CURS 5

Efectele coparticiparii

Independena procesuala
Exceptie: efectele hotrrii se extind asupra celorlali participani

Sunt situatii in care actele facute de un coparticipant produc efecte pentru ceilali coparticipanti,
chiar daca nu ne aflam intr-o situatie in care efectele hotrrii s-ar extinde asupra celorlal i
participani. Ex: art 419, in materia perimarii, deroga de la independen a procesuala, nici nu e
nevoie de o situatie de solidaritate, coproprietate etc. Perimarea opereaz im bloc, nu se poate
perima o parte a procesului. Perimarea este o moarte a procesului deoarece o lunga perioada de
timp nu s-au facut acte de procedura. Perimarea este o consecin a a lipsei contradictorialit ii.
Daca una singura vrea sa se judece, avem contradictorialitate, atunci efectul acestui act se
produce asupra tuturor.

Mai sunt o serie de consecine marginale ale coparticiparii. Ex: daca sunt mai multi
coparticipanti, poate aprea o problema cu privire la dificulti de citare. In astfel de situatii,
judecatorul, innd cont de numrul mare al acestora si de necesitatea desfurrii normale a
procesului, va putea dispune prin rezoluie reprezentarea lor prin mandatar si ndeplinirea
procedurii numai prin mandatar. Daca nu isi aleg mandatar, instanta poate numi din oficiu un
curator la care se vor comunica actele de procedura.

Art 149: se comunica un singur exemplar de pe actele de procedura

Tot legat de efectele coparticiparii: cheltuielile de judecata. Daca sunt mai multi coparticipanti,
cheltuieli de judecata se suporta de catre acestia (daca pierd) in functie de natura raporturilor
juridice pe care le au intre ei (creanta solidara -> se vor suporta cheltuielile solidar). Ne raportam
la obiectul litigiului.

Abuzul de drept procesual de citit din carte

PARTICIPAREA TERILOR LA PROCESUL CIVIL

Forma procesului cu un reclamant si cu un parat e forma de baza. In realitate, pot fi mai multi
reclamani sau mai multi pri sau si, si. E posibil ca pe parcursul procesului sa apara si ter i
intervenieni in proces care au pozitia de parti. Sa nu facem confuzie intre terii care participa la
proces si terele persoane implicate in procedura, dar care nu au calitatea de parti, cum ar fi
reprezentaii partilor, martorii, experii, traductorii, care nu sunt ter i participani la proces. Ele
fie sunt obiectul probei, fie sunt persoane care participa la administrarea probei, dar nu au
drepturi procesuale proprii. Terii despre care vorbim acum sunt in realitate persoane care isi
disputa drepturi si interese in legatura cu procesul, ceea ce ii separa total de celelalte categorii.

Intervenie voluntara: cand doresc.

Intervenie forata: cand una din parti sau ambele parti din proces vor ca un tert sa participe la
respectivul proces. Forme: chemarea in judecata a altei personae, chemarea in garantie, aratarea
titularului dreptului, interventia fortata din oficiu.

INTERVENIA VOLUNTARA (art 61-67)

Orice persoana care are interes poate interveni intr-un proces care se judeca intre partile initiale,
intre reclamant si parat. Cand vorbim despre interes vorbim de conditia de exercitiu a actiunii
civile. Insa, desi art 61(1) face vorbire de interes (adica face vorbire numai de interes), desigur ca
trebuie respectate si celelalte 3 conditii ale actiunii civile. Aceasta interventie voluntara
presupune vointa tertului intervenient care are interes sa intervina intr-o anumita cauza deja
aflata pe rol. Partile initiale nu au nicio contributie cu privire la aceasta interventie voluntara.

