Dosarul nr.

1-2411/2021 1-21129671-12-1-
02092021
SENTINŢĂ
În numele Legii
15 februarie 2024 mun. Chişinău

Judecătoria Chişinău, în componenţa

Judecător Negru Alexandru

Grefier Munteanu Andreea

Cu participarea
Acuzatorului de stat Tomiţa Dumitru
Apărătorii inculpatei Eşanu Adriana, Dumneanu Radu
Inculpatei Beţişor Adriana

Studiind, în cadrul cauzei penale nr. 1-2411/2021, în care Adriana Beţişor Serghei, a.n.
*****, cp *****, este acuzată de comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b),
b1) CP, art. 324 alin. (3) lit. a), b) CP al Republicii Moldova, chestiunile aferente ședinței
preliminare, inclusiv cererile formulate de apărare aferent incidentelor procesuale apărute după
transmiterea cauzei în instanța de judecată, a
CONSTATAT:

La 02.09.2021 în adresa judecătoriei Chișinău sediul Buiucani a parvenit cauza penală (nr.
UP 2021920013) în care Adriana Beţişor Serghei, a.n. *****, cp *****, este acuzată de
comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), b1) CP, art. 324 alin. (3) lit. a), b)
CP şi art. 303 alin. (3) CP al Republicii Moldova.
La 02.09.2021 cauzei respective i-a fost atribuit nr. manual 1-2411/2021 și distribuită
aleatoriu judecătorului Valentina Garabagiu.
La 27.02.2023, în urma redistribuirii aleatorii prin PIGD, cauza respectivă a parvenit în
procedura judecătorului Negru Alexandru (f.d. 198 vol. 28).
La data de 04.10.2023, la etapa ședinței preliminare, apărătorii inculpatei au prezentat
instanței de judecată ordonanța de refuz în pornirea UP emisă la 05.09.2020 de către procurorul
PA Liliana Partole pe marginea materialelor cauzei penale 20199249038 prin care s-a refuzat în
pornirea UP referitor la pretinsele fapte ale procurorilor Adriana Bețișor și Vitalie Călugăreanu
expuse în actul de sesizare, precum și s-a dispus clasarea procesului penal 20199249038. A mai
fost prezentată ordonanța de refuz în pornirea UP emisă la 05.09.2020 de către procurorul PA
Liliana Partole pe marginea materialelor procesului penal 1-401/pr19 prin care s-a refuzat în
pornirea UP referitor la pretinsele fapte de amestec în înfăptuirea justiției de către Ion Pleșca,
precum și s-a dispus clasarea procesului penal 1-401pr/19. În egală măsură a fost prezentată
încheierea nr. 10-1585/2022 emisă la 27.12.2022, de judecătorul de instrucție din judecătoria
Ciocana Roman Mazureț, prin care s-au admis plângerile înaintate în ordinea art. 313 CPP RM
de către reprezentantul petiţionarului Beţişor Adriana, avocatul Eşanu Adriana din 29 aprilie
2021 şi 13 mai 2021, conexate într-o singură procedură, împotriva Ordonanţei Procurorului
General, Stoianoglo Alexandr din 04 martie 2021, prin care a fost anulată, ca fiind neîntemeiată,
ordonanţa de refuz în pornirea urmăririi penale, emisă la 05.09.2020 emisă de procurorul delegat
în Procuratura Anticorupţie, Liliana Partole, cu reluarea investigaţiilor asupra faptului sesizat şi
împotriva ordonanţei Procurorului General, Alexandr Stoianoglo de începere a urmăririi penale
din 26 martie 2021, în cadrul cauzei penale nr. 2021920013. S-a declarat nulă ordonanţa
Procurorului General, Alexandr Stoianoglo din 04 martie 2021, prin care a fost anulată, ca fiind
neîntemeiată, ordonanţa de refuz în pornirea urmăririi penale emisă la 05 septembrie 2020 de
procurorul delegat în Procuratura Anticorupţie, Liliana Partole, cu reluarea investigaţiilor asupra
faptului sesizat. S-a declarat nulă ordonanţa Procurorului General, Alexandr Stoianoglo de
începere a urmăririi penale din 26 martie 2021, în cadrul cauzei penale nr. 2021920013. S-a
constatat nulitatea tuturor actelor şi acţiunilor procesuale realizate în cadrul cauzei penale nr.
2021920013, ulterior zilei de 04 martie 2021, iniţiate în temeiul unor ordonanţe lovite de nulitate
- ordonanţele Procurorului General, Alexandr Stoianoglo din 04 martie 2021 şi din 26 martie
2021, care aduc atingere drepturilor şi intereselor petiţionarei Beţişor Adriana. La fel, a mai fost
prezentat instanței decizia Cuții de Apel Bălți nr. 10r-138/2023 din 01.08.2023 prin care a fost
respins ca neîntemeiat recursul procurorului împotriva încheierii judecătoriei Chișinău sediul
Ciocana din 27.12.2022.
În ședință de judecată preliminară, părțile la proces au fost invitate să se expună pe
marginea modului în care în viziunea acestora, ordonanțele din 05.09.2020 de refuz în porninrea
UP și încheierea judecătorului de instrucție din 27.12.2022, au impact asupra posibilității de
continuare a examinării prezentei cauze penale, din perspectiva prevederilor art. 4 prot. 7 CEDO.
În circumstanțele enunțate, la ședința de judecată preliminară apărătorul Eșanu Adriana a
indicat printre altele că are o cerere prin care solicită neadmiterea în calitate de probe şi
excluderea din lista probelor acuzării a tuturor mijloacelor de probă, administrate în cauza de
acuzare a Adrianei Beţişor, în cadrul urmăririi penale, ulterior zilei de 04.03.2021, pe motiv că
au fost administrate sub imperiul unor ordonanţe lovite de nulitate – ordonanţele Procurorului
General, Alexandr Stoianoglo din. 04.03.2021 şi 26.03.2021, în vederea executării Încheierii
Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana din 27.12.2022, dosar nr. 10-1585/2022, menţinută prin
Decizia Curţii de apel Bălţi din 01.08.2023, dosar nr. 10r-138/2023.
Apărătorul Eșanu Adriana a mai indicat că în condițiile în care, în cauza penală a fost
emisă ordonanță de refuz în pornirea UP în privința lui Pleșca Ion, pe marginea acuzației de
comitere a infracțiunii stabilite de art. 303, este imposibil să fie învinuită Bețișor Adriana în
comiterea infracțiunii stabilite de art. 303. A reiterat că pe marginea faptelor care ar putea cădea
sub incidența art. 303 ar exista o ordonanță neanulată de refuz în pornirea UP.
Apărătorul Dumneanu Radu a mai indicat că susține declarațiile colegei sale și a reiterat
argumentele invocate de aceasta.
În ședință de judecată preliminară, acuzatorul de stat a indicat că în speță s-a creat o
situație delicată. În acest sens a menționat că potrivit CPP, instanța în ședința preliminară are
dreptul să emită o decizie la încetare a procesului penal, în condițiile în care, ca efect al Deciziei
Curții de Apel, a rămas definitivă ordonanța de refuz în începerea UP. Procurorul a mai indicat
că totuși, judecătorul de instrucție nu s-a expus pe marginea ordonanței de pornire pe capătul de
acuzare prevăzut de art. 303. În acest sens, acuzatorul de stat a indicat că în speță este necesar să
se continue examinarea cauzei.
Acuzatorul de stat a mai indicat că în ordonanța de refuz în pornirea UP nr. 401, s-a reținut
că în fapta lui Pleșca Ion nu se regăsesc elementele componenței de infracțiune stabilite de art.
303.
Prin încheierea din 15.02.2024 instanța de judecată a dispus se disjunge, de la cauza penală
nr. 1-2411/2021 în care Adriana Beţişor Serghei, a.n. *****, cp *****, este acuzată de comiterea
infracţiunilor prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), b1) CP, art. 324 alin. (3) lit. a), b) CP şi art.
303 alin. (3) CP al Republicii Moldova, o cauză penală separată privind acuzarea Adrianei
Beţişor Serghei, a.n. *****, cp *****, de comitere a infracţiunii prevăzute de art. 303 alin. (3)
CP al Republicii Moldova. Cauza disjunsă, privind învinuirea Adrianei Beţişor Serghei, a.n.
*****, cp *****, de comitere a infracţiunii prevăzute de art. 303 alin. (3) CP al Republicii
Moldova, se transmite specialistului responsabil de PIGD pentru repartizarea aleatorie. Cauza 1-
2411/2021 în care Adriana Beţişor Serghei, a.n. *****, cp *****, este acuzată de comiterea
infracţiunilor prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), b1) CP, art. 324 alin. (3) lit. a), b) CP se
menține în procedura judecătorului Negru Alexandru în vederea soluționării acesteia la etapa
ședinței preliminare, conform rigorilor impuse de art. art. 4 prot. 7 CEDO și de art. 22 din CPP.
Încheierea este definitivă.
Audiind participanții la proces, studiind materialele cauzei penale, instanța de judecată
consideră necesar de a înceta la etapa ședinței preliminare, procesul penal în cauza 1-2411/2021
(în care Adriana Beţişor Serghei, este acuzată de comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 327
alin. (2) lit. b), b1) CP, art. 324 alin. (3) lit. a), b) CP) din următoarele considerente de fapt și de
drept.
1. Din esența materialelor din dosar reies circumstanțele faptice ce succed.

