Examen : 3 parti ( 1.

Un subiect descriptiv- comparatie, corelatie, dezvoltarea unei

institutii, nu foarte amplu, !imp limbajul juridic) (2. Grila total deschisa cu 4variante)
(3. Speta cu mai multe subpuncte). Nu exista puncte din oficiu. Se poate lua maxim un
punct din seminar care poate lua dupa nota 7…
Bibliografie: notite curs, in nov va aparea un curs Ciobanu,Briciu,Dinu – un curs de
baza, are si grile si spete de tipul celor de la examen. Gabriel Boroi+ M. Stancu, Ed
Hamangiu, editia 3 – e mai amanuntit!!! ( unde sunt controverse ne va spune la curs).
Cod comentat si adnodat.
Alina-Ana-Maria NISTOR
Curs 1
Forma procesului
Sunt 3 momente ale procesului civil:
1. Sesizarea instantei = In civil trebuie ca una din parti aflate in dispusa sa sesizeze jud.
Aparatul jud nu se autosesizeaza. ( cererea de chemare in judecata)
!!! Sunt insa si exceptii: ( exemplificativ)
165 NCC- ocrotirea interzisului judecatoresc, pers 111 pot cere, iar la lit c sunt
instantele judecatoresti sesizeaza o alta instanta si cere interzicerea dr parintesti
919 NCPC – Exceptie partiala, instanta e investita cu o cerere de divort, iar instanta se
poate pronunta si asupra unor aspecte depasind limitere investirii.
19 (3) tot o exceptie partiala, exercitarea din of a actiuii civile in procesul penal
92 NCPC – procurorul poate porini o actiune civil pt apararea pusilor sub interdictie, a
disparutilor, a minorilor

2. Cercetarea procesului si dezbaterile = Cercetarea procesului care presupune

rezolvarea oricaror exceptii privind investirea instantei, administrarea probelor
apoi darea cuvantului asupra fondului in cadrul dezbaterilor ( o sedinta finala) , apoi
instnata incheie dezbaterile si trece la deliberare.

!!! S-a propus ca cercetarea sa aiba loc in camera de consiliu si dezbaterile in sedinta
publica. S-a constatat ca in cercetare se pun probleme legale de administrarea unor
proble, rezolvarea unor exceptii, nu se discuta fondul dreptului, ci ce probe se
incuviinteaza ( martori, expertize) iar ele nu sunt de administrat in sedinta publica, in
acest caz e bine fiindca avem termene cat mai scurte, si in plus se elimita spectacolul
din sala de sedinta – aceasta era viziunea codului, dispozitie care inca nu a intrat in
vigoare, dar e data la 1.ian.2017, dar exista si riscul de a se abroga.

3. Scopul procesului = pronuntarea unei hotarari obligatorii ( prezumtia de adevar este un

efect al hotararii judecatoresti! Se bucura de imperium – obligatorie( art. 425 alin 1 lit
b NCPC= In materia executarii silite, incuviintare executarii judecatoresti,formula
executorie prin care se da ordin agentilor administrativi sa puna in executare hotararea
judecatoreasca + obligativitatea motivarii hotararii_ toate hotararile trebuie motivate,
dar sunt si hotarari care nu se motiveaza : IN MATERIE DE STRAMUTARE,
DIVOTRUL DACA AMBELE PARTI SOLICITA SA NU SE MOTIVEZE).
 Hotararea are 2 parti ( cognitio – partea care reprezinta gandirea juridica + imperium –
forta de a o impune.
Ac a fost prima instanta, dar avem si apel sau recurs.
Procedura civila guverneaza toate ramurile de drept cu exceptia dreptului penal.
ICCJ !!! Si in procesul penal, daca sunt insitutii care nu au reglementare se aplica in
complecate disp codului de procedura civila !!!
Materia procesului = disputa pe care o au partile. Tot timpul suntem in conflicte latente.
Definitia procesului = activitatea desf de instanta,parti organe de executare si alte
ersoane sau organe care participa la infaptuirea de catre organele jud a justiei in pricinile
civile , in vederea realizarii sau stabilirii dr si intereselor civile deduse judecatii si
executarii silite a hot jud sau a altor titlu executorii conform procedurii prevazute de lege.
!!! Procesul civil include si faza de executare. El are 2 faze : f de judecata ( jurisdictio) + f
de executare ( executio ). Cand vom discuta daca procesul s-a resfasurat in termen
rezonabil trebuie sa ne referim si la faza executarii silite
!!! Alte titlu executorii – acte autentificate de notarul public care constituie acte
executorii: Contractele de credit, Leasing, cambii = direct la executor judecatoresc! In
aceste cazuri PROCESUL ARE O SINGURA FAZA, A EXECUTARII ( executio).
!!! Art 6 CEDO pt proces rezonabil
a. Se aplica dr si obligatiilor cu caracter civila lato sensu si in ceea ce proveste
persoanele se aplica pf si pj nu si statului.
b. Exigentele :
 Accesul la justitiei
 Cauza sa fie rez echitabil, public, t rezonabil
 Examinarea cauzei sa se faca de un tribunal independent si imaprtiari si stabilit
prin lege
 Hot sa fie pronuntata in public

Principiile fundamentale ade procesului civil

Sediul materiei : Constitutie, Cod, CEDO art 6, Legea 303/2004.

1. Principiul legalitatii

Art 7 NCPC, 124 Constitutie, art. 4 L303/2004

Judecatorii nu pot refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, e neclara sau incompleta.
Consecintele principiului:
 Jud nu poate jud contra legii
  Jud nu judeca in echitate, ci bazandu-se pe lege
 Jud poate si trebuie sa interpreteze legea, nu poate sa refuze sa judece

2. Principiul contradictorialitatii
Art 14 NCPC
Spre deosebire de procesul penal nu se judeca statul cu un privat, ci 2 persoane private, si
chair daca statul participa el nu e supraordonat.
E o continua contradictorialitate.
 Citarea partilor e un element de contradictorialtiate
Sunt si situatii in care l prevede ca un proces se poate solutia si fara citarea partilor.
Art 999- ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor, pentru ca ea e o masura care se
adopta vremelnic cu urgenta, in absenta careia drepturile se pot degrada.
Sau un sechestru asigurator se poate face fara citare, pentru ca daca s-ar face cu citarea
partilor debitorul si-ar instraina bunurile.

 Punerea in disuctia partilor a oricaror chestiuni de fapt sauu de drept

De exemplu instanta trebuie sa puna indiscutie problema cheltuielilor de judecata. Daca
dovezile privind cheltuieli se depun dupa inchiderea dezbaterilor se repune pe rol sau nu se ia
in considerare.
Sau discutia privind timbrarea. Daca a uitat sa timbreze, repune cauza pe rol.

 Hotararea se motiveaza – un alt aspect al contradictorialitatii.

 Partile trebuie sa isi faca cunoscute in timp util pretentiile pe care isi intemeiaza
pretentiile si apararile, precum si mijloacele de proba. – Reclamantul o face prin
cerere de in judecata, 205 ne arata ca paratul trebuie sa faca o intampinare prin
care sa arate mijl de proba, exceptii, aparari, sub sanctiunea decaderii din dreptul
de a le invoca in termen de 25 zile conform art. 201. Apoi in termen de 10 zile,
reclamantul poate raspunde la intampinare daca vrea sa nuanteze, pana la primul
termen de judecata.

 Partile au obligatia de a expune situatia de fapt in mod corect si complet.

 Partile au obligatia de a expune un punct de vedere propriu fata de afirmatiile

partii opuse cu privire la imprejurarile de fapt relevante in cauza.

 Parile au dreptul de a discuta si argumenta orice chestiune de drept, invocata de

orice participant INCLUSIV de instanta din oficiiu. ( instanta poate invoca aspecte
p care partile nu le-au invocat, in scopul aflarii adevarului, instanta poate cita din
oficeiu, dar in orice caz, trebuie sa puna treaba asta in discutia partilor. Cand
invoca exceptii din oficiu, judecatorul trebuie sa o motiveze, dar fara sa isi spune
punctul de vedere caci altfel s-ar antepronunta.

3. Principiul dreptului la aparare

Dr la avocat si dr de a-ti exprima punctul de vedere in proces. Cai de atac, recuzarea
instantei.
In codul anterior, in recurs nu exista doar dreptul la avocat, ci obligatia la un avocat astfel se
incalca dreptul la aparare al justitiabilului. Acest text a fost declarat neconstitutional.
Briciu/Boroi considera ca ac text dadea eficienta dreptului la recurs. In recurs nu se judeca
fondul, se discuta numai in drept, iar din cele 8 motive de recurs 7 sunt de procedura, iar unul
de drept substantial cf caruia un articol a fost interpretat/aplicat gresit, nu o proba.

4. Principiul rolului activ al judecatorului

In procesul acuzatorial judecatorul are un rol pasiv. In procesul inchizitoriale judecatorul

conduce dezbaterile punand in discutia partilor fie ceea ce s-a cerut, fie aspecte noi pe care ele
nu le-au avut in vedere. In virtutea ac proces, judecatorul are rol activ, implicat.
 Staruieste in toate fazele procesului, pt sol amiabila a procesului
 Da calificarea exacta a cererii in raport de continutul ei nu dupa denumirea data de
parte
 Conduce dezbaterile, ia orice masuri necesare pt desfasurarea procesului
 Rezolva litigii potrivit regulilor de drept, invoca din of norme IMPERATIVE.( nu
poate sa invoce prescriptia cf NCC, pt ca pe NCC prescriptia e de ordine privata)
 Poate pune in discutia partilor orice imprejurari de fapt si de drept care duc la
solutionarea cauzei
 Poate pune in discutie introducerea in cauza a unor terti, ( exceptional) in unele
cauze poate chiar sa dispuna din oficiu introducerea in cauza a unor terti , dar
numai dupa punerea anterioara in discutie. ( ex 436 NCC)
 Poate ordona probe din oficiu, chiar peste vointa partilor , daca proba este legala si
a fost pusa in discutia contradictorie a partilor.
 Este obligat sa foloseasca toate mijloacele legale in vederea descoperirii
adevarului.
 Da ajutor activ partilor in ocrotirea drepturilor si intereselor acestora. ( De regula
cnad una din parti nu are avocat, e o granita subtire intre a da consultanta juridica
si rolul activ)

10.10.2016 – Seminar 1 Briciu

5. Principiul disponibilitatii.
Are mai multe aspecte:
I. De regula, procesul debuteaza numai la solicitarea uneia dintre parti; sunt si exceptii
(punerea sub interdictie, cand procurorul declanseaza procesul etc)

II. Limitele procesului sunt fixate de catre reclamant sau de catre parat , daca el vrea sa faca o
cerere reconventionala  de catre parti, conform cererii lor. Ca regula generala, obiectul
procesului si partile sunt stabilite de catre reclamant, judecatorul nu poate sa schimbe
obiectul si nici cadrul procesual, sub aspectul numarului partilor. In ceea ce priveste
temeiul de drept al cererii, reclamantul face o propunere de incadrare juridica, dar nu e
obligatorie pentru judecator, acesta o poate reincadra daca a fost gresit incadrata. Chiar
 si asa, judecatorul este obligat sa puna in discutia partilor recalificarea, si daca exista un
raport expres al partilor cu privire la recalificare, judecatorul nu are voie sa o schimbe,
decat daca sunt in mijloc interese de ordin public (dispozitie noua, art. 22 alin. 5) – daca
reclamantul solicita anularea unui contract de vanzare, iar la temei indica viciul de
consimtamant al erorii, insa din descriere, rezulta ca in realitate, ceea ce el imputa, nu
este un viciu al consimtamantului, ci chiar al lucrului (el voia lucrul, dar acesta nu avea
proprietatile dorite). In acest caz, judecatorul ar putea sa respinga, dar el are rolul activ
(nu pentru ca nu e adevarat, ci pentru ca nu are legatura cu ceea ce cere), nu poate da
anulare, poate doar rezolutiune, desi nu a cerut-o partea. Judecatorul va ridica problema
in fata partilor – va propune reclaificarea cererii, din anulare in rezolutiune (nu se poate
antepronunta, pentru ca nu a fost investit cu o cerere in rezolutiune). In incheiere se
scrie ca s-a recalificat cererea. Reclamantul ar putea sa spuna ca a inteles, este in regula,
dar el are o teza juridica care spune ca viciile lucrului duc la nulitate (nu exista autor care
a mai spus asta, ce I drept ) si el e de acord sa se judece doar pe nulitate – poate sa nu
accepte recalificarea, pentru ca este vointa partilor, nu exista minori etc etc, astfel se
aplica alin. 5  se respinge cererea pentru ca a fost calificata gresit si nu a fost acceptata
recalificarea – acesta este rolul alin. 5. In practica chestiunea devine serioasa cand
diferenta de calificare nu este atat de evidenta.

III. Al treilea aspect al disponibilitatii – sunt situatii in care legea da voie instantei sa
introduca parti din oficiu in proces (nu trebuie sa le stim pe toate, 1-2 exemple) –
chemarea in judecata art. 78 NCPC, alin 1 – introducerea fortata din oficiu in cauza a
altor persoane, deci, daca nu exista o procedura expresa, este posibila oricand la vointa
judecatorului, dar doar la procedurile necontencioase (cel ce formuleaza cererea nu
opune un drept nimanui – aviz, autorizare etc, cum s ar spune, nu ai un proces cu cineva
– de exemplu, cand infiintezi o asociatie sau o fundatie si treci pe la instanta pentru
verificare), insa in procesele contencioase, regula este ca se poate, dar numai pe baza
unei prevederi exprese a legii (in materia actiunilor privind filiatia – parintele si copilul
vor fi intotdeauna citati, chiar daca ei nu figureaza ca parati in cauza; daca avem o
actiune de stabilire a paternitatii si mama da in judecata tatal, chiar daca copilul nu e
parte, acesta este chemat oricum; si in materie de contencios administrativ, instanta
poate sa cheme in cauza organismele afectate de actul administrativ etc.)

IV. Un alt aspect este acela ca partile sunt cele care pot renunta, tranzactiona sau achiesa la
cererile celorlalte parti, tot ele sunt cele care pot formula sau renunta la cai de atac, pot
decide sa execute sau nu o hotarare. O singura mentiune, daca este un minor, persoana
sub interdictie sau disparut, poate cere procurorul executarea (manifestarea
respectivului ar fi vointa altora, de ex. parinti, tutore, daca el e disparut).

6.Principiul conform caruia procesul trebuie sa fie echitabil, in termen

optim si previzibil.
 In cazul acestui principiu, format din doua parti, procesul echitabil (art. 6 CPC, paragraful
1 din CEDO) (notiune de import) este un proces ce respecta dreptul la aparare,
egalitatea, contradictorialitatea si egalitatea armelor in proces (egalitatea armelor in
proces nu este o notiune expresa, inseamna ca legislatia nu poate sa prevada pentru o
parte drepturi procesuale mai mari decat pentru cealalta, adica si judecatorul trebuia sa
ia masurile pentru ca ceea ce permite unei parti, sa ii permita si celeilalte, de exemplu,
 reclamantul cere martori, 3, si paratul cere, tot 3, iar judecatorul acorda paratului doar 2
– este incalcarea principiului; dar, daca judecatorul respinge proba cu martori pentru ca
nu au fost ceruti in intampinare - nu e incalcare; sau unul sa aiba dreptul la apel si altul
nu. Insa, se poate intampla ca una sa aiba dreptul la atac si alta nu, la incheierea de
executare silita).

Termenul optim si previzibil

 Conventia europeana vorbeste despre termen rezonabil, care trebuie sa fie si optim si
previzibil, am spus noi. Rezonabil este o chestiune raportata la ceva general, pe cand
optim si previzibil se raporteaza in proces in concret, de exemplu, se formuleaza
actiunea de ordonanta prezidentiala de suspendare a unei sedinte AGA, sedinta are
termen peste 4 zile, cererea se solutioneaza in 7 zile, termenul e rezonabil dar nu este
optim. Notiunea de optim este superioara celei de rezonabil.
 Termenul sa fie previzibil, adica sa poti estima cam cat dureaza un proces. Aceasta a
doua parte este garantata printr un text, art. 288 CPC. Nu intotdeauna tine de judecator
termenul de optim, mai tine si de noi, de exemplu, decedarea uneia din parti,
introducerea mostenitorilor in locul aceleia, se suspenda judecata, astfel se intarzie etc.
CEDO spune ca statul incalca regula procesului rezonabil in solutionarea procesului, nu
ori de cate ori acesta dureaza mai mult, ci cand aceasta intarziere este imputabila
judecatorilor, adica statului – nu este imputabila cand se datoreaza mai multor cauze,
mai multor probe, comportamentului partilor sau cand intervin imprejurari mai presus
de vointa instantei. Aceste termene se aplica inclusiv in situatiile in care este nevoie de o
procedura prealabila pentru sesizarea instantei. De exemplu, in contenciosul
administrativ, inainte de a declansa procesul, exista o procedura prealabila, aceste
notiuni de procedura prealabila intra in calculul termenului rezonabil. Notiunea de
termen rezonabil, optim, previzibil, se aplica si fazei de executare silita (daca iti da
hotarare intr un termen scurt nu e suficient, trebuie sa se si asigure executarea ei intr un
termen scurt). Art. 522 plus urmatoarele – este o procedura introdusa in noul cod, care
vizeaza tocmai situatiile in care se incalca acest termen optim si previzibil.

7. Oralitatea dezbaterii

 art. 15 CPC – principiu – il legam de publicitate, art. 7. Prin dezbaterea orala si in public
s-a dorit sa existe un control al actului de justitie si din partea persoanelor dezinteresate.
Este o garantie pentru justitiari, in sensul ca se limiteaza posibilitatile de abuz din partea
judecatorului. In plus, este si o chestiune de cultura a etatii (previzibilitatea actului de
justitie). Aceste doua principii nu sunt absolute, exista cazuri cand nu avem oralitate (se
face pe baza de inscrisuri, art. 1626, procedura cererii de valoare redusa, cele pana in 10
000 lei, este exclusiv formularistica). Oralitatea presupune si costuri si timp, organizarea
sedintei etc. In ceea ce priveste publicitatea, lucrurile sunt mai complicate, exista mai
multe motive (cazuri in care se renunta la publicitate din motive de urgenta, de ex.
sechestrul asigurator art. 954 – de urgenta, in camera de consiliu, fara citarea partilor;).
Art. 213 alin. 2, alte valori, minoritatea, viata privata a partilor, interesele justitiei.
8.Principiul continuitatii

 odata desemnat, acelasi judecator va trebui sa duca cauza la bun sfarsit. Dar, pentru
motive temeinice, acesta ar putea fi inlocuit – daca moare, daca iese la pensie, daca are o
boala serioasa, avansarea in functie. Distribuirea aleatorie a dosarelor, care trebuie sa se
respecte.

8.Limba romana de desfasurare a procesului

 reglementat in art. 18. Se presupune ca limba materna ajuta la intelegere, dar asta nu
inseamna ca partea adversa va functiona la fel, ceea ce inseamna ca instanta trebuie sa
puna la dispozitie un interpret autorizat. Cetatenii straini si apatrizii au acest drept. Alin.
4 – cererile si actele de procedura se intocmesc numai in limba romana. Desi se poate
vorbi in instanta in limba materna, cererea de chemare in judecata trebuie sa fie in limba
romana.

9.Accesul la justitie

 statul nu trebuie sa aiba piedici juridice sau de facto . Dar nu este absolut – limitarile
trebuie sa slujeasca unui interes legitim, si sa serveasca scopului dorit – de ex., forma pe
care trebuie sa o aiba actul de chemare in judecata; sau taxa judiciara de timbru – CEDO
a considerat-o legitima, pentru ca aceasta finanteaza justitia, dar aceasta trebuie sa fie
proportionala, cand taxele sunt greu de suportat de o persoana, trebuie sa existe un
sistem de ajutor public judiciar – poti obtine scutire sau plata pe jumatate. Exista un text
care spune ca dincolo de aceste plafoane, instanta poate acorda ajutor public judiciar
chiar daca nu se respecta plafoanele, daca persoana face o cerere etc.
Nu reprezinta o piedica la justitie aplicarea unor proceduri prealabile (ca la contenciosul
administrativ). Au existat mai multe cauze (Weissman/Romania), cand taxele de timbru
au impiedicat partea sa acceada la un tribunal. Alt exemplu, dupa ce regimul comunist a
confectionat o serie de bunuri, dupa ’90 au inceput sa fie restituite acestea, persoanele au
inceput sa le ceara in instanta, desi nu era prevazut dreptul in lege, era in Codul lui Cuza
– in acest context s-au castigat foarte multe procese; la indemnul presedintelui,
procurorul general a introdus recursurile in anulare pentru cererile pentru care s-au
instituit imobile, spunand ca trebuie sa se astepte aparitia legii (din 1996), apoi sa se faca
cererea. S-a considerat ca s-a incalcat accesul la justitie, pentru ca se poate face analogia
legii, sau pe baza principiilor generale etc.; nu trebuie sa se astepte aparitia unei legi 
s-a desfiintat institutia recursului in anulare.
 A doua exigenta ceruta de Conventia Europeana este ca procesul sa fie echitabil, public si
intr-un termen rezonabil. Legat de publicitate, CEDO a admis ca nu se intelege ceva
absolut, se poate accepta ca uneori acestea sa nu fie publice. Tot legat de aceasta, CEDO
accepta ca asta nu inseamna si transmiterea prin mass media etc., ci doar permiterea
prezentei in sala – e daunator profund sa se transmita sedintele de judecata, chiar daca s-
ar transmite in totalitate. De asemenea, este greu sa controlezi sistemul, nu sunt lucruri
pe care toata lumea sa le inteleaga. Se accepta in practica CEDO luarea unor imagini de la
inceputul sedintei, de pe culoare, de la momentul pronuntarii, dar nu si dezbaterea
propriu-zisa.
In ceea ce priveste problema termenului rezonabil, are o traditie in CEDO, este impusa
printr-o practica a Curtii de la Strassbourg (Kudla contra Poloniei) – statele sunt obligate
 sa aiba un mecanism prin care sa se acceada la CEDO dupa ce durata unui proces a
depasit durata unui termen rezonabil, chiar daca el nu s-a inchis.
 O alta exigenta a Conventiei este ca tribunalul care judeca procesul sa fie independent si
impartial. Independenta este o chestiune care tine de sistemul judiciar. Se respecta
principiul separatiei puterilor si statutul judecatorilor este in consecinta. Impartialitatea
tine de fiecare judecator in parte. Poate fi independent, dar nu si impartial (prietenia,
mita, abuzul etc). Impartialitatea este de doua feluri – se poate baza pe criterii subiective
(afinitate, interes, mandatari etc) dar si pe criterii obiective, adica ceea ce ar putea sa
considere in mod rezonabil tertii ca fiind un caz de afectare a impartialitatii: cand se
avanseaza in grad si cauza in apel de exemplu vine aceluiasi judecator avansat; daca s-a
antepronuntat. Solutia este abtinerea, recuzarea.
 Ultima conditie este ca hotararea sa fie pronuntata in public. In aceasta privinta, CEDO nu
e chiar atat de stricta, prin pronuntare in public nu intelege sa fie citita in public, accepta
ca variante suficiente si punerea la vederea publicului pe paginile de internet etc. Noi am
pastrat formula clasica de citire in public, dar mergand pe practica CEDO, s a hotarat ca
atunci cand se amana pronuntarea, sa nu mai fie citita in public, ci sa fie pusa la
dispozitie prin registratura solutia.

Normele de procedura civila –Curs 2

A. Din punct de vedere al obiectului de reglementare

1. norme de organizare jud - stabilesc statutul jud precum si aspectele legate de organizarea
admin a unei instante de jud
Sediu: fie in lg 304/04, lg 303/04, ROI ale instantelor, NCPC - incompatibilitati art.41 si urm.
2. norme de competenta - stabilesc atributiile instantelor in fc de rangul ac sau de intinderea
teritoriala a competentei lor, comp materiala sau comp materiala - instante de ac grad cu
circumscriptii teritoriale dif
3. norme de procedura propriu zisa
-norme de proc contencioasa
-norme de proc necontencioasa - ex: inregistrarea partidelor politice
-norme de executare silita

B. Din punct de vedere al campului de aplicare

1. norme generale
2. norme speciale

1.Specialia generalibus derogant - NCPC se aplica in materie de contencios constituitional sau

administrativ
2.In masura in care tace norma speciala se completeaza cu n generala
3.Norma gen ulterioara nu inlatura norma speciala anterioara, decat daca se prevede expres!
Lg 18/00 lg executorilor jud, art.39 - exec jud nu pot conditiona punerea in exec a hot jud de
plata anticipata a onorariului, art.647 NCPC creditorul este obl sa avanseze cheltuielile, la
art.670 onorariul executorului intra la cheltuieli
In LPA a NPCP art.7 daca prin prezenta lg nu se prevede altfel avem o hot nedef e supusa
numai apelului

C. Din punct de vedere al interesului ocrotit:

1.n imperative
2.n dispozitive

Normele de organizare jud sunt de principiu imperative, cu o exceptie:unele dintre cazurile

de incompatibilitate [garanteaza impartialitatea jud] prev la art.42 ( cazurile de recuzare de la
art 43)

Recuzarea e de ordine privata, abtinerea e ordine publica, cazurile sunt aceleasi. Daca jud se
afla intrun caz de incompatibilitate relativa, nimeni nu-l recuza, el nu se abtine, hot e valabila,
dar el ar putea sa sufere unele sanctiuni disciplinare
2. n de competenta generala, materiala si teritoriala exclusiva sunt de ordine publica -
com gen traseaza com intre instante si alte organe [ex CCR].

3. n de comp terit alternativa si de dr comun sunt de ordine privata - de principiu. (!!

Normele de competenta teritoriala in care partile pot inlatura o asemenea competenta sunt de
ordine privata).

4. n de proc propriu-zisa: natura lor se determina de la caz la caz - mecanism: vedem norma
ce regl si daca val regl e de interes gen sau de interes particular
Ex 1: daca s-a pronuntat o hot def intr-o cauza ac cauza nu mai poate fi reluata daca exista
identitate de ob, parti si cauza - aparent e in fav paratului, pare a fi de ordine privata plus
interesul statului de a nu avea 2 hot contradictorii, ar crea probleme la executare => ord
publica
Ex 2: o hot e apelabila in 30 de zile - ord publica, hot se definitiveaza si dobandeste aut de
lucru judecat
Ex 3: necitarea la proces - ordine privata
Ex 4: in materie de probe acolo unde nu sunt prevederi exprese partile pot stabili admiterea
altor probe

Aplicarea in timp a normelor de procedura civila

NCPC consacra principiul supravietuirii legii vechi proceselor in curs si aplicarea imediata a
legii noi situatiilor create (proceselor incepute) dupa intrarea ei in vigoare.
Se urmareste asigurarea securitatii juridice, asigurarea previzibilitatii si predictibilitatii legii
prpocesual civile.
Lg noua nu se va aplica proceselor in curs, se merge pe ideea ca procesul e un act unitar.
Art.25 alin.2 si 3 - normele de competenta
Art.24 si art.2 alin.1 - normele de procedura
Art.27 - hotararile

Legea care guverneaza mijloacele de proba

Trebuie sa distingem intre legea care guverneaza :
1. Legea privind Conditiile de admisibilitate
2. Legea privind Puterea doveditoare ( in ce masura o proba inlatura alte probe)
3. Legea privind administrarea probelor ( aducerea lor in insanta si parcurgerea etapelor
necesare insusirii lor de catre jud)

Legea care guverneaza conditii de admisibilitate Si puterea doveditoare a probelor

preconstituite si a prezumtiilor legale este!! Legea de la data savarsirii faptelor – nu legea de
la data inceperii procesului.
Aici e vb numai de probe preconstituite, rez ca probelor nepreconstiuite nu i se aplica ac
lege.( Exemple de probe NEPRECONSTITUITE: cercarea la fata locului, expertiza, martorii
( de principiu, SUNT SI CAZUL IN CARE VOR FI PRECONSTITUITI). In materie
delictuala e proba nepreconstituita. In schimb daca vb de contracte, sau sa asiste la procesul
vb de contraventie, e clar proba preconstituita)
De asemenea, vb de prezumtii legale, nu de prezumtii judecatoresti ( concluzii pe care jud le
trage prin analiza pieselor dosarului)
= Supravietuirea legii vechi de la momentul faptelor.
Probelor nepreconstituite si prezumtiilor judecatoresti – li se aplica legea de la data inceperii
procesului. ( art 24 alin 1 ) =
Legea privind administrarea probelor = LEGEA IN VIGOARE LA DATA ADM
PROBELOR. Se deroga de la regula predictibilitatii.
Ex. art.331 (3) Daca ar veni o LN care se modi si va spune 10 zile, se aplica aceasta LN cu 10
zile.
Ex: 319 (2) Daca el se elimina, chiar daca procesul a inceput deja, de indata ce intervine o
LN nu se mai pune mana pe cruc/biblie.

Actiunea civila
Sediul materiei – 29 – 40 CPC.
Defintie : Ans mij procesuale prev de lege pt protrectia dr subiectiv sua a unei sit
juridice precum si pentru asigurarea apararii partilor din proces.
!! Not de actiunea nu are nicio leg cu cererea de chemare in judecata. Cererea e o
particularizare a actiunii = unul din acele mij procesuale despre care vb definita. ( o secventa,
prima, o forma de particularizare a actiunii)
!! Ac ansamblu functioneaza pentru protectia dr subiectiv sau a unei situatii juridice (gen
posesia), pt asigurarea aprarii partilor in proces ( rez ca si paratul cand se apara exercita o
actiune)
!! Actiunea nu se confunda cu dreptul subiectiv, relatia constai n faptul ca dr sb are 3
componente ( 1. Tit dr poate sa se comp intr-un anumit fel fata de drept, 2. Tit drept poate
cere celorlalti sa aiba o atitudine conforma dreptului, 3. Daca sb pasiv nu se conformeaza
dreptului, tit dr poate recurge la forta coercivita si sa obtina executarea silita – ac a 3a
compoenenta implica dr la actiune)
!! Actiunea este preexistenta procesului.
!! Dr de actiune e parte integranta a dr subiectiv civil si are multe componente ( dr de a
recuza, dr de a sesiza inst, de a sol probe, de a sol executare hot, etc)
!! Dr la actiune nu poate fi explicat prin art. 21 C.