FORME:

Intervenia voluntara principala/intervenie in interes propriu: vizeaza situatia in care terului

intra pentru a pretinde pentru el un drept care este chiar dreptul dedus judecatii prin cererea
principala (ex: A revendica de la B un bun. Apare C care spune ca nu este proprietar nici A, nici
B si el e proprietar, astfel ncat cere el ca B sa fie obligat sa ii predea lui C, nu lui A, bunul. In
realitate, acest C formuleaz o pretenie identic cu a reclamantului. Pentru C, A si B sunt niste
pri.), o parte din dreptul dedus judecatii (ex: partaj intre fosti soti avand ca obiect 5 bunuri,
tertul intervenient: soacra. Face cerere de interventie principala invocand ca unul dinte acele
bunuri ii apartin) ori un drept strns legat de acesta (ex: intre A si B exista un proces in legatura
cu predarea unor bunuri dintr-un contract de vanzare. C solicita declararea nulitatii absolute a
unui alt contract, incheiat intre B si C, pentru a genera efectul resoluto iure dantis, resolvitur ius
accipientis. Drepturile sunt in stransa legatura).

Avand in vedere sfera de aplicare a interventiei principale, mai exact faptul ca tertul pretinde un
drept propriu, sunt materii in care interventia principal nu e admisibila prin obiectul ei. Ex:

- in cererile cu coninut nepatrimonial, e greu sa invoci acelasi drept cu cel dedus judecatii:
divor, stabilirea paternitii, tgada paternitii (discuie, pentru ca poate sa formuleze
cererea nu numai copilul sau soul mamei, ci si tatl biologic si acolo ar exista
posibilitatea unei cereri de intervenie).
 - Litigiile de munca: litigii individuale de minicascad au la baza contract individual de
munca, e greu ca un tert sa invoce un drept, n are ce invoca. La contractele colective de
munca, e posibil ca unele persoane sa aiba drepturi identice cu cele din contractul
colectiv de munca.
- Contencios administrativ: majoritatea cred ca in aceste litigii este admisibil cererea de
intervenie principala. Discuii au fost cu contenciosul obiectiv (ex: actiunea facuta de
prefect in controlul actului administrativ al autoritilor publice locale. Prefectul ataca o
autorizaie de construcie. Un tert, vecinul celui care a construit, poate ataca. Tertul
intervenient nu intra in conflict si cu reclamantul si cu prtul, ci numai cu prtul. Nu
devin amndoi pri in cererea terului. Nu in toate cazurile e la fel, nu cu cel subiectiv).
- In litigiile arbitrale, art. 581 spune ca tertii pot participa la procedura arbitral, dar numai
cu acordul lor si al tuturor partilor. De ce? Pentru ca arbitrajul e o convenie. E conventia
partilor de a nu se duce la instanta, ci la niste simpli particulari. Conventia produce efecte
intre parti, nu produce efecte pentru tert fara acordul partilor. Trebuie lrgit conventia si
asta nu se poate face decat amiabil. Valabil numai pentru intervenia principala.
Intervenia accesorie poate fi facuta si fara acordul partilor pentru ca nu e pretenie noua.
- In litigiile posesorii se considera ca cererea de interven ie principala nu este admisibil
deoarece tertul trebuie sa indice un drept propriu, iar instanta sa il verifice, ie im din
posesoriu in petitoriu (posesia nu e un drept). Unele instane au acceptat si asa.

Invenie voluntara accesorie/intervenie in interesul altuia (denumiri prevazute in vechiul cod):

un tert intra in proces pentru a sprijini aprarea uneia dintre parti, dar fara ca el sa pretinda ceva
de la vreuna dintre parti. Mijloc de preventie. Situatie juridica nededusa procesului, dar care
poate fi pusa in pericol prin intermediul procesului. Intervine in proces pentru a nltura
eventualele pericole ce ar putea sa apara in legatura cu propriile drepturi, dar care nu formeaz
inca obiectul judecatii. Ex: A il cheama in judecata pe B, solicitnd predarea unui bun imobil de
la B. Im proces intervine C, care susine ca A nu este proprietar si B ar trebui sa c tige procesul,
legitimandu-se prin faptul ca este o persoana care are o promisiune de vnzarea din partea lui B.
Sprijin aprarea lui B. Nu putem afirma ca interesul lui C este interesul altuia. Dreptul e al
altuia, dar interesul este strict personal.

Ceea ce difer intre forme nu este interesul, asa cum spunea vechiul cod, ci dreptul, adica
intervenientul principal reclama un drept propriu. In ceea ce privete interesul, interesul este
propriu si intr-un caz si in cellalt.