Acuzatia 327

2. Prin rechizitoriul din cauza penală de referință lui Bețișor Adriana i se incriminează
comiterea infracțiunii stabilite de art. art.327 alin. (2) lit. b), b1) din Codul penal, abuzul de
serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de demnitate publică a
situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și
intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice, săvârșită din interes material, în scopul
realizării altor interese personale sau în interesul unei terțe persoane.
3. Faptele care potrivit părții acuzării le-ar fi comis Bețișor Adriana și care ar urma să
fie calificate potrivit normei stabilite de art. 327, sunt redate în rechizitoriu după cum urmează:
”Beţişor Adriana exercitând începând cu 14 iunie 2011 funcția de procuror în procuratura
Anticorupție, fiind numită în această funcție prin Ordinul Procurorului General al Republicii
Moldova, nr.543-p din 14 iunie 2011, iar ulterior fiind numită în funcția de adjunct al
procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, prin Ordinul Procurorului General al Republicii
Moldova, nr,1608-p din 22 decembrie 2017, fiind la momentul comiterii infracțiunii persoană cu
funcție de demnitate publică al cărei mod de numire este reglementat de art. 125 alin.(3) din
Constituția Republicii Moldova și de art.19 alin.(l) din Legea nr.3 din 25.02.2016 cu privire la
Procuratură, având în virtutea acestei funcții permanent drepturi și obligații în vederea
exercitării funcțiilor autorității publice, acceptând benevol restricțiile impuse de actele
normative pentru a nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a
autorității sale în interese personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar
prevederilor art. 2 alin.(3) din Legea nr.199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu
funcții de demnitate publică, din care reiese că persoana cu funcție de demnitate publică este
obligată să respecte Constituția Republicii Moldova, legislația în vigoare, să respecte cu
strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și
promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să respecte
normele de conduită profesională prevăzută de lege, să respecte regulamentul intern, contrar
principiilor legalității, respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,
imparțialității și nediscriminării, contrar dispoziției art.6 alin.(3) lit. a), c) din Legea nr. 3 din
25.02.2016 cu privire la Procuratură, din care rezidă că procurorul este obligat să-și
îndeplinească obligațiile de serviciu în conformitate cu Constituția, legislația Republicii
Moldova și cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, să asigure
respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului în exercitarea atribuțiilor sale,
contrar dispozițiilor art. l alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală, conform cărora
„procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societății și statului de infracțiuni, precum și
protejarea persoanei și societății de faptele ilegale ale persoanelor cu funcții de răspundere în
activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor presupuse sau săvârșite, astfel ca orice
persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană
nevinovată să mi fie trasă la răspundere penală și condamnată”, ”organele de urmărire penală
și instanțele judecătorești în cursul procesului sunt obligate să activeze în așa mod încât nici o
persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată și ca nici o persoană să nu fie
supusă în mod arbitrar sau fără necesitate măsurilor procesuale de constrângere ori să nu fie
victima încălcării altor drepturi fundamentale”, contrar art.20 alin. (l) din Constituția
Republicii Moldova, potrivit căruia „orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea
instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și
interesele sale legitime”, art. 26 alin. (3) din Constituția Republicii Moldova, potrivit căruia „în
tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu”,
contrar art. 6 alin. (l), alin. (3) lit. c) din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale din 04.11.1950, din care reiese că „Orice persoană are
dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de
către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra
încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei
acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. [...] Orice acuzat are, în special, dreptul să
se apere el însuși sau să fie asistat de un apărător ales de el și, dacă nu dispune de mijloacele
necesare pentru a plăti un apărător, să poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu,
atunci când interesele justiției o cer”, precum și contrar altor prevederi ale actelor normative
citate, a comis acțiuni care au subminat autoritatea și prestigiul justiției, discreditând înalta
funcție de procuror, exprimate prin săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(2) lit. b),
b1) din Codul penal, abuzul de serviciu, săvârșită de către o persoană cu funcție de demnitate
publică, din interes material, în scopul realizării intereselor personale, în următoarele
circumstanțe: Procurorul în Procuratura Anticorupție, Adriana Bețișor, fiind desemnată în
calitate de conducător al grupului de urmărire penală în cauza penală nr.2016970427, în care
urmărirea penală a fost începută la data de 29 iunie 2016, de către organul de urmărire penală
al Centrului Național Anticorupție, în temeiul art. 27, art. 191 alin. (5), art. 243, alin. (3) din
Codul penal, a coordonat la data de 30 iunie 2016 reținerea lui Doboș Ruslan Vladimir, iar la
data de 01 iulie 2016, l-a pus sub învinuire pe numitul, incriminându-i săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 42 alin. (2), alin. (3), art. 27, art. 191 alin. (5) și art. 42 alin. (2), alin. (3), art.
243 alin. (3) lit. b) din Codul penal. În continuarea acțiunilor sale, procurorul Bețișor Adriana,
constatând că probele acumulate în cadrul urmăririi penale în cauza penală nr.2016970427, în
privința lui Doboș Ruslan ar fi fost suficiente pentru dovedirea vinovăției acestuia și expedierea
cauzei penale în instanța de judecată, la data de 25 august 2016, i-a comunicat învinuitului
Doboș Ruslan și apărătorului acestuia, despre terminarea urmăririi penale, prezentându-le
materialele cauzei penale. Astfel, nefiind de acord cu aprecierea procurorului de caz, după
prezentarea materialelor cauzei penale, învinuitul Doboș Ruslan și apărătorul său au solicitat
scoaterea de sub urmărire penală a numitului din motivul lipsei în acțiunile acestuia a carorva
elemente ale infracțiunii, cerere care a fost respinsă la data de 26 august 2016 de procurorul în
Procuratura Anticorupție, Adriana Bețișor ca fiind neîntemeiată, din considerentele că
„Bănuiala rezonabilă că anume Doboș Ruslan a comis infracțiunea prevăzută la art. 42 alin.
(2), alin. (3), art. art. 27, 191 alin. (5)Cod penal și art. 42 alin. (2), alin. (3), art. 243 alin. (3) lit.
b) Cod penal, rezidă în probele care au fost administrate în cadrul urmăririi penale, precum
audierea martorilor și examinarea înscrisurilor care confirmă în mod cert că anume Doboș este
persoana care a prezentat contractul de fidejusiune falsificat, prin care CIA „Asito” SA
garantează achitarea datoriilor SA „Agromontaj”, în temeiul căruia în perioada imediat
următoare au transferat la conturile ultimei suma de 3 290 000 lei, inclusiv el a fost cel care l-a
prezentat spre executare contabilului companiei CIA „Asito” SA. Tot el, a fost cel care a
ordonat juriștilor companiei CIA „Asito” SA întocmirea contractului de furnizare a unui utilaj
specializat în sumă totală de 564 340 dolari SUA, cu compania nerezidentă „Shildon Solutions”
LTD, înregistrată în Marea Britanic, care de fapt este unul fictiv, în temeiul căruia a convertit
suma de 3 290 ООО lei în dolari SUA și a transferat-o integral la conturile bancare deschise în
Federația Rusă. în asemenea circumstanțe prezența temeiurilor de scoatere a lui Doboș Ruslan
de sub urmărire penală nu au fost atestate”.În aceeași zi, la data de 26 august 2016, procurorul
Bețișor Adriana, stabilind cu certitudine faptul că urmărirea penală ar fi fost completă și că ar fi
existat probe suficiente și legal administrate în privința faptei și vinovăției învinuitului, a
întocmit rechizitoriul și a dispus trimiterea cauzei penale date în privința învinuitului arestat
preventiv, Doboș Ruslan în instanța de judecată, la Judecătoria Buiucani, mun.
Chișinău.Potrivit fișei de repartizare a dosarului, cauza penală de învinuire a lui Doboș Ruslan
Vladimir a fost înregistrată pe data de 26.08.2016 în Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, fiind
repartizată spre examinare judecătorului Andrei Niculcea.În continuarea acțiunilor sale,
procurorul în Procuratura Anticorupție, Adriana Bețișor, participând în calitate de acuzator de
stat în exclusivitate la toate ședințele de judecată care s-au desfășurat în instanța de fond în
cauza penală de învinuire a lui Doboș Ruslan, a manifestat o poziție de învinuire fermă, prin
care și-a expus de fiecare dată poziția precum că probatoriul administrat în cauza penală dată îi
demonstrează fără orice dubiu vinovăția lui Doboș Ruslan de comiterea infracțiunilor pentru
care acesta era acuzat potrivit ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriului, astfel încât
rezultatul procesului să fie aplicarea unei pedepse cu executarea reală a închisorii față de
inculpat.Mai mult decât atât, pe parcursul judecării cauzei penale în fond, procurorul Adriana
Bețișor a înaintat de fiecare dată demersuri privind prelungirea măsurii preventive sub formă de
arest preventiv în privința lui Doboș Ruslan, măsura excepțională dată fiind menținută în
privința acestuia pe toată perioada de judecare a cauzei în instanța de fond la solicitările
înaintate de ea, pledând pentru suficiența probatoriului administrat, respingând cu orice ocazie
solicitările de administrare a unor probe noi și punând la îndoială cu vehemență declarațiile
inculpatului Doboș Ruslan, prin care acesta accentua că ar fi acționat la indicația altor
persoane, menționând expres identitatea acestora.În timpul dezbaterilor judecătorești,
procurorul Bețișor Adriana, a prezentat o analiză a probelor prin care a reiterat că
incontestabil este dovedită vinovăția inculpatului Doboș Ruslan Vladimir în comiterea
infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), alin. (3), art. 27, art. 191 alin. (5) - autor și
organizator la tentativa de delapidare a averii străine în proporții deosebit de mari și art. 42
alin. (2), alin. (3), art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal - autor și organizator la spălarea
banilor săvârșite în proporții deosebit de mari, subliniind că „indiferent cine este beneficiarul,
fie că este în interes personal, fie că este în interesul terțelor acest lucru nu are rol important la
încadrarea juridică penală, sau faptul că de acești bani s-au folosit altcineva, dar aceasta a fost
voința a lui Doboș Ruslan, nu reflectă o deraiere de la calificarea care a fost făcută inițială
anume potrivit art. 191 alin.5 CP", solicitând instanței de fond:A recunoaște vinovat pe Doboș
Ruslan Vladimir, a. n. *****, privind comiterea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (2), alin.
(3), art. 27, art. 191 alin. (5) Cod penal, aplicându-i o pedeapsă sub formă de închisoare în
mărime de 10 ani;A recunoaște vinovat pe Doboș Ruslan Vladimir, a.n. *****, privind
comiterea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (2), alin. (3), art. 243 alin. (3) lit. b) Cod penal
cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani;A stabili o pedeapsă
definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul total al pedepselor aplicate față de Doboș
Ruslan Vladimir în mărime de 15 ani de închisoare;A încasa din contul lui Doboș Ruslan
Vladimir în contul părții civile, compania de asigurări „Asito” SA, suma mijloacelor financiare
cu care a fost prejudiciată în mărime de 3 290 000 lei MDL.”Prin sentința Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani din 13 februarie 2017, Doboș Ruslan a fost recunoscut vinovat și
condamnat în baza art. 42 alin. (2), alin. (3), art. 27, art. 191 alin. (5) și art. 42 alin. (2), alin.
(3), art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal, așa cum a fost pus sub învinuire și conform
rechizitoriului întocmit de către Bețișor Adriana, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen de 12 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.Sentința
menționată a fost contestată cu apel doar de către inculpatul Doboș Ruslan, legalitatea acesteia
nefiind pusă la îndoială de către procurorul în Procuratura Anticorupție, Adriana Bețișor, care
nu a utilizat careva cale de atac în acest sens, recunoscând astfel tacit caracterul legal al acestei
hotărâri judecătorești.Ulterior, cauza penală de învinuire a lui Doboș Ruslan Vladimir a fost
înregistrată la data de 09.03.2017 la Curtea de Apel Chișinău cu numărul 02-la-5413-
09032017, fiind repartizată spre examinare judecătorului Ludmila Ouș.Prin încheierea
președintelui Curții de Apel Chișinău, din 25.04.2017, s-a dispus examinarea cauzei penale date,
în ordine de apel, completului de judecată format din președinte - judecătorul Ouș Ludmila și
judecătorii Brînza Liubovi și Teleucă Stelian.În același timp, prin Dispoziția adjunctului
Procurorului General, Mircea Roșioru, din data de 28 martie 2017, s-a dispus participarea în
ședința de judecată în Curtea de Apel Chișinău și reprezentarea învinuirii în numele statului în
cauza penală privind învinuirea lui Doboș Ruslan, de către grupul de procurori constituit din
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic și procurorul în
Procuratura Anticorupție, Adriana Bețișor.Necătând la faptul că procurorul Adriana Bețișor a
fost inclusă în grupul acuzatorilor de stat pentru participarea la examinarea în ordine de apel a
cauzei renale date, aceasta nu a participat la nici o ședință de judecată în cadrul Curții de Apel
Chișinău în cauza penală de învinuire a lui Doboș Ruslan, efectiv, acuzarea de stat fiind
reprezentată doar de către procurorul Procuraturii de circumscripție Chișinău, Cătălin
Scutelnic.Pe parcursul ședințelor de judecată desfășurate la Curtea de Apel Chișinău în cauza
penală de învinuire a lui Doboș Ruslan, de către partea acuzării nu au fost administrate și
prezentate careva probe noi, iar procurorul Scutelnic Cătălin, la toate şedinţele de judecată,
inclusiv la etapa susţinerilor verbale în data de 26.03.2018, a avut o poziție acuzatoare fermă și
anume a considerat de fiecare dată că probatoriul administrat în cauza penală de învinuire a lui
Doboș Ruslan îi demonstrează fără orice dubiu vinovăția inculpatului, pledând pentru
menținerea sentinței de condamnare pronunțată de către prima instanță, potrivit rechizitoriului
întocmit de către procurorul Bețișor Adriana.În același timp cu desfășurarea ședințelor de
judecată la Curtea de Apel Chișinău în cauza penală de învinuire a lui Doboș Ruslan, ultimul, cu