Elementele actiunii
1. Parti
!!! Reprezentatii legali si conventionali nu sunt parti in procesul civil. Intr-o act de stab a
paternitatii : parti = copilul ( rept de mama) + pretinsul tala. La pensia alimentara ( copilul rep
de un parinte + celalalt parinte !! Conditiile actiunii trebuie verif in calitatea partilor)
In mod exeptional pot fi si alte organe cnad legea le rec ac calitate : Procuror ( parte ).

2. Obiect
Vizezaza protectia unui drept sau o situatie juridica.
Ob se particulatizeazai n raport cu mijllocul procedural folosit. ( ob apelului va fi desf hot din
pi, ob recusului desf hot din ap)

3. Cauza (cauza petendi)

Nu trebuie conf cu cauza cererii de chemare in judecata ( cauza debendi) si care rep temeiul
dreptului dedus judecatii.
Intr-o act in revendicare cauza petendii rep scopul punerii in miscare a intregului ansamblu.
( vreau sa inlatur stapanirea)
Cauza deb e temeiul dreptului lui ( gen un contract, o uzucapiune, o mostenire) Cand face
cererea de ch in judecata, la sf trebuie sa treaca cuaza debendi.
!! Cnad vb de aut de LJ ( identitate de ob, parti, cauza = e vb de CAUZA CERERII
( DEBENDII) , NU PETENDII!!!!!
Cauza trebuie sa fie reala, licita, si morala.

Conditiile actiunii civile

Art. 32 : capacitate procesuala in conditiile legii, calitate procesuale, formuleaza o pretentie,
justifica un interes. Se aplica si in cazul apararilor.
1. Formularea unei pretentii ( afirmarea unui drept + actiunile posesorii )

 Dreptul trebuie sa fie recunoscut/ ocrotit de lege

 Sa fie exervitat in limitele sale interne si externe
 Sa fie ex. cu buna credinta
( in ac cazuri se respinge ca nefondata)

 Dreptul sa fiu actual – sa nu fie supus unui termen sua conditile suspensiva. ( daca
e sub conditie – resp can nefondata ca dr nu exista, daca e sub termen se respinge
ca prematura)
!!! Dar termenul suspensiv e de ordine privata
!!! Se mentioneaza ca daca paratul nu invoca prematuritatea procesul continua, iar
daca dr e supus unui temrne, care pana la discutarea exceptiei prematuritatii el devine
actual, exceptia nu se va admite.

De la regula actualitatii exista exceptii: ( actiunile preventive, pot fi exercitarea chiar

si in ipoteza in care dr dedus judecatii nu e inca actual , art 34. )
 Cererea pt predarea unui bun la implinirea termenului contractual poate fi facut
chiar inainte de implinirea acestui termen ( gen intr-un contract de locatiune,
pentru evacuare)
 Formularea inainte de termen a cererii privind executarea in temren a
obligatiei de intretinere sau a altei prestatii periodice.
 Pot fi incuviintate inainte de implinirea termenului pentru ex la termen ori de
cate ori se va constata ca acestea pot preintampita o paguba pe care
reclamantul ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului.

Formularea unei pretentii, dar nu ne intereseaza daca e intemeiata ( asta vom afla la asfarsitul
procesului), ci trebuie sa existe.

2. Interesul
Poate fi patrimonial sau moral.
Interesul vizeaza nu numai punerea in miscare a actiunii, ci si toate formele care alcatuiesc
actiunea ( exceptii, cai de atac, probe, etc).
Nu exista un interes de a actiona atunci cand actionezi din pura conplezenta, sau actionezi
dintr-un motiv ce nu are o conotatie persoanala, ci un aspect pur general.
Interesul trebuie sa fie :
 Determinat
 Legitim
 Personal ( Daca A si B au in proces, iar B nu e citat, dar castiga procesul, A nu
poate face apel pe critica legata de necitare, pentru nu i s-au incalcat dr lui, ci dr lui
B).
Sunt exceptii de la persoanalitate:
 Actiunea oblica
 Actiunile colective
 Actiuni exercitate de organe carora legea le recunoaste legitimare
proceasula distinct de titularul dreptului ( procurorul).

 Nascut si actaul . OBS interesul poate fi nascut si actual chiar daca dreptul afirmat
nu este inca actual. Art 34, sechestul asigurator( masura de protectie pt creditor,
atunci cand form o pretentie,pentru an u risca ca pe parcursul procesului deb sa isi
creeze o stare de insolvabilitate, putem obtine sechestrarea averii pe durata
procesului ,in limita creantei pe care o ceri, 952 alin 3, de principiu poto sa faci
cand dr e actual, dar alin 3 ne spune ca poti incuviinta sec. asigur si atunci cnad
creanta nu e exigibila ( dr nu e actual), in anumita situatii. La fel se intampla si la
regresul anticipat al al fideiusorului 2312 ncc)

Daca nu avem interes, act va fi respinsa ca LIPSITA DE INTERES, fara a se analiza de fond.
Ea este o exceptie absoluta, peremptorie, de fond.

3. Calitatea procesuala ( dreptul de a sta in proces)

Calitatea procesuala reprezinta identitatea dintre partile din proces si subiectele raportului
juridic litigios, astfel cum acesta a fost dedus judecatii = Cal procesuala rezulta din identitatea
dintre reclamant si cel care are un drept propriu in raportul juridic dedus judecatii ( activ) , iar
pasiva identitatea dintre parat si cel care are oblgiatie in raportul juridic dedus judecatii.
Reclamantul fiind cel care porneste actiunea trebuie sa justifice atat calitatea procesuala activa
cat si pe cea pasiva, prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care
se intemeiaza pretentia sa. INSTANTA ,dupa sesizare, TREBUIE SA SA VERIFICE ATAT
CALITATEA PROCESUALA ACTIVA CAT SI CALITATEA PROCESUALA PASIVA.
In mod exceptional : Cal procesuala se rec si altor persoane sau institutii / autoritati care nu
sunt implicate in rap juridic dedus judecatii, cu conditia ca LEGEA SA LE RECUNOASCA
EXPRES CALITATEA PROCESUALA ACTIVA:
  Cazul actiunii oblice unde creditorii care au o creanta certa si exigibila, pot sa
exercite actiuni in numele debitorului lor.
 Cazul actiunilor prin care se solicita punerea sub interdictie a unei persoane,
ridicarea interdictiei, instituirea curatelei, e recunoscuta calitatea procesuala si
institutiilor de ocrotire
 Cazul procurorului care are dreptul sa porneasca orice actiune civila, daca
apreciaza ca e necesar pt apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor,
pusilor sub interdictie sau ale disparutilor.
 Cazul in care unele entitati: asociatii de consumatori, origanizatii sindicale,
organizatii nonguvernamentale pt apararea dr persoanelor
!!!OBS: Bineinteles in toate cazurile persoanele fizice au si ele calitatea activa.
!!!! OBS: Nu intotdeauna cel ce are calitate procesuale justifica un interes ( ex: organizatiile
consumatorilor), la fel cum cel care are interes nu intotdeauna are calitate procesuala.
!!! OBS: Dreptul la actiune este exercitat de un grup in realizarea unui interes colectiv, grupul
are calitate procesuala activa, daca legea acorda expres ac calitate grupului.
!!! OBS: Exista un interes general, in acest caz numai MINISTERUL PUBLIC, are calitate
activa, nu un grup sau o persoana.
!!! OBS: Dreptul la actiune poate fi exercitar in interesul grupului de unul din membrii
grupului, acesta neavand imputernicire de a reprezenta grupul, pt ac ipoteza e necesar sa se
recunoasca expres calitatea procesual activa al celui care actioneaza in locul grupului.
!!! OBS: Dreptul la actiunea e exercitat de grup in interesul unui membru al sau: in acest caz
grupul nu are calitate procesuala, in lipsa de disp legala expresa.
!!! OBS: Dreptul la actiunea este exercitat de membrii unui grup in apararea intereselor lor: nu
e o actiune colectiva ci o coparticipare procesuala.

Transmiterea calitatii procesuale

In cadrul unui proces, calitatea poate fi transmisa. Ea intervine ca urmare a unei Schimbari in
planul raporturilor juridice deduse judecatii ( De ex: o cesiunea de creanta a unei cesiuni
litigiase.)
Transmiterea poate fi:
 Pe cale legala – mostenirea. Art 412 Judecata cauzei se suspenda de drept pana la
introducerea in proces a mostenitorilor.
 Pe cale conventionala ( Cesiuni, vanzari, donatii, + alte acte asemenea care
presupun trnasmiterea dreptului)
Pt o transmitere a calitatii active sau pasive, nu e nevoie de o cerere pt introducerea in
cauza a unor terti, pt ca aici nu e vb de terti, ci persoane care dobandesc calitatea procesuala
a uneia dintre partile aflata in proces. ( E vb de o substituire ! Pt ca transmiterea poate
interveni in tot cursul procesului nu ca la institutia tertilor, care pot fi introdusi intr-un anumit
termen). Cel care dobandeste calitate procesuala ca efect al transmisiunii calitatii este introdus
in cauza in locul autorului sau si preia procedura in starea in care ac se afla la mom la care a
avut loc transmisiunea, actele procedurale indeplinite de autorul sau fiindu-i opozabile.
!!! Sunt cazuri in care calitatea procesuala nu se poate transmite. De ex: DIVORTUL, de
regula daca moare una din partile implicate in divort, procesul inceteaza.
Totusi NCC reglementeaza si exceptie de la exceptie: posibilitatea transmiterii si in materia
divortului in cazul in care reclamantul care a cerut divortul paratului( sotului inculpat) moare,
succesorii acestuia pot continua actiunea, dar ef hotararii se produc atipic ( ca si cum ar fi fost
data cu un minut inainte de deces).( Adica actiunea in anularea casatoriei bazata pe culpa
sotului parat . Tot la fel se intampla si in cazul in care sotul inainte de deces a cerut anulare
casatoriei ( actiune in anularea casatoriei) aceasta actiunea poate fi continuata de succesorii
reclamantului.
Sa citim si :
Trebuie sa stim revocarea donatiei pt ingratitudinee in materia transmiterii calitatii! In
acest caz actiunea nu poate fi exercitata direct impotriva mostenitorilor, aceasta actiune in
revocarea donatiei pt ingratitudine poate fi exercitata numai IMPOTRIVA DONATARULUI,
dar daca in timpul procesului acesta decedeaza, numai atunci actiunea poate fi exercitata
impotriva mostenitorului donatarului.
 Actiunile privind repararea prejudiciului nepatrimoniale
 NCC permite trans, dar distinge intre termenul de introducere de catre recl si de
mostenitori ( actiunea in tagada paternitatii, in stabilirea paternitatii)

Transmiterea poate sa fie :

 Universala – cazul mostenitorului unic, al legatarului universal.
 Cu titlu universal – cazul mostenitorilor legali si al legatrarului cu titlu universal
 Cu titlu particular – Legatarul cu titlu particular sau tranmisiunea conventionala

In NC e o procedura noua: Clarificarea e la art 39.

Daca in cursul unui proces dr litigios e transmis, judecata va continua intre partile initiale,
daca e o transmitere cu titlul particular intre vii, iar daca e o transmisiune cu titlu particular pt
cauza de moarte, judecata va continua intr succesorii defunctului care a lasat legatul cu titlu
particular si cealalta parte din proces.
Dar in toate cazurile succesorul cu titlu particular e obligat sa intervina sau poate fi
introdus la cerere sau din oficiu!!!
Ipoteza 1 : A se judeca cu B si B decedeaza, iar B are mostenitor pe C = In locul lui vine C.
Ipoteza 2: A se judeca cu B pt un dr de creanta, A(recl) cedeaza creanta lui C printr-un
contract de cesiune. In ac caz procesul va continua intre A si B, dar C va fi obligat sa
intervina daca are cunostinta despre proces, daca nu intervine oricare din parti sau instanta din
oficiu trebuie sa il introduca. ( In acest caz NU AVEM O EXCEPTIE DE LA PRINCIPIUL
DISPONIBILITATII). Si in functie de pozitia celoralte parti, A va fi tinut sau nu in proces.
( daca de exemplu A si C nu se inteleg cu privire la transmitere, gen mandatorarul lui A si-a
depasit puterea de reprezentare) Alin 2 e ac ipoteza.
Ipoteza 3: Daca acest C nu intervine in proces, nu e introdus de nimeni, hotararea pronuntata
va produce de drept efecte contra succesorrului sau cu titlu particular si va fi opozabila ac din
urma. Acest tert va suporta ef hotararii fie ca intervine fie ca nu. Deci e cam in interesul lui sa
intervina.
Lipsa calitatii se invoca pe calea unei exceptii. Daca nu are calitate instanta va respinge
cererea ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala sau impotriva unei persoane
fara calitate procesuala. Ac exceptie este de ordine publica, cu caracter peremptoriu
( conduce la stoparea procesului), de fond, absoluta.
!!!OBS: Nu se va confunda calitatea de reclamant si cel pretins reclamant sau parat si cel
pretins obligat. Verificam daca s-a incheiat efectiv intre partile respetive.
TOTUSI: In anumite situatii se confunda exceptia cu fondul. In actiunile reale problema
calitatii procesuale e data de calitatea de proprietar, ceea ce inseamna ca el automat castiga
procesul daca are calitate de proprietar, in acest caz exceptia se uneste cu fondul si instanta se
pronunta la finalul procesului asupra procesului.
Daca o persoana nu are calitate procesuala activa/pasiva, dr act poate fi reluara de persoana
care are calitate. Hot va avea AUJ in ce priveste acele parti, nu in ce priveste fondul.

4. Capacitatea – legitimatio ad processum

Reprezinta aplicarea pe plan procesual a capacitatii civile.
Cap de folosinta = APTITUDINEA DE A AVREA DR SI OBLIGATII.
Cap de exercitiu = APTITUDINEA PERSOANEI DE A-S VALORIFICA SINGURA DR
PROCEDURALE SI DE A-SI INDEPLINI SINGURA OBLIGATIILE PROCEDURALE,
DECI DE A STA IN PROCES.( restransa si deplina).
Capacitatea de folosinta a pf – de la nastere.
Cap de folosinta a pj – In principiu de la data inregistrarii, prin exceptie se recunoaste o
capacitate de folosinta anticipata de la data actului de infiintare.
Continutul capacitatii de folosinta a pj = aptitudinea de a avea ORICE DR SI OBLIGATII
CIVILE, cu exceptia celor pe care legea le recunoaste numai persoanelor fizice. Prin derogare
de la ac regula generala, persoanele juridice FARA SCOP LUCRATIV, pot avea numai acele
drepturi si obligatii necesare realizarii scopului ei, stabilit prin lege. ( PRINCIPIUL
SPECIALITATII CAPACITATII DE FOLOSINTA).

Cap de exercitiu a pf = Deplina se dob la varsta de 18 ani. Si minorul de 16 ani dobandeste

capacitate deplin prin casatorie. De asemenea, atunci cand instanta de tutela considera necesar
recunoaste minorului de 16 ani, capacitate deplina anticipata. Inceteaza prin moarte, punere
sub interdictie sau in cazul minorului de r-c prin anularea casatoriei.

Cum sta in proces o persoana care nu are capacitate de exercitiu? Art.57 se refera la instituiile
REPREZENTARII, ASISTARII si AUTORIZARII.
REPREZENTAREA – intervine in cazul minorilor sub 14, sau celor pusi sub interdictie, ei
nu vor sta personal in proces, ci prin reprezentantul lor legal (in principal parinte, tutore, etc).
Daca persoana nu are reprezentat, instanta va numi UN CURATOR SPECIAL care sa o
reprezinte pana la numirea unui reprezentant legal. De asemenea, se va numi acest curator
special atunci cand exista contrarietate de interese intre reprezentantul legal si cel reprezentat.
Ei sunt citati prin reprezentatii lor legali.

ASISTAREA – intervine in cazul celor cu cap restransa de exercitiu ( minor 14-18). Ei sunt
citati persoanal, pot sa vina la judecata, dar trebuie sa fie asistati de parinte sua tutore, sau in
ultim caz de curator. Minorul are voie sa faca acte de procedura, dar acestea trebuie
contasemnate de parinte, tutore.! Si in acest caz daca persoana vizata nu are ocrotitor legal,
instanta sesizata va numi un curator special DINTRE AVOCATII ANUME DESEMNATI
DE BAROU IN ACEST SCOP, pr fiecare instanta jud. Acest curator NU E CURATORUL
DE LA NCC, e o curatela litis ( curator tutelar) desemnat de judecata care judeca procesul,
iar ac inceteaza la data incetarii procesului.
Daca apoi instanta isi declina competenta, se apreciaza ca va inceta calitatea de curator si
noua instanta va trebui sa numeasca un nou curator. In ce priveste modalitatea de plata a
curatorului, prin incheierea de desemnare a curatorului instanta va stapili si remuneratia
curatorului si modalitatea de plata, remuneratie care va fi suportata de pers interesata ( minor,
sau daca n are bani, de catre cel care sta in locul minorului ca reclamant, si daca minorul e
reclamantul va si suportata de catre stat).

Cu toate acestea, in litigiile privitoare la munca, indeletnicirile artistice sau sportive ori la
profesia minorului, se citeaza numai minorul persoanl si tot el efectueaza exlusiv actele de
procedura.

Daca pe parcursul procesului face 14 ani, el va trebui cita personal, institutia se transforma din
reprezentare legala in asistare.

AUTORIZAREA – Intervine atunci cand reprezentatul legal al celui lipsit de capacitate de

exercitiu sau minorul cu cap restransa si cel care il asista efectueaza acte de dispozitie, pt
aceste acte este necesara autorizarea speciala a instantei de tutela, cand ocrtoritarea se
realizeaza de parinti sau darea in plasament, iar daca ocrotirea se realizeaza de tutore, e nevoie
atat de autorizarea instantei de tutela cat si de avizul consiliului de familie.

In cazul persoanelor juridice, capacitatea de exercitiu se realizeaza prin intermediul organelor

sale de conducere.
Chiar daca unele entitati NU AU PERSONALITATE JURIDICA ( asociatii, fundatii,
societati civile), ele POT STA IN PROCES atat ca reclamante cat si ca parate.
Atat persoanele juridice cat si aceste entitati, daca nu au reprezentant legal li se poate
desemna UN CURATOR special.

SANCTIUNI:
EXCEPTIA LIPSEI CAPACITATII DE FOLOSINTA= Daca nu avem cap de folosinta
=NULITATE ABSOLUTA, poate fi invocata de orice persoana din proces sau instanta din
oficiu.
EXCEPTIA LIPSEI CAPACITATII DE EXERCITIU = Daca nu avem cap de exercitiu =
NULITATE RELATIVA Daaar! Ac nulitate nu intervine imediat (automat), ci instanta e
obligata sa acorde un termen in vederea confirmarii actelor facute de cel fara capacitate
procesuale, confirmare facuta de de de catre reprezentatul legal sau cel care il asista.Daca ei
nu confirma actul intervine NR.

!!! Ac nulitate chiar daca e relativa poate fi invocata in mod atipic si de alta persoana decat
cea protejata = de orice participant la proces + instanta din oficiu  - Art 57. In acest caz
interesul e al tuturor + sa coroboram cu existenta INTERESULUI ( A e major B e minor
nereprezentat, si B. castiga procesul in aceste conditii a neinvocararii, a nu se poate prevala pt
ca nu are un interes legitim! ( interesul nu e personal!!!!! – el invoca ca un act de procedura e
anulabil pt ca fost cu neresp unor regli dictate pt protectia altuia. Pana sa se pron hotararea
avea interes, dar dupa ce s-a dat hotararea nu mai avem interes in legatura cu nulitatea
( valabilitatea actului de procedura, tu sa fi fost prejudicat ptin el, tu ai fost prejudiciat prin
faptul ca e netemeinica, nu ai fost prejudiciat prin faptul ca cel nereprezentat nu a fost legal
rep).

Clasificarea actiunilor

A. Dupa scopul material urmarit:

a. Actiuni in realizare = Ele reprezinta regula. Se numesc asa pt ca prin ele se

urmareste recunoasterea unui drept al reclamantului fata de parat si obligarea
paratului sa se conformeze dr respectiv, iar daca nu se conformeaza sa fie obligat
pe cale silita .

( asta e tipologia clasica!!! = act in plata unei sume de bani, revendicare, act in
despagubiri ( sa se rec ca s-a nascut in dr de creanta si sa il oblige sa respecte dr
respectiv), cererea prin care se solicita predarea unor bunuri, anularea, rezilierea,
rezoliunea, indeplinirea unor obligatii contractuale, etc.

b. In constatare = Cele prin care se urmareste numai constatarea existentei sau

inexistentei unui drept, doar recunoasterea dreptului, iar nu si executarea lui!!!
Reclamantul solicita constatarea existentei unui drept impotriva paratului sau a
inexistentei dreptului paratului impotriva lui. ( cam jum din actiunile in realizare, a
nu se scrie asta la examen=)) ).

In realitate au aceeasi tipologie, dar din perspetiva scopului reclam nu isi propune
sa realizeze dreptul, ci numai sa il constate. Dr lui e contestat, dar atributele
exercitiului sa afla inca la el. Cineva te tulbura fara sa fi preluat posesia.

Caracteristici:
 Au ca obiect existenta unui drept NU SI A UNUI FAPT , nu se poate folosi ac
prodecura pt constatarea starii unor lucruri sau pt conservarea unor probe.( pt asta
exista alceva : constatarea unor sit de fapt, procedura pentru conservarea unor
probe – procedura simplificata). Nu se cere constatarea faptul ca in urma unui
accident de circulatie reclamantul a dobandit o stare de infirmitate.
Daca se cere constatarea unei situatii de fapt cerea e INADMISIBILA.

Cazuri in care se cere constatarea unui drept, nu a unui fapt:

Ipoteza constructorului pe terenul altuia cere instantei sa constate ca el e
constructor de b-c. Aparent se loveste de 2 fapte ( cere constatarea ca el a facut
contracutia : FAPT, + ca e de buna credinta) ele reunite duc la un drept, el inca nu
are o actiune in realizare cat timp proprietarul nu a invocat accesiune,(dreptul lui
inca nu este actual, fiind sub conditie suspensiva) astfel incat dr sub conditie
suspensiva nu exista, deci inca nu are dr sa introduca o actiune in realziare.
Existenta consimatamantului paratului la efectuarea unor lucrari de imbunatatire a
imobilului
Existenta unor raporturi de rudenie intre reclamant si parat de care legea leaga
anumite consecinta juridice

 Are caracter subsidiar, o act in constare e INADMISIBILA ori de cate ori partea
are la dispozitie o cale procedurala pt realizarea dreptului, adica nu numai o cerere
in realizara dreptului, ci si o alta cale prevazuta de lege: de exemplu o contestatie
in anulare, sau un recurs la o procedura administrativa. ( Ac actiuni in constatare
nu au fost ntotdeauna reglementate, dc sa vina partea sa constate cv, ea sa intervina
numai atunci cand cere ceva, pe ideea ca instanta nu da consultatii juridice. Nu
inseamna ca ac actiuni nu se faceau, dar instantele le respingeau ca lipsite de
interes. Daca un coproprietar dar nu e determinata cota, el vrea sa isi instraineze
cota parte, in acest caz trebuie SA SE CONSTATE ca el are un drept de x% din
drept.
SI la revendicare, exista un pericol permanent in care un tert opune un alt titlu, ac
persoana e condamnata s stea cu acest stres ca ala sa opuna act in revendicare?
NU, daca nu e revendicat, dar exista contestari, el poate sa introduca actiune sa
inlature ac contestari.) ( daca tertul ar fi revendicat… atunci act in revendicare)
Debitorul care invoca faptul ca creanta asupra lui s-a prescris.Creditorul zice ca
sunt niste cauze de intrerupere, dar i le baga peste 3 ani. ( ras malefic!). De aceea
el poate sa ceara constatarea inexistentei dr creditorului.

In aceste cazuri, EXISTA INTERES, daaar ori de cate ori nu avem la dispozitie o
actiune in realizare. Principiul subsidiaritatii s-a autonomizat si a devenit o
conditie de exercitiu a actiunii in sine. Deci in cazul act in constatare, pe langa
celelalte conditii, se adauga si principiul subsidiaritatii!!!! – Atentie!
:Subsidiaritatea decurge la baza din lipsa de interes.
  Actiunile in constatare nu sunt susceptibile de executare silita. Cu mentiunea ca
la lit c. ne ref la ac caracteristica numai in ceea ce priveste capatul principal.
Capatul de cerere privind cheltuieli de judecata e executoriu. ( cand o astfel de
cerere genereaza ch)
 Act in constatare sunt actiuni contencioase!!!! Nu se confunda cu actiunile
gratioase.
 Au autoritate de lucru judecat , dar nu au putere executorie!!! ( 2 notiuni
diferite!)

Se clasifica in :
1. Declaratorii ( cele clasice) Recl. Solicita instantei sa se constanta existenta sau
inexistenta unui drept.
2. Interogatoriii ( recl sol paratului preventiv sa se pronunte cu privire la o problema de
drept cu mentiunea ca daca nu se pronunta atunci nu se mai pronunta ulterior! )
3. Provocatorii –Dreptul reclamantului este serios contestat,iar reclamantul decide sa il
cheme in judecata pe cel care constesta pentru ca acesta sa isi dovedeasca dreptul, ca
apoi sa aiba o hotarare aut de lucru judecat. Paratul e probocat sa isi valorifice
preteniile sub sanctiunea de a nu mai putea sa le dovedeasca daca nu si-l
demonstreaza.

c. In constituire de drepturi = Urmaresc crearea unei situatii juridice noi. La

primele 2, instanta consacra o situatie juridica preexistenta. La aceasta actiune,
instanta consta existenta unui drept, dar prin ef adm actiunii creeaza o sit jur noua.
De obicei in materia act nepatrimoniale ( divort, stab de filiatie, punere sub
interdictie, incuviintarea adoptiei). In materie patrimoniale exista si aici exceptii
( gen pronuntarea unei hot care sa tina act de vanzare, tit are in realtiate un dr de
creanta dar prin ef hotararii se produce trans dr de proprietate si se produce un
transfer de dr reala pe baza unui drept de cranta, in urma hotararii.
Ac actiunni, spre doesebire de primele 2( ex tunc ex nunc), produc efecte
numai pt viitor( doar ex nunc): ( totusi sunt unele exceptii in care se produc si
efecte retroactive: cererea in anularea casatoriei, de stabilire a filiatiei fata de
mama sau de tata, de tagaduire a paternitatii, de anulare a adoptiei, la divort!
(briciu ne-a zis numai de asta de la divort)

B. Dupa natura dr dedus judecatii:

 Actiuni nepatrimoniale
 Actiuni patrimoniale. Acestea sunt:
a. Personale – se urmareste val unui dr de creanta( drept personal)
 Mobiliare ( cand dreptul de creanta pretins are ca obiect un bun
mobil)
 Imobiliare ( cand dreptul de creanta pretin are ca obiect un bun
imobil)
b. Reale- se urmareste valorificarea unui drept real sau apararea posesiei
unui bun. ( ex: act revendicare, confesorie, negatorie, partaj,
 granituire, ereditate-cand reclamantul solicita si restiuirea bunurilor
succesorale)
 Mobiliare
 Imobiliare

 Petitorii ( se urmareste apararea unui drept real)

 Posesorii ( se urmareste apararea posesiei)

c. Mixte = cand se val atat un dr de creanta cat si un drept real, cand

aceste drepturi sunt efectul aceleiasi cauze, fie ca izvorasc din acelasi
act juridic, fie ca segasesc intr-un raport de conexitate.

Ac clasificari prezinta interes dpdv:

COMPETENTA TERITOARIALA:
Cererile mobiliare ( personale sau reale) – domiciliul paratului.
Cererile reale imobiliara- de competete instantei locului situarii imob.
Cererile personale mobiliare – depinde de caz. 113 alin 1 pct. 3,4,5.
Cererile mixte – competenta alterantiva locul sit bunului/ dom paratului.

PRESCRIPTIA:
Cele nepatrimoniale + patrimoniale personale sunt prescriptibile, iar cele reale prin care se
valorifica drepturi reale supuse prescriptiei sunt prescripribile sub aspectul executarii in
termen de 10 ani. Cererile prin care se valorifica drepturi reale nesupuse prescriptiei sunt
imprescriptibile extinctiv.

CAL PROCESULA = cal procesuala se confunda cu fondul problemei ( sit in caare se uneste
exceptia cu fondul)

C. In raport cu calea aleasa

a. Cereri principale– Acea cerere prin care e investita instanta aleasa
b. Aditionale- modifica sau completeaza cererea initiala ( pretentiile sale anterioare)
c. Accesorii- cea a carei solutionare depinde de o cerere principala. ( ea are un capat
pr si unul accesoriu un capat accesoriu). Trebuie facuta in cadrul aceluiasi proces,
iar rezolvarea ei depinde de solutia data capatului de cerere principal.

d. Incidentale – Pot avea o existenta de sine statatoare, d ar sunt facute in cadrul

procesului deja inceput. De ex: cererea reconventionala prin care paratul solicita
prentetii proprii de la reclamant. Sau o cerere de chemare in garantie, ea are
independenta proprie, dar din ratiuni care tin de exonomia procesului.

