CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE

de la: aparatorli lnculpatului Dodon Igor,

avocat Balan Petru, Nicolae Posturusu, Ion Vizdoga
CGl./lO pena/a nr, 1-1/22 .

CERERE DE RECUZARE
Tn ordlnea art.33 alin.(2) pct.6, 34, 35 CPP

Tn Curtea Suprema de Justltie, Tn procedura compietulul de judecatori: Vladimir Timofti,

pre$edinte $1 judecatorii Ghenadie Piamadeala, rurcan Anatolie se afla spre examinare Tn fond
cauza penala nr.1-1/22 cauza penala de Tnvinulre a lul Dodon Igor de comiterea lnfractiunllor
prevazute de art.42 alln.(3} $1 alin. (5), 1812 alin.(5) din Codul penal $i de art.324 alin,(3) lit. a), lit.
b) $I lit. c) din Codul penal.
Prln prezenta, 1n temelul art,33 alln,(1) pct, 6) din CPP declar recuz judecatorului Vladimir
Tlmoftl, deoarece existcli clrcumstante care pun la indolala .rezonablla lmpartlalltatea

judecatorulul.
fn acest sens, potrlvlt prevederllor art. 33 ann:(2) pct.6 CPP al RM 111udec6torul nu poate
particfpa la judecarea cauzei 5i urmeaza aJi recuzat: 6) daca exista alte circumstante care pun la
11
rndoiala rezonabila impartlalftatea judecatorµlul.
Potrlvlt art,34 alln.(1), (2) CPP al RM, 11 Tn cazul rn care exista circumstante prevazute la art.33,
judecatorul este obllgat sa Jaco declaratie de abtlnere de la judecarea cauzei. (2) Pentru acelea~i
motive, judecatorul poate Ji recuzat 5i de catre partile rn proces. Recuzarea trebuie s6 fie mot/vato
5i poate Ji propusa, de regula, rnainte de Fnceperea cercetarii judecatore5ti. Cererea de recuzare
poate Ji facuta mai tFrziu numaf rn cazurile daca eel care face propunerea de recuzare a a/lat
11
mot/vu/ recuzarll ab/a dupa rnceperea cercetarfi judecatore5ti.
Potrlvlt art,35 alln,(2) CPP al RM ,,Examinarea cererii de recuzare sau a declaratiei de abtinere se
face rn aceea~i zi, ascult1nd partile ~i persoana a carei recuzare se cere. Tn cazul rn care nu se poate
forma un nou comp/et de Judecata rn aceea5i instanta, recuzarea se solutioneaza, 111 eel mutt 10
zile de la primirea dosarului, de instanta /erarhic superioara, care, daca admite recuzarea sau
abtinerea, desemneaza pentru judecarea cauzef o instanta ega/6 111 grad cu instanta rn care s-a
produs recuzarea. 11