CEREREA DE INTERVENTIE PRINCIPALA (art 62-63)

-> Titular: oricine justifica un drept propriu si un interes personal. Dreptul este fie cel dedus
judecatii, fie un drept strns legat de cel dedus judecatii.

-> Termen:

Regula: numai in fata primei instane, inainte de nchiderea dezbaterilor in fond.

Exceptia: cu acordul expres al partilor, intervenia principala se poate face si in
instanta de apel. Aceasta exceptie este o exceptie si de la principiul dublului grad de
jurisdicie. Deducnd o pretenie distincta de a reclamantului, rezulta ca acea preten ie,
daca e introdus in apel, va fi analizat in fond numai de instanta de apel, nu va mai urma
dublul grad de jurisdicie. In sine, nu e o catastrofa, principiul dublului grad de jurisdic ie
nu este condiie nici constituionala si nici de CEDO. Inainte, pe vechiul cod, se putea si
tacit, codul vorbea de nvoiala partilor. Se deroga si de la 478, care prevede limita
efectului devolutiv al judecatii in apel: (3) - in apel nu se poate schimba calitatea partilor,
cauza si nici nu se pot formula pretenii noi. E o exceptie.

Termenul e legal imperativ, sanctiunea = decaderea => respinsa ca tardiva.

-> Competena: instanta sesizata cu cererea principala (art 123 NCPC), chiar daca ar atrage o
alta competenta. Cererea de intervenie voluntara principala este o cerere incidentala. Poate fi
facuta si separat, dar terul a ales calea formulrii in cadrul unui proces deja inceput. Nu este
accesorie.

-> Forma cererii (art 62 alin 1): forma prevzut pentru cererea de chemare in judecata (art
194). Este firesc sa fie asa deoaece cererea de interventie principala este o veritabila cerere de
chemare in judecata in care reclamant este tertul intervenient si parati sunt reclamantul si paratul
initial. In ceea ce privete taxa de timbru, se datoreaz dupa regulile aplicabile unei cereri e
chemare in judecata, dar valoarea va fi cea din cererea de intervenie. Daca e acelasi drept,
aceeasi taxa. Daca e alt drept, se va calcula la valoarea dreptului.

!!! NU va urma procedura de regularizare (art 200) deoarece cererilor incidentale nu li se aplica
procedura de regularizare.

Indiferent de forma interventiei voluntare, NCPC instituie o PROCEDURA DE ADMITERE

IN PRINCIPIU (art 64 NCPC).

Procedural, odata formulata cererea de interventie, aceasta va fi comunicata partilor initiale,

anexandu-se daca este cazul si inscrisurile care o sustin. Dupa aceasta, instanta va lua concluziile
intervenientului (nu e inca parte, dar are dreptul de a pleda in legatura cu admisibilitatea cererii
sale) si partilor initiale, dupa care se va pronunta asupra admisibilitatii in principiu a interventiei.
Cu privire la admisibilitate, instanta se va pronunta in toate cazurile printr-o incheiere
judecatoreasca interlocutorie motivata (care leaga instanta).

Sunt doua variante:

l sa il asculi si sa te pronuni la sfarsit

l varianta din cod, care cheama terul (nu e parte). Trebuie sa vedem daca ceea ce spune
tertul e admisibil in principiu, adica sa verificam forma cererii, daca tertul invoca un
drept propriu, daca e dreptul din proces sau daca e un drept strns legat de cel din proces
si verificam si interesul terului. Sunt o serie de domenii in care cererea de interven ie
principala nu este admisibil. Din codul de procedura nu rezulta, rezulta ca admisibil in
toate domeniile. Dar pentru ca instanta verifica existena unui drept care sa fie identic
sau strns legat, avem o jurisprudena si doctrina bogata, genernd domenii in care
cererea nu e acceptata.

SOLUTII:

- instanta admite in principiu cererea, caz in care ncheierea poate fi atacat numai odata cu
hotararea data asupra fondului. Tertul, chiar daca nu e parte in proces, are dreptul sa atace
ncheierea din cursul procesului (numai ncheierea respectiva).