!!! Cererile accesorii si incidentale si aditonale sunt de competenta instnatei care judecata
cererea principala, chiar daca ele facute pe cale separata sunt de competenta unei alte instante.
+ De principiu, cererile accesorii si incidentale au aceleasi cai de atac prevazute de lege
pentru cererea principala, chiar daca se ataca numai cererea acesorie. ( accesorium sequitur
principale.). Exista insa si exceptii:
 De regula, cererile accesorii au aceleasi cai de atac prevazute de lege pentru
cererea principala, chiar daca se ataca numai cererea acesorie. !!!In cazul legea nu
 prevede pentru cerea principala posibilitatea unei cai de reformare ( apel ori
recurs), dar prevede aceasta posibilitate pentru cererea accesorie, e posibila calea
de reformare prevazuta pentru aceasta cerere, insa temrenul va fi cel de drept
comun.

 In caazul in care prin aceeasi hotarare s-au rezolvat atat o cerere principala cat si
una accesorie trebuie sa distingem dupa cum ele sunt supuse acelorasi cai de atac
sau unor cai de atac diferite. In primul caz- e supusa acelorasi cai de atac ca si
cererea principala. DAAAAAR daca prin aceeasi hotarare se solutiooneaza mai
multe cereri principale si mai multe cereri incidentale, iar unele sunt supuse
apelului si altele recursului, hotararea in intregul ei va fi supusa APELULUI in
termenul de drept comun, chiar daca prin legi speciale se prevede altfel.
In cazul in care prin aceeasi hotarare au fost rezolvate mai multe cereri principale,
iar unele sunt supuse apelului iar altele recursului, hotararea in ansamblul ei va fi
supusa apelului, iar hot din apel va fi supusa recursului in termenul de drept
comun.

Participantii la procesul civil

Instanta de judecata
Exista 2 concepte :
- Compunerea = nr de judecatori prevazut de lege, care formeaza completul de judecata
- Constituire = jud + proc+ grefier + mag asistent

Not de instanta comporta mai multe aspecte

a. Complet de judecata – in general NCPC
b. Institutia in sine ( art. 421)

Compunerea instantei :

PI= jud unic ( indiferent de gradul instantei, cu exceptia ICCJ unde avem complete de minim
3 – dar nu in prima instanta, pentru ca nu are competenta in prima instanta)
Exista si o exceptie = in litigiile de munca 1 jud + 2 asistenti judiciari ( 1 sindicate, 2
patronate) , fac parte din compunerea completului, dar ei nu au decat un vot consultativ, in
apel insa acesti asistenti sunt trecuti in materia constituirii instantei nu a compunerii. NU e sg
caz .
AP = 2 jud, ( la civil iccj nu judeca in apel. In penal avem 5 judecatori, im
RCS: 3 jud. (IAR 5 jud- judeca recursurile judecate de iccj in PI.
Conflictul dintre 2 sectii ale iccj – 5.
Constestatiile impotriva hot date de CSM in materie disciplinara = 5.
RIL = ICCJ stab care e interpretarea corecta in ipoteza in care exista hot contradictoriii asupra
aceleiasi chestiuni. = 25 jud. ( art 516)

In HP pt dezlegarea unor hot de drept = ICCJ , o problema de drept de care depinde fondul
unui proces pt a da ICCJ dezlegarea ei corecta, instanta care pune intrebarea suspenda
procesul si apoi il reia conform hot ICCJ ( previnneeee conflictul) art 20 alin 8. = 15 jud. Dar
pana la 31 dec 2016 se aplica un art din acea lege prin care zice ca vor fi tot 9.

Sunt anumite insiutii care se aplica numai compunerii si altele care se aplica ambelor. La art
42 NCPP (2-13 ambele) la 1 compunere. La motiv de recurs – vizeaza constituirea.

Incompatibilitatea

Ac cazuri au aparut ca urmare a necesitatii de a asigura impartialitatea intantei.

Jud sau alti mb din constituire sunt prezumati a fi partinitori.
Incompatiblitatea aceasta(privita ca incident de procedura),vizeaza conditia imparialitatii si
nu se condunda cu incompatibilitatea in functie a magistratilor ( neef de activ comerciale, nu
poate fi administrator la o SC, nu poate fi mb partic politic- care viz conditia independentei)

INCOMPATIBLITATE ABSOLUTA – REGL DE norme de organizare judecatoreasca de

ORDINE PUBLICA = nerespectarea lor atrage NULITATEA ABSOLUTA A HOTARARII.

INCOMPATIBLITATE RELATIVA- REGLEMENTATE DE NORME DE ORDINE

PRIVATA

Art 41. Cazuri de incompatibilitate absoluta

1. Jud a pronuntat o hotarare interlocutorie [ (Este vorba de aceea incheiere prin care se
transeaza aspecte litigioase care rezolva partial litigiul ca si hotararea de fond, ea dezvaluie
intr-un fel solutia finala, de ex problema calitatii precesuale active, sau admiterea in principiu
a cererii de partaj, sau cand se respinge o exceptie procesuala peremptorie.)

Ac caz nu se aplica incheierilor preparatorii prin care s-a administrat o proba dar nu s-ar
stabilit valoarea ei, (aici doar a intervenit printr-o hotararea preparatorie.), si nici in cazul in
care judecatorul s-a pronuntat in privinta unei exceptii procesuale, daca la instanta de
trimitere nu mai trebuie solutionata exceptia procesuala respectiva.

Intervine incomp numai in masura in care apel sau recurs au ca apel critici in leg cu dezlegarea
datta prin incheierea interlocutorie!!!!!!! De ex jud a spus ca cererea recl nu e prescrisa, dar in
apel nu se critica ac problema ci modul in care a fost rezolvata pe fond prescritpia.El nu e
incompatibil daca apel nu pune problema prescriptiei. In apel se judeca numai cat de apeleaza]

Sau cand judecatorul a pronuntat o hotarare prin care s-a solutionat cauza, el este
incompatibil a judeca aceeasi pricina in apel, recurs, contestatie sau reviziuire SI NICI
DUPA TRIMITEREA SPRE REJUDECARE. ( deja ne aflam intr-o alta ipoteza). El a pron o
hot si apoi sa o rejudece. In recurs de caseaza si se trimite spre rejudecare sau in apel se trimite
spre rejudecare. Ratiunea e de prespus ca mandria profesionala il va determina pe judecator ca
nu instanta superioara a avut dreptate cand a caasat, ci tot el, asa ca isi va reintari hotararea
initiala.

Precizari : Se arata ca ac caz nu vizeaza ipoteza in care judecatoul de la PI s-a pron nu asupra
fondului ci asupra unei exceptii dezlegate de instanta superioara si nu mai poate face ob
judecatii pt ca hot instantei superioare e clara .sub acel aspect. In acest caz nu e
incompatibilitate, pt ca , cu privire la fond el nu a facut nicio examinare, ci doar a zis ca e
prescrisa, iar daca insta sup a zis ca nu e prescrisa.e ok.
Exista si o alta teza ( briciu!!! ) = Cazurile de incompatibilitate e pt oameni si ei nu o sa
inteleaga toata teza asta, dar se gandeste si cealalta teza.

2. Jud investit cu solutionarea unei cauze a fost anterior, martor, expert, arbitru, asistent
judiciar, magistrat-asistent, mediator IN ACEEASI CAUZA. Acest motiv e reglementat
pentru ca judecatorul a cunoscut princina dintr-o alta perspectiva decat cea de judecator, iar
judecata de catre el inseamna o infrangere a egalitatii pentru ca avocatul se angajeaza intr-o
pricina de cele mai multe ori fiind convins de nevinovatia clientului, dar chiar daca nu are
nicio emotie fata de calitatea de avocat, cealalta parte nu as crede niciodata i impartialitatea
judecatorului ( nu se realizeaza o impartialitate obiectiva). Interesanta este ideea de arbitru
care s-a si pronuntat ca un judecator.
La martor – el a vazut prin propriile sale simturi, ori judecaotrul trebuie sa iei creeze
convingerea pe baza probelor din doasar, daca el are o serie de informatii care transced
dosarului e devine automat subiectiv. Se arata in jurisprudenta ca e necesar ca martorul sa fi
fost AUDIAT, NU doar citat. =Asta nu insemna ca o persoana care e martor nu poate atrage o
incompatibilitate chiar daca nu e audiat, poate fi si in acest caz, dar nu atrage o
incompatiblitate absoluta, ci relativa.
In cazul medierii partile incearca rezolvarea conflictului prin concesii, iar partile nu doresc ca
acele marturisiri sa fie folosite ca probe.
Asistentul judiciar- face parte din notiunea de compunere a completului, deci el a luat parte la
judecata.
42.Ale cazuri de incompatibilitate (incompatiblitate relativa)

La examen poate cere doar sa le recunoasterea lor, nu enumerarea lor.

Aceste cazuri s-au creat istoric, la un moment dat s-a considerat ca majoritatea cazurilor de
incompatibilitate se creaza in jurul unor cazuri sistemice.
Desi se spune ca ele sunt de stricta interpretare, in realitate exista pct. 13 care e atat de larg
incat permite cooptarea unor situatii similare celor inexistente la celelalte subpuncte.

Incompatiblitate NU inseamna impartialitate.

Mai sunt 12 pct inaintea lui 13, care se subsumeaza unor comportamente tipice.

1. Mandria – pct.1 ( cand si-a exprimat anterior parerea, ANTEPRONUNTAREA). !!!

NUE INCOMPATIBIL: Nu reprezinta caz de incompatiblitate pronuntarea pe care

judecatorul o face cu privire la probe, exceptii CHIAR DACA prin aceasta s-ar putea
intui solutia finala total/partial. ( A si B, B cere proba cu matori pt dovedirea sumei de
50.000 lei. Instanta respinge proba. Totusi asta nu e caz de incompatibilitate, el nu s-a
antepronuntat, el a facut un act juridic obligatoriu pe care chiar procedura o impune ca
inainte de a solutiona pricina, sa se pronunte asupra probelor.
Mai mult, nu e incompatibil judecatorul care invoca din oficiu o exceptie, chiar daca el
invocandu—o din oficiu trebuie sa si-o si sustina.
Nici atunci cand judecatorul, potrivit rolului activ, pune in discutia partilor alte cereri,
imprejurari de fapt sau DE DREPT ( spre pilda calificarea cererii )

!!! Cand nu e caz de IR decuragand din antepronuntare, judecatorul nu face alceva decat sa
exercite obligatii impuse DE LEGE prin textele de procedura, de aceea nu e imcompatibil
pe alte cazuri.
Jud s-a pronuntat pe o ordonanta presedintiala ( luarea unor masuri urgente pana la
judecata pe fond) nu e incopatibil pe judecarea fondului.
La fel si jud care a luat o masutra de sechestru asigurator sau sechestu judiciar, nu e
incompatibil cu judecata pe fond.
NU e inc nici jude care suspenda executarea si cel care judeca executarea, pt ca cel ce
suspenda observa ca exista o urgenta. IN ACESTE CAZURI nu pipaie fondul.

AICI NU INTRA :
 exprimarea de catre judecator a opiniei cu privire la problema de drept in cursuri
universitare, articole de specialitate, intruniri,dezateri profesionale, pentru ca acolo se
pronunta in abstracto, nu asupra cauzei in sine.
 Solutionarea de catre judecator a unor spete similare.
 2. Rudenie dintr judecator si multe persoane – urmatoarele cazuri de incompatiblitate
 3.Cand judecator e sot/ ruda/afin cu : av, rep uneia dintre parti sau daca e casatorit cu
sora/ fratele av uneia dintre parti???
 10, daca atunci cnad e invetit cu sol unei cai de atac…
 11
!!! Atentie, ori de cate ori legea se refera la soti se refera si la concubuni.

3. Interesul – Judecatorul e interesat de solutionarea intr-un anumit mod a cauzei.

 2,. A fost considerat interes judecarea unei rude, a unui debitor al judecatorului sau a
unei rude a judecatorului, iar judecatorul este interesat ca debitorul ala sa obtina o
suma e bani.
 5. ( eu sa ii fac dreptate lui si el mie)
 7, cand judecatorul e tutore sua curator al uneia dintre parti.
 8. Daca judec, sotul, asc, desc, au primit daruri sau promisiuni de daruri.

4. Dusmania
 6. (dusmanie recenta) : Deci plangeri penale facute dinainte de inceperea procesului si
plangerile facute in cursul procesului, unde trebuie sa fie pusa in miscare Act penala.

+ pct 13 = orice alte situatii!!!!!!!!!

Cele de la art 41 de incompatibl itate absokuta sunt de stricta interprtretare, ori de cate ori cv seamana
nu avem incompatiblitati abs ( ex. un complet a judecat recurusul, l-a admis, a casat cu admitere si
acum e tinut sa judece un nou recurs ce vizeaza noua hotarere pronuntate dupa rejudecare)
Sau cand un judecator a pronuntat pe fond si e cheat sa judece o noua cauza identica, pentur ca el nu
judeca propria cauza, dar in acest caz invoca ALJ.- in acez caz nu nici macar IR.

Cele de la 42, IR, desi teoretic sunt de stricta interptretare, pct 13 pemitere identificarea si altor cazuri
care seamana f mult cu primele. ( gen prietenii durabile)

PROCEDURA
Cand avem incompatiblitate avem 2 situatii de a invoca incompatiblitate. Abtinerea+ recuzarea

43. Abținerea = la dispozitia judecatorului

Nu e o cerere, ci o declaratie de abtinere, pt asta judecatorul trebuie sa cunoasca ca se afla intr-un caz
de incompatiblitate. El poate sa afle din referatul grefierului de sedinta pentru ca potrivit art 43
grefierul de sedinte verifica la primul termen deca judecaotrul se afla in unul din cazurile de IA!!!!
Pt celelalte IR judecaotrul care stie e obligat sa se abtina pt ca maj cazurilor de IR sunt cunoscute unui
cerc restrans. Daca nu se abtine si nici nu e recuzat hotararea ramene valabila, dar el va primi o
sanctiune disciplinara.
Declaratia de abtinere se face in scris, dar si verbal in sedinta, caz in care se consemneaza in
incheierea de sedinta.
Efectele declaratiei de abtinere:

 Nu se mai judeca nimic pana la solutionarea ei ( suspendare de drept!!!)

 Procedura e la fel ca la recuzare
 Daca se face si abtinere si recuzare, abtinerea se judeca cu prioritate, daca abtinerea se
admite cererea de recuzare ramane fara obiect, daca abtinerea se respinge, cererea de
recuzare se judecata si evnetual se judecat si ea
 Incheierea prin care se solutioneaza abinterea nu e supusa niciunei cai de atac e
logic pentru ca partine nu au invocat nimic deci nu are dc sa aiba cale de atac ( in
schimb la recuzare avem cai de atac).

Efectee solutionarii cererii:

 Judecatorul nu mai ia parte la judecata pricinii

 Daca se admite abtinerea, se va mentiona prin aceasta incheierea in cem asura actele
facute de judecatorul urmeaza sa fie pastrate, dar daca incheierea nu mentioneaza
nimic toate actele facute pana la momentul admitereii declaratiei de abtinere toate sunt
nulee!!!!!!!!
 Cnad cererea se judeca de o instanta superioara aceasta va trmite cauza spre judecata
unei alte instante de acelasi grad, dar din circumscriptia sa.
 Daca se judeca de isnt superioara se va inapoia cauza instnatei de la care s-a primit
dosarul, aceluiasi compplt.

RECUZAREA – la dispozitia partilor

Termenul:

 Daca e caz de incomp absoluta oricand in cursul primei instnatie, daca ne aflam in
apel se invoca un motiv de apel in sensul ca nu avem in compplet valabil compus.
 Cele de IR se invoca de principiu inaintea inceperii oricarei dezbateri, cand motivele
s-au ivit au au fost cunoscute dupa inceeperea dezbateirlor, recuzarea trebuie invocata
de indata ce partea le-a cunoscut.

OB recuzarii:
  Numai judecatorii care fac parte din completul de judecata caruia i –a fost repartizata
cererea. ( nu recuzi intraga instanta, ci numai pe cel ce te judeca)
Forma:

 Verbal, in sedinta.
 Scris
 Facuta pentru fiecare judecator in parte ! Daca vrei sa judeci intregul complet, trebuie
a recuzipe fiecare indicand motivele de recuzare pentru fiecare in parte.

Cazuri in care cererile de recuzare sunt inadmisibile: ( inadmisibilitatea cererii)

 Se invoca alte motive decat cele pevazute de lege. La art 42 pct 13 nu prea e valabil.
Se potriveste f bine pentru 41 insa.
 Se recuza alti judecaotri decat cei care fac parte din complet.
 Cand cererea e indreptata imp aceluiasi jduecaotri pt acelasi motivde incompatilitlite
dupa ce o alta cerere dee dinainte pt acelasi motiv a fost respinsa.

!!!! Inadmisibiltiatea ( doooooar inadmisibilitatea pt ac motive) e judecata de

acelasi complet din care face parte judecaotrul recuzat, sau chiar de jucatorul
recuzat !!!! Spre deosebire de netemeinicie.
Efectele cereri ide recuzare:

 Formularea unei cereri de recuzare nu suspenda judecata !!! Spre deosebire de

abtinere. TOtusi el nu poate pronunta solutia in cazua pala la solutionarea cererii
derecuzare.

Procedura de solutionare a cererii de recuzare: ( identica la AB/REC)

Se solutione de alt complet din cadrul aceleiasi instante, dar din compunere acelui complet nu va face
parte jud care a declarat ca se abtine sau e recuzat. ( pt examen doar art, dar sunt si alte norme in org
jud prin care spune cum se formeaza acel complet).

Cand din cazua ab sau rec nu se poate alcatui complet de judecata pentru solutionare decl de ab sau c
de rec, cererea se solutioneaza la instanta ierarhic superioara

Se judeca in camera de consiliu, fara citarea partilor , instanta putand apela la ascultarea celui
recuzat/ abt, numai daca insanta pareciaza ca e cazul. Pot fi ascultate si partile, numai daca instanta
apreciaza ca necesar. Nu e obligatoriu daca ai ascultat pe judecator sa ascult si partile. ( atentie :
parerea lui BRICIU!!!)

Probele – se permite orice mij de proba , mai putin interogatoriul ( interogatoriul inseamna intrebari
formulate de parte si instanta le citeste)
Se pronunta o incheiere. Incheierea de abtinere nu poate fi ataca in niciun mod, dar la recuzare
incheierea prin care s-a respins POATE fi ataca de parti o data cu hotararea prin care s-a solutionat
cauza ( la sfarsitulllllllll procesului )
Daca insa e o hotarare prin care s-a solutionat fondul este una definitiva( nesupusa vreunei cai de
atac), incheierea de respingere a cererii de recuzare poate fi totusi atacata cu recurs la instnata ierarhic
superioara in temren de 5 zile de la comunicarea hotararii. Unii cred cal a ICCJ nu exista drept de
recurs, briciu zice ca sunt cei 5 in apel.

Incheierea prin care s-a admis recuzarea nu e supusa niciunei cai de atac.

!!! Cazul de incompatiblitate e considerat corect de instanta superioara in urma caii de atac.
Daca e vb de instanta de apel, asta apreciind ca in mod gresit a fost respinsa cererea derecuzare
la pi va reface toate actele dep rocesdura, si daca considra necesara si dovezile administrate in pi
si va pronunta ea insasi o sol pe fond. Daca e vb de o instnata de recurs, va admite recursul, va
casa hot cu trimitere la I. ap ( cam mereu ) sau daca nu prev apelul la pi.

!!! Totul refe la incompatibilitate – abt, rec sunt aplicabile de principiu si : procurorilor, mag-asistenti,
asistenti judiciari, grefieri – constituirea instanteeeeeiiii. Sunt si anumite sit in care anume cazuri nu
se aplica si grefierilor…proc..mag-asist.
Adica:
41 alin 1, 42 alin 1.

Partile
Reclamant, parat, intervenient, chemat in garantie etccc.
Putem avea si particularizari, cand paratul poarta cerere reconv reclamant-parat, iar paratul,
parat-reclamant.
In apel : apelant – intimant ( se apara)
In recurs recurent – intimant
In revizuire – reviziuent - intimant
Cont in anulare – contestator – intimat
Opozitie, mat societatior – oponent -intimat
Executare : creditor – debitor

De citit : indatoriri, drepturi si abuzul de drept porcesual din carteeeeee

Reclamantul si paratul au drepturi de genul: sa propuna administrarea de probe, sa recuze, sa exercite
cai de atac, executare silita, etc.
Abuzul de drept procesual

 Are 2 componente : un element subiectiv – exercitarea dr cu rea-credinta + element

obiectiv- exercitarea dreptului in alt scop decat cel recunoscut de lege in scopul de a
vatama sau a pagubi pe altul.
 Sanctiunea pt abuz de drept procesual: DESPAGUBIRI daca i-a cauzat vreun
prejudiciu material ori nepatrimonial celuilalt (Bineinteles, la cererea celuilalt in
acelasi proces ori pe cale separata ) + AMENZI JUDICIARE.

Coparticipare procesuala

Intr un proces pot fi mai multi reclamanti sau mai multi parati. Ac cazui se numesc cazuri de
coparticipare ( litisconsortiu)
Coparticipare:

 Obiectiva – reunirea mai multor cereri care se conexeaza, avand o stransa legatura
 Subiectiva- cand ea decurge din voiinta unei parti de a se judeca fie impreuna cu altii
fie impotriva mai multor persoane.

 Facultativa
 Obligatorie
Daca cererea nu reuneste toti membrii pt coparticiparea obligatorie ( gen la cererea de partaj: cererea
care nu reusneste tot coproprietarii este nula), ea va fi respinsa fara a fi analizata pe fond, insa de
cele mai multe ori coparticiparea e facultativa.
Daca avem coparticipare obligatorie si reclamantul nu formuleaza cererea astfel in cat sa reuneasca
toti participantii, art 78 alin 2 permite salvgardarea cererii = Jud din oficiu pune in discutia partilor
poate intorudce din oficiu, el pune in discutie, dupa punere in discutie oricare din parti poate sa solicite
introducerea in cauza. Daca nicuna din parti nu face oastfel de cerere, jud respinge cererea fara a o
analiza in fond. Ac numai pana la inchiderea cercetarii in pi.
Daca exista un text expres al legii gen art 456 judecatorul poate dispuna citarea din oficiu, dar numai
cand avem un text expres!!!!!Declararea nulitatii unui contract de catre un tert, trebuie sa cheme in jud
pe toate partile contractului

Cand sunt mai multe parti, independenta procesuala e un principiu de baza.

Adica termenele si actele respectate/ intocmite de unele dintre parti nici nu profita nici nu
dezavantateaza pe ceilalti. ( 5 parati, unu face apel, apelul se ammite pt primul si pt restul hot ramane
definitiva. La fel daca numai 1 cere proba in termen..)
Prin exceptie, acest principiu nu se aplica cnad printr-o prevedere expresa sau prin natura
raporturlui juridic efectele hotararii se intitind asupra tututor. In acest caz actele profita si celorlalti.
Daca acttele sunt potrivnice se va tine seaman nu mai de cele favorabileeee
Ex: Solidaritate pasiva, sunt chemati mai multi parati solidar, prin natura raportului daca unu din el
dov ca datoria nu exista efectele se vor rasfrange si asupra tututor!!! La fel si in cazul coproprietatii
chiar daca nu participat toti la proces!!!! La fel si in cazul indiviziunii!!! Perimare – cererea prin care
se solicita constatarea perimarii cererii de ch in judecata - profita tututor coparticipantilor

Efectele coparticiparii:

1. Sunt situatii in care actele facute de un coparticipant produc efecte pt ceilalti coparticipanti
chair daca nu ne aflam intr-o situatiei in care ef hot s-ar extinde asupra celorlati ( adica
acelea de coproprietate, solidaritate,etc.). Bun, in art 682 – in materia perimarii efectele
se extind si asupra celorlalti pentru ca permiarea opereaza in bloc – ori se perima tot
procesul, ori nu. ( perimarea „ moartea procesului , inchiderea procesului – intr-o lunga
per de timp 6 luni nu s-au facut acte de procedura . Perimarea fiind o consecinta a lipsei
contradictorialitatii) – La examen . intrebarea paratul cu cererea conv face un act
intreruptiv de perimare. Ce se permima? In realitate niciuna, pentru ca perimarea opereaza
numai in bloc!!!!

2. Daca sunt mai mult coparticipanti s-ar putea sa apara o problema legata de dificultatile de
citare a actelor ( de ex: procesele cu 100 de participanti) In aceste situatii, tinand cont de
nr mare al acestora va putea dispune prin rezolutie reprezentarea lor prin mandatar si
indeplinirea procedurii numai prin mandatar. Daca nu isi aleg unul, instanta poate numi
din oficiu un curator judiciar la care se vor comunica actele de procedura.

Cand mai multe parti au un reprezentant comun, li se comunica un sg exemplar de pe

actele de procedura, daca nu au reprezentant comun trebuie sa facem atatea acte de
procedura cati participanti sunt.

3. Cheltuielile de judecata – daca sunt mai mult coparticipanti cheltuielile de judecata se

suporta de acestia in functie de natura raporturilor juridice pe care le au intre ei. De pilda,
daca erau in solidaritate, se vor suporta solidar, daca nu sunt solidari se pot imparti in
functie de obiectul litigiului si raporturile dintre ei.

Participarea tertilor la procesul civil

! Atentie – chestiune dificila in examen si in practica!

Pe parcusrul procesului pot aparea terti intervenienti care au pozitia de PARTI.
Nu se connfunda acesti terti care participa la proces si tertele persoane implicate in procedura dar care
nu au cal de parti ( martori, experti, traducatori, reprezentatii partilor, etc.)
Acesti terti sunt persoane care isi discuta drepturi/interes in legatura cu procesul!

Interventia e de 2 feluri:

 Voluntara – cand ei doresc

 Fortata – cand una din parti ori ambele parti vor ca un tert sa participe la respectivul
proces.

Interventia voluntara:

 Principala/ in interes propriu (in VC)

 Accesorie/ in interesul altuia ( inVC)
!!! Principala – tertul pretinde pentru el un drept, care e chiar dreptul dedus judecatii
prin cererea principala, ori un drept strans legat de acesta
!!! Accesorie – Forma prin care un tert intra in proces pentru a sprijini apararea uneia
dintre parti, dar fara ca el sa pretinda ceva de la una din parti.

Nu interesul difera, dupa cum spunea VC, ci DREPTUL!!! Intervenientul principal

reclama un dr propriu, insa i. accesoriu nu reclama in drept propriu, insa in toate
cazurile interesul este propriu ( pt ca de cele mai multe ori tertul accesoriu areo
situatie juridica nededusa procesului, dar care ar fi pusa in pericol de pierderea
procesului de catre una din parti.
Ex cerere principala : A revendica de la B un bun si apare C care spune ca el e
proprietar. C cere printr-o interventie principala ca A sa ii dea lui dreptul, nu lui B.
Pentru C, A si B sunt niste veritabili parati. Practic C are o pozitie de reclamant, iar
paratii sunt partile initiale din proces.
Dreptul invocat de C n ue chair dreptul invocat de reclamant, ci un drept contrar
acestuia si in stransa legatura cu acesta.
Ex Cerere Accesorie : A cheama in j pe B si sol predarea unui bun imobil, in proces
intervine C care sustine ca A nu e proprietar si B ar trebui sa castige procesul,
legitimandu-se prin faptul ca el are o promisiune de vanzare din partea lui B. ( Aici
nu putem afirma ca interesul lui C nu e al lui, interesul este al lui, dar dreptul e al
altuia.)

Interventia principala

Se formuleaza de o persoana care are un drept propriu, fie cel dedus judecatii fie unul strans cu acesta
+ avand un interes persoanal.

Termen = Se poate formula numai in fata primei instanta, pana la momentul inchiderii dezbaterilor
in fond. Totusi, interventia principala poate fi facuta direct si in instnata de apel, cu acordul expres
al partilor. Ac exceptie rep o exceptie de la principiul DUBLULUI GRAD DE JURISDICTIE -
deducand o pretentie distincta de cea a reclamantului, practica va fi analizata in fond de o o singura
instanta, cea de apel. ( CEDO impune in civil numai parcurgerea unui judecati in fond, rezulta ca ne
aflam in limitele legale. In penal insa se impune existenta dublului grad de jurisdictie),
!!!!!Mai mult se 428 care consacra o limita a apelului – cum ca nu se poate judecata in apel mai mult
decat in judecata , nu se pot formula exceptii noi. ( !!! Ce exceptii cun de la principiul tantum
devolutum …bla bla, este aceasta exceptie, dar in sem 2 la apel!!! – intra si la concursuri de adm in
prof, chair daca nu avem intervnetia, dar avem apelul.
Este inadmisibila in recurs, contestatie in anulare, reviziure. !!! Atentie la rejudecare: daca ai casat cu
retinere – e inadmisibila. Daca ai casat cu trimitere la insanta de apel e admisibila numai cu acordul
partilor, daca ai casat cu trimitere la prima instanta este admisibila pana la inchiderea dezbaterilor in
pi.

Competenta de solutionare – este o cerere incidentala, poate oricand fi facuta si separat dar di
nconsiderente de oportunitate procesuala, tertul a ales posiblitatea formularii ei in acest cadru. Deci va
fi judecata de instanta care judecata cererea de chemare in judecata, chiar daca ea ar fi fost facuta
separat ar fi atras o alta competenta!!!

Forma cererii - Trebuie sa aiba forma cererii de chemare in judecata prevazuta la 194, insa ea nu va
urma procedura de regularizare prevazuta la art 200 deoarece cererilor incidentale nu li se aplica
procedura de reg.

Taxa de timbru – se dat dupa regulile aplicabile cererii principale, dar cuantumul va fi calculat la
valoarea dreptului din cererea incidentala.

Admisibilitatea in principiu: Procedura – Urmeaza o procedura de admitere in principiu. Trebuie sa

verificam forma cererii ( + elemente extrinseci: timbrata,sa fie semnata, sa aiba cal de reprezentant,
sa aiba obiect) , daca tertul invoca un drept propriu si daca acest drept e acel din proces sau unul
strans, + intereusl personal al tertului). Se asculta si tertul intervenient, cu toate ca el incan u e parte,
are dreptul de a plega in leg cu admisibilitatea cererii sale.

