proc.civ, formele reprezentării sunt de mai multe feluri.
Astfel distingem forma legală, judiciară sau convențională. Potrivit alin. 2 al aceluiași articol,
părțile fizice, lipsite de capacitate de exercițiu, pot sta în fața instanței de judecată, prin
reprezentant legal.
Prin reprezentare se desemnează situația în care o persoana numita reprezentant
îndeplineste actele procedurale în numele și interesul altei persoane care este parte în procesul
civil. Actele procedurale indeplinite de catre reprezentant se răsfrâng întotdeauna asupra părții
principale adica asupra persoanei reprezentate.
Reprezentarea judiciara constituie o institutie care se regasește în majoritatea legislațiilor
procedurale. Ea contribuie la realizarea dreptului fundamental la aparare.
Uneori însă, din diferite motive, părțile nu doresc să participe în mod nemijlocit la
activitatea judiciară. În asemenea imprejurari lipsa partilor poate fi suplinita printr-un mandatar.
Alteori, reprezentarea este impusă de lege in sensul ocrotirii unor categorii de persoane, ca în
cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu.
Legislatia noastra procesuala cunoaste doua forme principale ale reprezentării judiciare:
reprezentarea legala sau necesara si reprezentarea conventionala sau voluntara. Reprezentarea
legală operează doar în cazurile anume prevăzute de lege. Reprezentarea voluntara se produce
în temeiul unui acord de voință al părților, adică în temeiul unui mandat.

Reprezentarea legala a partilor in procesul civil

Reprezentarea judiciară legala are loc în cazul persoanelor fizice lipsite de capacitatea de
exercitiu, în cazul persoanelor juridice, precum și în alte împrejurări expres prevăzute de lege.
Astfel, potrivit legii, minorii care nu au împlinit varsta de 14 ani vor fi reprezentați, în procesul
civil de părinții lor, iar în lipsa lor de tutorele desemnat de autoritatea tutelară.
În situația în care o persoană lipsită de capacitate de exercitiu nu are reprezentant legal și
exista urgență, la cererea părții interesate, va fi numit un curator special cu sarcina de a-l
reprezenta pe cel lipsit de capacitate.

Persoanele juridice sunt reprezentate în justitie prin organele lor de conducere.

2
 Potrivit disp. art.35 din Decretul 31/1954 persoana juridică „ își exercită drepturile și își
îndeplinește obligațiile prin organele sale”. Actele juridice îndeplinite de organele persoanei
juridice, in limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice înseși”.
În fata instanței de judecată reprezentanții persoanelor fizice sau juridice au obligatia de
a-și justifica calitatea de reprezentant. Astfel, părinții își vor justifica calitatea prin prezentarea
actelor corespunzatoare de stare civila, tutorele sau curatorul prin infatisarea actului de numire.
Reprezentantii persoanelor juridice își vor justifica calitatea prin indicarea actului de
numire sau, dupa caz, a actului prin care a primit in mod expres imputernicirea de a reprezenta in
justitie.
Potrivit dispozițiilor art. 82 C.proc.civ., lipsa dovezii calității de reprezentant, instanța de
judecată va acorda un termen scurt în vederea complinirii acestei lipse, iar dacă acestea nu se
acoperă, cererea va fi anulată.
De asemenea sunt de reținut și dispozițiile art. 84 alin. 1 C.proc.civ., care menționează
faptul că persoanewle juridice pot fi reprezentate de avocat sau de consilier juridic.

Reprezentarea judiciară convențională

Reprezentarea convențională este folosita frecvent în procesul civil. Părțile litigante

recurg frecvent la serviciile unui terț în vederea apărării intereselor în justiție. Art. 67 lin.(1)
C.pr.civ. prevede : „ Partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar”.
Legea consacra posibilitatea reprezentării pe cale convenționala atât a persoanelor fizice,
cât și a persoanelor juridice.

Reprezentarea conventionala a persoanelor fizice

Reprezentarea judiciară convențională a persoanelor fizice ia naștere în temeiul unei

convenții de mandat, între partea litigiantă cât și un terț care accepta să o reprezinte pe aceasta în
proces.
Potrivit dispozițiilor art. 83 C.proc.civ. ”În fața primei instanțe, precum și în apel,
persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar„. Tot la acest articol se
menționează și faptul că în cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț sau rudă până la
gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în fața oricărei instanțe, fără a fi asistat de
avocat, dacă este licențiat în drept.
Doar în mod cu totul excepțional legea nu permite reprezentarea judiciară convențională
în indeplinirea unor acte procedurale. Astfel, părțile au obligatia de a se prezenta personal in
instanta in cazul chemarii lor la interogatoriu ( art.218-219 C.pr.civ.) . Totusi, art. 223 C.pr.civ.
dispune ca partea care are domiciliul in strainatate va putea fi interogata prin cel care o reprezinta
in judecata. De asemenea, in procesele de divort si in fata instantelor de fond partile trebuie sa se
infatiseze in persoana, afara daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este
impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate. In toate
aceste din urma situatii partile se vor putea infatisa in instanta printr-un mandatar ( art.614
C.pr.civ.). In ceea ce priveste persoana reprezentantului precizam ca orice persoana care poseda
capacitate de exercitiu, poate reprezenta o alta persoana in procesul civil.
Potrivit dispozițiilor art. 87 C.proc.civ., mandatul poate fi dat pentru toate acetele
procesuale îndeplinite în fața instanței de judecată.