- respinge cererea ca inadmisibila, daca constata ca nu sunt ntrunite conditiile indicate. In

cazul acesta, ncheierea va putea fi atacat cu apel sau recurs, in termen de cinci zile, termenul
curgnd de la data la care i s-a comunicat partii sau, daca a fost prezenta, de la data pronun rii
(art 64(4) NCPC). Legea prevede ca pana la judecarea apelului sau recursului, procesul principal
se suspenda de drept. Caile de atac vor fi judecate de instanta ierarhic superioara in ambele
cazuri: dosarul de fond se inainteaza in copie certificata in cel mult 24 de ore de la expirarea
termenului de 5 zile. In aceste cai intampinarea nu este obligatorie. Apelul sau recursul trebuie
judecat in maxim 10 zile. In practica, termenul de 10 zile nu prea se respecta, e un termen de
recomandare. Multi critica aceasta prevedere, susinnd ca da loc la cereri abuzive, care sunt
respinse, atacate si ntrzie judecata.

Acelasi regim juridic, pentru identitate de raiune, se aplica si atunci cand cererea este anulat ca
informa sau in ipoteza in care nu s a pltit taxa de timbru. ICCJ zice ca nu poti sa critici modul in
care s-a stabilit taxa de timbru decat prin reexaminare.

EFECTELE ADMITERII IN PRINCIPIU A CERERII DE INTERVENIE PRINCIPALE

Tertul intervenient nu dobandeste calitatea de parte prin simpla depuneze a cererii de interventie.
Conform art 65(1): intervenientul devine parte in proces numai dupa admiterea in principiu a
cererii sale. Dar aceasta admitere in principiu poate sa intervina in cursul derularii procesului si
se pune problema cum se va derula procedura in continuare fata de o parte care a intervenit mai
tarziu.

Intervenientii poarta denumirea de:

- intervenient principal = reclamant.
- intervenient accesoriu = subordonat partii in sprijinul caruia vine.

Avem o parte noua in proces. De aici, o serie de consecine:

Prile au dreptul si obligatia sa faca ntmpinare. Instanta va acorda un termen pentru ca

prile sa depun ntmpinare fata de cererea de intervenie
Reclamantul si prtul iniial ar putea sa depun si o cerere reconvenional, fiind pri.
Intervenientul principal, fiind reclamant, va putea formula el nsui cereri de atragere in
proces a unor tere persoane (chemri in garantie, chemarea in judecata a unei ter e
persoane)

In legatura cu drepturile in proces ale intervenientului: el preia procedura in starea in care se afla
la momentul admiterii cererii de intervenie. Nu poate cere refacerea probelor administrate pana
atunci, nu va putea invoca nulitile relative acoperite, dar poate solicita administrarea de probe
in susinerea propriei sale cereri de intervenie, chiar daca momentul de administrare a probelor a
trecut. Va trebui sa ceara probele fie prin cererea de intervenie, fie la urmtorul termen dupa
admiterea in principiu cererii de intervenie. Actele de procedura ulterioare vor fi facute si fata de
el (art 65).

JUDECATA CERERII DE INTERVENIE PRINCIPALA

Intervenientul principal are o poziie total independenta. Chiar daca reclamantul si prtul decid
sa tranzacioneze sau reclamantul decide sa renune la cerera de chemarea in judecata sau la
dreptul subiectul sau prtul achieseaz la cerera reclamantului, cererea de intervenie principala
va continua sa se judece, pentru ca reprezinta o cerere de chemare in judecata in sine. Daca
stingerea are loc inainte de admiterea in principiu, nu se mai judeca admiterea in principiu.
Cererea de intervenie principala, de principiu, se judeca impreuna cu cerera de chemare in
judecata. Totusi, atunci cand judecata cererii principale ar fi ntrziat de cererea de interven ie,
instanta poate disjunge cererea de intervenie si sa o judece separate (art 66). Disjungerea nu mai
e posibila atunci cand:
 - intervenientul pretinde chiar acelasi drept pe care il pretinde si reclamantul, fie in tot,
fie numai in parte pentru ca riscul de hotrri contrare ar fi foarte mare. In cazul in
care se disjunge cererea, competenta generat prin depunerea cererii ramane ctigat.
- Cererea de interventie ar fi intarziata de cererea principala (art 66 alin 3)