coordonarea procurorului în Procuratura Anticorupție, Adriana Bețișor, care începând cu data
de 22 decembrie 2017 exercita funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii
Anticorupție, de multiple ori a fost escortat la sediul Centrului Național Anticorupție și/sau la
sediul Procuraturii Anticorupție, unde, sub pretextul de a fi desfășurate anumite acțiuni de
urmărire penală în alte cauze penale în care el figura, de către procurorul Adriana Bețișor au
fost inițiate niște negocieri informale cu numitul, lui Doboș Ruslan fiindu-i înaintate niște
condiții indispensabile, și anume: oferirea de către el a sumei de 50 000 euro și darea
declarațiilor împotriva altor persoane, la realizarea cărora acțiunile lui vor fi recalificate, altfel
decât a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Buiucani, mim. Chișinău din 13 februarie
2017 și cum a fost pus sub învinuire în cadrul urmăririi penale, în rezultat la ce va fi eliberat din
detenție.Astfel, pe parcursul zilei de 24 noiembrie 2017, Bețișor Adriana, folosindu-se de situația
de serviciu și grandoarea funcției de procuror în Procuratura Anticorupție, a organizat
escortarea lui Doboș Ruslan în incinta biroului său de serviciu situat în sediul Procuraturii
Anticorupție, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 198, mun. Chișinău, unde, urmărind
scopul obținerii bunurilor ce nu i se cuvin, l-a determinat pe avocatul lui Doboș Ruslan, Caldîba
Vitalie să părăsească biroul ei de serviciu, în care să rămână tete-a-tete cu Doboș Ruslan,
încălcându-i în aceste condiții pin abuz de putere dreptul fundamental al acestuia, consfințit în
art. 26 din Constituția Republicii Moldova - dreptul la apărare, a cărui reglementare se
regăsește și în prevederile art. 17 din Codul de procedură penală.În continuarea acțiunilor
descrise, Bețișor Adriana, în scopul realizării unor interese personale, a pretins personal și a
extorcat, mijloace bănești, în mărime de 50.000,00 euro, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea
funcției sale și anume: pentru a-i solicita recalificarea acțiunilor acestuia și a-și retrage
acuzațiile în cadrul cauzei penale pendinte la acel moment la Curtea de Apel Chișinău, în cadrul
căreia Ruslan Doboș a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42
alin. (2), (3), art. 27, art. 191 alin. (5) și art. 42 alin. (2), (3), art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul
penal (autor și organizator al tentativei de delapidare a averii străine, săvârșite în proporții
deosebit de mari și autor și organizator al spălării banilor, săvârșite în proporții deosebit de
mari), dându-i asigurări că în rezultatul acestor acțiuni Doboș Ruslan va fi pus în libertate, iar
acțiunile lui vor fi tratate în maniera din care să rezulte o altă stare de fapt decât cea prezentată
prin rechizitoriu.Concomitent, în aceleași circumstanțe. Bețișor Adriana, urmărind interesul
personal și crearea aparenței de descoperire a unor presupuse fapte infracționale, folosind
situația de serviciu și autoritatea funcției deținute, prin abuz de putere, a stabilit cu Doboș
Ruslan o altă condiție sine-qua-non, exprimată prin darea de către ultimul a declarațiilor
referitoare la activitatea unor terțe persoane, împrejurare care a fost realizată în perioada
imediat următoare în cadrul cauzei penale nr.2016978001.Continuându-și acțiunile sale
criminale, Adriana Bețișor, având scopul realizării intereselor personale, aproximativ la
începutul lunii februarie 2018, ziua exactă nefiind posibil de a fi stabilită de organul de urmărire
penală, aflându-se în localul „Touareg”, situat pe str. Calea leșilor, 2/5, mun. Chișinău, a
acceptat și a primit personal, prin intermediul concubinei lui Ruslan Doboș, Elena Pașa,
mijloacele bănești extorcate de la Doboș Ruslan, în sumă de 50.000,00 euro, care conform
cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei pentru acea perioadă constituia echivalentul a
1.031.800,00 MDL.În condițiile expuse, Doboș Ruslan, realizând cerințele înaintate de
procurorul Adriana Bețișor de transmitere a sumei de 50.000,00 euro și de dare a declarațiilor
acuzatoare în privința altor persoane, continua să se afle în detenție, iar situația sa rămânea
neschimbată, chiar și atunci când la data de 12.03.2018 cercetarea judecătorească a fost
încheiată, iar în cadrul dezbaterilor judecătorești din data de 26.03.2018, procurorul
Procuraturii de circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic a avut o poziție acuzatoare fermă și
anume: a solicitat menținerea fără modificări a sentinței de condamnare pronunțată de către
prima instanță, potrivit rechizitoriului întocmit de către procurorul Bețișor Adriana.La rândul
său, Bețișor Adriana, conștientizând că nu va putea influența nicicum decizia procurorului
Procuraturii de circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic de a-și revizui poziția expusă deja în
susținerile verbale la data de 26.03.2018, întâmpinând astfel în persoana acestuia „un obstacol”
în realizarea planului său infracțional, acționând intenționat în direcția îndeplinirii
condiționalităților stabilite cu Doboș Ruslan și urmărind reluarea cercetării judecătorești în
cauza penală de învinuire a lui Doboș Ruslan la Curtea de Apel Chișinău, aproximativ în luna
mai 2018, folosindu-și situația de serviciu și autoritatea funcției deținute și făcând trimitere la
nivelul amplu de informații la care are acces, intenționat, l-a indus în eroare pe adjunctul
Procurorului General, Mircea Rosioru, că în cauza penală de învinuire a lui Doboș Ruslan au
fost obținute probe noi care incontestabil „răstoarnă” sentința de condamnare a lui Doboș
Ruslan și l-a determinat de a-1 exclude pe procurorul Procuraturii de circumscripție Chișinău,
Scutelnic Cătălin din grupul de acuzatori de stat în cauza penală dată și a crea un grup de
acuzatori nou și desemnarea sa în calitate de conducător al grupului, cu includerea altui
procuror, care urma în aceste condiții să execute formal cerințele procurorului Adriana Bețișor.
Concomitent, prin acțiunile sale, procurorul Bețișor Adriana a urmărit înlăturarea procurorului
Procuraturii de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin de la examinarea cauzei renale date,
în vederea asigurării că numitul nu va avea competența de a declanșa căi de atac față de decizia
ce urma a fi adoptată în Curtea de Apel Chișinău în baza solicitărilor sale.În aceste condiții, la
data de 28 mai 2018, prin Dispoziția adjunctului Procurorului General, Mircea Roșioru, s-a
dispus participarea în ședința de judecată fa Curtea de Apel Chișinău și reprezentarea învinuirii
în numele statului în cauza penală privind învinuirea lui Doboş Ruslan, de către grupul de
procurori constituit din adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție Adriana Bețișor
- conducătorul grupului și procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vitalie
Călugăreanu, act care a permis reluarea cercetării judecătorești în cauza penală dată și
realizarea scopului pus de Bețișor Adriana.Concomitent, pe parcursul zilei de 10 mai 2018,
procurorul Bețișor Adriana, urmărind realizarea planului său infracțional, folosindu-se de
atribuțiile de serviciu, a organizat escortarea lui Doboș Ruslan în incinta biroului său de
serviciu situat în sediul Procuraturii Anticorupție, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt,
198, mun. Chișinău, unde, cunoscând faptul că lui Doboș Ruslan îi este acordată asistență
juridică de către mai mulți avocați, urmărind scopul ingerinței în dreptul la apărare al
inculpatului Doboș Ruslan, prin folosirea situației de serviciu și autoritatea funcției deținute și
abuz de putere, l-a constrâns pe ultimul să se dezică de avocații săi Pascal Iuliana și Bodnariuc
Alexandru la examinarea în continuare a cauzei sale în instanța de apel, încălcându-i în aceste
condiții prin abuz de putere dreptul fundamental al acestuia, consfințit în art.26 din Constituția
Republicii Moldova - dreptul la apărare, a cărui reglementare se regăsește și în prevederile art.
17 din Codul de procedură penală.În rezultatul presiunilor procurorului Adriana Bețișor, în
aceiași zi, inculpatul Doboș Ruslan a depus o cerere pe numele administrației Penitenciarului
nr.13, mun. Chișinău unde se deținea, prin care a solicitat interzicerea accesului avocatului
Bodnariuc Alexandru la sine, pe motivul formal că a refuzat la serviciile lui, în realitate însă
conformându-se parțial solicitărilor procurorului Bețișor Adriana.Ulterior, în luna mai 2018,
Adriana Bețișor, acționând contrar prevederilor art.51 alin. (4) din Codul de procedură penală,
care prevede că „în cursul judecării cauzei, procurorul reprezintă învinuirea în numele statului
și prezintă în ședința de judecată probele acumulate de organul de urmărire penală”, având
intenția realizării acțiunilor promise lui Doboș Ruslan de a fi îndeplinite în schimbul sumei de
:ani primite, cât și în vederea realizării intereselor personale, manifestate prin crearea
aparenței de investigare și descoperire a unor infracțiuni în baza declarațiilor lui Doboș Ruslan,
având la bază același suport probatoriu, în situații similare, prin abuz de serviciu, fără a avea
careva temeiuri faptice sau legale, și-a revăzut poziția în mod diametral opus, formulând în
cauza penală de învinuire a lui Ruslan Doboș, examinată în ordine de apel la Curtea de Apel
Chișinău susținerile verbale, din care să rezulte o altă stare de fapt decât cea prezentată prin
rechizitoriu și în sentința primei instanțe, contrare poziției susținute tot de ea la judecarea în
fond și, contrare poziției avute de procurorul din cadrul Procuraturii de circumscripție
Chișinău, Scutelnic Cătălin, care a susținut acuzarea la Curtea de Apel Chișinău în cauza
penală de învinuire a lui Ruslan Doboș, s-a expus referitor la achitarea lui Ruslan Doboș de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), art. 243 alin. 3) lit. b) din Codul penal -
autor și organizator la spălarea banilor săvârșite în proporții deosebit de mari și referitor la
necesitatea recalificării acțiunilor acestuia, prin condamnarea numitului doar în baza art. 196
alin. (4) din Codul penal - cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere,
în proporții deosebit de mari, care constituie o infracțiune mai puțin gravă, cu eliberarea
acestuia din stare de rest, renunțând astfel la învinuirile înaintate inițial.Astfel, acționând
contrar prevederilor pct. 18 și 18.1 din Ordinul nr. 2/21 din .2.01.2018 Cu privire la
organizarea activității procurorilor în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele
judecătorești, care prevede că „18. în cazul insuficienței probelor pentru solicitarea
condamnării inculpatului, acuzatorul de stat va informa 'n prealabil despre aceasta procurorul-
șef și printr-o notă scrisă procurorul zonal din cadrul Secției unificare a practicii în domeniul
reprezentării învinuirii în instanțele de judecată. în asemenea situații, procurorul-șef al Direcției
judiciare a Procuraturii Generale va convoca o ședință în cadrul căreia vor fi analizate probele
cercetate și, eventual, identificate procedee legale prin care să se extindă volumul probatoriului
necesar a fi administrat, astfel încât pe caz să fie adoptată o decizie .egală. Chestiunile
dezbătute în cadrul ședinței se vor consemna într-un proces - verbal, care se va anexa la dosarul
de control. 18.1 Pe cale de consecință, dacă ansamblul de probe cercetate de instanța de
judecată nu confirmă învinuirea adusă inculpatului, procurorul va renunța parțial sau integral
la învinuire. Renunțarea procurorului la învinuire se face prin ordonanță motivată și atrage
adoptarea de către instanța de judecată a unei sentințe de achitare sau, după caz, de încetare a
procesului penal”, procurorul Adriana Bețișor și-a voalat intențiile de a renunța la învinuirile
inițiale față de Doboș Ruslan prin susținerile verbale întocmite, care conțin deducții și concluzii
cu referire la nevinovăția lui Doboș Ruslan: „[...] acuzarea consideră că sentința Judecătoriei
mun. Chișinău sediul Buiucani din 13.02.2017, urmează a fi casată și pronunțată o nouă
hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, or în rezultatul cercetării probelor în
instanța de apel inclusiv din declarațiile formulate de către Doboș Ruslan, se constată soluția
eronată a instanței de fond dispusă în prezenta cauză penală. În rezultai acuzarea consideră că
învinuirea adusă lui Doboș Ruslan Vladimir în săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 42 al. (2),
al. (3), art. 243 al. (3) lit. b) Cod penal nu s-a confirmat și nu a fost dovedit în deplină măsura
rolul și modul în care ar fi acționa inculpatul în săvârșirea acestei infracțiuni[...].”În aceste
condiții, având în vedere că încă la 12.03.2018 cercetarea judecătorească în cauza penală de
învinuire a lui Doboș Ruslan în Curtea de Apel Chișinău deja a fost finalizată, iar după
expunerea procurorului Scutelnic Cătălin și a avocaților inculpatului, ședințele de judecată au
fost amânate pentru ascultarea ultimului cuvânt al inculpatului, Bețișor Adriana, asigurându-și
prin existența Dispoziției din 28 mai 2018 a adjunctului Procurorului General Mircea Roșioru,
posibilitatea reluării cercetării judecătorești în cauza dată și a enunțării din partea acuzării de
stat a altei poziții decât cea exprimată de procurorul Scutelnic Cătălin, a organizat ca
susținerile sale verbale întocmite de ea să fie prezentate la data de 04.06.2018 Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău, de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,
Vitalie Călugăreanu, unde ele au fost luate ca bază la adoptarea deciziei instanței de apel și au
permis realizarea promisiunilor făcute de Adriana Bețișor lui Doboș Ruslan.Prin Decizia
Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din data de 04 iunie 2018, Doboș Ruslan a fost
achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), alin. (3), art. 243 alin. (3) lit. b)
din Codul penal, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin.
(4) din Codul penal, și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an
11 luni 5 zile închisoare, fiind eliberat imediat de sub arest din sala de ședință.Decizia dată nu a
fost atacată cu recurs de către conducătorul grupului de acuzatori de stat, procurorul Adriana
Bețișor, în aceste condiții în mod tacit, fiind realizat planul infracțional.Ca urmare a acțiunilor
menționate cu folosirea situației de serviciu ale procurorului Bețișor Adriana, au fost cauzate
daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale cet. Doboș Ruslan,
manifestate prin încălcarea gravă a drepturilor fundamentale ale acestuia - dreptul la un proces
echitabil, dreptul de acces la justiție, dreptul la apărare, inclusiv cu cauzarea daunelor
materiale în proporții deosebit de mari în sumă de 1.031.800,00 MDL, a utilizării puterii
discreționare în vederea realizării intereselor materiale, personale, cât și în interesele altei
persoane, aplicarea arbitrară a legii și aprecierea diferențiată a unei și aceleiași spețe, în
circumstanțe analogice.