Din motivul ca normele Codului de procedura penala nu stabilesc anu mite principii dupa care are
a fl analizat $1 apreciat dreptul la o lnstanta lmpartiala sub aspectul invocat mai sus, Tn continuare
acest aspect va fi prezentat 1n conformitate cu prevederile jurisprudentei Curiii Europene a
Drepturilor Omului, care a stabilit prlncipii clare asupra dreptului la un proces echitabil de catre
o instanta impartiala.
Astfel, este de notat in primul rand, ca potrlvit art.6 § 1 al Conventiei Europene pentru Apararea
Drepturilor ~I Libertatilor Fundamentale ale Omulul (Tn continuare ,,Conven1;ia"), fiecarei
persoane ii este garantat dreptul la un proces echitabil de cat re o instan1;a Im partiala.
 Conform jurisprudentei Curtli Europene a Drepturilor Omulul, notlunea de lmpartialltate are a fl
~preclata intr-un dublu sens. Pe de O parte, ea are in vedere un demers sublectlv, ce semnifica
incercarea de a determina convingerea personala a unui judecator intr-o anumita imprejurare,
semnificand a~a-numita lmpartialltate sublectiva, lar pe de alta parte, aceasta notlune cuprinde
un demers obiectiv ce urmare~te a se determlna daca judecatorul ofera toate garantiile suficiente
spre a exclude, in persoana lui, orlce 11 banuiala legitima", ceea ce semnifica a~a-numlta
lmpartialitate oblectiva a instantei ( a se vedea Piersack v. Belgia, hotararea din 1 Octombrle
:982, Serie A nr. 53, § 30, Kyprianou v. Cipru, hotararea nr. 73797 /01, § 118-119).
In prezentul caz, alegatia solicitantului consta in lipsa impartialitatil obiectlve a iudecatorului
Vladimir Timofti, iar aceasta se manifesta prln faptul ca la sedinta din 18 noiembrie 2022 au fost
emise doua incheierl prin care au fost solutionate doua chestiuni distincte: 1. Cererea de incetare
a procesului penal in privinta inculpatului; 2. Demersul partli acuzarii privind prelungirea arestului
la domicillu in privinta inculpatulul.
Mentionam ca la ambele incheieri judecatorul Vladimir Tlmofti a facut oplnie separata,
pronuntindu-se vadit impotriva lnculpatulul: in primul caz s-a pronuntat vadit pentru respingerea
cererii de incetare a procesului penal sl in al doi-lea caz s-a pronuntat pentru prelunglrea arestului
la domiclliu.
Aceste atitudinl ale judecatorului mentionat ne face sa credem ca el este vadit orientat impotriva
inculpatului prin incalcarea oricaror rigorl care tin de princlpiul prezumtlel de nevlnovatle.
Mai mult decit atit. asa dupa cum anterior partea apararii a indlcat de mal multe ori. judecatorul
Vladimir Timoftl vadlt in sedinta publica tine partea acuzarli si neglijeaza solicitarile legitime ale
partii apararii. fapt care trezeste dubli rezonabile prlvind oblectlvitatea acestul iudecator.
In al do ilea rind, conduita judecatorului Vladimir Tlmofti din sedinta de judecata din 31.10.2022,
atunci dnd ublic a anun at ca instan rare entru a emlte solu ia
e cererea de incetare a rocesulu di us clar ca instan a I ar lie
urmeaza sa lucreze pe dosar in fiecare vinerl din saptaminile ce vor urma. Prln aceasta, chiar in
sedinta din 31.10.2022 di Timofti clar a dat de inteles ca nu va admite nicl un fel incetare a
enal i formal , e 18.11.2022 entru a dellbera o solu le. Deel
doar cu o atitudie tinitoare va admltein rocesului
un ma istrat inainte de de a e o cerere de i ar llor un
e dosar. Avind o astfel de condulta a ca acest
·udecator re'udiclaza atit intre ul roces enal cit I Im resia de oblectlvltate e care lnstan a
ar urma sa o lnsufle societatll sl lustitlabililorin acest caz.
chestiunea care este supusa in contlnuare analizel, este daca aceste "dubil legltlme" de llpsa de
impartialitate intr-adevar poate fi apreciata ca una oblectlv justificata pentru a confirma lipsa de
impartialltate din partea magistratului mentlonat.
Prin aceste actiunl vadlt partlnitoare, di Tlmofti Vladimir se comporta ca organ de urmarire
penala ~i incalca dreptul la aparare al lui Igor Dodon. Potrlvlt prevederilor art. 24 alin.(2) CPP,
instanfa Judecatoreasca nu este organ de urmiirlre penala, nu se manifesto 1n favoarea acuzarli
sau a apariiril $i nu exprima alte /nterese dectt interesele /egli, prevederl care in oplnla noastra au
fost incalcate in mod flagrant de judecatorll care Judeca cauza, ace~tea manlfestindu-se in mod

vadit in favoarea acuzarii.

Tn concluzle, toate imprejur~rile ~i circumstantele mal sus expuse, demonstreaza in mod destul
de cert ca Judecatorll nu ofera toate garantiile suficiente spre a exclude, in persoana lor, orice
,,banulal~ legltima", iar in aceste condltll, ,,banulala legltlma" prlvind lipsa de impartialitate a
Judecatorului este una oblectiv justiflcata ~I prin urmare, in acest context a fost incalcat dreptul
la o instanta lmpartiala in sensul art.26 alin.(3) CPC ~l art.6 § 1 al Conventlei Europene a

Drepturilor Omulul.
Tn temeiul celor expuse ~I in conformitate cu art.33, 34 CPP al RM,
Solicltiim:
1. Admiterea cererll;
2. Recuzarea Judeditorulul din Curtea Suprema de Justitie - di Vladimir Timofti de la
examlnarea cauzel penale nr.1-1/22 de invinuire a lui Dodon Igor de comiterea
2
lnfractlunilor prevazute de art.42 alln.(3) ~I alln. (5), 181 alln.(5) din Codul penal ~i de
art.324 alln. (3) lit. a), lit. b) ~I lit. c) din Codul penal.

Avocatli:
Petru BALAN