Solutii: trebuie sa avem in vedere ca de regula se aplica urmtoarea schema: nu e posibila

admiterea atat a cererii principale, cat si a cererii de interven ie principale, pentru ca ori e acelasi
drept, ori sunt drepturi concurente:

- se admite una si se respinge cealalta

- se resping amndou si ctiga prtul
- se admit ambele in parte.

Dar, de regula, atunci cand dreptul dedus judecatii prin cererea de interven ie principala este un
drept distinct de cel din cererea de chemare in judecata, strns legat dar neconcurent, nu se aplica
aceasta schema. Ex: contencios administrativ autorizaie de construire. ncalc ambele drepturi.

Aceasta schema excepional nu e de principiu aplicabila. De cele mai multe ori, intervenientul
cere un drept concurent si atunci se aplica schema.

CEREREA DE INTERVENIE ACCESORIE

Cel care intervine nu trebuie sa justifice un drept, dar trebuie sa justifice un interes personal.

Termen: in tot cursul procesului, chiar si in cile extraordinare de atac. Nu se mai supune
rigorilor dublului grad de jurisdicie, e o simpla aparare.

Competenta: se judeca odata cu cererea principala, e o cerere accesorie. NU va urma procedura

de regularizare (art 200) deoarece cererilor incidentale nu li se aplica procedura de regularizare.

Forma: in scris, dar nu in forma cererii de chemare in judecata, ci in forma unei simple petiii
(art 148) => forma simplificata, nu e o veritabila cerere de chemare in judecata, are natura unei
aparari, sustine pozitia uneia dintre parti

Si ea se supune procedurii de admitere in principiu, la fel ca cererea de interven ie principala.

Instanta va verifica forma, taxa de timbra in cuantum fix si daca exista interes personal.
Aceleai reguli de atacare, dar daca la cererea de intervenie principala situatia era oarecum
clar, cea accesorie poate fi facuta inclusiv in recurs. Problema: 64(4) ncheierea de respingere
va putea fi atacat separat cu apel sau recurs, iar nu odata cu hotararea de fond, se aplica si daca
pe fond nu ar exista recurs, adica hotararea definitiva pe fond, pentru ca ne aflam deja in recurs.
Doua opinii:

1. nu se mai poate ataca cu recurs, deoarece ar fi un recurs la o ncheiere care e data, un

proces fara drept de recurs.
2. BRICIU: se ataca cu recurs ncheierea pentru ca nu trebuie sa avem rezerve ca ar fi un
recurs la recurs, pentru ca cererea a aprut ca incident direct in recurs. Legiuitorul a dorit
sa existe un control asupra ei, control ce nu trebuie sa existe si asupra hotrrii de fond.
Nu e identic ca raiune. Trebuie sa admitem ca recursul joaca aici.

Interventia accesorie nu poate fi disjunsa, nu poate avea o existent de sine statatoare. Pozitia
procesuala a terului intervenient accesoriu: are o poziie procesuala subordonata partii in
favoarea creia intervine =>

1.Nu poate sa faca acte de procedura care contravin interesului: intervenientul accesoriu ia
procedura in starea in care se afla, are dreptul sa administreze probe proprii, dar probele pe care
le cere trebuie sa nu contravin interesului partii in favoarea creia intervine.

intervenientul accesoriu poate sa renune la cerere numai cu acordul partii in favoarea

creia a intervenit.
daca reclamantul si prtul decid sa tranzactioneze sau reclamantul decide sa renunte,
prtul decide sa achieseze la pretenii, cererea de intervenie nu se poate opune,
cererea ramane fara obiect.

2.Calea de atac exercitata de intervenientul accesoriu va fi considerata neavenita daca partea

pentru ca are a intervenit nu a vrut cale de atac, a renuntat, s-a perimat etc. (ex: daca paratul
pierde si el si intervenientul lui trebuie sa plateasca cheltuielile si din acest interes intervenientul
accesoriu face apel, conform NCPC si paratul trebuie sa faca, chiar daca poate se admite si nu va
mai fi obligat sa plateasca cheltuielile).