Acuzația 324

4. Prin rechizitoriul în cauza penală de referință lui Bețișor Adriana i se mai

incriminează comiterea infracțiunii stabilite de art. 324 alin.(3) lit. a), b) din Codul penal,
coruperea pasivă, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de către o persoană
cu funcție de demnitate publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru o altă
persoană, pentru a îndeplini o acțiune în exercitarea funcției sale, săvârșite cu extorcare de
bunuri, în proporții deosebit de mari.
5. Faptele care potrivit părții acuzării le-ar fi comis Bețișor Adriana și care ar urma să
fie calificate potrivit normei stabilite de art. 324 CP, sunt redate în rechizitoriu după cum
urmează: ”Beţişor Adriana, exercitând funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii
Anticorupție, fiind numită în această funcție prin Ordinul Procurorului General al Republicii
Moldova, nr. 1608-p din 22 decembrie 2017, fiind la momentul comiterii infracțiunii persoană
cu funcție de demnitate publică al cărei mod de numire este reglementat de art. 125 alin. (3) din
Constituția Republicii Moldova și de art. 19 alin. (l) din Legea nr. 3 din 25.02.2016 cu privire la
Procuratură, având în virtutea acestei funcții permanent drepturi și obligații în vederea
exercitării funcțiilor autorității publice, acceptând benevol restricțiile impuse de actele
normative pentru a nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a
autorității sale în interese personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar
prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr.199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu
funcții de demnitate publică, din care reiese că persoana cu funcție de demnitate publică este
obligată să respecte Constituția Republicii Moldova, legislația în vigoare, să respecte cu
strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și
promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate cate atribuțiile de serviciu, să respecte
normele de conduită profesională prevăzută de lege, să respecte regulamentul intern, contrar
principiilor legalității, respectării rapturilor și libertăților fundamentale ale omului,
imparțialității și nediscriminării, contrar dispoziției art. 6 alin.(3) lit. d), i), j) din Legea nr. 3 din
25.02.2016 cu privire la Procuratură, din care rezidă că procurorul este obligat să respecte
regulile deontologice ale procurorilor și să se abțină de la fapte care ar discredita imaginea
Procuraturii sau ar afecta prestigiul profesiei de procuror, să declare actele de corupție, actele
conexe actelor de corupţie şi faptele de comportament corupţional care i-au devenit cunoscute și
să întreprindă măsuri în vederea denunțării și înregistrării tuturor încălcărilor de lege care i-au
devenit cunoscute în exercițiul funcției sau în afara exercițiului funcției, contrar dispozițiilor
capitolului II pct. 6; 6.3.1, 6.3.2, 6.3.6 din Codul de etică al procurorului, aprobat prin
Hotărârea Adunării Generale a Procurorilor nr.4 din 27 mai 2016, conform cărora „procurorul
trebuie să se bucure de o reputație ireproșabilă și să respecte cele mai Înalte standarde de etică
și conduită cu respectarea principiului integrității exprimată prin respectarea a celor mai înalte
standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea societății în
procuratură; fiind conștient de riscurile corupției, să nu admită comportament coruptibil în
activitatea sa; să nu ofere temei de a se considera drept o persoană pretabilă comiterii unor acte
de corupție sau abuzuri” a comis acțiuni care au subminat autoritatea și prestigiul justiției,
discreditând înalta funcție de procuror, exprimate prin săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.
324 alin.(3) lit. a), b) din Codul pena), coruperea pasivă, săvârșită de către o persoană cu
funcție de demnitate publică, cu extorcare de bunuri, în proporții deosebit de mari, în
următoarele circumstanțe: Procurorul în Procuratura Anticorupție, Adriana Bețișor, fiind
desemnată în calitate de conducător al grupului de urmărire penală în cauza penală
nr.2016970427, in care urmărirea penală a fost începută la data de 29 iunie 2016, de către
organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție, în temeiul art.27, art. 191
alin.(5), -rt.243, alin.(3) din Codul penal, a coordonat la data de 30 iunie 2016 reținerea lui
Doboș Ruslan Vladimir, iar la data de 01 iulie 2016, l-a pus sub învinuire pe numitul,
incriminându-i săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), alin. (3), art. 27, art. 191
alin. (5) și art. 42 alin. (2), alin. (3), art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal. În continuarea
acțiunilor sale, procurorul Bețișor Adriana, constatând că probele acumulate în cadrul
urmăririi penale în cauza penală nr. 2016970427, în privința lui Doboș Ruslan ar fi fost
suficiente pentru dovedirea vinovăției acestuia, iar urmărirea penală ar fi fost efectuată complet,
la data de 26 august 2016, a întocmit rechizitoriul și a remis cauza penală dată în privința
învinuitului arestat Doboș Ruslan în instanța de judecată, la Judecătoria Buiucani, mun.
Chișinău. Potrivit fișei de repartizare a dosarului, cauza penală de învinuire a lui Doboș Ruslan
Vladimir a fost înregistrată la data de 26.08.2016 în Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău cu
numărul 14-1-10528-26082016, fiind repartizată spre examinare judecătorului Andrei Niculcea.
La toate ședințele de judecată care s-au desfășurat în instanța de fond în cauza renală de
învinuire a lui Doboș Ruslan, în calitate de acuzator de stat a participat exclusiv procurorul în
Procuratura Anticorupție, Adriana Bețișor, care, manifestând poziție de învinuire fermă, și-a
expus de fiecare dată viziunea precum că probatoriul administrat în cauza penală dată îi
demonstrează fără orice dubiu vinovăția lui Doboș Ruslan de comiterea infracțiunilor pentru
care acesta era acuzat, astfel încât rezultatul procesului să fie aplicarea unei pedepse cu
executarea reală a închisorii față de inculpat. Mai mult ca atât, pe parcursul judecării cauzei în
fond, procurorul Adriana Bețișor a înaintat de fiecare dată demersuri privind prelungirea
măsurii preventive sub formă de arest preventiv lui Doboş Ruslan, măsura excepţională dată
fiind menținută în privința ultimului pe toată perioada de judecare a cauzei în instanța de fond,
la solicitările înaintate de procurorul de caz. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani din 13 februarie 2017, Doboș Ruslan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza
art. 42 alin. (2), alin. (3), art. 27, art. 191 alin. (5) și art. 42 alin. (2), alin. (3), art. 243 alin. (3)
lit. b) din Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 12
ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Sentința menționată a fost contestată cu
apel doar de către inculpatul Doboș Ruslan, legalitatea acesteia nefiind pusă la îndoială de
către procurorul în Procuratura Anticorupție Adriana Bețișor, care nu a utilizat careva căi de
atac în acest sens. Ulterior cauza penală de învinuire a lui Doboș Ruslan Vladimir a fost
înregistrată la data de 09.03.2017 la Curtea de Apel Chișinău cu numărul 02-1a-5413-9032017,
fiind repartizată spre examinare judecătorului Ludmila Ouș. Prin încheierea președintelui Curții
de Apel Chișinău, din 25.04.2017, s-a dispus examinarea cauzei penale date, în ordine de apel,
completului de judecată format din președinte - judecătorul Ouș Ludmila și judecătorii Brînza
Liubovi și Teleucă Stelian. În același timp, prin Dispoziția adjunctului Procurorului General,
Mircea Roșioru, din data de 28 martie 2017, s-a dispus participarea în ședința de judecată în
Curtea de Apel Chișinău și reprezentarea învinuirii în numele statului în cauza penală privind
învinuirea lui Doboș Ruslan Vladimir, de către grupul de procurori constituit din procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic și procurorul în Procuratura
Anticorupție, Adriana Bețișor. Necătând la faptul că procurorul Adriana Bețișor a fost inclusă în
grupul acuzatorilor de stat pentru participarea la examinarea în ordine de apel a cauzei renale
date, aceasta nu a participat la nici o ședință de judecată în cadrul Curții de Apel Chișinău în
cauza penală de învinuire a lui Doboș Ruslan, efectiv, acuzarea de stat fiind reprezentată doar
de către procurorul Procuraturii de circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic. Pe parcursul
ședințelor de judecată desfășurate la Curtea de Apel Chișinău în cauza penală de învinuire a lui
Doboș Ruslan, de către partea acuzării nu au fost prezentate careva probe noi, iar procurorul
Scutelnic Cătălin, la toate ședințele de judecată, inclusiv la etapa susținerilor verbale în data de
26.03.2018, a avut o poziție acuzatoare fermă și anume: a considerat de fiecare dată că
probatoriul administrat în cauza penală de învinuire a lui Doboș Ruslan îi demonstrează fără
orice dubiu vinovăția inculpatului, pledând pentru menținerea sentinței de condamnare
pronunțată de către prima instanță, potrivit rechizitoriului întocmit de către procurorul Bețișor
Adriana. În același timp cu desfășurarea ședințelor de judecată la Curtea de Apel Chișinău în
cauza penală de învinuire a lui Doboș Ruslan, ultimul, cu coordonarea procurorului în
Procuratura Anticorupție, Adriana Bețișor, care începând cu data de 12 decembrie 2017
exercita funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, de multiple ori a fost
escortat la sediul Centrului Național Anticorupție şi/sau la sediul Procuraturii Anticorupție,
unde sub pretextul de a fi desfășurate numite acțiuni de urmărire penală în alte cauze penale în
care el figura, de către procurorul Adriana Bețișor au fost inițiate niște negocieri informale cu
numitul, lui Doboș Ruslan fiindu-i înaintate niște condiții indispensabile, și anume: oferirea de
către el a sumei de 50.000.00 euro și darea declarațiilor împotriva altor persoane, la realizarea
cărora acesta ar putea fi eventual eliberat din detenție, iar acțiunile lui recalificate, altfel decât
a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 februarie 2017.
Astfel, pe parcursul zilei de 24 noiembrie 2017, Bețișor Adriana, folosindu-se i- atribuțiile de
serviciu și grandoarea funcției de procuror în Procuratura Anticorupție, a organizat escortarea
lui Doboș Ruslan în incinta biroului său de serviciu situat în sediul Procuraturii Anticorupție,
amplasată pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 198, mun. Chișinău, unde, urmărind scopul obținerii
bunurilor ce nu i se cuvin, l-a determinat pe avocatul lui Doboș Ruslan, Caldîba Vitalie să
părăsească biroul ei de serviciu, în care să rămână tete-a-tete cu Doboș Ruslan, de la care a
pretins personal și a extorcat, mijloace bănești, în mărime de 50.000,00 euro, care conform
cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei pentru acea perioadă constituia suma ie
1.031.800,00 MDL, ceea ce reprezintă proporții deosebit de mari, pentru a îndeplini acțiuni în
exercitarea funcției sale și anume: pentru a-i solicita recalificarea acţiunilor acestuia și a-și
exprima punctul de vedere prin care își retrage acuzațiile în cadrul cauzei penale pendinte la
acel moment la Curtea de Apel Chișinău, în cadrul căreia Ruslan Doboș a fost recunoscut
vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), art. 27, art. 191 alin. (5) și
art.42 alin. (2), (3), art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal (autor și organizator al tentativei de
delapidare a averii străine, săvârșite în proporții deosebit de mari și autor și organizator al
spălării banilor, săvârșite în proporții deosebit de mari), dându-i asigurări că în rezultatul
acestor acțiuni Doboș Ruslan va fi pus în libertate, iar acțiunile lui vor fi tratate în maniera din
care să rezulte o altă stare de fapt decât cea prezentată prin rechizitoriu. Concomitent, în
aceleași circumstanțe, Bețișor Adriana, urmărind interesul
personal și crearea aparenței de descoperire a unor presupuse fapte infracționale, a
stabilit cu Doboș Ruslan o altă condiție sine-qua-non, exprimată prin darea de către ultimul a
declarațiilor referitoare la activitatea unor terțe persoane, împrejurare care a fost realizată în
perioada imediat următoare în cadrul cauzei penale nr. 2016978001. Continuându-și acțiunile
sale criminale, Adriana Bețișor, deținând funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii
Anticorupție, având scopul realizării intenţiei infracționale, aproximativ la începutul lunii
februarie 2018, ziua exactă nefiind posibil de a fi stabilită, aflându-se în localul „Touareg”,
situat pe str. Calea Ieşilor, 2/5, mun. Chișinău, intenționat, a acceptat și a primit personal, prin
intermediul concubinei lui Ruslan Doboș, Elena Pașa, mijloacele bănești extorcate de Doboș
Ruslan, în sumă de 50.000.00 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naţionale a Moldovei
pentru acea perioadă constituia echivalentul a 1.031.800.00, ceea ce reprezintă proporții
deosebit de mari. În condițiile expuse, Doboș Ruslan, realizând cerințele înaintate de procurorul
Adriana Bețișor de transmitere a sumei de 50.000.00 euro și de dare a declarațiilor acuzatoare
în privința altor persoane, continua să se afle în detenție, iar situația sa rămânea neschimbată,
chiar şi atunci când la data de 12.03.2018, cercetarea judecătorească a fost încheiată, iar în
cadrul dezbaterilor judecătorești din data de 26.03.2018, procurorul Procuraturii de
circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic avut o poziție acuzatoare fermă și anume a solicitat
menținerea fără modificări a sentinței de condamnare pronunțată de către prima instanță. La
rândul său, Bețișor Adriana, conștientizând că nu va putea influența nicicum decizia
procurorului Procuraturii de circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic de a-și revizui poziția în
favoarea îndeplinirii condiționalităților stabilite cu Doboș Ruslan și întâmpinând astfel în
persoana acestuia „un obstacol” în realizarea planului său infracţional, aproximativ în luna
mai 2018, folosindu-și autoritatea funcției deținute și făcând trimitere la nivelul amplu de
informații la care are acces, intenționat, l-a indus în eroare pe adjunctul Procurorului General,
Mircea Roșioru că în cauza penală de învinuire a lui Doboș Ruslan au fost obținute probe noi
care incontestabil „răstoarnă” sentinţa de condamnare a lui Doboș Ruslan și l-a determinat de
a-1 exclude pe procurorul Procuraturii de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin din grupul
de acuzatori de stat în cauza penală dată și a crea un grup de acuzatori nou și desemnarea sa în
calitate de conducător al grupului, cu includerea altui procuror, care urma în aceste condiții să
execute formal cerințele procurorului Adriana Bețișor. Concomitent, prin acțiunile sale,
procurorul Bețișor Adriana a urmărit înlăturarea procurorului Procuraturii de circumscripție
Chișinău, Scutelnic Cătălin de la examinarea cauzei penale date, în vederea asigurării că
numitul nu va avea competenţa de a declanșa căi de atac față de decizia ce urma a fi adoptată în
Curtea de Apel Chișinău în baza solicitărilor sale. Prin Dispoziția adjunctului Procurorului
General, Mircea Roșioru, din data de 28 mai 2018, s-a dispus participarea în ședința de
judecată în Curtea de Apel Chișinău și reprezentarea învinuirii în numele statului în cauza
penală privind învinuirea lui Doboș Ruslan Vladimir de comiterea infracțiunilor prevăzute de
aer art. 42 alin. (2) și (3), 27, 191 alin. (5) și 42 alin. (2) și (3), 243 alin. (3) lit. b) Cod penal, de
către grupul de procurori constituit din adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție
Adriana Bețișor - conducătorul grupului și procurorul în Procuratura de circumscripție
Chișinău, Vitalie Călugăreanu. Ulterior, Adriana Bețișor, având intenția realizării acțiunilor
promise lui Doboș Ruslan de a fi îndeplinite în schimbul sumei de bani primite, în luna mai
2018, a formulat în cauza penală de învinuire a lui Ruslan Doboș, examinată în ordine de apel
la Curtea de Apel Chișinău susținerile verbale, din care să rezulte o altă stare de fapt decât cea
prezentată prin rechizitoriu, contrare poziției susținute tot de ea în prima instanţă și, contrare
poziției avute de procurorul din cadrul Procuraturii de circumscripție Chișinău, Scutelnic
Cătălin, care a susținut acuzarea la Curtea de Apel Chişinău în cauza penală de învinuire a lui
Ruslan Doboș, s-a expus referitor la achitarea lui Ruslan Doboș de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal și referitor la
necesitatea recalificării acțiunilor acestuia, prin condamnarea numitului doar în baza art. 196
alin. (4) din Codul penal, cu eliberarea acestuia din stare de arest, renunțând astfel la
învinuirile înaintate iniţial. În aceste condiţii, susţinerile verbale întocmite de către Beţişor
Adriana, la data de 04.06.2018 au fost prezentate Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău, în
cauza penală de învinuire a lui Ruslan Doboș, de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Vitalie Călugăreanu, unde ele au fost luate ca bază la adoptarea
deciziei instanței de apel și au permis realizarea promisiunilor făcute de Adriana Bețișor lui
Doboș Ruslan, prin aceea că la data de 04.06.2018, Colegiului renal al Curții de Apel Chișinău
a casat sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 13.02.2017 în privința lui Doboș
Ruslan și a rejudecat cauza, pronunțând o decizie conformă cu solicitările conținute în poziția
scrisă a procurorului Adriana Bețișor.