Respingerea ca inadmisibila – Sunt o serie de imprejurari in care cererea de interventie nu e

admisibila. Exemple:

 Cererile cu continut nepatrimonial ( divort , stabilirea paternitatii, tagada paternitatii

– aici insa e o discutie putand sa formuleze cererea ci si tatal biologic, dar e singura
exceptie)

 Litigiile de munca – Daca au l baza contractul individual de munca, un tert nu poate

invoca un drept concurent cu cel al angajatului. In acez caz am putea vb de interventie
accesorie. Altfel stau lucrule in contractele colective de munca- aici putem avea cerere
principala.

 Contecios administrativ – maj se intreapta spre teza ca in litigiile de cont e admisibila.

Discutii au fost in leg cu contenciosul obiectiv, nu subiectiv. Obiectiv = gen actiunea
 facuta de prefect in controlul actelor adm pub locale. Gen nu e adm cererea de int
principala ca cel trebuie sa fie si prefect ,dar maj accespta si aici intervnetia ca
prefectul ataca o autorizatie de constuire, dar vecinul celui care a obtinut aut are si el
un interes direct, el poate sa intervina, invocand nu dr prefectului, dar dreptul lui , sa
ceara anularea actului nu in virtutea dr de control al prefectului, ci al dr lui de granita,
sunt drepturi diferite, dar strans legate. ( deci aici e o exceptie de la concluizia
doctrinara cf caruia partile initiale devin paratii intervenientului) aici nu e
indadmisibila ! ( la fel zice si boroi si tabarca)

 Litigiile arbitrale – art. 581 care ne spune ca tertii pot participa la procedura arbitrala
numai uc acordul lor + AL TUTUROR PARTILOR. Pentru ca arbitrajul reprezinta o
conventie a partilor de a nu se duce la instanta, numai daca partile sunt de acord,
conventia se extinde si pentru tert. ( deci cererea de intervnetie principala este
admisibila numai cu acordul partilor)

=Aceasta concluzie e valabila numai pentru intervneitia principala, interventia

acceosrie in arbitraj putand fi facuta fara acordul partilor pentru ca nu se intorduce o
pretentie noua.

 Actiunile posesorii – cererea de interventie principala nu e acceptabila pentru ca ar

insemna ca esti in domeniul posesoriului si intrii in domeniul petitoriului, nu poti sa
schimbi configurarea cererii.

 Solutionarea incidentelor procesuale precum abtinerea, recuzarea, stramutarea,

concflictul de competenta, perimarea – deoarece in aceste situatii nu se judeca fondul
dreptului, astfel ca tertul nu l-ar putea pretinde pentru sine

Solutii:
1. Instanta admite in principiu cererea, caz in care incheierea poate fi atacata numai cu hot
data fondului.
2. Daca nu sunt intrunite conditiile pentur introducerea cererii ( forma etc), respinge cererea
ca inadmisibila. IN acest caz, in cheierea poate fi atacata cu apel sau recurs ( pentru ca
poate fi facuta cererea direct in apel!!!!) in termen de 5 zile de la data pronuntarii daca
partea a fost prezenta sau de la data comunicarii daca nu a fost prezenta.
In caz de respingere NUMAI TERTUL poate ataca. !!! particularitate – tertul care nu e
parte in proces ataca o incheiere ce tine de proces, dar numai ac incheiere, nu si alte
aspecte ale proceuslui. In cazul asta nu se mai asteapta judecarea procesului pe fond, e un
caz de exceptie del a regula potrivit careia incheierea se atacao data cu fondul. Mai mult
pana la solutionare apelului/recursului facut de tert in leg cu incheierea asta, PROCESUL
SE SUSPENDA!!!!!!
S-a criticat ac solutia, pentru ca blocheza judecata.

3. Acelasi regim juridic se aplica cand cererea e anulata ca INFORMA SAU

NETIMBRATA. La netimbrata nu poti sa critici modul in care s-a stabilit taxa de timbru
prin apel/ recurs si numai printr-o procedura speciala : REEXAMINARE. Daca aici nu
critimam modul in care s-a aplicat, deci se poate ataca cu apel sua recurs pentru alte
motive decat modul in care s-a stabilit.
!!!! Incheierea instantei este o incheire interlocutorie- instanta nu mai porte reveni asupra ei!!

!!! nu e posibila admiterea atat a cererii principale cat si a cererii de intervnetie principala.
Pentru ca ori e acelasi drept, ori e cv f strans. Fie se adm una si se resp celaalta, fie se resping
amandoua, fie se admit ambele in parte.
Dar!! ( asta e regula). Totusi,avem o exceptie cand dreptul dedus jud prin cererea de intv principala, e
un drept distinct, strans legat, dar neconcurent, ci concursual nu se aplica aceasta schema – si se
admit ambele cereri principale.
Ex: Aut de construire -incalca dreptul lui x si lui Y, X ataca invocand dr lui de proprietate si
servitutile din NCC incalcate si Y face si el cerere de interventie, dar pentru dreptul lui de proprietate,
ceea ce inseamna ca pot fi admise ambele cereri de intterventie.

Efectele cererii principale:

 Avem o parte noua in proces:

- Atat paratul cat si reclamantul au dreptul/ chiar obligatia sa faca intampinare
- Reclamantul si paratul initiali ar putea sa faca o cerere reconventionala in care sa invoce
pretentii proprii fata de reclamantul tert.
- Tertul nostru poate face cereri de atragere fortata in proces a unor terte persoane, care se
va depune, sub sanctiunea decaderii, o data cu intampinarea ( art 209 alin 4.) ( cereri in
garantie)
- Tertul ia procedura in mom existenta la data interventiei : Adica nu va putea invoca
nulitati relative care s-au acoperit prin neinvocare, nu poate cere refacerea de probe, dar el
poate solicita administrarea de probe in sustinerea propriei lui cereri de interventie chiar daca
momentul de administrare al probelor a trecut. El poate sol adm de probe cel mai tarziua la
urm termen de judecata ulterior termenului in care s-a admis cererea de interventie in
principiu.
- Intervenientul principal are o pozitie total independenta : Chiar daca recl si paratul decid sa
tranzactioneze, sau recl sa renunte la cererea de ch in judecata sua la dr subiecti, sau paratul sa
achieseze la pretentiile recl, cererea principala va continua sa se judece, pentur ca ea rep o
cerere de ch injudecata in sine, pentru ca avem un veritabil reclamant.
!!! Daca stingerea procesului are loc dinainte de admiterea in principiu … nu mai are rrost sa
discutam adm in principiu, deci nici vreun drept al tertului.

- De principiu se judeca cu cererea de ch in judecata, totusi atunci cand jud cererii principale ar
fi intarziata de cererea de interventii ( nu invers ) instnata poate disjunge cererea de interventie
si sa o judece separat. Daca insa intervenientul pretinde acelasi drept pe care il pretinde si
reclamantul, disgungerea nu mai e posibil pentru ca riscul de hotarari contrare ar fi mare.
!!!! Daca totusi se disjunge COMPETENTA generata prin depunderea cererii de intervnetie
la instanta care judecata cererea principala ramane valabila ( un efect este prorogarea legala
de competenta)!!!! Pentru ca , prin depunderea cererii de int, se genereaza o prorogare a
competentei.
 Cererea de interventie accesorie

Cel care intervine poate sa intervin afara unui drept dar cu un interes persoanal.
Termen : nu avem – poate sa fie invocata oricand ( fiind o simpla aparare)
Competenta – se judeca o data cu cererea principala ( cerere accesorie)
Forma – se face in scris, dar nu in forma cererii in judecata, ea neavand un astfle de obiect, ci
in forma unei simple petitii prev la 148 cod.
Admiterea in principiu – valabil ce am zis acolo, dar ca insntata verifica mai putine
chestiuni, DOAR : forma, taxa de timblu ( cuantum fix) + daca exista interes personal.

Cai de atac – aceleasi reguli . Dar poate fi facuta si in recurs, ceea ce inseamna ca in
cazul in care e facuta in recurs avem 2 opinii :
a. NU mai poate fi ataca cu recurs
b. Opinia Briciu+Ciobanu – Se ataca cu recurs in acest caz, pentru ca nu trebuie sa avem
rezerve ca ar fi un recurs la recurs, arg pentru care leg nu a mai permis recursul la hot de
fond e pentru ca aici s-au incheiat problemele, dar nu se aplica si aici pentru ca cererea de
intr accesorie a aparut ca un incident, nefiind identitate de ratiune, aici putem ataca cu
recurs.

Pozitia procesulala a tertului intervenient accesoriu =are o pozitie procesuala subordonana partii
in favoare careia intervine.
 El nu poate sa faca acte de procedua care sa contravina partii in fav careia intervine.
 Intervenientul accesoriu, dupa admiterea in principiu poate sa renunte la cerere numai
cu acordul partii in fav careia a interveenit.
 Daca reclamant and paratul decid sa tranzactioneze, etc, cererea de interventie ramane
fara obiect.
 Calea de atac exercitata de intevenientul accesoriu va fi considerata neavenita si nu se
va judecata in fond daca partea initiala pentru care el a intervenit a renuntata la calea
de atac, ori calea de atac a fost anulata, respinsa fara a se judeca in fond sau s-a
perimat.

Solutii :
a. Daca a interv pentru reclamant si se adm cererea recl – se adm si cererea de int
b. Daca a interv pt parat si paratul pierde – se respinge cerere de interventie
c. In cep priveste Cheltuielile de judecata – daca paratul pierde, el nu suporta cheltuielile
partii, dar suporta cheltuielile proprii. Ori daca apararile lui a general cheltuieli pentru
partea adversa el trebuie sa suporte acele cheltuieli accesorii. ( de ex cand el intervine si
cere proba cu expertiza, bani pentru expert, etc)

Cererea de interventie fortata

1. Chemarea in judecata a unei alte persoane

 O parte din proces sau un intervenient principal solicita inotroducerea in proces a unei
persoane care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamentul.
Ex: Cesiune de creanta , cedentul cheama in judecata pe cesionar
( si el ar putea pretinde aceleasi drpeturi ca cel care m –a dat in judecata. Si sa se vada daca dat sau nu
datoreaza si mai ales cui)
Ac cerere poate fi facuta atat de parat cat si de reclamant. ( drepturi concurente!!!!!!!!!)

643 CC – ac in REVENDICARE daca e admisa isi extinde efectele benefice si asupra celorlalti
coproprietari . iar la alin (2) hot potrivnica unui cop nu e opozababila celorlalti coproprietari. Daca
sunt 5 copro, cel mai bine ar fi sa faca separat cererile, pentru ca de castigat o castiga pentru toti, dar
daca toti au facut imrpeuna au o sg sansa.
A se vedea si alin 3.„ cand actiunea nu este introdusa de catre toti coproprietarii paratul poae sa ceara
instantei de judecata intorudcerea in cauza a acelorlalti coproprietari in calitate de reclamanti,in
termenel si conditiile prevazute de NCPC privind chemarea in judecata a altor persoane”
( aici nu avem drepturi concurente, aici numai paratul poate sa ceara !!!!!!!!! imp exemplu)

Aceasta cerere nu e posibila pentru a introduce in proces noi parati. Pentru aceasta situatie exista
insitutia transmiterii calitatii procesuale.

Termen – difera dupa cum e facuta cererea de catre reclamant sau parat.
= Reclamantul pana la terminarea cercetarii in prima instanta
= Paratul poate sa formuleze numai o data cu intampinarea, sau daca intam nu e oblgiatorie pana la
primul termen de judecata.

Sanctiunea nedepunderii cererii in termen este DECADEREA !!! ( Evident, e posibil un proces
separat)
Dar norma privind termenul este de ordine privata, ceea ce inseamna ca paratul face cererea mai
tarziu decat o data cu intampinarea, dar exista ac reclamantului, ea poate fi primita. Dar esential e sa se
faca in fata PI, ef unei astfel de cereri in apel, incalca si regula dublului grad de jurisdictie care e de
ordine publica, iar un text asemanator ca cel de la intr principala care sa permita acest lucru, nu exista.

Forma cererii – cele de la 194 – natura unei cereri de chemare in judecata

Admitere in principiu Toate regulile de la cererea de interventie principala.(64, 65)

Pozitia tertului – reclamant. Tot ce am zis la intervenientul principal. Hot finala producand efecte si
asupra lui, e obligat sa o respecte.

Scoaterea paratului din proces 75

!!! Cand paratul e chemat in judecata pentru o obligatie baneasca si recunoaste obligatia si declara ca
vrea sa o execute fata de cel care isi va stabili drepturile va fi scos din proces daca consemneaza suma
respectiva la dispozita instantei. Instanta va stabili si care dintre cei 2 va trebuie sa primeasca suma de
bani de la parat.
La fel si atunci cnad paratul e chemat in judecata pentur predarea unui bun sau folosintei si paratul e
de acord, el va si scos din proces, bunul va fi pus sub sechestu judiciar si va fi eliberat la sfarsit celui
ce isi va stabili judiciar dreptul.
In aceste cazuri, desi nu mai participa la proces, i se va comunica hotararea si bineintles ii va fi
opozabile.

2. Chemarea in garantie a unor persoane

Mijloc procesual prin care oricare din parti poate introduce in jud un tert imp careia s-ar putea
indreptaa cu o cerere in garantie sau in despagubiri in ipoteza in care ar pierde procesul.
Este facultativa. Bineinteles ca poate sa formuleze actiune separat.
Totusi sunt si situatiii in care ac operatiune este necesara (obligatorie) pentru a-si pastra drepturile
de regres contra tertului, de ex art 1705 NCC – cump chemat in jud de un tert care pretinde drepturi
trebuie sa il cheme in judecata pe vanzator, in cazul in care nu a facut-o fiind condamnat prin
hotararea cu aut de lucru judecat, pierde dr de garantie daca vanzatorul dovedeste exceptio mali
procesum. ( aici clar nu e vb de o facultate, ci de o obligatie)

Garantia precesuala nu e acelasi lucru cu garantia substantiala

Comitentul chemat in judecata pentru daunele create de prepus poate sa il cheme pe prepus in garantie.

Chematul in garantie este de regula un tert, dar poate fi si una din partile din proces.
Chematul in garantie poate sa cheme la randul sau o alta persoana in garantie.

Termenul la fel ca la chemarea in judecata a altei persoane

Forma – o veritabila cerere de ch in judecata,
Admitere in principiu - daca cererea e corect intocmita formal, daca e timbrata, daca se pretinde un
drept de suportare a unei garantii
Pozitia procesuala a tertului – independent, el e un veritabil parat fata de cel ce l-a chemat in
judecata
Cine judeca? In principiu se judeca cu carerea principala, dar poate fi disjunsa cnad judecarea ei
tervigerseaza cererea princiapal. ( cu explicatiile ca instanta ramane competenta ca la interventie)

Solutiile pe care le poate pronunta instanta

1.Chemare in garantie facuta de catre parat: Se admite cererea (daca este intemeiata): Cine face apel:
paratul poate face apel doarrrr imp reclamantului, iar chematul in garantie poate face in contra
paratului, dar si impotriva reclamantului. ( el ataca pe cel care nu i a facut nimic)

2. Cererea in garantie facuta de parat: se respinge ( daca nu este intemeiata) iar Paratul poate
face apel impotriva reclamantului, ori a garantului, ori a amandurora impreuna (= P –
R/G/R+G)

3.Cererea in garantie facuta de parat Daca se respinge ca fiind lispita de obiect sau de interes. in caz
asta R poate face apel contra P sau si a paratului si a garantului …

!!! Ce se intampa daca chemare in g facut de parat se respinge cererea facuta de reclamant corelativ se
resp ca lisptia de ob si cererea de ch in garantie dar reclamantul face apel, paratul nu face apel, exista
un tex la apel 473 , cand paratul paote sa faca un apel provocat.

4.Chemarea in garantie e facuta de reclamant ………………………..

Chemarea in garantie Se admite -Se admite daca este (Impotriva cui se face
este facuta de parat intemeiata. APEL)
Paratul poate face apel
impotriva
reclamantului (P=>R)
Chematul in garantie
contra paratului si
reclamantului, deis
intre ei nu exista
raporturi de drept
substantial. ( G=>P/R)
.
 P=>R/G/R+G

-Se respinge daca nu

este intemeiata

Se respinge -Se respinge ca lipsita R=>P/ P+G – doar

de interes ori de obiect daca respingerea CCJ
este datorita apararilor
lui G.

Daca R face apel

impotriva lui P, P
poate face apel
provocat(art.473)
impotriva lui G
( R =>P=>G)
!!! Daca totusi P nu
face apel provocat si
pierde, poate introduce
o cerere din nou,
hotararea de fond
reprezentand
autoritate de lucru
judecat.
Cererea de chemare in Se admite Se admite daca este R=>P
garantie e facuta de intemeiata.
G=> R/P.
reclamant

Se respinge daca nu
R=>P/G
este intemeiata

Se respinge Se respinge ca fiind P=>R /G (!)

lipsite de interes sau
P => R => G (! Apel
de obiect
provocat)

3. Aratarea titularului dreptului

Poate fi facuta numai de PARAT. Atunci caad aceste detine un bun pentru altul sau sau exercita in
numele altuia un drept asupra unui lucru si este chemat in judecata de o persoana are pretinde un drept
real asupra lucrului, el va putea arata pe cel in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca
adevaratul titular al dretptului.
1. Sa se urm valorificarea unui drept real ( nu poate fi cv de o actiune personala)
2. Intre parat si tert sa existe un raport juridic cu privire la lucrul determinat ce f ob cererii
3. Paratul sa indice titularul dreptului.
Deci el paote fi : arendas, chirias, tolerat, etc.

Prin cerere paratul trebuie sa indice care e titularul dreptului. Sunt si norme care reglementeaza expres
astfel de situatii ( L privind proprietatea publica, ori de cate ori o persoana e ch in judecata cu privire
la un bun care e prop publica, trebuie sa cheme in judecata fie statul fie aut pub locala) sau
uzufrcuturarul e dat in judecata intr-o actiune in revendicare, trebuie sa il cheme in judecata pe nudul
proprietar

 Aceasta cerere poate sa fie facuta fie o data cu intampinarea, fie daca aceasta nu e
oblgatorie, la primul termen de judecata.
 Si aceasta cererea va fi supsa procedurii de admitere in principiu, care se aplica ca la
celelalte forme

!!! Ce se intampla dupa admiterea tertului in proces?

Ipoteza posibile:

a. Tertul vine a proces, recunoaste sustinerilee paratului, iar reclamantul consimte ca

ca el sa ia locul paratului, in acest caz paratul initial e scos din proces, iar
procesul va continua intre reclamant si cel aratat titular al dreptului. ( consens
absolut si din partea tertului aratat si din partea paratului initial si din partea
reclamantului)

b. Daca tertul se infatiseaza si recunoaste sustinerile paratului, insa reclamantul nu

consimte la introducerea lu iin cauza si scoatelea paratului, in acet caz legiutorul a
prevauzt ca procesul va continua intre reclamant si paratul initial, DAAAR si cu
tertul, care are o pozitie inedita : de intervenient principal ( hotararea fiindu-i
opozabila)

c. Tertul nu recunoaste sustinerile paratului, caz in care va lua pozitia

intervneientului principal

d. Tertul nu da nici un raspuns, si in acest caz partile continua intre partile initiale,
dar tertul are poztia interv principal, cu hotararea fiindu-i opozabila.
Procedura de judecata:

 Se aplica numai act reale

 Se face numai de parat
 Cel atras ca titularului dreptului sa fie titularul unui drept real
 Se face in termenul aratat sub sanctiunea decaderii - !!! Atentie, aparent decaderea
poate fi o chestiune care sa deranejeze pe parat, dar nici pt reclamant nu e comod,
pentru ca mai tarziu sa i se invoce exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.
 Forma cererii: Cerere scrisa motivata – se comunica partii adverse si a celui aratat.

Introducerea fortata in cauza din oficiu 78

Sunt 2 ipoteze in textul legal:

1. Instanta din oficiu poate sa introduca ea
2. Instanta ar putea sa puna in vedere introducerea in proces.
Este un mijloc procedural pus exclusiv la dispozitia instantei, prin care, in cazuri expres
prevazute,dar si in proceduta neconctencioasa instanta va dispune din ofiiciu
introducerea in cauza a altor persoane, chiar daca partile se impotrivesc.

Conditii:
a. Existanta unei cereri in materie necontencioasa = are dreptul instanta ori de
cate ori considera ca e necesar sa introduca persoane in proces. ( atentie,
procedura necontencioasa- cand nu se opune niciun drept unei alte
persoane ci se cere numai, de ex: infiintarea unui partid politid, obtinerea
unei autorizatii, infiintarea de fundati, asociatii, etc) , iar In materie
contencioasa trebuie sa existe o dispozitie expres a legii care sa pemitta
judecaotrului sa introduca din oficiu terte persoane

Ex: 436 NCC prevede ca la procesele privind rudenia trebuie sa participe parintii si
copilul chiar daca nu sunt parati. ( DACA NU FIGUREAZA CA PARATI, INSTANTA II
CITEAZA DIN OFICIU)

Ex: drepturie persoanelor prejudiciate prin acceidente produse de se exercita imp arsig
RCA in limitele obligatiei, cu citarea obligatorie persoanelor responsabile de acceident
incalitate de intervenienti fortati.

Ex: In materia contraventiilor, 2/2001 jud va dispune citarea contravenientului, a

martorului, a agentului care a facut procesul-vs. Deci, chiar daca contravenientul nu a
indicat aceste persoane, instantal le va cita oricum.

Mentiune importanta !!!!!! Insntata va introduce in proces aceste persoane chiar si in

cazul in care partile se opun
Atentieeeeee!!!!!! In materie contenticoasa insntata nu poate dispune introducerea fortata
in cauza a unui tert, in afara de sit in care legeea prevede expres, dar poarte sa puna in
disscutia partilor necesitatea introducerii fortate in caza a unui tert cand:

 Cand rap juridic dedus judecatii o impune – ( ai un raprot juridic care nu poate fi
judecat, decat daca la proces participa toti cei implicati, dar nu aveam o dispozitie
legala care ii dea dreptul judecatorului sa introduca din oficiu. ( atentie mare e vb de
participarea obligatorie a alor)
Ex: Cand avem un litis consortiu( coparticipare) procesual obligatoriu, in caz contrar,
daca nu sunt toti se va respinge actiune. CAZUL CLASIC LA partaj! ( Aici scrie
negru pe alb ca daca nu avem toti coproprietarii in proces nu se poate da o hotarare de
partaj legala, dar nu scrie ca judecatorul e obligat sa ii introduca din oficiu!!!! – Jud
pune in discutia partilor introducerea in cauza, pe alin 2, el nu ii poate introduce
automat, fiindca nu e o dispozitie expresa. Vom vedea daca nu vor, ce se va intampla.

Ex: in contencios, o persoana ataca un act adm unilateral, iar el se adreseaza unei terte
persoane, trebuei sa cheeme in judecata nu numai aut administrativa, dar si tertul
beneficiar, daca nu o faci se va respinge cererea fara a o discuta in fond.( in acest caz
avem un LITISCONSORTIU OBLIGATORIU) . Gen pt o autorizatie chemi si
primaria. In realitate atunci cand actul e emis unui tert care e beneficiar al actului
trebuie sa il chemi in judecata si pe acesta. Instanta le pune in discutie, iar
Partile pot agrea si sa solicite introducerea in cauza sau pot sa refuze introducerea in
cauza a tertului, caz in care insanta daca apreciza ca princina nu poate fi rez fara
intorducerea tertului, act va fi respinsa, fara a se judeca in fond. Bineinteles nu avem
ALJ in ce proveste solutia pe fond ceea ce inseamna ca poate fi oricand reluata.
( aceasta hotarare prin care se respinge fara a se judeca in fond, e supusa numai
apelului)

 Termen : pana la terminarea cercetarii procesului in prima instanta. ( In apel si in

recurs nu se poate pentru ca ar insemna ca pt persoanele respetive s-ar incalca
principiul dublului grad de jurisdictie sau tantum devolutum quantum apelllatum, nu e
o derogare ca la cererea principala.) ATENTIE: si instanta cand introduce terti si
partile = pot face acest lucru numai pana la terminarea cercetarii in pi
 Admiterea in principiu = PT ACEASTA FORMA NU E PREVAZUTA
ADMITEREA IN PRINCIPIU, PT CA VINE DE LA INSTANTA.
 Pozitia procesuala a tertului = El are o pozitie independenta, va luat prcedura in
starea in care se afla, darrrrr el va putea solicita si readministrarea probelor deja
administrate precum si probe noi. EL POATEEE SA CEARA SI
READMINISTRAREA PROBELOR. EL nu trebuie sa fie dezavantajat, ar fi trebuit
sa fie in proces inca de la inceput, fiindca e un adevarat paratul sau reclamant, dupa
natura drepturilor deduse judecatii. ( in cele mai multe cazuri de parat, coparticipari
procesuale pasive, pentru ca coparticipari procesuale acive oblgatorii nu mai avem, era
un in VCC actiunile in revendicare facute de coproprietari nu puteau fi facut dect
impreuna, acum nu mai avem asa cv, orice coproprietar poate face actiune in
revendicare de unu singur. E posibil sa mai gasim prin legi speciale.)
 Aceasta cerere nu poate fi disjunsa, pentru ca oblgiativitatea judecarii impreuna
a impus- o. Unii zic instantei ca ii solicita ca din oficiu sa introduca in proces
terte persoane, e o cerere inadmisibila, instanta daca aapreciaza ca pune in
discuie, pune in discutie, daca nu apreciaza nu pune. Ai putea sa ii sugerezi sa
pune in discutie, dar dca ea nu pne in discutie, n-ai ce sa faci = NU POTI SA
ATACI ASA CV pt ca e o apreciere a instantei. =>NU poate fi atacanta
 incheierea prin care instanta decide sa nu puna in discutie o astfel de institutie,
pentru ca e un drept exclusiv al ei, necenzurabil.
!!! Tabelul cu recapitularea cererilor.
Aratarea tit dr si introducerea fortata- nu se disjung

Tabel Interventiile fortate:

Chemarea in Chemarea in Atatarea Introducerea

judeca a altei garantie titularului fortata din oficiu
persoane dreptului

Domeniul de Orice tip de CCJ O cerere in care Cereri reale In materie

aplicare se pune in necontencioasa +
discutie un drept materie
garantat contencioasa
numai atunci
cand e prev de
lege.

Titular O parte initiala a O parte initiala a Paratul Instanta

litigiului ( P / R / litigiului ( P / R /
Intervenient Intervenient
principal) principal)
Termen Reclamantul/ Reclamantul/ Odata cu Pana la
intervenientul = intervenientul = intampinarea sau terminarea
pana la pana la daca aceasta nu e cercetarii
terminarea terminarea obligatorie pana procesului in PI.
procesului in PI procesului in PI la primul temren
de judecata

Paratul = o data Paratul = o data

cu intampinarea cu intampinarea
sau daca aceasta sau daca aceasta
nu e obligatorie nu e obligatorie
pana la primul pana la primul
temren de temren de
judecata judecata
Competenta Toate sunt cereri Idem Idem idem
incidentale, deci
instanta
competenta este
cea sesizata cu
judecarea cererii
principale
Forma cererii Cerere scrisa Cerere scrisa Cerere scrisa Incheierea
motivata, se motivata, se motivata, se instantei
comunica partii comunica partii comunica partii
adverse si celui adverse si celui adverse si celui
chemat in chemat in chemat in
judecata judecata judecata
Admiterea in Necesara ! Necesara ! Necesara ! Nu e necesara!
principiu

Pozitia Reclamant – Parte Parat ori Pozitie

procesuala a hotararea isi independenta in intervenient procesuala
tertului prodcue efecte si proces principal! corespunzatoare
fata de el celei din raportul
juridic dedus
judecatii.

Reprezentarea in judecata a partilor

Reprezentarea e posibila in toate etapele procesului, dar sunt situatii in care legea prevede ca partea nu
poate sta in proces prin reprezentant, ci trebuie sa vina personal. Ex:

- La divort repr nu e posibila, caz in care el nu vine personal – respingerea cererii ca

nesustinuta! ( Evident partea poate sa fie asistanta, dar nu e permisa sa vina doar avocatul!)
( Rep – la proces vine numai reprezentantul, Asistare- parte+ reprezentant).
- A fost declarat nec prevederea cu reprezentarea obligatorie la recurs.

Reprezentarea poate fi :

 Legala ( parintele care i reprezinta pe minor mai mic de 14.)

 Conventionala ( Contract de mandat si va fi dovedita printr-o procura. Daca mandatul
e dat unui avocat, dovada va fi pe baza unei imputerniciri avocatiale)
 Judiciara – Printr-o hot jud( lato-sensul) curatorul special de exemplu. Si la sechestul
judiciar se desemneaza de executor un administrator-sechestru, el va putea sta
inclusiv in proces in baza unei autorizari date de intanta ( mandat judiciar!)

Forma si continutul mandatului ( la examen e posibil o comparatie intre situatia mandatarului

avocat si mandatarului neavocat)

Situatia mandatarului avocat :

 Forma mandatului : Avocatul se va legitima potrivit legii speciale. Adica se incheie un contract de
asistenta, dar legitimarea in instanta nu se face cu contractul, pentru ca el e sub secret comercial ci cu
o imputernicire avocatiala., imputernicirea NU e semnata de partee in mod obligatoriu. Potrivit
legii 51/95 aceasta imputernicire facuta pentur dovedirea mandatului au puterea unui act autentic, fac
dovada pana la inscrierea in fals. ( in acesc caz el e functionar public!)