Soluii: daca a intervenit pentru reclamant, si se admite a reclamantului, se admite si cererea de

intervenie. Daca reclamantul pierde, se respinge si cererea de intervenie. Solu ia va fi cea data
partii pentru care a intervenit.

Cheltuieli de judecata: nu va suporta cheltuielile partii, dar va trebui sa isi suporte cheltuielile
lui. Daca prin aprrile lui a generat cheltuieli suplimentare pentru partea adversa, atunci va
trebui sa suporte acele cheltuieli suplimentare.
INTERVENIA FORTATA

I. CHEMAREA IN JUDECATA A ALTEI PERSOANE (art 68-71)

Chemarea in judecata a altei persoane = mijloc procesual prin care prile iniiale din proces,
inclusiv intervenientul principal, solicita intervenia in proces a unei tere persoane care ar putea
pretind pe cale separat aceleai drepturi ca si reclamatul.

!!! Aceasta intervenie nu trebuie folosit pentru a introduce in proces noi pr i (ex: contract de
vanzare, vanzatorul cere anularea, cu obligarea cumparatorului la restituirea bunului. Pe parcurs,
reclamantul observand ca bunul este deja vandut de catre cumparatorul initial unui tert, se
gandeste sa apeleaze la chemarea in judecata a altei persoane si sa il cheame si pe tert. Nu este
admisibila o asemenea cerere. Tertul poate fi cel mult parat, nu poate pretinde aceleasi drepturi
ca si reclamantul. Pentru acesta ipoteza este prevazut un alt mecanism (art 204 NCPC):
modificarea cererii de chemare in judecata).

Ex: cesiune de creanta. Cedentul cheama in judecata pe debitorul cedat, dar acesta din urma a
fost notificat de creditorul iniial sa ii plateasca. Debitorul e dat in judecata, dar se teme ca dupa
ce va plti sa nu il cheme si cellalt in judecata.

Ex2: 643 CC prevede ca actiunea in revendicare facuta de un coproprietar fara participarea

celorlali isi extind efectele benefice si asupra celorlali participani, daca este admis. Dar alin
(2) care spune ca hotararea potrivnic unui coproprietar nu este opozabila celorlali coproprietar.
Aici drepturile intevenientilor nu sunt concurente.

Caracteristici:

- presupune existenta unui proces deja inceput

- nu conteaza obiectul procesului initial, atata timp cat tertul poate pretinde aceleasi
drepturi ca si reclamantul (art 68 alin 1)
- cererea poate fi facuta atat de reclamant, cat si de catre parat
- tertul care face obiectul cererii nu trebuie sa isi dea acordul, judecatorul analizeaza
- tertul atras in proces prin aceasta forma trebuie obligatoriu sa poata sa pretinda
aceleasi drepturi ca si reclamantul

Termen: difer dupa cum e facuta cererea de catre reclamant sau parat:

- Reclamantul: poate face cerere de chemare a terului pana la terminarea procesului in

prima instanta. Nu se poate face in apel/cai extraordinare, chiar daca partile isi dau
acordul.
 - Prtul: va putea formula numai odata cu ntmpinarea sau daca ntmpinarea nu e
obligatorie, pana la primul termen de judecata.

Sanciunea = decderea, adica respingerea cererii fara a se judeca in fond, dar partea poate sa
faca un proces separat in care sa isi dispun dreptul separat. In regimul vechiului cod, sanc iunea
nu era decderea, ci judecarea separat. Se primea cererea, dar nu se judeca impreuna cu cererea
principala. Termenul asta e un termen de ordine privat, ar fi in dauna celelalte parti sa ii lrge te
cadrul procesual. Inseamna ca, chiar daca prtul ar face cererea mai tarziu decat odata cu
ntmpinarea, dar ar exista acordul reclamantului, ea va putea fi primit. Insa esenial e sa se faca
in fata primei instane, pentru ca daca se depaseste faza, efectuarea in fata instantei de apel nu
ncalc doar regula termenului, ci si cea a dublului grad de jurisdicie, care e de ordine publica.