acuzația art. 303 alin.(3) din Codul penal,

6. Prin rechizitoriul în cauza penală de referință, lui Bețișor Adriana i se mai

incriminează comiterea infracțiunii stabilite de art. 303 alin.(3) din Codul penal, amestecul în
înfăptuirea justiției, alică amestecul, sub orice formă, în judecarea cauzelor de către
instanțele de judecată naționale cu scopul de a împiedica examinarea multilaterală, deplină
și obiectivă a cauzei concrete, săvârșite cu folosirea situației de serviciu.
7. Faptele care potrivit părții acuzării le-ar fi comis Bețișor Adriana și care ar urma să
fie calificate potrivit normei stabilite de art. 303 CP, sunt redate în rechizitoriu după cum
urmează: Bețișor Adriana, exercitând funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii
Anticorupție, fiind numită în această funcție prin Ordinul Procurorului General al Republicii
Moldova, nr. 1608-p din 22 decembrie 2017, fiind la momentul comiterii infracțiunii persoană
cu funcție de demnitate publică al cărei mod de numire este reglementat de art. 125 alin. (3) din
Constituția Republicii Moldova și de art. 19 alin. 1) din Legea nr. 3 din 25.02.2016 cu privire la
Procuratură, având în virtutea acestei funcții permanent drepturi și obligații în vederea
exercitării funcțiilor autorității (publice, acceptând benevol restricțiile impuse de actele
normative pentru a nu fi r unise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a
autorității sale în interese personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, a comis
amestec în înfăptuirea justiției în următoarele circumstanțe: Procurorul în Procuratura
Anticorupție, Adriana Bețișor, fiind desemnată în calitate de conducător al grupului de urmărire
penală în cauza penală nr. 2016970427, în urmărirea penală a fost începută la data de 29 iunie
2016, de către organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție, în temeiul art. 27,
art. 191 alin. (5), art. 243 alin.(3) din Codul penal, a coordonat la data de 30 iunie 2016
reținerea lui Doboş Ruslan Vladimir, iar la data de 01 iulie 2016, l-a pus sub învinuire pe
numitul, incriminându-i săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), alin.(3), art.27,
art. 191 alin.(5) și art.42 alin. (2), alin.(3), art.243 alin. (3) lit. b) din Codul penal. În
continuarea acțiunilor sale, procurorul Bețișor Adriana, constatând că probele acumulate în
cadrul urmăririi penale în cauza penală nr. 2016970427, în privința lui Doboș Ruslan ar fi fost
suficiente pentru dovedirea vinovăției acestuia, iar urmărirea penală ar fi fost efectuată complet,
la data de 26 august 2016, a întocmit rechizitoriul și a remis cauza penală dată în privința
învinuitului arestat Doboș Ruslan în instanța de judecată, la Judecătoria Buiucani, mun.
Chișinău. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13 februarie 2017, Doboș
Ruslan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.42 alin. (2), alin. (3), , art. 191 alin.
(5) și art. 42 alin. (2), alin. (3), art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal, aşa cum a fost pus sub
învinuire și conform rechizitoriului întocmit de către Bețișor Adriana, fiindu-i stabilită pedeapsa
sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
închis. Sentința menționată a fost contestată cu apel doar de către inculpatul Doboș Ruslan,
legalitatea acesteia nefiind pusă la îndoială de către procurorul în Procuratura Anticorupție
Adriana Bețișor, care nu a utilizat careva cale de atac în acest sens, recunoscând astfel tacit
caracterul legal al acestei hotărâri judecătorești. Ulterior cauza penală de învinuire a lui Doboș
Ruslan Vladimir a fost înregistrată la data de 09.03.2017 la Curtea de Apel Chișinău cu
numărul 02-la-5413-09032017, fiind repartizată spre examinare judecătorului Ludmila Ouș.
Prin încheierea președintelui Curții de Apel Chișinău, din 25.04.2017, s-a dispus examinarea
cauzei penale date, în ordine de apel, completului de judecată format din președinte -
judecătorul Ouș Ludmila și judecătorii Brînza Liubovi și Teleucă Stelian. În același timp, prin
Dispoziția adjunctului Procurorului General, Mircea Roșioru, din data de 28 martie 2017, s-a
dispus participarea în ședința de judecată în Curtea de Apel Chișinău și reprezentarea învinuirii
în numele statului în cauza penală privind învinuirea lui Doboș Ruslan, de către grupul de
procurori constituit din procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic
și procurorul în Procuratura Anticorupție, Adriana Bețișor. Necătând la faptul că procurorul
Adriana Bețișor a fost inclusă în grupul acuzatorilor de stat pentru participarea la examinarea
în ordine de apel a cauzei penale date, aceasta nu a participat la nici o ședință de judecată în
cadrul Curții de Apel Chișinău în cauza penală de învinuire a lui Doboș Ruslan, efectiv,
acuzarea de stat fiind reprezentată doar de către procurorul Procuraturii de circumscripție
Chișinău, Cătălin Scutelnic. Pe parcursul ședințelor de judecată desfășurate la Curtea de Apel
Chișinău în cauza penală de învinuire a lui Doboș Ruslan, de către partea acuzării nu au fost
administrate și prezentate careva probe noi, iar procurorul Scutelnic Cătălin, la toate ședințele
de judecată, inclusiv la etapa susținerilor verbale în data de 26.03.2018, a avut o poziție
acuzatoare fermă și anume a considerat de fiecare dată că probatoriul administrat în cauza
penală de învinuire a lui Doboș Ruslan îi demonstrează fără orice dubiu vinovăția inculpatului,
pledând pentru menținerea sentinței de condamnare pronunțată de către prima instanță, potrivit
rechizitoriului întocmit de către procurorul Bețișor Adriana. La rândul său, Bețișor Adriana,
având un interes personal și material în vederea recalificării faptelor săvârșite de Doboș Ruslan
și al eliberării acestuia din custodia organelor de stat, conștientizând că nu va putea influența
nicicum decizia procurorului Procuraturii de circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic de a-și
revizui poziția expusă deja în susținerile verbale la data de 26.03.2018, întâmpinând astfel în
persoana acestuia „obstacol” în realizarea planului său infracțional, acționând intenționat în
direcția îndeplinirii condiționalităților stabilite cu Doboș Ruslan și urmărind reluarea cercetării
judecătorești în cauza penală de învinuire a lui Doboș Ruslan la Curtea de Apel Chișinău,
aproximativ în luna mai 2018, folosindu-și situaţia de serviciu și autoritatea funcției deținute și
făcând trimitere la nivelul amplu de informaţii la care are acces, intenţionat, l-a indus în eroare
pe adjunctul Procurorului General, Mircea Roșioru, că în cauza penală de învinuire a lui Doboș
Ruslan au fost obținute probe noi care incontestabil „răstoarnă” sentința de conndamnare a lui
Doboș Ruslan și l-a determinat de a-1 exclude pe procurorul Procuraturii de circumscripție
Chișinău, Scutelnic Cătălin din grupul de acuzatori de stat în cauza penală dată și a crea un
grup de acuzatori nou și desemnarea sa în calitate de conducător al grupului, cu includerea
altui procuror, care urma în aceste condiții să execute formal cerințele procurorului Adriana
Bețișor. Concomitent, prin acțiunile sale, procurorul Bețișor Adriana a urmărit înlăturarea
procurorului Procuraturii de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin de la examinarea cauzei
penale date, în vederea asigurării că numitul nu va avea competența de a declanșa căi atac față
de decizia ce urma a fi adoptată în Curtea de Apel Chișinău în baza solicitărilor sale, în lipsa
unui temei de recuzare sau abținere a procurorului Scutelnic Cătălin. În aceste condiții, la data
de 28 mai 2018, prin Dispoziția adjunctului Procurorului General, Mircea Roșioru, s-a dispus
participarea în ședința de judecată fa Curtea de Apel Chișinău și reprezentarea învinuirii în
numele statului în cauza penală privind învinuire a lui Doboș Ruslan, de către grupul de
procurori constituit din adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție Adriana Bețișor
- conducătorul grupului și procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vitalie
Călugăreanu, act care a permis reluarea cercetării judecătorești în cauza penală dată și
realizarea scopului pus de Bețișor Adriana. Ulterior, în luna mai 2018, Adriana Bețișor, având
intenția realizării planului infracțional, cât și în vederea realizării intereselor personale,
manifestate prin crearea aparenței de investigare și descoperire a unor infracțiuni în baza
declarațiilor lui Doboş Ruslan, având la bază același suport probatoriu, în situații similare, fără
a avea careva temeiuri faptice sau legale, şi-a revăzut poziția în mod diametral opus, formulând
în cauza penală de învinuire a lui Ruslan Doboș, examinată în ordine de apel la Curtea de Apel
Chișinău susținerile verbale, din care să rezulte o altă stare de fapt decât cea prezentată prin
rechizitoriu și în sentința primei instanțe, contrare poziţiei susținute tot de ea la judecarea în
fond și, contrare poziției avute de procurorul din cadrul Procuraturii de circumscripție
Chișinău, Scutelnic Cătălin, care a susținut acuzarea la Curtea de Apel Chișinău în cauza
penală de învinuire a lui Ruslan Doboș, s-a expus referitor la achitarea lui Ruslan Doboș de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), art.243 alin. (3) lit. b) din Codul penal -
autor și organizator la spălarea banilor săvârșite în proporții deosebit de mari și referitor la
necesitatea recalificării acțiunilor acestuia, prin condamnarea numitului doar în baza art. 196
alin. (4) din Codul penal - cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere,
în proporții deosebit de mari, care constituie o infracţiune mai puțin gravă, cu eliberarea
acestuia din stare de arest, renunțând astfel la învinuirile înaintate inițial. Astfel, acționând
intenționat în scopul împiedicării examinării multilaterale, depline și obiective a cauzei penale
de învinuire a lui Doboș Ruslan, procurorul Adriana Bețișor și-a voalat intențiile de a renunța la
învinuirile inițiale față de Doboș Ruslan prin susținerile verbale întocmite, care conțin deducții
și concluzii cu referire la nevinovăţia lui Doboș Ruslan. În aceste condiții, având în vedere că
încă la 12.03.2018 cercetarea judecătorească în cauza penală de învinuire a lui Doboș Ruslan în
Curtea de Apel Chișinău deja a fost finalizată, iar după expunerea procurorului Scutelnic
Cătălin și a avocaților inculpatului, ședințele de judecată au fost amânate pentru ascultarea
ultimului cuvânt al inculpatului, Bețișor Adriana, asigurându-și prin existența Dispoziției din 28
mai 2018 a adjunctului Procurorului General Mircea Roșioru, posibilitatea reluării cercetării
judecătorești în cauza dată și a renunțării din partea acuzării de stat a altei poziții decât cea
exprimată de procurorul Scutelnic Cătălin, a organizat ca susținerile sale verbale întocmite de
ea să fie prezentate la data de 04.06.2018 Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vitalie Călugăreanu, unde ele au fost
luate ca bază la adoptarea deciziei instanței de apel și au permis realizarea intereselor
personale ale procurorului Adriana Bețișor. Prin Decizia Colegiului Penal al Curții de Apel
Chișinău din data de 04 iunie 2018, Doboș Ruslan a fost achitat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 42 alin.(2), alin.(3), art. 243 alin.(3) lit. b) din Codul penal, a fost recunoscut
vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) din Codul penal, și i-a fost
stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an 11 luni 5 zile închisoare, fiind
eliberat imediat de sub arest din sala de ședință.