3
 totodată, este de reținut că mandatul poate înceta prin moartea celui care l-a dat, precum
și dacă acesta a devenit incapabil, potrivit dispozițiilor art. 88 C.proc.civ.
Totodată,. este de notorietate faptul că potrivit aceluiași articol, mandatul dăinuiește până
la retragerea lui de către moștenitori sau de către reprezentantul legal al incapabilului, iar
obligația mandatarului care renunță la împuternicire

Mandatarul nu poate face acte de dispozitie, cum sunt renuntarile la judecata, renuntarile la
drept, incheierea unei tranzactii etc. Pentru asemenea acte mandatarul are nevoie de procura
speciala in acest scop (art.60 alin.1 C. Pr.civ.).

Mandatarul are obligatia de a-si justifica calitatea in fata instantei de judecata. Reprezentantul
avocat isi justifica calitatea cu imputernicirea eliberata in baza contractului de asistenta juridica
si conform Legii 51/1995. Reprezentantul care nu este avocat isi justifica calitatea prin procura
autentificata.

Nejustificarea calitatii de reprezentant conduce la anularea cererii. Aceasta sanctiune este

prevazuta expres in art.161 C.pr.civ.

Potrivit art.72 C.pr.civ., mandatarul poate renunta la imputernicirea de reprezentare in judecata,

ipoteza in care el va fi tinut sa incunostiinteze atat pe mandant cat si instanta cu cel putin 15 zile
inaintea termenului de infatisare sau de implinirea termenelor prevazute de lege pana la
exercitarea cailor de atac.

Daca avocatul nu a reprezentat sau asistat partea la judecarea cauzei in fata instantei de fond,
pentru promovarea apelului sau recursului el are nevoie de imputernicire speciala in acest scop.

Reprezentarea conventionala a persoanelor juridice

4
O atare reprezentare se poate realiza de juristi avand o temeinica pregatire profesionala. Actuala
reglementare privitoare la organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic este cuprinsa
in Legea nr.514/2003. Acest act normativ determina modul de exercitare a profesiei, conditiile
de admitere in profesie si statutul consilierilor juridici.

Potrivit art.1 din Legea 514/2003 : „ Consilierul juridic asigura apararea drepturilor si intereselor
legitime ale statului, ale autoritatilor publice centrale si locale ale institutiilor publice si de
interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum si ale persoanelor juridice
de drept privat, in slujba carora se afla si in conformitate cu Constitutia si legile tarii”.

Art.4 din Legea 514/2003 prevede : „ Consilierul juridic in activitatea sa asigura consultanta si
reprezentarea autoritatii sau institutiei publice in serviciul careia se afla ori a persoanei juridice
cu care are raporturi de munca, apara drepturile si interesele legitime ale acestora in raporturile
lor cu autoritatile publice, institutiile de orice natura, precum si cu orice persoana juridica sau
fizica, romana sau straina, in conditiile legii si ale regulamentelor specifice unitatii, avizeaza si
contrasemneaza actele cu caracter juridic. O prima categorie de atributii vizeaza acordarea de
consultanta si reprezentarea autoritatii sau institutiei publice in serviciul careia se afla ori a
persoanei juridice cu care are raporturi de munca.

Consultanta este destinata sa contribuie la lamurirea tuturor problemelor juridice cu care se

confrunta organele de conducere ale autoritatii institutiei sau persoanei juridice. Ea intervine ori
de cate ori este solicitata de organele de conducere ale persoanei juridice la care consilierul
juridic isi desfasoara activitatea.

Reprezentarea autoritatii, institutiei sau persoanei juridice la care este angajat consilierul juridic
se materializeaza in indeplinirea unor acte juridice in numele si interesul acesteia .

In conformitate cu dispozitiile art.4 din Legea 514/2003, consilierii juridici au sarcina de a apara
drepturile si interesele legitime ale persoanelor juridice, ce i-au numit in functie sau la care sunt
angajai, in raport cu orice autoritati sau institutii publice si cu orice alte persoane juridice sau
fizice.

Consilierii juridici pot face orice acte procedurale care sunt necesare pentru apararea drepturilor
si intereselor legitime ale persoanei juridice reprezentate.

Art.14 din Legea 514/2003 impune consilierului juridic ca „ in concluziile orale sau scrise, sa
sustina cu demnitate si competenta drepturile si interesele legitime ale autoritatii sau persoanei
juridice pe care o reprezinta si sa respecte normele de deontologie profesionala prevazute in
legea pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si statutul aceste profesii”.

Unele acte de dispozitie pot fi indeplinite de catre consilierii juridici numai in temeiul unei
delegatii anume date in acest scop. Asemenea acte de dispozitie, care sunt rezervate, in principiu,
organelor de conducere sunt promovarea actiunilor in justitie, renuntarea la actiune, renuntarea la
drept, renuntarea la exercitiul cailor legale de atac, incheierea unei tranzactii, precum si darea
raspunsului la interogatoriu.

5
Consilierii juridici trebuie sa-si dovedeasca calitatea lor de reprezentanti in fata organelor
jurisdictionale de orice fel si chiar in fata altor institutii sau autoritati ori persoane juridice.

Consilierul juridic va trebui sa –si justifice calitatea de reprezentant cu delegatia semnata de seful
autoritatii, institutiei sau persoanei juridice respective.