Si aceasta cerere urmeaz o procedura de admitere in principiu (art 64-65).

Art 71 NCPC reglementeaza 2 situatii in cazul formularii unei cereri de chemare in judecata a
altei persoane in care paratul initial este scos din proces.

1. Ipoteza unei datorii banesti (ex: cel cu cesiunea): paratul declara ca recunoaste datoria si
ca vrea sa o execute => paratul va fi scos din proces daca consemneaza suma datorata la
dispozitia instantei. Procesul va continua fara parat, insa potrivit art 71(3), hotararea i se
va comunica si lui si ii e opozabila.
2. Ipoteza obligatiei de a preda un bun sau folosinta acestuia (ex: paratul declara ca ii va
preda bunul celui pe care il va stabili instanta. Conform art 71(2), bunul este pus sub
sechestru judiciar potrivit art. 972 si urm. Procesul va continua fara parat, dar hotararea ii
va fi comincata si opozabila.

Din punct de vedere procedural, cererea de chemare in judecata a altei persoane i se va

comunica atat partii initiale (potrivnice), cat si celui chemat in judecata.

In ceea ce il priveste pe tert, conform art 69(2), se vor anexa la exemplarul destinat tertului:
copii de pe cerera de chemare in judecata, de pe intampinare si de pe inscrisurile de la dosar.
Prevederile art 64 si 65 NCPC se vor aplica in mod corespunzator.

Daca cererea a fost admisa in principiu, de la momentul admiterii, tertul dobandeste calitatatea
de parte, pozitia procesuala de reclamant, cu consecinta fireasca a hotararii care i se comunica si
produce efecte fata de el.

Conform art 65 NCPC, tertul preia procedura din stadiul in care se afla, actele de procedura
efectuate nu se refac. Exista si aici exceptia in materie de probe: poate solicita administrarea de
probe.

Pozitia terului: reclamant. Tot ce s-a spus la intervenientul principal poate sa faca si el.
Hotararea finala nu ii va fi doar opozabila, ci va fi si obligat la respectarea ei.
Daca prtul e chemat in judecata pentru o obligatie bneasc si recunoate obligatia si declara
ca vrea sa o execute fata de cel care isi va stabili drepturile, adica fie fata de reclamant, fie fata
de cel chemat in judecata, va fi scos din proces, daca consemneaz suma respectiva la dispoziia
instantei. Aceeasi situatie si daca prtul este chemat pentru predarea unui bun: el va fi scos dim
proces, bunul va fi pus sub sechestru judiciar si va fi eliberat la sfarsit celui caruia i s-a stabilit
judiciar dreptul. Prtul, desi nu mai participa la proces, i se va comunica hotararea.

II. CHEMAREA IN GARANTIE

= mijloc procesual prin care oricare dintre parti poate introduce in judecata un tert impotriva
caruia s-ar putea ndrepta cu o cerere in garantie sau in despgubiri, in ipoteza in care ar pierde
procesul. Presupune un proces deja inceput.

De principiu, aceasta chemare in garantie este una facultativa, adica legea nu obliga ca partea sa
cheme pe tertul care ar fi responsabil de cererea procesului chiar in acest proces. Ar putea sa
piard procesul si dupa sa formuleze actiune impotriva celui vinovat. Exista si situatii in care nu
e chiar obligatorie, dar este mai mult necesara: exceptia procesului rau condus: daca partea nu
formuleaza cerere de chemare in garantie si face cerere separata, cel care putea fi chemat poate
invoca apoi ca daca ar fi fost chemat in procesul initial, ar fi avut probe si aparari care ar fi dus la
castigarea procesului initial => respingerea ca neintemeiata. Sunt si situatii in care aceasta
optiune este necesar pentru parte ca sa isi conserve dreptul de regres asupra partii (ex: art 1705,
chemarea in judecata a vntorului; comitent si prepus - cerere in garantie fata de prepus, dar
prepusul e chiar parat in cauza, nu e tert).