Ordonanța din 05 septembrie 2020 refuz pornire UP

8. Din conținutul ordonanței din 05 septembrie 2020 (f.d. 189 vol. 29) reiese că
anterior, OUP a fost sesizat la 02.07.2019 cu un demers formulat de Viceprim ministrul,
Ministrul afacerilor interne, Andrei Năstase, în care se invocau comiterea unor ”pretinse acţiuni
cu caracter coruptibil din partea procurorilor, care ar fi primit mită în sumă de 50000 Euro (erau
nominalizaţi procurorii de caz Adriana Beţişor şi Vitalie Călugăreanu) la susţinerea acuzării în
instanţă în privinţa inculpatului Doboş Ruslan, care prin Decizia Curţii de Apel Chişinău din
04.06.2018 a fost achitat pe art.42 alin.(2) şi (3), 243 alin. (3) lit.b) Cod penal, i-au fost
recalificate acţiunile de la art. 42 alin.(2) şi (3), 27, 191 alin. (5) Cod penal la art.196 alin.(4) Cod
penal.
9. Din esența aceleiași ordonanțe, reiese că OUP reținînd existenţa bănuielii
rezonabile de săvârşire a unei infracţiuni, a iniţiat procesul penal nr. 20199249038.
10. Analiza părții motivante a ordonanței din 05.09.2020 (f.d. 196-203 vol. 29) relevă
că emitentul acesteia a efectuat o cercetare a faptelor invocate în sesizare. În acest sens, se atestă
examinarea cauzei penale nr. 2016970427 inițiate la 29.06.2016 de către OSUP al CNA Vasile
Șeremet, în raport cu bănuiala de comitere a infracțiunilor stabilite de art. 191 și 243 CP, a
cauzelor penale 2016978001, 2016970538, 2016970163 și 2016978001.
11. Din ordonanță reiese că emitentul a verificat cauza penală în care lui Ruslan Doboș
i s-a incriminat comiterea infracțiunilor stabilite de art. 42 alin. (2), (3), 27 art. 191 alin. (5) CP și
art. 42 alin. (2), (3) art. 243 alin. (3) lit. b) CP, precum și actele care reflectă acțiunile realizate de
Bețișor Adriana în calitate de procuror la etapa UP și judecării cauzei în instanța de judecată (f.d.
197-200 vol. 29).
12. Din conținutul aceleiași ordonanțe se reține că emitentul, în temeiul cercetărilor
enunțate, a constatat că ”la şedinţa din 04.06.2018 procurorul V.Călugăreanu a solicitat
reluarea cercetării judecătoreşti, în cadrul căreia au fost prezentate concluziile scrise ale
procurorilor V.Călugăreanu şi A.Beţişor, în care se menţionează că, în rezultatul cercetării
probelor în instanţa de apel, inclusiv din declaraţiile formulate de către Doboş Ruslan, se
constată soluţia eronată a instanţei de fond dispusă în prezenta cauză. Efectuând o analiza
amplă a declaraţiilor inculpatului prezentate instanţei de judecată, prin coroborarea cu alte
probe, acuzatorii au concluzionat că organizatorul schemei infracţionale şi beneficiarul
mijloacelor financiare sustrase este Veaceslav Platon, dar nu R. Doboş. Din motivele expuse
acuzarea a propus instanţei să admită parţial apelul avocatului în interesele inculpatului R.
Doboş, să caseze parţial sentinţa din 13.02.2017, cu pronunţarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit de prima instanţă şi anume: a- 1 achita de comiterea infracţiunii prevăzute de
art. 42 al. (2), al. (3), art. 243 al. (3) lit. b) Cod penal, pe motiv că în acţiunile dânsului nu se
conţin elementele componenţei de infracţiune; a-1 recunoaşte vinovat pe de comiterea
infracţiunii prevăzute de art. 196 al. (4) Cod penal şi în baza acestei norme a-1 condamna la
pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an şi 11 luni, în legătură cu executarea
pedepsei, a dispune eliberarea inculpatului”.
13. Din ordonanța din 05.09.2020 mai reiese că emitentul a audiat în calitate de martor
procurorul Cătălin Scutelnic (f.d. 200 vol. 29) și ofițerul V. Șeremet (f.d. 201 vol. 29) și a
conchis că informațiile expuse la pct. 12 concordă cu informațiile relevate de martorii Scutelnic
și Șeremet (f.d. 201 vol. 29).
14. Emitentul ordonanței din 05.09.2020 a indicat printre altele că în urma analizei
probelor a constatat că afirmația din nota informativă aflată la baza iniţierii procesului penal
despre ”pretinsa corupere a procurorilor de către Ruslan Doboş, care „potrivit informaţiilor
operative”, pentru acțiunile descrise mai sus, ar fi achitat procurorilor de caz suma de 50000
Euro, nu are suport probator, fiind una declarativă, cu tentă de acuzare vădită a procurorilor”
(f.d. 202 vol. 29).
15. Autorul ordonanței din 05.09.2020 a mai indicat în concluzie că ”în cadrul
cercetării procesului penal au fost epuizate toate căile posibile de administrare a probelor, prin
ce a fost asigurat caracterul complet al investigaţiei, parte integrantă a principiului anchetei
eficiente care, în sensul aprecierilor date de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, nu
reprezintă o obligaţie de rezultat, ci una de mijloace, autorităţile urmând să întreprindă toate
măsurile rezonabile de care dispun întru obţinerea dovezilor vizavi de incidentul ce a avut loc.
Cu toate acestea, cumulul de probe administrat în cadrul procesului penal, analizat supra,
dovedeşte că procurorul Adriana Beţişor în procesul efectuării urmăririi penale în cauza nr.
2014978027, precum şi procurorii A.Beţişor şi Vitalie Călugăreanu în procesul susţinerii
acuzării în cauza penală de învinuire a lui R.Doboş, nu au admis careva încălcări ale
prevederilor legale”.
16. Emitentul ordonanței din 05.09.2020 a mai reținut că ”pretinsele fapte infracţionale
ale procurorului din cadrul Procuraturii Anticorupţie Adriana Beţişor şi ale procurorului din
cadrul Procuraturii de circumscripţie Chişinău Vitalie Călugăreanu nu întrunesc nici una (...)
din părţile componente obligatorii pentru infracţiunea prevăzută de art.327 Cod penal,
respectiv, se constată lipsa condiţiilor legale care ar permite tragerea la răspundere penală a
făptuitorului în baza elementelor constitutive ale infracţiunii date” (f.d. 204 vol. 29).
17. Procurorul PA Liliana Partole în aceeași ordonanță a mai indicat printre altele că
”în concluzie, examinând circumstanţele invocate în actul de sesizare prin prisma probatoriului
administrat, în acţiunile procurorilor A. Beţişor şi V. Călugăreanu, se constată lipsa bănuielii
rezonabile de săvârşire a infracţiunilor prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b) din Codul penal -
Folosirea intenţionată de către o persoană cu funcţie de demnitate publică a situaţiei de
serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile drepturilor şi intereselor
ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice şi art.324 alin.(3) lit.a), b) din Codul penal -
coruperea pasivă săvârşită de către o persoană cu funcţie de demnitate publică, în proporţii
mari. De asemenea, în cazul examinat s-a constatat că urmărirea penală nu poate fi pornită
deoarece există circumstanţe care exclud urmărirea penală: (...) Lipsa faptului infracţiunii cu
privire la pretinsa corupere a procurorilor de către R. Doboş, care „potrivit informaţiilor
operative” ar fi achitat procurorilor de caz suma de 50000 Euro - circumstanţă prevăzută de
art.275 pct.l) din Codul de procedură penală; în cazul pretinsei recalificări nejustificate a
acţiunilor infracţionale ale inculpatului Ruslan Doboş nu sunt întrunite elementele infracţiunii
prevăzute de art. 327 Cod penal - circumstanţă prevăzută de art.275 pct.3) din Codul de
procedură penală, lipsind elementele constitutive ale infracţiunii latura obiectivă şi latura
subiectivă”.
18. Prin ordonanța respectivă procurorul a dispus refuzul în pornirea urmăririi penale
cu referire la pretinsele fapte ale procurorilor Adriana Beţişor, Vitalie Călugăreanu şi ale cet.
Ruslan Doboş, expuse în actul de sesizare, pe motivele indicate în partea descriptivă a
ordonanţei. A clasa procesul penal nr.20199249038.
19. Materialele cauzei penale mai denotă că la 04 martie 2021 Procurorul General
Alexandr Stoianoglo a emis o ordonanță prin care a fost anulată, ca fiind neîntemeiată, ordonanţa
de refuz în pornirea urmăririi penale, emisă la 05.09.2020 de procurorul delegat în Procuratura
Anticorupţie, Liliana Partole. Prin aceeași ordonanță s-a dispus reluarea investigaţiilor asupra
faptului sesizat (abuzul de serviciu, adică folosirea intenționată a situației de serviciu, care a
cauzat daune în proporții considerabile și coruperea pasivă în legătură cu pretinsele acțiuni legate
de susținerile verbale prezentate la Curtea de Apel în cauza lui Doboș Ruslan).
20. Ulterior la 26 martie 2021 Procurorul General Alexandr Stoianoglo a emis o
ordonanță privind începerea UP în cauza penală nr. 2021920013.
21. Prin încheierea emisă la 27 decembrie 2022 de judecătorul de instrucție din cadrul
judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, în cauza nr. 10-1585/2022 (f.d. 216 vol. 29) s-a dispus: Se
admit plângerile înaintate în ordinea art. 313 CPP RM de către reprezentantul petiţionarului
Beţişor Adriana, avocatul Eşanu Adriana din 29 aprilie 2021 şi 13 mai 2021, conexate într-o
singură procedură, împotriva Ordonanţei Procurorului General, Stoianoglo Alexandr din 04
martie 2021, prin care a fost anulată, ca fiind neîntemeiată, ordonanţa de refuz în pornirea
urmăririi penale, emisă la 05.09.2020 de procurorul delegat în Procuratura Anticorupţie, Liliana
Partole, cu reluarea investigaţiilor asupra faptului sesizat şi împotriva ordonanţei Procurorului
General, Alexandr Stoianoglo de începere a urmăririi penale din 26 martie 2021, în cadrul cauzei
penale nr. 2021920013.
22. Prin aceeași încheiere s-a declarat nulă ordonanţa Procurorului General, Alexandr
Stoianoglo din 04 martie 2021, prin care a fost anulată, ca fiind neîntemeiată, ordonanţa de refuz
în pornirea urmăririi penale emisă la 05 septembrie 2020 de procurorul delegat în Procuratura
Anticorupţie, Liliana Partole, cu reluarea investigaţiilor asupra faptului sesizat. S-a declarat nulă
ordonanţa Procurorului General, Alexandr Stoianoglo de începere a urmăririi penale din 26
martie 2021, în cadrul cauzei penale nr. 2021920013. S-a constată nulitatea tuturor actelor şi
acţiunilor procesuale realizate în cadrul cauzei penale nr. 2021920013, ulterior zilei de 04 martie
2021, iniţiate în temeiul unor ordonanţe lovite de nulitate - ordonanţele Procurorului General,
Alexandr Stoianoglo din 04 martie 2021 şi din 26 martie 2021, care aduc atingere drepturilor şi
intereselor petiţionarei Beţişor Adriana.
23. Prin decizia Curții de Apel Bălți, din 01.08.2023 emisă în cauza nr. 10r-138/2023 a
fost respins recursul procurorului în procuratura PCCOCS Dumitru Tomița declarat împotriva
încheierii judecătoriei Ciocana din 27 decembrie 2022. Decizia Curții de Apel Bălți este
irevocabilă din momentul emiterii.