Puterile oferite mandatarului = toate actele necesare judecatii + toate actele de dispozitie ( aici stim
ca e nevoie de mandat special, dar avocatul nu trebuei savina cu cea special, e suficient sa se
mentioneze in contract ca are dreptul, dovedind acest fapt prin imputernicirea prin care e scris si acest
fapt.
Avocatul care a rep sau a asistat partea, poate face chiar fara mandat, orice acte care sunt supuse unui
termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor in timp. ( !!! Gen ai mandat numai pentru prima
instanta si desi a incetat mandatul, el paote face orice acte de care ar depinde parstarea drpeturilor
parintii, inclusiv de a face apel, iar la apel e chemata partea si ei daca nu ii convine poate sa renunte la
apel) !!! Acest actv ( apelul/ recursul) nu trebuie ratificat de parte, trebuie cel mult pastrat de parte, sa
nu renunte la el. Ar trebui ratificat numai daca avocatul nu a fost nicioata avocat al partii si face apel.

Situatia mandatarului neavocat

Forma mandatului: O procura sau declaratie orala in sala de judecata. Trebuie sa fie un mandat „ad
litem” pentru reprezentarea in justitie. In 2 situatii si un mandat general ar fi suficient: cand mandatul e
dat unui prepus, cand mandatarul nu are domiciliul sua resedinta in tara.

Puterile : Toate actele necesare, cu mentiunea ca pt actele de dispozitie are nevoid de un mandat
special, adica pt renuntarea la proces, achisesarea la pretentii sau tranzactia.
!!! El nu poate pune concluzii asupra exceptiilor si asupra fondului decat prin avocat.
El poate lua termen in cunostinta, poate sa preinte probele, sa participe la administrarea lor, dar nu
poate pune concluzii asupra exceptiilor ( de procedura sau de fond) si nici asupra fondului.
Avem insa 2 exceptii:

 Madatarul e sor/ ruda grad II inclusiv poate depune concluzii in fata PI, daca e
licentiat in drept
 Dreptul de reprezentare decurge din lege sau dintr-o hot judecatoreasca ( mama)

( Partile persoane fizice nu pot fi reprezentate de consilier juridic)

!!! Daca s-ar da voie sa se puna concluzii pe baza de procuri, nu ar mai face contract de asistenta
purtatoare de taxe si impozite, ar fi un dezastru pentru stat.
Incetarea mandatului
Spre deosebire de dreptul comun nu inceteaza prin moartea celui ce l-a dat si nici daca ac a devenit
incapabil, el dainuie pana la retrsagerea lui de catre mostenitori sau de reprezentatul lagal al
incapabilului.
In cazul mortii mandatarului se produc niste efecte:
a. Se intrerupe termenul procedural si curge un nou termen de la data comunicarii unei noi
comunicari ( pentru ca termenele erau comunicate mandatarului, si curge un nou termen de la
comunicarea chiar catre parte)
b. Suspendarea de drept a cauzei, daca decesul a survenit cu mai putin de 15 zile de la judecarea
procesului
c. Suspendare a termenului de perimare ca urmare a suspendarii procesului, in conditiile art 418.
( adica suspendare o luna a termenului de perimare)

Renuntarea la mandat sau revocarea

Sunt opozabile celeilalte parti, doar de la comunicare, mai putin in situatia in care se face sedinta
publica si cealalta parte nu e prezenta. Orice caz de incetare a andatului, moarte, rev, expirare, trebuie
sa fie adusa la cunostinta celeilalte parti si instantie, in caz contrar vor fi considerate valabila toate
actele facute la domiciliul mortului.

!!!! Mandatarul nu poate renunta la mandat in cursul termrnului de exercitare a cailor de atac. Iar daca
o face, mandantul nu poate solicita insntei prelungirea termenului de exercitare a caii de atac, in acest
caz ramanand doar o raspundere a mandatarului care a renuntat.

Exceptia lipsei calitatii de reprezentare

Nu se conf cu lipsia cal procesulae care se refera la parte, aici este vb de lipsa raportuui de
repreznetare.
Are un caracter mixt.
Lipsa dovezii calitatii de preprezentant in opinia prof. EXCEPTIE DE ORDINE PRIVATA. Ea nu
intrvine niciodata direct, ci fiind contatata, instnata trebuie sa acorde un termen in vederea acoperirii
lipselor. Daca in acest termen viciul lipsei dovezii calitatii de rept, atunci cererea va fi anulata.
Poate fi invocata si de catre instanta din oficiu precum si de partea adversa a celui nelegal reprezentat.,
dar asta nu o transforma intr-o exceptie de ordine publica. ( la fel era si la lipsa capacitatii de exercitiu,
de ordine privata, dar putand fi invocata si de ceilalti)
Ac exceptie nu poate fi invocata in calea de atac pentru prima oara. Daca ea s-a ridicat si a fost
respinsa, modul in care ea s-a solutionat in PI poate fi criticata in apel.
La 219 se spune ca insnta verifica identitatea partilor, iar daca ele sunt reprezentante sau asistate,
verifica si imputernicirea sau calitatea celor ce le reprezinta sua asitat. ( si imputernicire si calitatea de
avocat sua avocat cu o anumita vechime), Aceasta tine chiar de calitatea de reprezentant, nu de lipsa
dovezii.
Ceea ce in caile de atac nu a dovedit lipsa dovezii – adica era avocat indeplinea conditiile, dar nu avea
imputernicire.
Tabel comparatie MANDATAR AVOCAT SI MANDATAR NEAVOCAT
Mandatar avocat
Forma si continutul In conditiile legii 51/1995, pe
mandatului baza contractului de asistenta
juridica si se dovedeste cu
imputernicirea avocatiala
Puterile conferite Poate face inclusiv acte de
mandatarului dispozitie, daca acest drept i-a
fost acordsat prin contractul de
asistenta juridica
Poate redacta cererea si
motivele de recurs si poate
exercita si sustine recursul.
Avocatul care a reprezentat sau
a asistat partea in judecarea
procesului poate face chiar fara
mandat orice acte care sunt
supuse unui termen si care s-ar
pierde prin neexercitarea lor in
timp
Mandatar NEavocat
Act autentic sau declaratie
verbala facuta in insanta si
consemnata prin incheiere
Mandatul sa fie special, ad
litem, cu exceptia:
- Cand e
dat unui prepus
- Cand
mandatarul nu are
domiciliul si nici
resedinta in tara
Poate face toate actele
judecatii, daca nu se prevede
altfel. Prin exceptie pentru
actele de dispozitie este nevoie
de mandat special.
In PI si in AP nu poate pune
concluzii asupra exceptiilor si
asupra fondului decat prin
avocat.
Exceptie:
- Manda
tarul persoanei fizice
este sot sau ruda pana
la gradul II cu persoana
reprezentat, si este
licentiat in drept acesta
poate sa puna conclizii
in fata oricarei instante
fara sa fie asistat
-
Dreptul de reprezentare
decurge din lege sau
dintr-o hot
 judecatoreasca
( mama)

Asistenta judiciara in procesul civil

Este mijlocul ce intervine in cazul in care una din parti nu poate face fata cheltuielilor fara a primejnui
propria intretinere ori a familiei sale, situatie in care beneficiara de ajutor public judiciar.
OUG 51/2008 ne spune ca poate consta in

 plata onorariilor pentru asitenta judiciara in materie civila de catre stat

 Plata traducatorului, expertului, interpretului ( Atentie , daca e dintr-o minoritate are
dreptul sa se exprime in lb materna fara a se antrena costuri vreodata)
 Plata onorariului executorului judecatoresc.
 Plata taxei judiciare de timbru

Conditii:
Trebuie sa ai sub 300 lei/ mb fam pt acordarea ajutorului judiciar
Trebuie sa ai sub 600/mb fam pt acordarea jumatate din ajutor.
Avem si alin (3) al art 8 unde ne spune ca se poate acorda si in alta situatii proportional cu nevoile
solicitantului, in cazul in care costurile certe sua estimate ale procesului sunt de natura sa ii limiteze
accesul efectuv la justitie, inclusivv din cauza diferentelor de cost al vietii dintre statul mb in care
acesta isi are domiciliul sau resedinta obisnuita si cel din RO.

Cine solutioneaza?

Instanta compepetenta sa solutioneze cauza la care se solicita ajutorul

Ajutorul sa acorda pentru o singura cale. Pentru calea de atac trebuie sa faci o alta cerere de ajutor
public judiciar, in acest caz se solicita tot insntantei a carei hotarare se ataca, dar se solutioneaza de un
alt complet de la acea instanta.
Daca hot e supusa recursului, ajutorul acordat in apel ( desemnarea avocatului din oficiu) se extinde
de drept penru formularea motivelor de recurs.
Pe durata solutionarii cererii de ajutor judiciar, pentru calea de atac, termul in care calea de atac poate
fi exercitata se suspenda.
Cum?
Camera de consiliu
In termen de 5 zile de la comunicare poate fi atacata la aceeasi insnta, dar alt complet.
Parte adversa nu poate ataca incheierea prin care s-a solutionat cererea de ajutor judiciar.

Participarea procurorului la procesul civil

Ce pozitie are procurorul?

Uni au zic ca e parte, altii ca e reprezentat, ca e participant sui generis.
IN realitate el o parte, dar calitatea lui procesuala nu e una tipica, el se incadreaza in art 37 ( autoritati
care fara a justifica un interes persoanl pot introduce cereri)

Ce poate face?
Poate porni actiunea civila numai pentru apararea dr si intereselro legitime ale minorilor, interzisilor
jud, disparutilor + alte cazuri expres prevazute de lege.
In aceste cazuri titularul dreptului va fi intorus in proces din oficiu de insntanta si va putea face acte de
dispozitie, prin reprezentatii lor ( ren, achiesare, tranzactie) iar daca procurorul considera necesar
continua procesul sau isi retrage cererea.
!!! Actele de dispozitie facute de reprezentatii acelor persoane, chiar daca sunt autorizate de autoritate
titulara, pot fi refuzate de instnata de judecata, daca acest lucru e in interesul respectivelor persoane.

L 554/2004 , art 1 alin 4. Prevede un alt caz in care procurorul poate formula actiunea si care nu
vizeaza cele 3 categorii de persoane. CI se refera in general la persoane( fizice/ juridice), atunci
cnad autoritatile au actionat cu exces de putere, Min public sesizeaza instanta de contencios
competenta.

De asemenea, procuriul poate depune concliuziii in orice proces civil, in orice faza daca considera
necesar pentrue apararea ordinii de drept, a drepturilor si intereselor cetatenilor.
Sunt si situatii in care legea il obliga sa participe la proces ( cererea de declarare a mortii, expropriere,
decaderea dr parintei, etc) Cand legea il obliga, hotararea data fara participarea procurorul e nula!

Cai de atac
Procurorul poate sa exercite caile impitrva hot prinuntate in cazurile prevazute la pct 1, adica cand el
a inceput procesul, dar chiar daca nu a fost declansata actiunea de catre el, precum si in toate acele
procese in care nu a participat la judecata, dar cand ar fi putut sa participe la proces ( situatie inedita: o
persoana care nu a fost parte introduce actiune)
Sau cand a participat la proces si participand la proces, poate sa o si atace.
Cererea de punere in executare a titlurilor executarii date in favoarea minorilor/ interzisilor/
disparutilor. ( identica cu intorducerea actiunii)

In toate cererile MIN PUBLIC NU DATOREAZA TAXE DE TIMBRU SI NICI CAUTIUNE!!!!!!!!

 Competenta instantelor de judecata
Notiune. Forme. Regim
Notiune
Competenta este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau
unui alt organ de activitate jurisdictionala de a judeca o anumita cauza.
Atentie!!!
Notiunea se refera la instanta ca organ de jurisdictie, iar nu la judecator!!!! Normele
privind repartizarea pe sectii/ complete in cadrul intantei NU sunt norme de competenta,
ci norme de organizare judecatoreasca!!!!
Regim juridic
Sunt norme imperative, de ordine publica, iar nerespectarea lor se sanctioneaza cu
nulitatea absoluta: Competenta internationala, competenta generala, materiala si cea
teritoriala exclusiva.
Ele pot fi invocate de orice parte, chiar de instanta din oficiu, cu o distinctie importanta in
privinta termenului.
Necompetenta internationala si cea generala pot fi invocate in orice stare a pricinei.
Necompetenta materiala si cea teritoriala exclusiva pot fi invocate la primul termen de
judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante.
Sunt norme dispozitive, de ordine privata, iar nerespectarea lor se sanctioneaza cu
nulitatea relativa: competenta teritoriala de drept comun si competenta teritoriala
alternativa.
Incalcarea acestora poate fi invocata de parat, prin intampinare, sau cand intampinarea nu
este obligatorie, pana la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate.

Competenta generala
Notiune. Normele de competenta generala sunt cele care stabilesc competenta instantelor
prin delimitare fata de competenta unor organe din afara sistemului judiciar. ( organele
administrativ jurisdictionale)
Exemple: competenta in materie electorala, competenta Curtii Constitutionale,
competenta in materia contenciosului administrativ (ATENTIE!!! ele sunt instante din
cadrul ICCJ, desi in carti o gasim la competenta generala), competenta notarului public.
Art.126 Constitutia Romaniei
ATENTIE!!!
Existenta acestor organe este impusa de specificul litigiilor deduse acestora, care au de
obicei un grad de tehnicitate ridicat.
Unele litigii pot fi incredintate unor astfel de organe in vederea degrevarii instantelor
judecatoresti.
!Este imperios necesar a se asigura controlul judecatoresc deplin al hotararilor
pronuntate de astfel de organe, cu privire la toate chestiunile de fapt si de drept.
"Nici o lege nu poate interzice celor interesati ca, in caz de nemultumire sau esec al
acestor proceduri (jurisdictii), sa se adreseze justitiei pentru ca, in sistemul ordinii
constitutionale actual, justitia este garantul drepturilor si libertatilor cetatenilor, iar
art.21 din Constitutie valorifica tocmai aceasta functie a justitiei." Decizia CCR nr.60 din
14.10.1993 - decizie memorabila

Competenta materiala
Este de ordine publica, de la ea nu se poate deroga nici macar cu acordul instantei
judecatoresti!!!
Competenta materiala functionala - se stabileste dupa felul atributiilor care revin
fiecarei categorii de instante (respectiv judecata in prima instanta, in apel sau in recurs).
Competenta materiala procesuala - care se stabileste dupa natura, obiectul ori valoarea
litigiului dedus judecatii.
Natura raportului: tribunalul este competent, in conditiile legii, in materie de proprietate
intelectuala, ori in materie de expropriere;
Obiectul litigiului: cererile evaluabile in bani, cu o valoare de pana la 200 000 lei cad in
competenta judecatoriei. A contrario , cele cu o valoare mai mare sunt judecate de
tribunal.
!!!Acesteia i se subsumeaza si repartizarea cauzelor intre sectiile sau completele
specializate ale aceleiasi instante. Asa-numita competenta a sectiilor nu este competenta,
este o distribuire pe sectii.
 Cauze care reclama competenta judecatoriei in PI

( In conceptia NCPC judecatoria nu mai are plenitudinea de competenta pt judecata in PI,

aceeasta apartinand tribunalului!!!)
ART 94: Judecatoria judeca in PI:
a. Cererile date in competenta instantei de tutela si de familie, cu exceptia celor date altor
instante.

b. Inregistrarile in registrele de stare civila legea 19/1996 – cand functionarul refuza

inregistrarea, contestarea ar putea fi facuta la judecatorie.
!!! Aici intra si cererea de rectificare a erorii/modificarea erorii din registrul de
stare civila

c. Cererea avand ca obiect administrarea caldirilor cu m m etaje, …+ cererirle

privind raporturile dintre asociatiile de proprietari cu alte pf sau pj.
Intr-un condominiu, unde nu avem asociatia de proprietari, toate litigiile privind spatiile
comune coproprietate exvlusiva sunt de competenta judecatoriei.
Daca exista asociatie de proprietari, litigiile dintre asociatie si copriprietar, ( litigiile
privind plata contributiei, contestarile tabelelor contributiilor, actiunile asocitiei contra
unor terti gen furnizorii de utilitati ) sunt de competenta judecatoriei
Aici nu intra litigiile pe care asociatia de proprietari le are in temeiul unui contract
individual de munca cu un angajat al ei, ele fiind de competenta tribunalului.

d. Cererile de evacuare – Ele pot fi facute pe 2 temeiuri. Temeiul dr comun + o procedura

urgenta prevazuta in NCPC ( cea de la 1034 ). Aceste cereri de evacuare nu se confunda
cu cererile de revendicare, diferenta fiind ca cererile de ev predarea imobilului se face
dupa ce a existat un rap de detentie precara( in baza unui contract de
locatiune/comudat/alt asemenea sau o simpla tolerare), iar revendicarea are la baza o
posesie din partea paratulului.

e. Cereri referitoare la ziduri, santuri, plantatii, dr de trecere, orice servituti sua alte
asemenea limitari are dr de proprietate prev de lege, stab de parti sau instituite pe
cale judecatoreasca . Nu conteaza natura ac dr ( conv, legale sau judiciare).
Unii cred ( inclusiv zidaru, Ciobanu in Codul comentat) ca aici intra si litigiile generate
de dr de proprietate prin inserarea unei clauze de inalienailitate. (fiind niste limiari
conventionale a dr de proprietate). Briciu considera ca ac interpretare nu e in spirirul
NCPC., clauza de inalienabilitate nu presupune neaparat chestiuni de facto ( deplasari,
pozitia gardului etc) ca in cazul celorlalte. Mai mult textul nu zice „ toate limitarile dr de
proprietate ” , ci „ alte limitari” - aceste alte se refera la altele ca cele de dinainte, nu la
alceva care nu are legatura.
Deci, in opinia lui Briciu litigiile privind clauza de inalienabilitate nu e de competenta
judecatoriei.

f. Cereri ref la graniturire, sau stramutarea liniilor de hotar .

!!! Granituirea nu se conf cu revendicarea, in acest caz recl nu reclama de la parat o
anumita bucata de teren, ci numai sa se stab linia de hotar, Daca solicita sa isi retraga
linia de hotar, capatul 1 e revendicarea si capatul 2 granituriea, iar granituirea se stab
dupa capatul principal, deci fie a jud fie a trib dupa valoarea obiectului dr reale.
 g. Actiunile posesorii – Actiuni prin care reclamantul solicita instantei sa oblige paratul sa
inceteze orice act de tulburare asupra posesiei sale sau sa ii restituie posesia atunci cand
a fost deposedat

h. Cererile privind obligatii de a face ori a nu face, NEEVALUABILE IN BANI, indiferent

de izvorul lor contractual sau extracontractual .
Multe din acestea le gasim la lit e.). Evaluabil in bani = RIL 32/2008 – „ tot cee
patrimonial e evaluabil in bani. Neevaluabile in bani sunt numai drepturile fara continut
patrimoniale: viata, libertatea, relatii de fam, sanatatea, etc.
Predarea unor facturi – evaluabil in bani.
Nu intra in ac categorie, acele cereri neevaluabil in bani, care sunt fie de proprietate
intelectuala/indistriala, acestea fiind de comp trib. Nu intra ncii litigiile privind
obligatiile de a face neev in bani din sefra rap de munca sua rap sociale –( nu iti da o
adev). Nu intra nici cele ce tin de contenciosul administrativ.

i. declararea judecatoreasca a mortii

j. Cererile de partaj judiciar indiferent de valoarea lor. Arg e ca intr-un partaj judiciar
esentialmente e problma de fapt.
Art 105 a ramas dupa vechea conceptie ( stab competentei dupa valoare). In materie de
mostenire, ”competenta dupa valoarea se det …” – Cele 2 texte sunt in conflict.
In acest caz : Putem spune ca J se refera la litigiile de partaj cu excetpia celor succesorale (briciu
nu e de acord).
Lit j de aplica tutotr partajelor, inclusv celor succesorale, dar daca sunt si captele de cerere
privind mostenirea ( anularea unui test, reductiunea lib excesive, anularea unui certificat de
mostenitor) comp va fi determinata dupa aceste capete de cerere pt ca ele sunt c de cerere
principale in raport cu o definitie data cererilor principale de la art 30
Var 3 Briciu : Sunt mai multe categ de cerere . a- partaj simplu fara nicio dezbatere pe
problema numarului ori cotelor. Aici clar se aplica compt judecatoriei, 94 j.
b- se solicita pe langa partaj si stabilirea cal de mostenitor sau chiar se contesta cal de
mostenitor sau se cere reducerea lib liberalitatilro excesive ori alte cereri care sunt
PREALABILE partajului si in functie de care partaju lse va face intr-un fel sau altu – astea
sunt tot de competenta judecatoriei. Pentru ca e adev ca e accesoriu pe art 30, dar de el
depinde celalalt, deci caracterul principal rezulta chiar din scop, deci capatul principal e
partajul, finalitatea oricarei cereri in materie succesorala este realziarea partajului = la
judecatorie se judeca tot,este atrasa competenta de la 94 lit j.
Un alt exemplu: Act privind simulatia: a- constatarea sim + 2. Platirea pretului adevarat.
Scopul acestei actiuni nu e simulatia, ci suma de bani. De aici rezulta ca principal nu e
simulatia, ci prestatia, in ciudat definitiei de la art 30.

k. Orice cereri evaluabile in bani de pana la 200.000 lei indiferent de calitatea partilor,
profesionisti sau neprofesionisti.
!!! Judecatoria judeca si alte cereri care sunt de competenta ei. ( gen plangerile
contraventionale indiferent cat de mare e amenda, contestatiile la executare indiferent de
valoarea bunurilor contestate, contestatiile in materie de cambii, bilet la ordin, caile de atac
imp hot adm locale in cazurile expres prev de lege)

Concluzie: Aici trebuie sa stim urmatoarele:

- Toate acestea, au in caracter neinsemnat, toate probele de administreaza la fata

locului, de regula sunt si multi martori, de cele mai multe ori implica si cercetari la fata
locului din partea judecatorului. – de aceea de ok sa fie in competenta judecatoriei.

- Unii cred ca aici intra si litigiile generate de dr de proprietate prin inserarea unei clauze
de inalienailitate

- Nu mai are importanta ncpc in calitatea partilor de profesionist sau neprofesionist.

- Nu intra in aceasta categorie litigiile de munca chiar daca litigiile sunt mai mari sau mai
mici ca pragul de 200 000 si nici litigiile de proprietate intelectuala (tribunal) nici cele de
contencios adm (tribunal sau curte de apel in functie de valoarea litigiului).

- Decizia 32 2008

Competenta materiala a tribunalului

Tribunalul este instanta de drept comun in ceea ce priveste JPI si instanta de exceptie in
ceea ce priveste apelul ori recursul.
Tribunalul in JPI

- Judecata toate cererile care nu au fost date prin lege unei alte instante. (plenitudinea
competentei in JPI)
- Tot ce depaseste 200.000 lei
- In mat nepatrimoniala: tot ce nu e la judecatorie.

Tribul AP

- Imporiva hot date de judecatorii in PI

TRibunalul RECURS:

- Imp hot judecatoriilor, Cand legea suprima calea de atac a apelului, si legea zicea ca se
face numai recurs. ( in materie de perimare, recurs la instanta ierarhic superioara, hot
prin care paratul recunoaste pretentiile reclamantului, sau prin care instanta ia act de o
tranzactie( hot de expedient)

Alte cereri date excluiv in competenta lui : ( indiferent de valoarea lor si indiferent daca sunt
neevaluabile in bani)
 - In materie de insolventa
- Constituirea/ anularea partidelor politice
- Litigii de munca si asigurari sociale
- Proprietate intelectuala/ industriala.
- Expropriere
- Contencios administrativ
!!! PI act de contencios care vizeaza actele orgnaelor locale precum si princinile de ordin
fiscal in care amenzile, texele etc, nu depastesc valoarea de 1.000.000 lei.
--- Actele aut pub centrale + litigiile fiscale peste 1.000.000 vor fi de competenta CA (in
PI).

Mai multt uneori TRIB BUCURESTI – competenta speciala : in materie de prop

intelecutala: contestatiile imp OSIM numai la TRIB BUC!!!!

Competenta materiala a curtii de Apel

PI – numai la contencios administrativ in cazul de mai sus
AP – toate apelurile imp hot prin de tribunal in PI. ( instnata cu plenitudinea de competenta
in AP)
R – Cand pricina incepe la tribunal, iar leg a suprimat calea de atac a apelului ( perimare)
Alte cereri data in competenta ei – stramutarea, conflicte de competenta. – nu cere la examen din
zona legilor speciale.

Competenta materiala a ICCJ

R – Imp hot date de CA si a altor hotarari ( instnata cu plenitudine de competenta in materia
judecarii recursurilor)
RIL
HP
Alte cereri date prin lege in competenta ei:

- HOT CSM imp masurilor disciplinare se ataca la ICCJ la completul de 5

- Stramutarea
- Cf competenta

Determinarea competentei dupa obiectul cererii

Modul de determinare a valorii constituie o reala problema.
Valoarea dreptului dedus e stabilit de catre reclamant atunci cand face cererea de ch in judecata.
Ac competenta poate fi contestata pana la primul termen de judecata, iar in caz de contestare
instnata da un singur termen pt constatare.
Chestiunile privind valaore se solutioneaza numai pe baza de inscrisurii si explicatii , nu e
permisa expertiza.
Daca avem cereri privind executarea unui contact, val ob litigiului va fi val ob contractului sau
a partii din obiect dedus judecatii. ( gen se cere rezolutiunea partiala.) In cele privind nul abs,
rez, rez – chiar daca nu se cere repunderea in sit anteriara, val se va raporta la obiectul
contracutlui sau a partii din contractce se cere a fi desfiintata 32/2008 ICCJ
In act privind plata unei parti dintr-o creanta – val NU se socoteste dupa partea pretinsa de
reclamant ca fiind exigibila - GEN sa aleg sa fac 3 actiuni, separat sa ma duccu toate la
judecatorie, obtin o judecata mai rapida si doar calea de apel a apelului ( pt ca ce incepe la
judecatorie nu se ataca cu recurs) – nu e permis.
In cererile ce am prestatii succesiune – daca e nedeterminata , val se socoteste dupa prestatia
anuala.
In cererile ce au ca obiect un drept de proprietate ori alte dr reale – comp se stab dupa
valoarea impozabila a acestora( un certficicat de la adm fiscala unde se indica care e valoarea
impozabila a bunului)
!!! NU toate bunurile au valoarea impozabila, in acest caz instanta va determina pe baza altor
inscrisuri valoarea reala – de pilda: preturile orientative de vanzare a bunurilor imobile care
sunt utilizte de notarii publici cand stabilesc taxele pentru transferul dr de proprietate

Determinarea competentei dupa valoarea obiectului cererii

Suma de 200.000 lei reprezintau n prag in delimitarea competentei intre judecatorie si tribunal.
Sunt preluate solutiile din doctrina vechiului cod, a creat si reguli noi legiutorul.
Reguli:
1. Valoarea obiectului litigiului este stabilita de reclamant prin cererea de chemare in
judecata.
Stabilirea taxei judiciare de timbru si determinarea competentei.
Paratul, dar si instanta pot contesta valaorea sens in care se poate da un singur termen penru
lamurirea acestei cheltiuni, insa doar pe baza de inscrisuri si explicatii ale partilor. In caz de
contestare se va acorda un singur termen pentru lamurirea valorii ob litigiului. ( Fiind o
chestiune de ordine publica si instanta va pune in discutie. )
Aceste contestari trebuie facute la primul termen la care partile sunt legal citate.
!!!
 In cazul cererilor care au ca obiect executarea unui contract, se va tine seama de
valoarea obiectului acestuia sau, dupa caz, de aceea a partii din obiectul dedus
 judecatii. ( de exemplu daca se cere plata restului de pret,dintr-un contract de
vanzare se va stabili competenta la valoarea acelui rest de pret)

 In cererile privind contestarea nulitatii absolute, anularea, rezolutiunea sau

rezilierea actului juridic, chiar daca nu se solicita repunerea partilor in situatia
anterioara, precum si in cererile privind constatarea existentei sua inexistentei
unui drept solutia este aceeasi. ( Se pot cere si rezolutiuni partiale caz in care
competenta se va raporta numai la valaorea clauzei pe care o soliciti sa fie reziliata.
Totusi daca se solicita rezilierea intregului contract, ne raportam la valoarea
intregului contract) - RIL 32/ 2008 – Chiar daca nu se cere repunerea partilor in sit
anterioara, nul, rez, rez, produc prin ele insale efecte

 Cand se solicita plata unei parti dintr-o creanta, valoarea cererii se socoteste
dupa partea pretinsa de reclamant ca fiind exigibila ( nu cea pretinsa a fi platita) –
legiutorul prvinde eludarea normei. ( De exemplu cand reclamantul avea o creanta
de 500.000 lei si se ducea cu 2 cereri la judecatorie si nu cu una singura la tribunal.)
Acum se poate cere si mai putin, dar competenta va fi stabilita dupa partea scadenta.
Daca toti cei 500.000 sunt scandenti se stabileste competenta tribunalului, chiar daca
el cere numai 100.000.

 In cererile care au ca obiect prestatii succesive, daca durata existentei dreptului

este nedeterminata, valoarea se socoteste dupa prestatia anuala datorata ( daca
ceri anularea unei clauze privind penalitatile, regula va fi anualitatea).

 Cererile care au ca obiect un dr de proprietate sau alte dr reale, valoarea se

determina prin valoarea impozabila care se dovedeste printr-un certificat fiscal pe
care trebuie sa il prezinte reclamantul. ( de principiu valoarea impozabila e mai mica
decat valaorea de piata!! Dar legiutorul evita subiectivitatea celui care face cererea,
in plus criteriul obiectivitatii este pus in valoare pentru ca aceste inscrisuri provin de
la un tert care nu are legatura cu partile, mai mult fiiind in sfera aut publice.

Daca bunul nu are valoare impozabila se recurge la dreptul comun. Se determina in

functie de inscrisuri si explciatii pe care le ofera partile ( in principal reclamentul)
raportandu-se la valoarea de circulatie a imobilului.
O alta modalitate este cea a grilelor notarilor publici unde sunt prevazute anumite
valori orientative.