Chematul in garantie va putea la rndul lui sa cheme in garantie alta persoana, dar daca exista si
o a treia, se face actiune separate => legiuitorul a limitat la 2 numarul chemarilor in garantie.

Titular: orice parte iniial a litigiului (reclamant, parat, intervenient). Tertul poate fi orice tert
impotriva caruia s-ar putea indrepta daca pierde procesul cu o cerere in garantie sau in
despagubiri.

Termen:

reclamant, intervenient: pana la terminarea cercetrii procesului in prima instanta

parat: odata cu ntmpinarea, sau, daca nu e obligatorie, la primul termen

!!! NU este admisibila in caile de atac.

Sanciunea nedepunerii cererii in termen : decderea => respinsa ca tardiv formulate,
termenele sunt legal imperative.

Forma: cerere scris, are natura juridica a unei cereri de chemare in judecata. Se comunica partii
adverse si celui chemat in judecata. Cerere incidental, nu se supune regularizarii (art 200).

Admiterea in principiu: este necesar si se face potrivit dispoziiilor 64-65.

Odata ce a fost admisa in principiu cererea de chemare in garantie, tertul devine parte si are
calitatea de parat fata de partea care l-a chemat. Astfel vor exista 2 raporturi juridice litigioase
deduse judecatii, ambele de sine statatoare:
Raportul initial
Raportul dintre tert si partea care l-a chemat.

Tertul nu se afla in niciun raport cu partea care nu l-a chemat, nu este obligat sa o garanteze sau
sa o despagubeasca pe aceasta.

Pozitia procesuala a terului in proces: pozitie independenta, este parat fata de cel care l-a
chemat in judecata.

Cererea de chemare in garantie se comunica tertului chemat in garantie si partii potrivnice

initiale si alaturi i se anexeaza documentele revazute de art 74: copii de pe nscrisurile ce insotesc
cererea de chemare in garantie, precum i copii de pe cererea de chemare n judecat,
ntmpinare i de pe nscrisurile de la dosar.

Sfera de aplicare a acestei interventii este mai mare decat in dreptul civil. Se aplica atat in
cazul existentei unei garantii legale, conventionale, cat si in cazul existentei unor cazuri de
despagubire (comitent-prepus, spre exemplu).

Cererea de chemare in garantie se judeca in principiu impreuna cu cererea principala, dar putea fi
disjuns atunci cand judecata ei ntrzie judecata cererii principale. Daca se disjunge, instanta
care a dobndit competenta prin prorogarea de competenta ca urmare a depunerii cererii ramane
competenta in continuare. Dosarul disjuns va fi suspendat pana la judecarea cererii pricipale
pentru ca soarta dosarului disjunse depinde de solutia din cererea principala.

Soluii pe care le poate pronuna instanta

Cine a facut Soluia pe care Soluia care ar Cine poate face apel?
cererea de o pronuna trebui pronunat
chemare in instanta in in legatura cu
garantie legatura cu cerera de chemare
cererea de in garantie
chemare in
judecata

Chemarea in Se admite Se admite (daca e Prtul c. reclamantului (P->R)

garantie se ntemeiat)
face de Parat Chematul in garantie contra
prtului si reclamantului, desi intre
ei nu exista raporturi de drept
substanial! (G->P/R)

Se respinge (daca P->R/G/R+G

nu este ntemeiat)

Se respinge Se respinge ca R->P/P+G (Doar daca respingerea

lipsit de interes CCJ e datorit apararilor lui G)
sau de obiect
Daca R face apel impotriva lui P, P
poate face apel provocat (art. 473
NCPC) impotriva lui G (R->P->G)

Daca totusi P nu face apel provocat

si pierde, poate introduce, din nou,
o cerere, hotararea de fond
neavnd autoritate de lucru
judecat!

Chemarea in Se admite Se respinge ca P->R/G (!)

garantie este lipsit de interes
facuta de sau de obiect P->R->G (! Apel provocat)
reclamant
Se respinge Se admite (daca R->P G->R/P
este ntemeiat)

Se respinge (daca R->P/G

nu este ntemeiat)