Normele juridice precum și jurisprudența care în viziunea instanței este aplicabilă speței:
 24. Art. 22 din CPP stipulează la alin. (1) Nimeni nu poate fi urmărit penal sau judecat
pentru săvîrşirea faptei penale cu privire la care a fost emisă o ordonanţă neanulată de încetare a
urmăririi penale, de scoatere a persoanei de sub urmărire penală şi/sau de clasare a cauzei, sau de
refuz în pornirea urmăririi penale ori cu privire la care a fost pronunţată o hotărîre judecătorească
definitivă de condamnare, de achitare sau încetare a procesului penal. (2) Hotărîrea
judecătorească definitivă împiedică pornirea sau continuarea procesului penal în privinţa
aceleiaşi persoane pentru aceeaşi faptă, cu excepţia cazurilor cînd fapte noi ori recent descoperite
sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente au afectat hotărîrea respectivă. (3)
Ordonanţele procurorului de încetare a urmăririi penale, de scoatere a persoanei de sub urmărire
penală şi/sau de clasare a cauzei ori de refuz în pornirea urmăririi penale împiedică pornirea sau
continuarea procesului penal în privinţa aceleiaşi persoane pentru aceeaşi faptă, cu excepţia
cazurilor cînd aceste ordonanțe au fost anulate.
25. Art. 6 CEDO Dreptul la un proces echitabil potrivit căruia “1. Orice persoană are
dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de
către o instanţa independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotarî fie asupra încălcării
drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii in materie
penala îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în
sala de şedinţe poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei
parţi a acestuia în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o
societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la
proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţa atunci când, în
împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei. 2. Orice
persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia va fi legal
stabilită. 3. Orice acuzat are, în special, dreptul: a) să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-
o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva
sa; b) să dispună de timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale; c) să se apere el
însuşi sau să fie asistat de un apărător ales de el si, dacă nu dispune de mijloacele necesare pentru
a plăti un apărător, să poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când
interesele justiţiei o cer; d) să întrebe dacă să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină
citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării; e) să fie asistat în
mod gratuit de un interpret, dacă nu înţelege sau nu vorbeşte limba folosită la audiere.”
26. Art. 4 din protocolul 7 la CEDO care stabilește că 1. Nimeni nu poate fi urmărit sau
pedepsit penal de către jurisdicţiile aceluiaşi stat pentru săvârşirea infracţiunii pentru care a fost
deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii şi procedurii penale ale
acestui stat. 2. Dispoziţiile paragrafului precedent nu împiedică redeschiderea procesului,
conform legii şi procedurii penale a statului respectiv, dacă fapte noi sau recent descoperite sau
un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea
pronunţată. 3. Nici o derogare de la prezentul articol nu este îngăduită în temeiul articolului 15
din Convenţie.
27. Potrivit art. 275 din CPP urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost
pornită, nu poate fi efectuată, şi va fi încetată în cazurile în care: 1) nu există faptul infracţiunii;
2) fapta nu este prevăzută de legea penală ca infracţiune; 3) fapta nu întruneşte elementele
infracţiunii; 4) a intervenit termenul de prescripţie sau amnistia; 4/1) fapta constituie
contravenție; 5) a intervenit decesul făptuitorului; 6) lipseşte plîngerea victimei în cazurile în
care urmărirea penală începe, conform art.276, numai în baza plîngerii acesteia sau plîngerea
prealabilă a fost retrasă; 7) în privinţa unei persoane există o hotărîre judecătorească definitivă în
legătură cu aceeaşi acuzaţie sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmăririi penale pe
aceleaşi temeiuri; 8) în privința unei persoane există o hotărâre neanulată de neîncepere a
urmăririi penale, de scoatere de sub urmărire penală, de încetare a urmăririi penale sau de clasare
a procesului penal pe aceleași acuzații; 9) există alte circumstanţe prevăzute de Codul penal care
condiţionează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală.
28. Potrivit prevederilor art. 332 CPP (1) În cazul în care, pe parcursul judecării cauzei,
se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5) –9), 285 alin. (2), precum şi în
cazurile prevăzute în art.53-60 din Codul penal, instanţa, prin sentinţă motivată, încetează
procesul penal în cauza respectivă. (3) Concomitent cu încetarea procesului penal, instanţa ia
măsurile respective prevăzute în art.54 şi 55 din Codul penal, precum şi decide asupra
chestiunilor prevăzute în art.285 alin.(6). (4) Sentinţa de încetare a procesului penal poate fi
atacată cu apel sau, după caz, cu recurs în instanţa ierarhic superioară, în modul prevăzut de
prezentul cod.
29. Potrivit art. 345 alin. (4) pct. 3 CPP în ședinţa preliminară se soluţionează
chestiunile privind: trimiterea cauzei după competenţă sau, după caz, încetarea, totală sau
parţială, a procesului penal.
30. Potrivit art. 350 CPP (1) Dacă în şedinţa preliminară s-au constatat temeiurile
prevăzute în art.332, instanţa, prin sentinţă motivată, încetează procesul penal în cauza
respectivă. (2) O dată cu încetarea procesului penal, instanţa decide şi asupra chestiunilor
prevăzute în art.285 alin.(6). (3) Copia de pe sentinţa de încetare a procesului penal se înmînează
părţilor şi persoanelor interesate, explicîndu-li-se modul şi ordinea de atac.
31. Pct. 41-54, 59 din Decizia CC nr. 12 din 14.05.2015 privind excepția de
neconstituționalitate a art. 287 alin. (1) CPP. În care Curtea a indicat că:
a. 41. într-o societate democratică atribuţia de bază a statului este protecţia persoanei.
Prin instituirea normelor procesual-penale, statul urmăreşte scopul de a proteja persoana şi
societatea de infracţiuni, dar, în acelaşi timp, să protejeze persoana şi societatea de abuzurile
persoanelor învestite cu atribuţii de cercetare a infracţiunilor, astfel ca orice persoană care a
săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu
fie trasă la răspundere penală şi condamnată.
b. 42. Articolul 21 din Constituţie garantează principiul prezumţiei nevinovăţiei
persoanei, potrivit căruia orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până
când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul
căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.
c. 43. Curtea reţine că garanţiile instituite prin articolul 21 din Constituţie
încorporează şi dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeaşi faptă (principiul
non bis in idem).
d. 44. Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeaşi faptă a
devenit un principiu fundamental şi incontestabil al oricărui sistem de drept şi este garantat de
normele actelor internaţionale, la care a aderat şi Republica Moldova.
e. 49. În contextul celor enunţate, Curtea reţine că principiul statuat de art.21 din
Constituţie – asigurarea tuturor garanţiilor necesare apărării persoanei acuzate de un delict în
procesul judiciar – pe lângă alte drepturi procesuale, oferă persoanei şi dreptul constituţional de a
nu fi urmărită, judecată sau pedepsită de mai multe ori pentru aceeaşi faptă.
f. 50. Curtea reiterează că, potrivit prevederilor internaţionale, nimeni nu poate fi
urmărit sau pedepsit penal de două ori de către jurisdicţiile aceluiaşi stat pentru aceeaşi faptă.
 g. 51. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, principiul non bis în idem îşi găseşte
aplicabilitatea doar în cazul unei acuzaţii în materie penală (a se vedea, spre exemplu, cauza
Maaouia vs. Franţa, 5 octombrie 2000) şi, evident, în dosarele penale în care figurează persoane
acuzate. Aşadar, în procedura penală naţională principiul va fi aplicat dacă anterior persoana a
avut calitatea de bănuit, învinuit, inculpat sau condamnat pentru o faptă care ulterior a devenit
obiectul unei urmăriri penale sau examinări judiciare repetate.
h. 52. Curtea reţine că principiul non bis in idem impune autorităţilor publice
competente nu doar interdicţia de a judeca repetat o persoană, dar şi interdicţia de a urmări penal
de mai multe ori persoana pentru aceeaşi faptă.
i. 53. Curtea menţionează că pronunţarea şi intrarea în vigoare a unei sentinţe
judecătoreşti sau emiterea unei hotărâri de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a
urmăririi penale împiedică reluarea urmăririi penale, punerea sub o învinuire mai gravă sau
stabilirea unei pedepse mai aspre pentru aceeaşi faptă săvârşită de aceeaşi persoană.
j. 54. Totodată, acest principiu urmează a fi aplicat numai atunci când a fost emis un
act cu caracter definitiv, fie că este vorba de o ordonanţă de încetare a urmăririi penale, de
clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire penală, fie de o hotărâre
judecătorească definitivă. Prin urmare, principiul non bis in idem nu se aplică în cadrul căilor
ordinare de atac sau al altor proceduri legale de contestare.
k. 59. Curtea reţine că, în conformitate cu prevederile internaţionale, art.22 alin.(3)
din Codul de procedură penală stabileşte că hotărârea organului de urmărire penală de scoatere a
persoanei de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, precum şi hotărârea
judecătorească definitivă, împiedică reluarea urmăririi penale, punerea sub o învinuire mai gravă
sau stabilirea unei pedepse mai aspre pentru aceeaşi persoană pentru aceeaşi faptă, cu excepţia
cazurilor când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii
precedente au afectat hotărârea pronunţată.
32. Jurisprudența CtEDO în cauza Mihalachi vs România (cererea nr. 54012/10) din 8
iulie 2019 în care CtEDO a fost sesizată să se expună asupra încălcării art. 4 prot. 7.
33. În cauza specificată, Curtea, fiind chemată să se expună asupra situației de a ști
dacă a fost ori nu încălcat art. 4 prot. 7 CEDO, a evidențiat o serie de aspecte ce urmează a fi
luate în calcul și care, în viziunea instanței sunt pertinente și aplicabile și acestei cauze penale.