 In materie de mostenire – valoarea cererii se stabileste fara a se lua in calcul

scaderea sarcinilor sau datoriilor succesiunii. !!! Prof considera ca acest text nu e
aplicabil cererilor de partaj – pentru ca aici avem un text special care ne zice ca toate
cererile de partaj sunt de competenta judecatoriei. Deci daca avem o cerere insotita
de o cerere de partaj nu vom aplica acest text si ne ducem direct la judecatorie.

 Art 101 (3) Contracte de locatiune, arendare si Leasing, in cazul lor valaorea cererii
se socoteste dupa chiria sau arenda anuala. Textul nu distinge dupa cum contractul e
cu termen sau fara termen. Daca avem o cerere pt neplata chiriei si predarea bunului
vom aplica acest text.
 2. Alte reguli.
Valoarea obiectului litigiului ne intereseaza la mom sesizarii instantei. Fluctuatiile de dupa
sesizarea instantei nu influenteaza competenta. Eventualele renuntari nu genereaza o schimbare
a competenei. Marirea ori reducerea pretetiilor cand acestea sunt determinate in baza unor
probe adm in cursul procesului, iar in urma adm lor partea isi definitiveaza calculul.
Chiar si in cazul unei modificari a cererii de chemare in judecata, ar dev aplicabil 123, cererile
aditionale sunt in competenta tot a instantei care judeca cererea principala, cu conditia ca
schimbarea sa fie o cerere aditionala si nu o cerere care sa inlocuiasca total cererea initiala.
( !!! la primul cermen de judecata putem schimba ob, cauza, partile !!!

Cand avem mai multe capete de cerere:

1. trebuie sa vedem care sunt principale si care sunt accesorii. Cele accesorii, incidentale,
aditionale urmeaza capatul de cerere principal. ( De ex: se solicita rezolutiunea unui
contract si capatul 2 repunerea partilor in sit initiala – se stab competenta dupa
rezolutiune) ( sau cer plata unui pret si daune mult mai mari – in acest caz competenta
se stab dupa capatul principal – plata pretului) ( cereri reconv , de ch in garantie –
competenta se determina tot dupa cererea principala)

2. Cand toate sunt principale – trebuie sa distingem:

 Cand sunt intemeiate pe cauze/ fapte diferite- competenta se stabileste in raport
de fiecare capat de cerere, iar daca unul din ele atrage o alta competenta, se disjunge
acel capat de cerere si se trimite la instanta competenta.
 Se intemeiaza pe acelasi titlu/cauza sau cauze aflate in stransa legatura –
competenta se va determina dupa capatul de cerere care atrage competenta cea mai
inalta. ( Statul imparte un apartament nationalizat in 3 si le vinde prin 3 crt de
vanzare diferite cu 3 cumparatori diferiti, persoana careia i-a fost preluata in mod
abuziv locuinta solicita restituirea de la toti cei cumpă ră tori , cerera lu se bazeaza pe
o singura cauza – preluarea abuziva a imobilului)

 In caz de coparticipare activa sau pasiva – daca sunt mai multe reclamanti in baza
unor rap distincte valoarea nu se cumuleaza, det comp se face in rapor de fiecare
cerere in parte, iar daca atrag comp diferite disjungere si tirmiterea la instnata
competente. La fel sta situatia in cazul in care cererea se form imp mai multor parati.

Daca insa raporturile in baza carora se solicita, sunt in strnasa legatura, in opinia lui
Briciu se aplica 99, pt ca aveam capete de cerere distincte, principale, aflate in
stnrasa legatura, deci competenta cea mai inalta.
( In doctrina exista si opinia potrivit careia in acest caz se distinge, daca dr invocate
de reclamanti decurg din acelasi rap obligational se cumuleaza. Si daca dr ioncocate
de reclamanti decurg din rap diferite, dar se afla in stransa legatura solutia fiind
aceeasi ca la briciu – com cea mai inalta)
 Competenta teritoriala

1. De drept comun – norme de ordine privata

2. Alternativa- norme de ordine privata
3. Exclusiva- norme de ordine publica = se supune unor reguli similare competentei
materiale.
4. Facultativa ( o varietate a alternativei)

1. Competenta teritoriala de drept comun

Daca legea nu spune numic, competenta apartine instantei unde isi are domiciliul sau
sediul paratul.
!! Not de domiciliu ( Briciu- ideea de domiciliu de fapt )– Notiunea mai larga decat cea
din legislatia privind cartea de identitate precum si dispozitiile din NCCprivind
identificarea persoanei. Prevaleaza situatia de fapt, se da prevalenta situatiei faptice,
ratiunile din materie de procedura fiind diferite de cele din dr substantial.Bineinteles,
pana la proba contrara mentiunile din CI sau registrul comertului reprezinta regula.
Totusi paratul poare rastruna prezumtia aratand ca de fapt locuieste faptic in alta parte
si astfel se va admite exceptia de necompetenta. Mai mult trebuie sa faca asta doar prin
intampinare.
Si not de domiciliu sunt imp in ce priveste CITAREA. ( tot la fel, trebuie sa se tina seama
de realitatea faptica)

In cazul in care paratul are sediu necunoscut cererea se va introduce la instanta unde are
resedinta paratul (art 108) . Apoi domiciliul reclamantului.

In cazul PF care are dezmembraminte – art 109.

IN cazul cererilor indreptate imp unor entitati fara personalitate juridica – art 110 – La
persoana careia i s-a incredinat conducerea ori administrarea societatii, daca nu existao
astfel de persoana, atunci se introduce la instnata de la domiciliul oricaruia dintre
asociati.

2. Competenta teritoriala alternativa

VIzeaza situatia in care legea stab mai mutlte instnate deopotriva competenta, caz in care
algerea instantei revine reclamantului. Nu exista o ordine de preferinta!!!!
A. 111- Cererile imp statului, aut locale, institutii de drept public – se introduc la instanta
sediului acestora sau la instanta sediului reclamantului.
!!! Nu toate aceste cereri sunt de natura contenciosului administrativ
!!! Si in legea 554/2004 exista o prevedere similara, cel care da in judecata o aut publica are la
alegere fie instnata de la sediul autoritatii, fie pe cea de la dom recl.

B. 112 – Pluralitatea de parati ( coparticipare procesuala pasiva) –Cererea se introduce la

instanta dom/sediului oricaruia dintre acestia. Daca insa unii dintre parati sunt obligati
accesoriu fata de altii, regula se va restrange numai la cei obligati principal.
Daca cumva pe parcuruslp rocesului reclamanatul renunta la unul dintre parati sua se dov ca el
nu are cal pasiva, competenta se va pastra chair daca el a a atras comeptenta. Totusi daca a fost
chemat in judecata numai cu scopul de a atrage o anumite competenta, oricare dintre parati pot
sa invoce exceptia de nec teritoriala la primul termen de judecata alaturi de exceptia lipsei
calitatii.
Nu orice lipsa de calitate sau renuntare atrage admiterea exceptiei, ci numai atunci cnad a
existat rea credinta si un parat a fost chemat numai in scopul atragerii unei anumite
competente.

C. Materia cererilor de tutela si familie – date in competenta instantei de tutela.

( judecatoria) Instnata de la domiciului/ resedinta persoanei ocrotite. Dar avem si o
comp alternativa – 114 (3) – instnata locului situatii imobilului in acele cereri
!!! Art 114 se aplica numai in cazul acelor cereri privind OCTROTIRE PERSOANEI FIZICE,
adica celor din titulul III al cartii I din CC, daca leea nu prevede altfel. Sunt si cazuri in
care legea prevede altfel:
 La curatela = 178 – dom persoanei reprezentate
 La divort 915 = ultima locuinta comuna a sotilor
 La punerea sub interdictie = unde isi are domiciliul persoana cu privire la care se
solicita masura
 La declararea jud a mortii = unde a avut ult domiciliu cunoscut
 La contraventii = judecatori in raza careia s-a savarsit contraventia ( Speta: Minor
merge fara bilet de tren, si e prins in contanta, competenta apartine judecatoriei
constanta)

D. Materia asigurarilor – 115 .Sunt 3 competenta alternative. Si intervine si a 4a in materie

de asigurare raspundere civila. ( nu se aplica in materie de asigurari maritime, aeriene,
fluviale)

E. 113 :

 Instnata dom paratului in cazurile privind stabilirea filiatiei alternativ cu dom

reclamantului. (in acest text nu intra tagada paternitatii, ele numai la dom
paratului)
 Instant dom creditorului reclamant in cererire privitoare la obligtia de intretinere
inclusiv cele privind alocatiile de stat pt copii, alternativ cu dom debitorului
intretinerii.
!!! Textul nu se aplica numai solicitarii privind plata intretinerii, ci si cererii privind
majorarea ei!!!! Textul nu se aplica atunci cnad se cere de debitor sistarea/ reducerea
cuantumului oblgiatiei de intretinere si nici atuncand cand cererea de plata a unei
intretineri e accesorie fata de alta cerere gen o cerere de divort.
Textul de aplica numai oblgiatiilor de intretinere legaleeee nu si contractele de
intretinere ori renta viagera.
 ….
 Instanta dom paratului/locul situarii imobilului in cererile ce izvorasc dintr-un
contract de locatiunea
 Insanta locului dom paratului/unde se afla imobilul – in cererile privind prestatia
tabulara, rectificarile. Numai in acele cazuri in care ele sunt cereri principale, nu
accesorii.
  Locul soririi/plecarii – ctr de trans
 Cambie,cec…
 Instna dom consumatorului/ instnata dom paratului in cererile avnad ca obiect…
Actiunea facuta de consumator, norma fiind de protectie.
 Instanta in a carei circm s-a produs fapta ilicita sau s-a produs prejudiciul/ inst dom
paratului.
Se refera la prejudiciile principale, nu la cele prin ricoseu.

3. Competenta teritoriala exclusiva.

A. Cereri reale imobiliare - locul situarii imobilului. Iar daca imob e situat pe
circumscriptia m mai multor instante atunci cererea se face la instanta domiciului
paratului, dar daca paratul nu domiciliaza in vreunul din locurile situarii imobilelor,
atunci alegem oricare din instantele din circumscriptia carora se afla imobiele.
Insntanta in a carei circumscriprie este situat imobilul este competenta sa solutioneze:
- Act in revendicare,
- posesorii,
- Confesorii
- negatorii
- granituire,
- ingradirea dr de proprietate – ingradiri privind limitele exerioare ale dr de
proprietate- distanta intre constructii etc.
- cereri de partaj judiciciar daca in masa bunurilor partajabile intra cel putin un
imobil cu 2 conditii: Partajul sa nu fie unul succesoral!!! (Daca partajul e succesoral
nu se aplica- se va aplica art 118) + Si daca in masa partajabila sunt mai multe
imobile plasate in circ diferite vor fi competente oricare dintre instantele acestea, de
exemplu la paduri)
!!!! Cererire de partaj judiciar, distinctii:
a. Cand e vorba de partaj succesoral aplicam art 118 =ult domiciliu al defunctului.
b. Cand in cadrul divortului se solicita si partajul bunurilor comune, competenta
teritoriala se stabileste conform art 915 ( loc comuna a sotilor…) pentru ca
cererea de partaj e accesorie cererii de desfacere a casatoriei, chiar daca daca am
fi avut imobile in partaj s-ar fi reclamat inst de la locul situarii imobilului sau
instanta dom paratului daca am fi avut mobile.

B. Mosteniri – competenta instanta ultimului dom al defunctului. Includem cererrile

privind validitatea sau executarea disp testamentare, cereri privind la mostenire si
sarcini si pretentiile most ( partaj, reduct, suportarea de mostenitori a platii
facute de unul din ei cu mostenirea, petitia de ereditate, anularea vanzarii unei
mosteniri), cecerire legatarilor sua most defunctului sau executori testam. ( aici nu
intra eventualele actiuni reale facute de terti imp mostenitorilor pt bunuri pe care
acestia il stapanesc in virtutea faptului ca l –au primit de la defunct – aici aplicam
117, pt ca aici nu e vb de creditori!!! Ci oactiune reala) Textul ne zice ca i-ar include si
pe astia, dar in stransa leg cu mostenirea ( cel care face sicriul)
Daca sunt mai multe mosteniri dechise succesiv competenta arartine oricarei instante de
la dom defunctilor ( ori ult dom al bunicului ori ult dom al tatalui, nu ultimul decedat,
competenta e alternativa in interiorul acelei exclusive.)

Regula de la 117 si 118 – atunci cnad avem un partaj succesoral dar in partajul
succesoral intra bunuri imobile – ult domiciliu al defunctului, 118 deroga de la 117,
pt ca 117 se refera la toate cererile reale, pe cand 118 se refera la cererea de
partaj.
118 aplica pana la iesirea din indiviziune.

C. 119 In materie de societate – instanta de la locul unde societatea isi are sediul
principal. Se ref la cererile dintre asociati si societate ( anularea hot AGA, ecluderea
asociatului, dizolvarea societatii, plata dividendelor, obligarea asociatului sa
plateasca daune). Nu se aplica actiunilor pe care societatea le exercita contra unor
terti neasociati si nici actiunilor pe care tertii le fac contra societatii. Ac regula
fiinteaza pana la lichidarea in fapt a societatii sua pana la radierea acesteia. Daca
avem in acelasi timp cereri imobiliare se da prevalenta 119.

D. Insolventa 119– com revine ins in a carei circ isi are sediul debitorul. Nu se aplica in
materia insolventei persoanei fizice.???

E. Cererile formulate de un prof imp unui consumator aer 121 pot fi introduse numai la
instnata domiciuliul consumatorului. Aici de vvb de o cerere facuta de un
profesionist ( in celalalt caz era vb de o cerere facuta de un consumator). !!! chiar
daca nu o intrudce la dom consumatorului ci la alta instanta iar consumatorul
e de acord in mod expres, e posibil ca insnta investita cu incalcarea legii sa
ramana competenta

Din interpretarea art 126 se desprind unele norme de competenta teritoriala:

In afara de 117-121 – in restul cazurlor privitoare la bunuri si drepturi de care partile

pot dispune, partile pot sa se inteleaga sa stab orice alta competenta
Rezulta ca acolo unde nu e vb de bunuuri sau de drepturi de care partile pot dispune -
nu se poate deroga = NORME IMPERATIVE ( divort, litigii de munca, materia
contraventionala, contestatii la executare – instanta locului unde se desfasoara
executare)

4. Competenta facultativa
Institutie noua care vizeaza evitarea unor viitoare stramuri de la o anumita insanta dar si
pastrarea sau increderii in justitie. Viz sit in care o parte care are cal de jud la o instnata
ar fi comp sa judece procesul lui.
1. Un jude are cal de reclamant, el trebuie sa sesizeze una din instantele
judecatoresti de acelasi grad cu cea competenta, dar care se afla in ci
rcumscriptia oricaei CA invecinata. (ordine publica)
2. Un jude care actvileaza la instanta competenta sa judece o pricina e parat. In
acest caz reclamantul poate sesiza una din instante de acelasi grad aflate in
cirm oricareia din CA invecinate. ( poate = ordine privata? NU, Briciu zice ca tot de
ordine publica e)
RIL – 7/2016 – Sintagma „ instanta la care isi desf actvitatea” trebuie interpretată restrictiv
in sensul ca se refera la jud la care lucreaza efectiv la instanta. Faptul ca el e jude la CA si intr-
o perspectivă viitoare dacă se face apel va fi instanta lui nu conteaza la mom introduc cererii.
Disp ref la judecatori se ref si la procurori, asist-mag, grefieri. – prin not de grefier se intelege si
personaalul de specialitate de la parechetele de pe langa insntanta.

Exceptia de
necompetenta Exceptia de necompetenta
este mijlocul principal de invocare a
necompetentei.
Trebuie inteleasă urmatoarea distinctie:
a. Daca procesul e pendinte – invocam pe calea exceptiei necompetenta.
b. Daca nu s-a invocat exceptia in timpul procesului si s-a pronuntat o hot jud, nu mai
invoci exceptia de necompetenta, ci invoci necompetenta pe calea caii de atac ( fie ca ai
invocato in pi si ti s-a respins, fie ca instanta n-a invocat o din oficiu) ( Ap, atac,
contestatie..) aici nu avem exceptie!!!

Din dorinta de a se scurta procesul si a se evita casarea cu trimitere ca urmare a invocarii

necompetentei intr-o faza superiora de judecata legiutorul a operat cu o modificare a
termenelor, dar nu a operat si cu natura termeneleo( cee era de ordine publica ramane, dar
termenul e mult mai scurs pt invocare)

REGULI PRIVIND COMPETENTA:

1. Instanta e obligata sa isi verifice din oficiu competanta la primul termen de
judecata ( numai comp de ordine publica: generala, materiala, teritoriala exclusiva!!!!!!)
chiar daca nimeni nu invoca insntata e obligata sa dea o incheierea inainte de orice
alceva prin care sa isi constate propria competenta. Aceasta incheierea este o incheiere
interlocutorie – instanta nu poate reveni asupra ei in cursul procesului, dar are
aceleasi cai de judecata , ea putand sa fie atacata odata cu fondul in calea de atac).
In mod exceptional, in cazul in care pentru stabilirea competentei sunt necesare lamuriri
ori probe suplimentare, judecatorul va pune acest aspect in discutia partilor si va acorda
in acest sens un singur termen de judecata.

Dupa intrarea in vigoare a NCPC s-a prevazut ca in ceea ce priveste repartizarea gresita
pe sectii sau complete specializate, verificarea acestei repartizari nu trebuie facuta nici
macar la primul termen, ci in faza de regularizare, prin urmare fara citarea partilor. Iar
 daca in ac faza constata ca sectia nu e cea corespunzatoare se va trimite cauza printr-o
incheiere la sectia corespunzatoare.
!! Faza de regularizare – faza prealabila, inainte de citarea in jud a paratului, inainte de
primul temren de judecata ( se petrece fara stiinta paratului, mai mult chiar si fara stiinta
reclamantului) . Ac problema naste o problema de contradictorialitate, explicatia fiind ca
de mult ori se introduc la sectii gresite dosarele ( un dosar penal la sectia civila. In
proactica se poarta si discutia daca un dosar este de contencios adm sau de civil – care
are diverse efecte : timbraj, caile de atac diferite.)
!!! Acest text se aplica numai pe sectii, sunt unii care au zis ca se aplica si competentei
materiale in temeiul art 200, dar alin 2 al acestui articol se mentioneaza ca isi verifica
competenta in cadrul aceleiasi instante!!!
(e posibil la examen ac norma!)

Daca in faza de regularizare se invoca ac necomp si se trimite la alta sectie paratul si

reclamantul pot si ei la primul termen sa invoce necompetenta acelei sectii, sa atace
incheierile date in procedura de regularizare pentru ca ac procedura e una
necontenctioasa (toata incheierile pron in procd necontenctioasa nu au AUJ) s in
plus ei nu au participat si nu li se poate impune o anumita autoritate.

Daca sectia 1 trimite la sectia 2 si insnta superioara trimite iar la sectia 1, la primul
termen paratul si reclamantul pot in continuare sa invoce necompetenta.

Regimul de invocare al exceptiei de necompetenta

Ce fel de norme? Cine o poate invoca? In ce termen?

Nec de ordine
publica
 Oricar  In
 norme e dintre parti orice stare a pricinii
le de c generala ( au
acelasi regim si
normele de
competenta
statala,invocarea nec
instantei romane )

 Oricar  Doar
 Norm e dintre parti pana la primul
e de competente termen de judecata la
materiala care partile sunt legal
citate in fata PI

 Oricar
e dintre parti  Doar
 Norm pana la primul
e de comptenta ter termen de judecata la
exclusiva care partile sunt legal
citate in fata PI
 Nec. de ordine
privata
 Doar  In
 Norm de catre PARAT termenul prevazut
e de com teritoriala pentru depunerea
de drept comun sau intampinarii sau daca
alternativa intampinarea nu
obligatorie, cel tarziu
la primul termen de
judecata la care
partile sunt legal
citate in fata PI

Exceptie de procedura, se discuta prioritar fata de fondul pretentiei

( !!! sb examen regimul jruidic al incheierilor privind competenta)

SOLUTIONAREA EXCEPTIEI:

Ipoteza Solutie Act de procedura Cai de atac

1.Instanta Respinge exceptia Incheiere Se ataca o data cu
este competenta interlocutorie fondul
2.Instanta este Admite exceptia Hotarare de Nicio cale de atac.
necompetenta si declinare a
cererea este de competentei in
competenta altei favoarea altei
instante sau au unui instanta sau a unui
organ cu activitate organ cu activ
jurisidictionala jurisdictionala( in
ipoteza in care se
trimite la un alt
complet sau o alta
sectie din cadrul
aceleiasi instante nu
se pronunta o
hotarare-sentinta, ci
o incheiere!!!)
3.Instnata Admite exceptia si Hotarare Recurs – In acest
este necompetenta respinge cererea ca caz recursul e de
si cererea Este de inadmisibila competenta
competenta unui instantei
organ FARA superioare celei
activitate sesizate, nu de
 jurisdictionala competenta ICCJ.
(=atentie la grile!!!
Daca e un organ cu
activitate
jurisdictionala, nu
mai reespinge ca
inad,ci declina)

4.Nu sunt de Admite exceptia, Hotarare Recurs la instanta

competenta respinge cererea ca ierarhic superioara.
instantelor romane nefiind de
competenta
instantelor romane

In cazul 1 procesul continua in baza cererii deja facute, caracter dilatoriu

Insa in cazul 3 si 4 – trebuie introdusa o noua cerere, caracter peremptoriu, d-asta
se si intelege ca aici exista si calea de atac.

Hotararea de declinare a
competentei
Dezinvesteste instanta care a sesizată pentru judecarea pricinii. + Investeste instanta care e
declarata competenta si la care e trimis dosarul.
Ac hot are AUJ numai pt instanta care a pronuntat- o nu si pt insntata care a fost indicata a fi
competenta, ea isi va verifica propria competenta, iar daca ajunge la concluzia ca nu va fi
competenta, caz in care declina la celalata instanta ( cf de competenta_) fie unei terte instante
(declinari succesive)

Actele de procedura ef de instanta necompetenta sunt lovite de nulitate de drept , nu treb

mentionat in hot insa problele castigateee – instanta va putea dispune refacerea probelor
nummmai daca sunt motive temeiniceeee!!!

INCIDENTA PROCEDURALE
PRIVIND COMPETENTA
INSTNATELOR

Conflictele de competenta
 Cf negativ – intervine in cazul in care 2 instante isi declina competenta in mod
reciproc!!!
Conditii:
- Hot de declinare
- Hotararile sa nu fie succesive ( adica insnt A – la B si b la c- nu avem confict . Dar daca
instanta A declina la B si la C si C la A – aici avem conflict de competenta!!!!!)
!!! Cf de competenta se poate naste si in legatura cu un organ cu activitate
jurisdictionala. Singurul caz in care nu se naste e la org fara activ jurisdictionaal . (!!!
Daca activitate arbitrala nu e institutionalizată , ci e un arbitru ad hoc, instanta va
respinge cerere daca va considera ca e o conv arbitrala si nu avem confict de competenta.
Altfel stau lucurrile in carul unui arbitraj institutionalizat.)
Procedura de solutionare a cf de competenta:
Cand se iveste cf, instanta in fata careeia s-a ivit conflictul va sesiza regulatorul de
competenta de drept (obligatoriu) ce va rez conflictul .
Regulatorul este instanta superioara si comuna instantelor aflate in conflictt!!!!!
Atentie!! Pot ajunge la ICCJ astfel, daca nu avem o insnta comuna intre 2 judecatorii )
Regulatorul de comeptenta judeca in camera de consiliu, fara citarea partilor, hot e
definitiva.

ICCJ nu poate intra in conflict de competenta cu nicio instanta deoarece hot sale
de declinare joaca si rol de regulator.
Daca avem cf intre o instanta si un org cu activ jurisd 135 ne spune ca regualtor va fi
instanta ierarhic superioara celei aflate in conflict!!!
Daca e vb de o sectie/ complet specialziat atunci atunci regulatorul de competenta va fi
insntata superioara, darrrrrr chiar sectia corspunzatoare instantei in fata careia s-a ivit
conflictul. ( cea care s-a declinat ultima competenta. Iar in cazul conflictului pozitiv e
instanta care s-a declarat cea din urma competenta)
In cazul cf de competenta numai instanta in fata careia s-a ivit confictul poate investi
regulatorul de competenta, nu si partileee!!!
Grile: sit in care instanta e investita altfel decat in modul obisnuit – adica de parti ( si
aceste situatii sunt :decl de competenta si investirea regulatorului de competenta)

 Cf pozitiv – situatia in care 2 instante se gasescc competente sa judece aceeasi pricina.

( E posibil in cazul competentei altermantive cnad se introduc 2 cereri la instnate
separate si fiecare isi reclama competenta si insnta respinge exceptia de litispendenta, si
trebuie mers in regulator de competenta la insnta superioara care sa decida care e
competenta)

Litispendenta
Atat litispendenta cat si AULJ urmaresc sa nu existe hot dif intre ac persoane cu acelasi ob si
aceeasi cauza.
Litispendenta – preinampina sa nu exista hot dif
AUJ – sanctioneaza
In cazul litispendentei se vor uni 2 pricini care presupun o tripla identitate ( parti, ob, cauza)

Daca totusi exista 2 cauze ( in fata instantelor de FOND) se va ridica exceptia de litispendenta.
Ac exceptie e de ordine publica – poate fi invocata de catre oricare dintre parti, insnta sau
procuror.
DPDV al intinderii ea va fi invocata in orice stare a litigiului, numai daca litigiile se afla in fata
instanelor de fond. Daca una dintre pricini se afla in recurs nu se mai poate inv ac exc, ci se va
invoca suspendarea judecatii pricinii din ins de fond dupa care se va rez princica in recurs.
Daca in recurs se caseaza cu trimire si se revine in fata unei insnte de fond se va invoca
litispendenta pt ca deja ne aflam iar in 2 insnt de fond.

Instanta in fata cereia se invoca:

- Cand instantele sunt de acelasi grad, exceptia litispendentei se invoca la ultima

inst sesizata, , daca se admite exceptia, pricina se va trimite la inst mai inai sesizata
unde cele 2 cereri se vor reuni si se vor judeca.
- Daca sunt de grad diferit, exceptia litispendentei se va invoca in fata instantei de
grad inferior, daca se admite, dosarul va fi trimis instantei mai inalte in grad unde
pricinile se vor reiuni si de vorjudeca.
In toate cazurile – incheierea fie de adm fie de respingere se ataca odata cu fondul.

Conditii:

- Sa existe cel putin 2 cereri care sa prezinte o tripla identitate ( parti, ob, cauza)
!!! Identitatea de parti poate sa nu fie neapaat fizica. Exista identitate de parti si
atunci cnad una din partile dintr-o proces si-ar fi cedat dreptruile, iar in in al 2lea
proces fig una din partile initiale si tertul, dpdv a caltiatii avem identitate de parti. La
fel in cazul in care vin mostenitorii) La identitatea de obiect – nu e o identitate totala,
sunt cereri care se includ in cealalta ceree, uneori chiar implicit, o cerere prin care se
solicita partajul succesoral si o cerere prin care se tinde la dob cal de mostenitor –
briciu : avem litisp, pt ca a 2a e inclusa in prima. Nu se poate face partajul daca nu ii
stabilim calitatea de most). Alta ipoteza: prinr-o aparare formualta intr-o cerere se
invoca ceea ce se cere intr-o cerere principala intr-un proces 2 – tot litispendenta.
Cauza – cauza cererii – ( temeiul de drept!!!!!!!)

- Cererile sa se afle pe rolul unor instante deopotriva competenta – daca una nu e

competenta se a invoca ex de necompetenta nu litispendena.
Litis de poate invoca si daca cererile se afla la aceeasi insnta ,dar la complete deferite.
 - Cererile sa fie in fata insntelor de fond ( PI+AP) IN urnele cazuri se poate uni o
pricina din PI cu una din AP! – cererea din PI va fi atasata pricinii din AP si se va
judeca AP)

CONEXITATEA

Presupune reunirea unor cereri/procese intre acelasi parti sau chiar cu alte parti ( chiar fara
identitate de parti) daca intre ob si cauza acestora exista o stransa legatura.
Spre deoseire de litispe , ident de parti nu e obligaotrie , iar in ce priverst ob si cauza nu se cere
identitate ci se cere stransa legatura!! ( incheierea unor contracte in aceeasi imprejuare, intre o
cerere de rezolutiune si una de nulitate a unui contract, intre o cerere de executare a
contractului si alta prin care se cere anularea lui)
Spre deosebire de litispendenta, ne referim la cereri distincte , nu mai e un a si aceeasi cerere in
duplicat; la conex chiar reunite , se va pronunta asupra ambelor cereri !! la litispendenta se
pronunta asupra uneia singura pt ca de fapt vb de una singura.
ESTE o exceptie de ordine publica . pOate fi inv din oficiu, daaaar numai pana la primut
temren de judecata inaintea instantei ulterior sesizate. Daca s-a depasit acest moment, ele
vor fi judecate succesiv, eventual se va suspenda una pana la rezolvarea celeilalkte.
Incheierea care se ataca odata cu fondul.
Dca se adm exceptia, dosarul se tirmite insntantei mai intai investita, mai putin in situatie in care
partile decid sa se trimita la celalata insntan, cu conditita sa nu fie vb de o insnta cu comp
teritoariala exlsuvica cand partile nu mai pot decide.

!!!!!!!! Conexitatea, spre deosebire de ltitspendent, se poate pronunta numai daca pricinile se
afla in aceeasi stadiu proceasual – fie apel, fie PI ambele)
Daca pricinile se afla la niste instante de grad diferit, dar in aceeasi PI sua AP, este
permisa conectarea, 139 (3) teza 2. Conexarea se face la instanta de grad superior.
Daca ele sunt de grad diferit in fata carei inst se invoca? Exceptia se va invoca tot la insnta
ulterior investita!!!!! Caz in care se va admite exceptia ea va solicita dosarul celeilalte
instante.

DECI: Atat in cazul in care sunt de grade diferite cat si in cazul in care instantele
sunt de acelasi grad, exceptia de conexare se INVOCA in fata ultimei instante sesizate.
Daca sunt de acelasi grad conexare se va face la instanta mai intai investita, acolo se
trimite spre judecare,cu exceptia cazului in are paratul + reclamantul cer trimiterea lui
la cealalta insntanta. Daca sunt de grad diferit conexare se va face la instanta
superioara in grad!!!
Daca una din cereri este de competenta exclusiva a unei instante conexarea se
va face la acea instanta.
Exista si posibilitatea, spre deosebire de litisp, unei disjungeri a cererilor.!!!!! In cazul in care
numai unele cereri se afla in stransa legatura. Disjungrea nu inseamna ca ca se schimba
competenta, ramane tot acolo unde s-a conexat.
Conexarea reprezinta un mod de prorogare a competente!!!! Inst superioara dobandeste dr
de a judeca si pricina cauzei inferioare.
IN cazul litispendentei nu avem o prorogare de competenta – chiar daca se reunesc, pt ca
ambele sunt competente.
Examen care sunt caazurile de prorogare de competenta????? Enumeram si conexitatea,
dar nu si litispendenta!!!!! Examen : conexare-litispendenta-Aut lucru judecat.

Stramutarea

Motive. Cine? Termen? Competenta? Procedura de solutionare?

M Ci Ter Compete Procedura de solutionare?

otive ne? men? nta?
B Pa In CA/ICCJ Se depune direct la
anuiala rtea orice faza a instanta competenta sa judece
legitima interesata procesului, cererea de stramutare .
cu conditia Suspendarea facultativa procesului
ca procesul conditionata de plata unei cautiuni
sa fie pe de 1.000lei.
rol.
Judecata are loc de
urgenta, dar cu citarea
partilor, in camera de
consiliu!!!!
Hotararea care se
pronunta are 2
caracteristici importante:
NEMOTIVATA +
DEFINITIVA ( NOT DE
DEFINITIVA NU E EGAL CU
NICIO CALE DE ATAC, Ce e
definitiv nu poate fi atacat
cu recurs dar poate fi
atacate cu contestatie in
anulare – gen u au fost
citate partile)

Si Pro ID Numai de Idem

guranta curorul EM competenta ICCJ,
publica general al care va institinta
 parchetului de indata
de pe langa instanta de la
ICCJ care se cere
stramutarea

1. Banuiala legitima – partea interesata- orice faza a procesului cu cond ca procesul sa fie
pe rol - CA/ICCJ – se depune direct la insnta competenta sa judece cererea de
stramutare . suspndarea facultativa procesului conditionata de plata unei cautiuni de
1.000lei.
Judecata are loc de urgenta, dar cu citarea partilor, in camera de consiliu!!!!
Hotararea care se pronunta are 2 caracteristici importante:
NEMOTIVATA + DEFINITIVA ( NOT DE DEFINITIVA NU E EGAL CU NICIO CALE DE
ATAC, Ce e definitiv nu poate fi atacat cu recurs dar poate fi atacate cu contestatie in
anulare – gen u au fost citate partile)

!!! Nu priveste un judecator anume, ci toata instanta in intregul ei.

Banuiala se considera legitima in carulrile in care exista indoile cu privire la
impartialitatea juj din cauza circumstantelor procesului, cal partilor sau unor rel
conflicutale locale

2. Siguranta publica – Procurorul general al parchetului de pe langa iCCJ

Constitutie motiv de siguranta publica imprejurarile exceptionale care presupun ca
judecata procesului l insnta competenta ar putea conduce la turburare ordinii publice.

Se poate cere stramutarea si de la o curte de apel care judecata cererea de

stramutare.

CCR: 142 si 145 COnst in masura in care motivul de banuiala legitima nu se raporteaza
la calitatea de judecator la curtea de apel a uneia dintre parti, in speta s-a ridicat ex de
nec, una dintre partti era judecator la curtea de apel suceva, insntat care ar fi urmar sa
judece cererea de stramutare.

CCR a mai stabilit ca textul e constitutional numai n masura in care motivul de banuiala
legitima nu se raporteaza la cal de parte a insasi Curtii apel. ( asa n –ar fi constitituional)
In aceste cazuri, insntata competenta ar trebui sa fie ICCJ – avem un vid legislativ aici,
legea nu ne zice cine !

Cererea de stramutare ( cerere incidentala!!!)

EFECTELE ADMITRII CERERII:

Ca trimite spre judecare pricina, unei instnate de acelasi grad din circumscriptia sa.
Avem o problema : cand banuiala leg se intameiaza pe cal de jude la CA a uneia dintre
parti sua cnad CA e parte, cauza nu se trimite la o insnta din raza curtii de pael resp, ci
ICCJ trimite la o insnta din raza unei curti de apel invecinate.
 !!! hot judecatoreasca de stramutare va arata si in ce masura se pastreaza actele de
stramutare. Daca nu prevede nimic actele resp se considera desfiintate.
Tot desfiintata de drept e si hot de la insntata de la care s-a cerut stramutarea ( in cauzl
in care nu se suspendase procesul ) Ac regula se aplica indiferent daca hotararea a fost
daca inaintre prion hot de stramutarea sau dupa aceasta.
ICCJ muta la una din CA invecinate celei de unde a pornit pricina.

In cazul exrcitarii cailor de atac, caile de atac se vor judeca la insntele superioare ale
insntei unde s-a stramutat!!! Nu de la care s-a stramutat. La fel si daca se caseaza si se
retrimite spe rejudecare.

O noua cerere de stramutare poate fi invocata DOAR pentru motive necunoscute (nu
cunoscute, dar neinvocate) la data introducerii cererii.

DELEGAREA
INSTANTEI
Cand din cauza unor imprejurari exceptionale, instanta este impiedicata un timp mai
lung sa functioneze, ICCJ, la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta sa
judece procesul.

Actele de procedura
A. Notiune : Actul de procedura este orice act ( op juridica sua inscrisuri) facut pt
declansarea procesului civil sau in cursul si in cadrul procesului civil, care
concretizeaza activitatea procesuala a tutror participantilor din proces.)
Clasica distunctie intre act juridic si inscris , negotium nu supravietuieste lui instrumentum
( Ele sunt pe picior de egalitate)
Primul act de procedura este CCJ ( facut pentru declansarea procesului) ceea ce inseamna ca
cele facute de dinaintea ccj nu sunt acte de procedura ( gen pl prealabila)
Actul de procedura nu e neaparat un act al instantei, ci poate fi si al unui expert martor, alt
participant la proces, etc.
B. Clasificari:
In functie de org de la care emana :
 Actele partior
 Actele instantei
 Actele organelor auxiliare instantei
In functie de continut:
 Acte care contin o mani de vointa
 Acte care constanta o operatiune procedurala
In functie de natura lor:
  Acte judiciare
 Acte extrajudiiciare ( gen o tranzactie/ expertiza extrajudiciara)
In functie de modul de efectuare
 Acte scrise
 Acte orale – care in general se conssemneaza in actele scrise ale instantei.

C. Conditiile pe care trb sa le indeplineasca un act de procedura!!!

1. Sa fie facut in scris sau sa fie consemnat intr-un alt act de procedura consemnat in
forma scrisa ( marturia e eminamente verbala, ea se consemneaza in scris.
Interogatoriu are 2 componenta: una scrisa – intrebarile pe care una din parti le
adreseaza celeilalte si o componenta verbala – rasp la acele intrebari care vor fi
consemnate de instnata inscris)

2. Actul de procedura trebuie sa relateze chiar in continutul sau faptul ca la intocmirea

sa au fost indeplinite conditiile prevazute de leger

- Cuprinsul actului nu poate fi completat cu probe extrinseci lui. De exemplu minuta

daca nu e semnata sua nu exista hotararea in intregime e nula, nu exista vreun
mijloc sa dovedesti ca acei judecatatori s-au intrunit si au luat aceasta hotarare) La
fel si la hotarare daca se mentioneaza ca hot a avut loc in CS si ea a avut loc de
fapt in Sedinta publica toata hotararea in intregime e declarata desfiintata.

- Exceptii: Anexele la act, principiul echipolentei, in cazurile prevazute expres de

lege.

3. Actul sa fie indeplinit in lb romana. (art 18 CPC) - Cet apartinand

min/strainii/apatrizii se pot exprima in lb materna, dar actele ORICUM se fac in lb
romana, traduse.

D. Reguli
Art 148 – Conditii generale de redactare a actelor de procedura.
(1) Orice cerere se adreseaza in scris. Orice cerere va cuprinde daca este cazul si adresa
electronica, fax, telefon, ( DACA ESTE CAZUL, DACA PARTEA DECLARA CA
DETINE!!!!!!!!). se va mentioneza si domiciliul sau RESEDINTA
REPREZENTANTIOLOR LOR. Orice cerere trebuie semnata - dar daca nu e
semnata, la primul termen de judecaa judecatorul ii va citit cererea si o va supune
consimtamantului partii.
 (2) Cererile pot fi adresate si prin inscris in forma electronica ( nu neaparat sa te duci la
registratura sa depui cerere)
(3) …
(4) Atunci cand se fac cereri verbale se mentioneaza in incheiere.
(5) ..
(6) Daca legea nu prevede nimic, in materie civila orice cerere e supusa taxelor judiciare
de timbru!

149!!!!
Atatea exemplare cate parti sunt citate
Daca partile au un reprezentat comun – avem un singur exemplar
Si mai avem un exemplar pt instnata
Daca nu depui atatea exemplare, instanta va putea indeplini din ogiciu sau instanta va
putea pune in sarcina oricareia dintre pari indeplinirea acestei obligatii pe cheltuiala partii
care avea aceasta obligatie.

150 – inscrisurile atasate cererii

Aceste inscrisuri se depun in atatea exemplare cate exemplare de pe cerere se cer.
Inscrisurile se depun in copii certificate de parte in conformitate cu originalul. ( NU SE
DEPUNDE ORIGINALUL)

151 – Cererea facuta prin reprezentant

(1) Cnad cererea a fost facuta prin mandatar, se va alatura procura in original sau in copie
legalizata.
(2) .
(3) Reprezentantul legal va alatura o copie legalizata dep e inscrisul doveditor al calitatii
sale
(4) La reprezentatii PJ se depunde un extras din registrul public ( reg comertului sau in
cazul asocitatiilor si fundatiilor inscrisul detinut la instnatele judecatoresti)

152- cerere gresit denumita

Cand cererea CJ poata o denumire gresita , ea poate fi considerata valabil intocmita. !!!!
Judecatorul nu va putea sa ii dea denumirea corecta decat dupa punerea in discutia prealabila
a partilor.
Art 22 (5) Jud nu va putea schimba denumirea daca partile in virtutea unui acrod expres au
stabilit alceva, daca nu se incalca dr sau interesele ale altor – In acest caz rolul activ trebuie
limitat la principiul disponibilitatii. Dar trebuie sa fie niste drepturi de care partile pot dispune
– de ex la caile de atac partile nu pot hotari sa se judece un recurs in loc de calea legala a
apelului.

Termenele procedurale
A. T procedurale sunt stab de lege sau de instanta si rep intervalul de timp in care
poate fi indeplinit un act de procedura sau in care e interzis sa se indeplineasa un
act de procedura.

!!! Ce e in afara procesului nu sunt termene procedurale, de ex pot fi t substantiale din

dr civil sau temrene de prescriptie:
B. Clasificare:
Dupa modul de stabilire:
 Legale
 Judecatoresti
 Conventionale - !!! trebuie incuviintate de instanta
Intr-o anumita ltura a doctrinei si jurisprudentei numai temrenlee legale atrag
decaderea.( opinii diferite) Mai mult, termenele legale nu pot di modificare de
judecator,in timp ce cele judecatoresti pot fi modificare de acesta.

Dupa caracterul lor:

 Imperative ( t de imperativ nu inseamna ca e de ordine publica Sunt si termene
imperative cae nu sunt de ordine publica – de ex depunerea intampinarii in 25
zile. Aici are o alta semnificatie: In sensul ca in interiorul lui trebuie savarsit un
anumit act!!! ) PEREMPTORII Dr de a formula apel , 30 zile de la comunicare e un
t imperativ – dupa cele e30 zile nu mai ai dr sa faci apel.
 Prohibitive ( in interiorul lor nu trebuie savarist un anumit act) DILATORII = dupa
trecerea termenuui incepe sa se nasca dreptul de a face actul de procedura respectiv.
La urmarirea bunurilor mobile de la somatie curge un termen de 15 zile in care nu se
pot face acte de procedura ( de executare), daca faci in acel termen un act, actul e nul.
Distinctia e imp; T imperative atrag decaderea, in timp ce cele prohibitive atrag
nulitatea actului facut in interiorul lor.

Dupa sanctiunea ce intervine in caz de nerespectare

 Absolute
 Relative
DUpa durata lor:
 Pe zile
 Luni
 Ani
C. Calculul termenelor!!!
Cele mai multe sunt termene pe zile, conteaza f mult cunoastere ac modalitati.
NU SE IA IN CONSIDERARE ZIUA IN CARE INCEPE SA CURGA TERMENUL SI
NICI ZIUA IN CARE SE SFARSESTE ( mereu vom avea cu 2 zile mai mult decat
termenul) –poti sa faci a 5a zi actul, daca ai 3 zile.
Daca ult zi cade intr-o zi nelucratoare, termenul se prelungeste pana la prima zi
nelucratoare!!! ( Atentie : Standardul general al zilelor nelucratoare,adica numai s-d si
sarbatorile legal e)

In legatura cu termenele pe ore!! 181 ne ment ca temrenul incepe sa curga de la ora 00.00
a zilei urmatoare, daca nu se prevede altfel.
Luni –ani – se implineste in ult zi din sapt-luna-an corespunzatoare celei in care a inceput
sa curga. Daca pica ipe 29 feb, se considera anul celalalt pe 28!!!

***Punctul de plecare = Regula generala! T incep sa curga de la data comunicarii actelor

de procedura, daca legea nu prevede altfel. Exceptii: Art 1000 „ daca prin legi speciale
nu se prevede altfel, org e supusa numai apelului in 5 zile de la pronuntare daca s-a dat
cu citarea partilor si alte derogari.
Principiul/ Regulile echipolentei = Situatiile in care legiutorul echivaleaza anumite acte
de procedura cu actul comunicarii. !! Nu ne aflam in fata unei comunicari, dar legiutorul a
decis sa dea valoareaa unei comunicari altor acte de procedura. O prezumtie ca acele
imprejurari sunt suficient de certe de unde sa se traga concluzia ca a avut loc comunicarea
actului de procedura.
Art 184 –
Caz 1 echipolenta: Se considera c actul a fost comunicat partii si in cazul in care aceasta a
primit sub semnatura copie de pe act,
Caz 2 echipolenta:precum si situatia in care partea a cerut comunicarea actului celeilalte
parti ( R solicita sa se comunice paratului o copie de pe hot j de pe dosar, acest act pe care
il face se considera ca R stie hotararea, deci reprezinta o comunicare a hotararii catre el.)

Art 468 alin 2

Caz 3.– T de apel curge de la comunicarea hotararii chiar daca ea a fost facuta odata cu
incheierea de executare silita! ( Ai un prioces, hor nu ti-a fost comunicata si apoi te
trezesti deodata cu executorul judecatoresc. Acea somatie a executorului trebuie insotita
titu executoriu ( care e chiar HJ). De la acest moment incepe sa curga termenul privind
declararea de apel!!! Fara o astfel de prevedere ai fi puttu fi executat fara a fi inceput
termenul de apel)
Art 468 alin 3
Caz 4. Daca o parte face apel inaine de comunicarea hotararii aceasta se socoteste
comunicata la data depunerii cererii de apel ( Unuia nu i s-a comunicat hotararea, dar
face apel, astfel de la aceasta data incepe sa curga termeneul de aprel)
Semnificatia lui 485 – ac reguli de aplica si in recurs.
IN legatura cu aceste cazuri de ehipolenta- ele sunt de stricta interpretare!!! NU se permite
crearea unor ipoteze similare acestor.
NU e echipolenta : A se judeca cu B A are c principala B are reconventionala A declara
apel, se citeaza partile in apelul lu i A , se pun conccluzii si apelul se admite. Dupa 3 luni
vine B si declara Ap pe cererea lui reconventionala pe motivul ca lui nu i s-a comunicat t
de apel. Dar el cand a pus concluzii pe apelul lui A, e un arg suficient sa se considere ca i
s-a comunicat hotararea. NU SE INCADREAZA LA CAZURILE DE ECHIPOLENTA.

***Punctul de implinire
La t imperative = inchierea efectuarii actelor de procedura
La t prihibitive- rep deschiderea dr de a efecuta acte de procedura.
Intreruperi
184 alin 3 – Fata de cel lipsit de capacitate sau cu capacitare stransa atata timp cat nu
a fost desemnata o persoana care sa il reprezinte.
184 alin 4 – Cand intervenit moarea uneia dintre parti se face o noua conunicare la
domiciliul partii decedate pe numele mostenirii fara a se arata numele mostenitorilor. Sau
cand a intervenit moartea reprezentantului partii in acest caz de va faceo noua
comunicarea la adresa partii si de la ac noua comunicarea va curge un nou termen de
procedura.
Ac reguli se aplica si in materia AP si R.
Avem termene speciale in materia perimarii:
- 417 – intrerupereacursului perimarii. „ in cursul t de perimare se efectueaza un act
de procedura de catre partea care justifica vreun interes ( !nu de instanta) (, daca
actul de procedura e facut in scopul continuarii judecarii, de la acel act curge un
nou termen de perimare.
Suspendari

D. Sanctiunile ce intervin in cazul nerespectarii actelor si termenelor

***Nulitatea*** – nerespectarea regulilor privind actele de procedura dar si in cazul
termenelor privind termenelelor prohibitve.
Def: Sanctiunea ce intervine in cazul in care actul nu ind cond de f si de forma si il
lipsieste de efectele sale

Clasificari:
Dupa natura interesului ocrotit :
 abs/rel
Dupa cum sunt sau nu prev de lege:
 Exprese /virtuale = In cazul celor exprese vatamarea se prezuma in timp ce in cazul
celor virtuale trebuie facuta proba vatamarii.

 Nul intrinseci /Nul extrinseci – nu sunt conditionate de vatamare – gen necompetenta

instantei este o nulitate extrinseca, actul e perfect valabil.

 Nul proprii/ derivate- cele derivate decurg ca urmare a legaturii cu un act nul.
( Audierea unui martor care nu avea dr sa marturiseasca pt ca era condamnat pt
marturie mincionasa,iar hot s-a sprijinit pe un act nul)

 Totala/partiale

 Condtitionate de vatamare/ necond de vatamare. De regula, daca nu e vb de o

vatamare nu avem nulitate, cu exceptia celor necond de vatamare ( en necompetenta).
La cele conditionate de vatamare, trebuie sa avem vatamare si vatamarea sa nu poate fi
inlaturata altfel.

NULITATI CONDITIONATE DE VATAMARE

CONDITII:
 Actul sa fi fost indeplinit cu neobservarea unor cerinte legale
 Prin aceste sa se fi produs partii o vatamare
!!! In cazul nul exprese vatamarea se prezuma pana la dovada contrara
 Vatamrea sa nu poat fi inlaturata deca prin anularea actului – 177 = Daca nul e singura
cale prin care se poate inaltura vatamarea. ( Lipsa semnaturii pe CCJ-cu toate aceste
legiutorul spune ca cererea nesemnata nul nu intervine, jud va chemata partea sa o
semneze, nu intervine direct nulitatea) (3)Actul de procedura nu poate fi anulat daca
pana la momentul pronuntarii nulitatii s-a acoperit cauza de nulitate : Atentie actul
prin care se acopera cauza de nulitate trebuie sa fie unul facut in termen pentru ca dca
nu e facut in temren intervine decaderea din dreptul de a repara
 Necitarea partii produce o vatamare – faptul ca partea e lipsita de posibilitatea de
a-si exprima punctul de vedere in insntanta.. forma citatiei alin 3 art 157 – cerintele
prevazute la a,d,c,k sunt prevazute sub sanctiunea NULITATII. ( Atentie aici e vb de o
nul EXPRESA) dar si pt celelalte avem o nulitate, dar ea e VIRTUALA. Pe cele de
la a,d,c,k – il scuteste de dovada vatamarii, inschimb pt celelalte care sunt virtuala
trebuie sa faci dovada vatamarii.
!!!A nu se confunda nul expresa care genereaza doar o prezumtie de vatamare cu
nulitatie neconditioate de vatamare ( unde nici macar nu intereseaza discutia)
!!!A nu se confunda clasificarea nul in rel/ abs cu clasificarea nul exprese/virtuale –
asociind in mod gresit ca cele exprese sunt absolute.
!!!A nu se confunda nul conditionate de vatamare cu cele relative si cele
neconditionate cu cele absolute.

NULITATI NECONIDITONATE DE VATAMARE:

 Cap
 Competenta
 Publicitate sedintei de judecata – numai incalcarea regulilor privind publicitate,
adica atunci cnad o cauza care treb se judeca in sed publica se judeca in CC. INVERS
nu.
 Neplata taxei de timbru.
 Efecutarea actului intr-un termen prihibitiv.

INVOCAREA NULITATII
NA – ORICAND * in conditiile legii*oricare dintre parti,,instanta, procuror in orice state a
procesului daca legea nu prevede altfel
NR – poate fi invocata numai de partea vatamanta sau in cazul celor neconditionate de
vatamare cea careia ii profita nulitatea, cu conditia ca nul sa nu fi fost provocata de propria
fapta.
a) Pentru nereg sav pana la inceperea jud prin intempinare sau daca nu e oblig , la
primul t de jud
b) Pt neregularitati savarsite in cursul jud, la termenul la care s-a sav
neregularitatea, sau daca partea nu este prezenta ( gen u a fost legal citata), la
termenul de judecata imediat urmator si inainte de a pune concluzii pe fond.
!!! Motivele de recurs nu pot fi primite decate daca au fost invocate pe calea
apelului sua in cursul apelului sau..
Indiferent daca e NR/NA nu e permis ca o nulitate care a aparul la PI sa o invoci
direct in recurs, numai in cazul in care a fost invocate si in apel si ti-a fost
respinsa.
Art 178 (5) – Toate cauzele de nulitate a actelor de procedura deja efecutate,trebuie
efecutate deodata sub sanctiunea decaderii drpetului partii de a le invoca.
!!! Acest text vrea sa sanctioneze abuzul de drept, prelungind incertidudinea actului
respetiv. Se aplica si NA/NR chiar daca ni se zice ca ele se aplica oricand . Oricand,
dar in conditiile legii!!!

Modul de invocare Solutie. Ac procedural al instantei Cale de atac.

N-ai fost cittat si se invoca exceptia nulitatii actelor de procedura de la acel termen,
daca insa s-a trecut de faza judecatii si exista o hot judecatoreasca se invoca direct pe
calea apelului/recursului (nu a exceptiei)
Nu poti avea o exceptie de nulitate decat in leg cu o nulitate existenta in faza in care te
aflii.

Daca e invocata pe cale de exceptie ( in cursul procesului in PI !!! )

Solutie Act procedural al instantei Cale de atac
Admite Încheiere interlocutorie Odata cu fondul, calea de
daca ramane in continuare atac prevazuta de lege
investita( gen se invoca exc ( apelul sau recursul dupa
nulitatii ca una din aprti nu caz)
a fost legal citata.. se
citeaza, se da termen si
procesul continua- ef
dilatoriu) . Ori o hotărâre
si se dezinvesteste.
Respinge Încheiere interlocutorie Odata cu fondul
Cand e formulata ca o cale de atac ( nu mai suntem in PI!!!! )
Solutie Act procedural al instantei Cale de atac
Admite/respinge Hotarare Calea de atac prevazuta de
lege.

[
Efectele nulitatii

1. Actul de procedura este lipsit de efectele pe care legea i le

recunoaste potrivit functiei procedurale. Ceea ce inseamna ca nulitatea
afecteaza atat operatiunea juridica cat si inscrisul constatator, de principiu
opereaza cu ef retroactiv, de principiu actele nule vor puta fi refacute in fata
aceleiasi instante. ( dar nu toate!! De ex : Un Apel nul nu poate fi refacut!!!)
Refacerea actului nu se conf cu acoperirea nulitatii, e de fapt alt act de procedura.
 Se pune problema ce soarta au actele facute pe fondul lipsei de citare : instanta le
va anula si va dispune refacerea lor.

2. Daca actul de procedura cuprinde manif de vointa, declaratii sau

constatari de fapt ,acestea pot fi folosite chiar daca el este nul.
Nulitatea priveste actul de procedura sub aspectul functiei sale procedurale, dar
putem gasi si alte componenten care nu sunt sortite functiei procedurale ale actului
respectiv. De ex venirea partii in fata instantei da curs pr contraditorialitatii si dr la
aparare, daca una e prezenta si cealalta nu pt ca nu a fost legal citata, totul este
nul, dar faptul ca un martor a fost in sala poate fi folosit de aceea persoana ca alibi
intr-un alt proces pe a demonstra ca el a fost acolo si nu in alt loc- faptul ca
martorul a fost prezent ramane valabil)

La fel si daca se fac declararii, constatari de fapt de catre una dintre parti. E nul,
dar pozitia ramane valabila

3. Nulitatea atrage si nulitatea actelor subsecvente, insa numai daca

ele nu au existenta de sine statatoare. Daca o expertiza a fost facuta cu
necitarea partilor si la sf pune o concluzie care se intemeiaza pe rap de expertiza
care a fost nula, in acest caz nulitatea expertizei atrage si nulitatea hotararii. La fel
si datca e gresit compus completul de judecata
Complet gresit compus da o incheiere interlocutorie pe problema calitatii, ulterior
completul va fi legal compus in toate termenele ce vor urma si hot e pron de cel
corect compus – anulam.
Dar daca se daduse o incheiere neimportanta ( prin care se da termen ca avocatul e
grav vbolnav) nu anulam.

Uneori poate viza si actele anterioare !!!!!!!

4. Nulitatea nu opereaza de drept ( distinctie fata de dr Civil) Aici nu avem

nulitati de drept, daca nu s-a invocat actul e valabil@. Daca toate caile de atac au
fost epuizate, nulitatea ramane definitiv acoperita.
NULITATEA HOT JUDECATORESTI NU SE POATE OPUNE PE CALE DE
EXCEPTIE NUMAI PE CALEA CAILOR DE ATAC.

Decaderea
Definitie: Sanctiunea c procedurala care consta in pierderea dr de a exercita o cale de atac sau
de a indeplini orice act de procedura, daca nu a fost resectat termenul imperativ prevazut de
lege.
CONDITII:
1. intervine in cazul nerespectarii unor termene legale asbsolut imperativ– inauntru
carora trebuie exercitat dreptul procedural. ( !! Atentie : Nu se aplica termenelor
judecatoresti, si nici celor prohibitive)
 Sunt asimilate cazurile cand legea a stabilit un temren fiz, cnad legea prevede ca un
act trebuie facut intr-un anumit moment procesual sau cnad legea stabileste o anumita
ordine de efectuare a actelor de procedura.
Uneori gasim un termen exact, ci raportandu-ne la o etapa procedurala.( Ex: art 204)
Sau la chemarea in garantie.
Sau cand legea stabileste o anumita ordine in nefectuarea actelor de procedura ( un act
trebuie facu t inaintea altuia, ori de cate ori faci actul trebuie facut inainte altul.
Ex: 44 – jud poate fi recuzat inainte de inceperea oricarei dezbateri… Sau daca a aflat
dupa trebuie sa spui de indata ce acestea au fost cunoscute. Sintagmna „ de indata”
marcheaza o decadere.
DECADEREA VIZEAZA NUMAI PARTILE, NICIODATA INSTANTA

2. Partea sa nu fi exercitat dreptul procedural inauntrul termenului

 Decaderea nu intervineeeee in cazul drepturilor procedurale ale insntantei

3. Sa nu existe o derogare expresa de la sanctiunea decaderii. Decaderea nu intervine

daca:
- Exista o dispozitie expresa a legii (Ex: 262 – (4) Depunderea se poate face si dupa
implinirea temrenului daca prin ac nu se amana judecata

- In cazul partilor legate printr-un raport de solidaritate sua indivizibilitate, una

dintr-e parti a facut actul in temren – in cazul aceste actul profita si celorlalti, deci
nu intervine decaderea

- Partea interesata renunta EXPRES la dreptul de a invoca decaderea. DACA

DOAR OMITE, nu inseamna ca a renuntat expres, ea fiind in aces caz la randul ei
decazuta din dreptul de a invoca decaderea. Art 204 (3) Daca partea adversa isi da
acordul expres, ea poate fi modificata si dupa primul termen.
!!!!!!! Desi paratul uita sa invoce decaderea reclamantului, nu este suficient, pentru
ca legea cere ca el sa isi dea acordul expres. Cu tacerea paratului, instanta va putea
opune decaderea, instanta nu invoca practic decaderea, ci invoca efectele ei.
!!!!! La fel si la 254- propunerea probelor. Ne spune cand se propun in termen
legal,iar la alin 2 apare cnad problele pot fi depuse peste temrenul legal, iar la 5
spune cand exista acordul expres al tuturor partilor. ( o proba nu poate fi validata
prin simpla tacere a celuilalti, e nevoie de acordul expres)
!!!

- Legea stabileste in mod expres o alta sanctiune

-
- Partea interesata dovedeste ca a fost impiedicata de motive temeinic justificate.
IN MATERIA EXCEPTIILOR – art 247 - Cu toate acestea partiile sunt obligate sa invoce
toate exceptiile procesuale si mijloacele de aparare de indata ce le sunt cunoscute in caz
contrar vor raspunde pentru pagubele pricinuite partii adverse.
!!! Nu esti decazut , dar instanta poate sa te amendeze pt rea-credinta!!!!!!! Atentie aici! Imp.

Regimul de invocare . Cine? In ce termen : prin ce mijloc?

Cine? In ce termen? Prin ce
mijloc?
Norme de Oricare In orice faza
ordine publica dintre parti + a procesului, daca
instanta din Oficiu legea nu prevede
altfel. Exceptia fiind:
daca procesul este in
curs si nulitate este
motivul de cale de
atac si daca s-ar
pronunta o hotarare.
Norme e Partea pana la
ordine privata vatamata primul termen de
judecata care are loc
dupa cunoasterea
motivului decaderii
daca legea nu
prevede expres alt
moment

Norme de ordine pub – oricare din parti, procuror,instanta din oficiu, in orice faza a
procesului daca legea nu prevede altfel, exceptie, daca procesul este in curs si motiv de cale
de atac daca s-ar pronunta o hotarare??

Efectele decaderii
1. Pierderea dr procesual care nu a fost exercitat in termen. @185 – daca actul nu e facut
intervine nulitatea- dar ac nulitatea nu e proprie, ci e una derivata, nulitatea lui
intervine ca urmare a decaderii!!! Atentie :se pronunta decaderea,pt cererea facuta
tardiv. Soarta actului e nulitatea,dr ea decurge din decaderea pronuntata de insntata.

2. Dr subiectiv nu e atins, insa indirect decaderea poate duce la pierderea unei

componente a acestuia.

3. Daca actul cuprinde manif de vointa, declaratii sau constatari de fapt sub aceste
aspecte actul e valabil.
 4. Decaderea isi produce efectele doar daca a fost constatata de instanta. Daca nu a fost
constata actul de procedura ramane valabil si produce efecte, daca toate caile de atac
au fost epuizate, sactiunea ramnane definitiv inoperanta.

Repunerea in termen
Implinirea termenului-182 - „ T se socoteste pe zile, sapt luni ani, se implineste la ora 24 a
ultimei zile in care se poate implini actul de procedura
Cu toate acestea, daca e un act care trebuie depus la instanta term se implineste la ora la care
activitatea inceteaza in acel loc
! Atentie daca depui prin posta conteaza data inregistrarii la posta.
In schimb pt fax/mail nu se prevede o asemenea procedura. Daca cumva nu functioneaza
faxtul si nu poti face dovada.
Procedura repunerii in termen se aplica atunci cand exista motive temeinic justificate pentru
intarziere. ( spitalizare indelungata, concediu indelungat etc)
Procedura repunerii in termen:
In cel mul 15 zile de la incetarea cauzei care constituite motiv temeinici justidicat trebuie sa
ceri repunerea in termen deodata cu chiar actul nefacut in termen. Daca pentru calea de
atac e prevazutao alta durata de timp, term de 15 zile se va modifica conform caii de atac. De
ex: daca pentru Ord presedintitala sa o ataci ai 5 zile, tot 5 zile vei avea sa o repui in termen.
Cererea de repunerea va fi solutionata de inst superioara celei care a pronuntat hotararea.
EXAMEN Asemenari poza
Deosebiri:
N 0 opereaza in cazul nerespectarii formelor legale si a termenelor prohibitive. D operez in
cazul nerespectarii termenelor legale imperative.
N e cond de v si necond de v si asta are o importnata, la decadere nu are nicio relevanta.
N conditionata de vatamara presupune imposibilitatea inlaturarii vatamarii astfel decat prin
anularea actului. D opereaza rin simplul fapt al expirarii termenului
N actul nul va putea fi refacut in conditiile legii D – actul tardic nu mai poate fi refacut,
stingandu0se insusi dr procesual.

Amenzile judiciare = la seminar.

 ***JUDECATA IN PI***
Dreptul de a sesiza instanta:
 Orice persoana poate sesiza instanta pentru apararea dr legitime.
 Alte persoane carora legea le confera in mod expres acest drept
 Instanta din oficiu in cazurile expres pre de lege.
Actul de sesizare al instantei:
 CCJ
 C rec
 Int principala
Momentul de debut al procesului civil
 Inregistrarea cererii la instanta – art 192 alin 2.

Procedura prealabila- 193

Uneori e nevoie de parcurgerea unor proceduri cu caracter prealabil. Ele nu sunt a priori o
ingradire a accesului liber la justitie. Numai cu privire la procedurile adm-jurisdictionale sunt
facultative si gratuite. Celelalte pot fi obligatorii si oneroase.
Exista o importanta prevedere in NPC, neindeplinirea pp nu poate fi invocata DECAT DE
PARTEA PARATA SI NUMAI PRIN INTAMPINARE, sanctiunea fiind DECADEREA.
Daca legea nu prevede altfel, acestea sunt regl prin norme de ordine privata, cu o sg exceptie
de la 193 alin 3 care prevede ca in materie succesorala reclamantul va aduce o incheiere emisa
de notarul public iar neindeplinirea ac obligatii va putea fi invocata de instanta din oficiu de
parat, pt neindeplinirea ac proceduri prealabile, ac ne duce cu gandul ca este vorba despre o
norma de ordine publica, iar sanctiunea neaducerii unei astfel de incheieri este respingerea ca
inadmisibila.

***Cererea de chemare in judecata***

CCJ
 CUPRINS: 194
Prima parte a cererii vizeaza identificarea partilor, contul bancar, CNP-ul in masura in care
reclamantul le cun si pe ale paratului.
Cel cu domiciliul in strainatate are obligatia sa comucice la ce domiciliu din RO sa i se
comunce actele de procedura.
Lipsa numelui si prenumelui partilor atrag o N EXPRESA – restul fiind nulitati virtuale.
Indicarea reprezentului si a calitatii sale.
La reprezentant art 202 – Cand avem o coparticipare procesuala activa/pasiva – jud va putea
sa dispuna reprezentarea lor prin mandatar si dispune comunicarea actelor de procedura doar
la mandatar. Daca partile nu isi aleg un madatar comun, instanta va numi un curator care va
functiona pentru primirea actelro de procedura in cauza.

 OB CERERII – pretentia – Ob trebuie sa fie identificat si prin val lui.

CCj care nu cuprinde ob cererii e nula, nulitate expresa!!!. ( restul elementelor: valorii,
cartii funciare atrag nul virtuale)
Lipsa mentiunii privind valaorea ob nu poate atrage anularea cererii ca netimbrata.
La cerere se va anexa un extras de carte funciara cu aratarea titularului
!!
 Aratarea motivelor de fapt si de drept ( pe ce se intemeiaza pretentiile)

 Neindicarea motivelor de fapt = nul expresa

 Neindicare motivelor de drept = nul virtuala.
 Aratarea dovezilor pe care se sprijica FIECARE capat de cerere !!! Daca
dovada constituie inscrisuri trebuie depuse in copie certificata si in acc ex cate
parti sunt + 1 pt instnata. Daca avem interogatoriu ( de regula se ia verbal, daca
avem dom in straiantate sua e o opersoana juridica se iau in scris)…
Daca se solicita proba cu depozitia marotilor trebuie indicata in CCJ martorii si
adreselor lor ( atentie!!! Nu dupa ce se incuviinteaza proba, ci de la mom ccj – Ac
proba nu se incuviinteaza in genere ci in functie de fiecare martor!!!!)
Cand se soclicita expertiza – ar trebui indicate si obicetivele pe care partea le
doreste spune BRICIU. ( cere expertiza de evaluare a imobilului)

 SEMANTURA

Lipsa ei atrage nulitatea expresa, dar paote fi complinita in tot cursul prceuslui, astfle
daca se invoca lipsia semnaturii, iar recl lipseste la aceste termein,instanta va acorda
un termen, daca la t acordat recl nu se prezinta ori nu vrea sa semneze, atunci va fi
anulata cererea. ( posibil asanarii acestui caz de nulitate)

NUL – nume, prenume ( E), OB daca lipseste total ( E), Nearatarea motivelor de fapt
(E), nearatarea dovezilor- NU NULITATEA; CI DECADEAREA, semnatura (E). !!!

 SA FIE TIMBRATA CF LEGII ( conditie extrinseca)

Netrimbrarea sau timbrarea insuficienta atrage anularea cererii de CCJ.
Aici ne cere urm principii:
 In cererile ev in bani, daca nu exista o alta preveere val taxei de timbu se reflecta intr-
o cota procentuala din val ob cererii. ( acest procet descreste o data cu marirea valorii)

 In cazul cererilor neevaluabile in bani, taxa e fixa.

 !!! Taxele se platesc anticipat, odata cu CCJ trebuie sa fie si taxa judiciara de timbu
platita, dar daca nu e platita instanta nu va putea anula cererea direct ci va pune in
vederea partii sa plateasca, mai mult i-o si calculeaza.

 !!! Exista si o procedura de contestare a taxei jud de timbru : REEXAMINAREA

intervine la aceeasi instanta dar la alt complet si se poate face in max 3 zile de la stab
taxei.

 !!!Exista si posibilitatea scuturii pt taxa de timbru – aj public judiciar ( scutire totala,

partiala sau esalonarea taxei judiciare de timbru).

De facut la seminar cu taxa jud de timbru!

CURS 11

Înregistrarea cererii de chemare in judecata

CCJ se poate depune personal, prin reprezentant caz in care trebuie sa atasezi imputernicirea
avocatiala/ procura in forma autentica sau poate fi depusa prin fax/curier/ posta.
Dintre toate aceste moduri corecte de depunere a ccj, in cazul depunerii prin fax sau mail
exista o practica a instantelor care spun ca acest lucru nu scuteste depunderea ulterioara in
forma scrisa la registratura.
!! Briciu apreciaza ca in principiu nu e cu nimic CCJ de alte inscrisuri ce trebuie depuse la
dosar, iar instanta poate decide de la caz la caz daca multiplica chiar ea pe cheltuiala partii
reclamante sau daca pune in vedere reclamantului sa multiplice ( atatea exemplare cate parti +
instnata) sub snactiunea nulitatii. Atunci instanta ar putea sa copieze ea imputand cheltuiala
partii reclamante.

NB: Actul de sesizare care se depune la registratura in aceeasi zi urmareaza procedura

stabiulirii obiectului cauzei, datei certe si nr de dosar in aplicatia ECRIS.
Adica pe coperta dosarului se va pune obiectul dosarului stabilit de reclamant, de catre un
grefier cu studii juridice.
In ce priveste nr de dosar – format dintr-un nr din registrul general electronic, nr
indentificator al instantei ( fiecare instanta are un cod) si anul inregistrarii dosarului. Nr
UNIC dat de insntata de fond se pastreaza fara modificari pe tot parcursul solutionarii
dosarului pana la executarea hotararii.

!DATA CERTA= Singura modalitate care asigura data certa ca fiind cea a depunderii si nu
cea a inregistrarii la instanta, este posta sau curierart cu confirmare de primire – art. 183.
Restul mijlocelor de comunicare ( fax/ mail, etc) asigura data certa la momentul inregistrarii
la instanta, nu la data trimiterii. Orice defectiune a acestora nu conteaza.

CCJ va fi pastrata la dosar impreuna cu plicul ( pe care scrie data depunerii la posta ) !!!
Dupa primirea dosarului cererea se preda presedintelui sau persoanei desemnate de acesta.,
care va lua de indata masuri pentru distribuirea aleatorie.

( inregistrare – data certa – introducere in ecris – ajunge la persoana desemnata de presedinte

pentru a distribui aleatoriu dosarul)

Daca ulterior inregistrarii unei cereri se constata ca la instanta s-a depus o alta cerere
formulata de aceleasi parti, chiar impreuna cu altele, avand unul din obiectele initiale, toate
cererile vor fi repartizarte la primul complet investit, daca cererile nu au fost solutionate
inca.
Ac prevederi se aplica chiar daca primul complet investit a luat act de renuntara la judecata
cererii, sau a anulat cererea ca netimbrata, ca nesemnata ori pentru neindeplinirea celorlalte
conditii prevazute de lege HOT CSM 1375/2015. ( norma regulamentara, nu are nimic de
aface cu litispendenta, ea poate cel mult sa se greveze pe o litispendenta, dar pot fi
chestiuni diferite din cauza identificarii gresite de catre grefier a obiectului cauzei)

Dupa ce s-a distribuit aleatoriu completul, urmeaza inregistrarea in registrul de dosare, reg
informativ, registrul de termen al instantei si condica de sedinta.

Registurul general – cuprinde in ordinea intrarii toate dosarele de la judecatorii, trib, curti de
apel si iccj
Registrul informativ – se mentioneaza pentru fiecare dosar trecut in ordine numerica primul
termen de judecata, termenele ulterioare, conexarea, disjungerea sau atasarea dosarului la un
alt dosar.
Registrul de de termene al arhivei – Se trec toate dosarele pe termene de judecata fixate.
Condica de sedinta - se trec solutiile pronuntate

Efectele inregistrarii CCJ

1. Investirea instantei
2. Fixarea cadrului procesual sub aspectul partilor si obiectului !! De regula instnata nu
poate interveni sub aspectul acesor 2 elemente ( Cu unele exceptii, la divort instnata se
pronunta si asupra AUT parintesti chiar daca nu a cerut si asupra numelui la fel, si pentru
parti- introducerea fortata din oficiu)
3. Alegerea de competenta atunci cand reclamantul are posiblitatea de a alege intre 2
instante competente teritorial.
4. Cererea strict persoanala intordusa de titularul dr la actiune poate fi transmisa
mostenitorilor acestuia in caz de deces al titularului actiunii – Revocarea donatiei pt
ingratitudine ( daca donatarul moaare cu o zi inainte de a se inregistra CCJ, donatia nu va
mai putea fi revocata, daca insa el moare imediat dupa ce s-a inregistrat cererea, vor fi
introdusi in cauza mostenitorii si procesul paote fi continuat impotriva lui. De asemenea
CCJ nu poate fi itrodusa de mostenitorii donatorului cu exceptia cazului in care donatorul
o introdusese deja si a murit in cursul procesului
5. Punerea in intarziere – la inregistrarea ccj se pune in intarziere. 1552 NCC. De aici
reiese ca e adev ca ccj rep un mod de punere in intarziere, dar desi satisface scopurile
punerii in intarziere, totusi e mai putin eficient decat punerea in intarziere printr-o
notificare anterioara care da posiblitatea debitorului sa plateasca anterior sa chemarii in
judecata.
6. O data introdusa aceasta cerere inceteaza buna-credinta a paratului – adica de la data
introducerii CCJ paratul datoreaza fructele – 566 NCC.
7. De la introducerea cererii de chemare in judecata, bunul devine litigios – 1653 NCC
Deci bunul e litigios pana la solutionarea definitiva. Dar nu e bun litigios daca se afla
intr-o procedura prealabila, chiar obligatorie. Nici atunci cand mai putem face revizuire
sau retractare? Nu e un dbun litigios!!!
8. Odata cu introducerea CCJ se produce un efect intreruptiv de priescriptie , temrenul de
prescriprie este intrerupr chiar daca CCJ a fost introdusa la o instanta necompetenta.

NB: 2339 alin 2 „ Prescripria nu e intreruptata daca cel care a facut CCJ sua de arbitrare
ori in procedura insolventei ori a urmaririi silite a fost respinsa, anulata perimita …
sterg efectul intrerupriv de prescriprie, dar in ciuda daptului ca efectul intrerupriv de
prescriprie de sterge, daca reclamantul in temren de 6 luni de la data la care cererea a fost
respinsa/ anulata/ perimata, reclamantul introduce o noua cerere, prescripria este
considerata intreruprta prin CCJ sau de arbitrare precedenta, cu conditia ca noua cerere sa
fie admisa.
!!! Se aplica si perimarii!!!
Evident se aplica numai in cazul in care cererea nu a fost respinsa pe fond.
 ***Regularizarea CCJ***
Art. 200
Faza regularizarii
Acest mecanism intervine imediat dupa ce s-a desemnat completul care va solutia pricina.
( dupa distribuirea aleatorie). Aceasta procedura este partial o inventie a NCPC.
Aceasta procedura este inainte de a o comunica paratului.
Se verifica exigente de corectitudine formala. ( Daca as fi comunicat o cerere informa
la primul temrne de judecata as verifica numai exceptiile ridicate de parati. Ai fi dat si
alte termene pt corectarea greselilor)

Ce verifica judecatorul in procedura de regularizare a CCJ?

a. Daca cererea indeplineste conditiile de l194-197. Rezulta ca nu se veriica
indeplinirea/neindeplinirea unei proceduri prealabile. Se verifica forma ccj, nr de
exemplare, timbrarea ccj, daca repartizarea la o sectie sau la un complet
specializat este facuta corect, iar daca se constata ca pricina a ajuns la un alt
complet/ sectie in interiorul acestei proceduri instanta va putea sa trimita dosarul la
sectia/completul corespunzator printr-o incheiere. Daca si acel complet/sectie va
trimite la ala de la care a primit, avem un conflict asimilat celui de competenta care va
fi solutionat de instanta superioara si comuna.

Rezultatul verificarilor?
a. Cererea indeplineste toate conditile formale si o va comunica paratului
b. Cererea nu indeplineste toate conditiile formale caz in care reclamantului i se va
comunica in scris sa complineasca in scris viciile in temren de 10 zile, necomplinirea
atragand sanctiunea nulitatii in termen de 10 zile.
NB: Sanctiunea nulitatii nu se aplica pentru un urmatoarele cazuri : In cazul in care
reclamantul nu indeplineste oblgiatia de a-si alege domiciliul in tara atunci cand il are in
strainatate, sau atunci cand sunt mai multi reclamanti si nu isi indeplinesc obligatia de a-
si desemna un mandatar comun, vor intervenit alte snactiuni si anume : pentru prima
situatie el va fi citat in procedura simplificata, iar pt al 2-lea caz instanta va dispune
prin rezolutie desemnarea unui curator.

!!! In doctrina se mentioneaza ca N nu va interveni decat i nacele situatii in care vorbim

despre nulitati exprese, unde vatamarea se prezuma ( lipsa numelui, lipsa motivarii in fapt
a cererii, lipsa semnaturii ). Cealalta parte a doctrinei ( la care achieeseaza si Briciu)
spune ca va interveni in toate cazurile N, cu exceptia celor mentionate mai sus.
Distinctia intre nulitati nu intereseaza atunci cand discutam nulitatea ccj in faza de
regularizare .

Toti aici s-a pus intrebarea care e sanctiunea care intervine atunci cand nu avem nicio
mentiune cu privire la probe? ( in materie de contraventii, litigii de munca e inversata
sarcina probei)
Briciu = NULITATEA. Alta parte a doctrinei considera ca intervine decaderea.

Timbrajul?
Regula comuna este ca daca nu este timbrata CCJ, se va acorda un termen pentru
complinirea acestui viciu, iar daca ulterior acordarii termenului nu este timbrata se va
respinge cererea.
Art 33 din OUG 80/2013 Prevedere derogatorie : Daca cererea nu e timbrata sau
insuficient timbrata recl i se pune in vedere ca in 10 zile sa depuna plata taxei jud de
timbru. Dar in acest caz i se spune ca are si 5 zile pentru a cere scutirea de taxa,
esalonarea platii taxei. Daca uzeaza de acest beneficiu, cererea nu se poate anula pana nu
se rezolva cererea privind scutirea de taxa.

Dar daca ai mai multe vicii, in 10 zile nu complinesti celelalte vicii ale ccj, gen nu e
semnata, judecatorul poate anula cererea pt acelea dca nu le complineti caz in care nu te
poti prevala cererea privind scutirea de taxa/ esalonarea ei, dar daca ti-o anuleaza pentru
celelalte vicii, aceasta ramane fara obiect. La fel si cererea privind reexaminarea taxei.
Daca nu ti se aproba taxa, dupa solutionarea def a cererii, va curge un nou termen de 10
zile de la noua comunicare pe care instanta o face reclamantului. ( curge un nou termen
pentru ca ne aflam in ipoteza unei intreruperi de prescripție a termenului de 10 zile
initial,rezulta ca astfel va curge un nou termen ca efect al intreruperii)

Procedura anularii cererii in faza regularizarii ?

Incheierea in CS fara citarea reclamantului.

Imptriva incheierii de anulare exista o singura cale de atac, specifica: reexaminarea in
15 zile de la data comunicarii incheierii de anulare. La reexaminare se citeaza
reclamantul rezolvandu-se de un alt complet de la aceeasi insntata tot in CS.
Insntata va putea reveni asupra masurii in 2 cazuri:
 Masura anularii a fost dispusa enorat
 Daca neregularitatile au fost indreptate in termenul de 10 zile
NB:Nu e corecta practica care permite admiterea reex in ipoteza in care
neregularitatile au dost indreptate dupa expirarea t de 10 zile dar inainte de sol reeex
sau chiar inainte de pronuntarea nulitatii.
OBS!!! Exista si o teza juridica, cu care Briciu nu e de acord, care spune ca s-ar
admite reex daca viciile au fost indreptate inainte ca instanta sa fi anulat cererea. Ac
solutie se bazeaza pe o interpretare incorecta a art 177 alin 3 care in materia nultiatii
spune ca actul de procedura nu va fi anulat daca pana la rezolvarea exceptiei de
nulitate a disparut cauza nulitatii.

Daca cererea indeplineste toate conditiile formale sau cererea e regularizata, cererea
se va comunica paratului cu mentiunea ca acesta sa depuna intampinare in temren de
25 zile de la comunicarea cererii. Intampinarea se comunica reclamantului cu
mentiunea ca el sa raspunda in temren de 10 zile. Raspunsul de la intampinarea nu se
mai comunica, el va fi ridicat de reclamant de la instanta. In 3 zile de la raspunsul de
la intampinarea, jud fixeaza prin rezolutie primul t de judecata care va fi la de cel
mult 60 zile de la data rezolutiei, dispunand citarea partilor.
Aceste termene, desi legale pot fi reduse de judecator, in functie de circumstantele
cauzei, cum ar fi probelma ordonatei presedintiale !!!!
Ac procedura de regularizare nu opereza in cazul cererii incidentale ( contestatie la
executare – incident in faza executarii, sau in cazul sechestului judiciar, sechestului
asiguratoriu, stramutare.) si nici in cazul cererilor in care se revede o procedura
proprie de regularizare ( Procedura cu privire la cererile de valoare redusa are o
procedura de regularizare specifica acelei proceduri)

Sub rezerva dezbaterilor la primul termen, daca s-a solicitat prin CCJ, jud va putea
dispune citarea paratului la interogatoriu, alte masuri pentru administrarea
probelor ( Ex: in materie act administrativ, jud poate cere autoritatii se depuna toate
inscrisurile care au stat la baza emiterii actului administrativ) precum si orice alte
masuri necesare pentru desfasurarea procesului potriv legii.
Tot inainte de primul termen
in conditiile legii, se vor putea incuviinta prin incheiere executorie ( Atentie
distinctie importanta : mai sus se luau masurile prin rezolutie, aici se iau prin
incheiere. Rezolutia este doar un act administrativ!!! )masurii asiguratorii si
mauru pentru asigurarea probelor ( gen ascultarea unui martor cand exista iminenta
dispartiei lui)

PRECIZARI :
Faptul ca o cerere a fost considerata corect intocmita si a trecut de faza de
regularizare nu rapeste dreptul paratului de a ridica exceptii in legatura cu forma ei.

Modificarea CCJ

Reclamantul va putea modifica CCJ cel mai tarziu pana la primul termen la care e
legal citat el. (nu toate partile) sub sanctiunea decaderii.
!!! Inclusiv la primul termen.
NB: Modificarea poate viza orice : parti, ob, cauza ccj, pana aici se pot depune si
dovezi noi ( Briciu: e vb de dovezi necesare pentru sustinerea cererii de
modificare. Nu orice dovezi! )
Daca se modifica CCJ la acest termen, paratului i se va comunica cererea modificata
el avand dreptul de a depune o intampinare la cererea astfel modificata, intampinarea
urmand a fi depusa de el cu cel putin 10 zile inaintea termenului fixat de instanta.
(25+ 10 in mod normal, dar poate fi si 25+5 )
Aceasta intampinarea nu se va mai comunica reclamantului, el urmand sa o ridice de
la dosar.

Termenul prevazut de lege (tarziu pana la primul termen la care e legal citat el )
termen de ordine privata. E va putea modifica si peste acest termen, cu acordul
expres al celorlalte parti !!!

Sunt cazuri in care legea indica ca nu ne aflam in cazul unor modificari ale CCJ,
ceea ce inseamna ca ele pot fi facute in tot cursul procesului in fata PI: ( NU SI IN
APEL: pentru ca tine de interdictia de a formula pretentii noi in apel sau a
modifica cauza cererii)
 - Se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii (nu merge in apel)
- Reclamantul mareste sau micsoareaza cuantumul ob cererii ( NB: e vb despre
acelasi obiect, dar cu un cuantum diferit) Merge si in apel 478.
- Dac se solicita contravaloarea ob cererii pierdut sau pierit in cursul procesului.
Merge si in apel. ( Ex: la partaj au disparut niste bunuri mobile pe care le-ai
solicitat in natura)
- Inlocuirea unei cereri in constatare cu una in realizare sau invers! ( modifica cauza
cererii, d-asta nu merge in apel)

Întampinarea
Notiunea : Actul de procedura prin care paratul se aparara in fapt si in drept, fata de
pretentiile reclamantului din CCJ.
De regula are un caracter obligatoriu, in unele cazuri legea prevede ca ele nu sunt
obligatorii
Cu titlu de exemplu, exceptii de la obligativitatea intampinarii:
 Procedura divortului

Ce cuprinde?
- Datele de indentificare ale partilor
- Exceptiile procesuale pe care paratul le invoca fata de cererea reclamantului
- Pretentiile/apararile
- Probele pe care le propune paratul art 194 fiind aplicabil ( exemplare etc)
- Semnatura.

Sanctiunea nedepunerii întâmpinării:

- Decaderea din dreptul de a mai propune probe si de a ridica exceptii de
ordine privata ( El poate invoca exceptii de ordine publica si sa comenteze
probele reclamantului)

Termen de depundere:
- 25 zile de la comunicarea CCJ, in atatea exemplare cate reclamanti sunt cu
exceptiile de la ccj de ex daca au reprezentant comun reclamantii ii dam doar lui
o copie)
NU e supusa taxei judiciare de timbru pt ca el nu cere nimic doar se apara.

Cererea reconvenționala
Notiune: Mijlocul prcedual prin care paratul form pretentii in legatura cu cerere
reclamantului, pretentii derivand din acelasi raprot jurid sau strans legate de acesta.

Este facultativa, de principiu. Dar sunt si situatii in care CR este obligatorie cand paratul
doreste anumite rezultate: 917 – sotul parat poate face si el cerere de divort cel mai ptarziu
pana la primul t de judecata la care el e legal citat.

Categorii:
- CR prin care paratul vrea sa anihileze pretentiile reclamantului fara a cere
nimic alceva ( gen reclamantul cere predarea unei sume de bani dintr-un contract,
iar paratul solicita anularea acelui contrac, in act caz putea cere nulitate si pe baza
unei exceptii, dar alege CR. Diferenta este ca daca s-ar apara doar contractul
ramanea valabil in circuitul civil, daca obtine anularea ca urmare a CR nulitatea
va devenit opozabila si pentru terti nu doar pt el)
- CR pentru a opera compensari – el nu neagaprentetiile recl dar tinde sa i se
recunoasca o suma de bani pe care r o datoreaza lui, putand obtine astfel
compensarea. Va putea sa ceara si pe calea unei aparari.
- CR pentru a obtine o prestatie de la reclamant, diferita de cea pe care r o
vrea de la el si in leg cu care nu ar opera o compensare dar se doreste
comprimarea timpului procesual.

Calitate procesuala pasiva:

- Reclamantul din cererea introductiva de instanta

- In cazul in care pretentiile formulate in CR privesc si alte parsoane decat
reclamantul, acestea for putea fi chemate in judecata ca parati.

Cine poate face CR?

 De principiu paratul
 Poate si reclamantul in cazul unei cereri de interventie principala. Dar el nu poate face
CR la CR a paratului, el putand insa sa isi modifice CCJ

Continut?
  E admisibila cnad paratul are pretentii decurgand din acelasi raport juridic sau
pretnetii strans legale de aceasta. ( Rezulta ca poate fi si un raport juridic conex
primului, nu neapar identic) NB : Sunt si materii in care e necesara identitatea de
raprot juridic cum ar fi in procedura arbitrala.

Forma ?
Identica cu cea a CCJ, cu mentiunea ca ea fiind o cerere incidentata NU URMEAZA
PROCEDURA REGULARIZARII.

Termen?
In acelasi termen la care trebuia facuta intampinarea, dar daca nu e obligatorie cel mai tarziu
la primul termen de judecata.
A se vedea si art 917 din materia divortului „ pentru faptele petrecute pana la primul termen
CR se face la primul termen. Pentru faptule petrecute dupa primul termen de judecata se va
putea face CR pana la dezbateri. Dca s-au iviti dupa dezbateri CR va putea fi facuta direct in
instanta de apel !!! ( F important ca in procesul de divort CR poate fi facuta inclusiv in apel)

Sanctiune?
Decadere , cu particularitatea de a divort.

Cand R isi cva modifica CCJ, se va acorda un termen pt a formula intampinare, la fel se va
acorda un temren pentru depunerea unei eventuale CR. Daca se depune CR vom aveai n
procedura de fizare ap rimului temren, o marire a duratei.

Reguli de judecata a CR:

- Se judeca, de regula, cu cererea principala. Daca numai cererea principala se alfa
in stare de judecata isnta va putea disjunge cr. Sunt si situatii in care disjungerea
nu e posibila, fie ca legea prevede expres, fie ca asa rezulta din natura raportului:
( Daca se face o cerere rec in partaj iar ob cCR este anularea testamentului pe care
reclamantul isi intemeiaza calitatea de mostenitor)

Masurile asiguratorii. Comunicarea si citarea actelor de citit din curs.