34. Astfel pentru a decide dacă reclamantul a fost urmărit de două ori pentru aceeași
faptă (idem) s-a specificat că e necesar de a avea în vedere că:
a. 67. În cauza Zolotoukhine ( § 82), Curtea a conchis că art. 4 prot. 7 CEDO urmează
a fi înțeles ca o normă ce interzice urmărirea sau judecarea unei persoane pentru o a doua
infracțiune în condițiile în care avea ca origine fapte identice sau fapte care erau în substanțe
aceleași.
35. În continuare pentru a decide dacă a avut loc o repetare a urmăririlor (procedurilor),
Curtea a verificat dacă cele două proceduri erau complementare.
a. Astfel, la pct. 82 Curtea a menționat că este util să se examineze în primul rînd
faptul dacă faptele speței nu relevă proceduri mixte, unite printr-o legătură materială și temporală
suficient de strînsă. La același paragraf Curtea a precizat că problema caracterului definitiv al
unei decizii, nu va apărea în situația în care nu există o repetare de proceduri, dar este mai mult o
combinare de proceduri despre care se poate considera că formează un tot întreg (A et B c.
Norvège, précité, § 142).
36. La paragraful 86 Curtea a indicat că pentru a ști dacă în speță a avut loc o repetare a
procedurilor în sensul art. 4 prot. 7, urmează a fi stabilit, dacă ordonanța constituie o hotărîre
definitivă prin care reclamantul a fost achitat ori condamnat. A mai subliniat Curtea că în cazul
unui răspuns pozitiv la întrebarea respectivă, urmează a se verifica dacă ordonanța procurorului
ierarhic superior din 07 ianuarie 2009, concordă cu excepțiile stabilite de art. 4 par. 2 din prot. 7
la CEDO și, în consecință, urmează a fi analizată ca o redeschidere a procedurilor compatibilă cu
art. 4 prot. 7 la CEDO.
37. În continuare, pentru a ști dacă ordonanța constituie o achitare sau o condamnare
printr-o hotărîre definitivă, Curtea a evidențiat că:
a. Par. 95, Ținînd cont de locul primordial ocupat de art. 4 prot. 7 în sistemul
Conventiei, precum și de scopul dreptului garantat de norma respectivă, utilizarea termenului
hotărîre, în versiunea franceză a acestui articol, nu poate justifica o abordare restrictivă a noțiunii
de persoană condamnată sau achitată. Ceea ce importă într-o cauză concretă, este că soluția
emană de la o autoritate chemată, conform legii interne, să participe la realizarea jutiției în
ordinea juridică națională, precum și că această autoritate să fie competentă conform dreptului
intern să stabilească și să sancționeze după caz conduita ilicită reproșată reclamantului. Faptul că
soluția respectivă nu ia forma unei hotărîri, nu este în măsură să anuleze achitarea sau
condamnarea reclamantului. Versiunea engleză a textului art. 4 prot. 7 permite de altfel
interpretarea largă a acestei noțiuni. (...) În concluzie, Curtea consideră că, pentru a se considera
existența unei hotărîri, nu este neapărată intervenția judiciarului.
b. Par. 96 pînă în prezent Curtea nu a definit în jurisprudența sa întinderea expresiilor
achitat sau condamnat și nici nu a enunțat careva criterii generale pe marginea acestor aspecte.
c. Par. 97 pentru a determina dacă o anumită decizie constituie sau nu o achitare sau o
condamnare Curtea s-a axat pe însăși conținutul deciziei în cauză și a examinat efectele acesteia
asupra situației interesatului. Pornind de la conținutul art. 4 prot. 7, se consideră că alegerea
deliberată a cuvintelor achitat sau condamnat indică asupra faptului că s-a verificat
responsabilitatea penală a acuzatului în funcție de analiza circumstanțelor cauzei, sau cu alte
cuvinte dacă a avut loc o analiză a fondului cauzei. Pentru ca o astfel de analiză să poată fi făcută
este indispensabil ca autoritatea chemată să emită decizia să fie investită de dreptul intern cu
puterea decizională care i-ar permite soluționarea fondului cauzei respective. Această autoritate
urmează să realizeze studierea și analiza probelor administrate la dosar și să se expună asupra
participării reclamantului la una sau la ansamblul evenimentelor care au determinat sesizarea
organelor de anchetă, în vederea stabilirii faptului existenței sau inexistenței responsabilității
penale.
d. Par. 98 astfel, constatarea faptului că a avut loc o apreciere a circumstanțelor cauzei
și a culpabilității sau inocenței acuzatului, poate fi fortificată de etapele procesului într-un caz
dat. Dacă o urmărire penală a fost deschisă cu punerea interesatului sub acuzare, cu audierea
victimei, cu administrarea și examinarea probelor de către autoritatea competentă, iar o decizie
motivată bazată pe aceste probe a fost emisă, ne regăsim în prezența unor elemente susceptibile
de a constata că a existat o apreciere a fondului cauzei. (...).
38. Cu refeire la caracterul definitiv al ordonanței procurorului (prin care s-a soluționat
fondul cauzei) Curtea a evidențiat următoarele aspecte de referință.
a. Par. 102 Curtea a observat că art. 4 prot. 7 specifică expres că pentru a beneficia de
principiul ne bis in idem interesatul trebuie să fie achitat sau condamnat printr-o hotărîre
definitivă conform legii și procedurii penale a statului. Această dispoziție conține o referință
expresă la legea și la procedura statului în care a fost emisă decizia.
b. Par. 103. Curtea în jurisprudența sa, în momentul în care urma să se expună asupra
caracterului definitiv al unei decizii, s-a referit în mod invariabil la criteriul care era stabilit în
raportul explicativ al prot. Nr. 7 și a considerat că o decizie este definitivă, indiferent de
calificarea acestui termen de dreptul intern, doar în măsura în care erau epuizate căile ordinare de
atac prevăzute de dreptul intern sau după expirarea termenilor stabiliți de legea internă, pentru
exercitarea unor astfel de căi ordinare de atac. Recursurile pe care Curtea le aprecia ca
extraordinare nu erau luate în calcul la aprecierea caracterului definitiv în sensul art. 4 prot. 7 la
CEDO.
c. Par. 110 în consecință, în situațiile în care dreptul intern stabilea exercitarea unei
căi de atac, pentru a putea califica o decizie ca definitivă, Curtea a fost pusă în situația de a
distinge între căile de atac ordinare și extraordinare. Pentru a distinge aceste aspecte în cadrul
unei cauze concrete, Curtea s-a axat asupra unor elemente ca de ex. accesibilitatea pe care a avut-
o partea spre calea respectivă de atac, sau latitudinea pe care dreptul intern o lăsa funcționarilor
pentru punerea în valoare a unei astfel de căi de atac. Reafirmînd necesitatea asigurării
principiului securității raporturlor juridice, avînd în vedere dificultățile pe care le-ar putea crea pe
terenul art. 4 prot. 7 anularea unei decizii ca urmare a unei căi de atac extraordinare, Curtea nu a
luat în calcul decît recursurile ordinare, apreciate astfel conform sensului autonom, pentru a
stabili caracterul definitiv al unei decizii.
d. Par. 112 În acest context Curtea reamintește că potrivit unei juridprudențe bine
stabilite, condiția de legalitate, conținută în alte dispoziții ale Convenției, - în deosebi sintagma
”prevăzut de lege” care apare la paragraful 2 din art. 8-11 din Conventie și din art. 1 prot. 1
CEDO, sau sintagma ”conform dreptului national sau international” continute la art. 7, se referă
nu doar la existența unei baze legale în dreptul intern, dar deasemenea și la o exigență de
calitativă a acestuia, care este inerentă noțiunii autonome de legalitate. Această exigență de
calitate presupune o condiție de accesibilitate și de previzibilitate a legii, precum și neceistatea
de a o feri o anumită protecție contra eventualelor atingeri arbitrare ce pot fi aduse drepturilor
garantate de convenție de puterea publică.
e. Par. 114 În lumina consideratiilor expuse, Curtea estimează că într-o anumită
măsură, termenul definitiv urmează a fi interpretat într-o manieră autonomă, în situația în care
aceasta este judstificat de considerente solide.
f. Par. 115 Pentru a decide dacă o decizie este definitivă în sensul art. 4 din prot. 7, ar
urma să se determine dacă aceasta este susceptibilă de un recurs ordinar. Pentru a stabili care
sunt recursurile ordinare, într-o anumită cauză, Curtea va porni de la legile și de la procedurile
interne. Curtea estimează că dreptul intern – material și procedural, urmează să corespundă
principiului securității raporturilor juridice, care impune pe de o parte ca întinderea unei căi de
atac să fie clar delimitată în timp, iar pe de altă parte că modalitățile de exercitare a acestora să
fie clare părților sau celor care pot să uzeze de ele. Cu alte cuvinte, pentru a fi conform
principiului securității raporturilor juridice, care este inerent dreptului de a nu fi judecat de două
ori pentru aceeași faptă, o cale de atac trebuie să stabilească exact care este momentul în care o
decizie devine definitivă. În particular, Curtea remarcă în acest context, că necesitatea de a
prevedea un termen, pentru a putea aprecia o cale de atac, ca fiind ordinară, derivă implicit din
conținutul raportului explicativ, care stabileșt că decizia este irevocabilă dacă părțile au lăsat să
se scurgă termenele în interiorul cărora putea fi exercitată o astfel de cale de atac. O lege care ar
oferi o putere nelimitată uneia din părți, pentru exercitarea unei căi de atac sau care ar încadra o
anumită cale de atac în condiții ce ar pune într-un dezechilibru important competențele părților în
exercitarea respectivei căi de atac, ar fi contrară principiului securității raporturilor juridice.
39. Cu refeire la faptul de a ști dacă repetarea procedurilor este contrară articolului 4
prot. 7 CEDO, Curtea a indicat.
 a. Par. 127 Curtea a constatat că reclamantul a fost condamnat printr-o decizie
definitivă fondată pe ordonanța procurorului. Prin ordonanța sa parchetul ierarhic superior a
anulat ordonanța parchetului inferior precum și sancțiunea stabilită de acesta. Deși reclamantul
nu a fost sancționat de două ori pentru aceeași faptă avînd în vedere anularea sancțiunii cu
amendă stabilită prin ordonanță și acordarea posibilității acestuia de a-și rambursa mijloacele
achitate astfel, nu se poate nega faptul că în speță suntem în prezența a două proceduri cu
caracter penal, care se repetă succesiv orinetate contra inculpatului pentru aceleași fapte, ceea ce
este incompatibil, a priori cu primul paragraf al art. 4 prot. 7. Așa stînd lucrurile, o astfel de
repetare a procedurilor ar putea fi compatibilă cu art.4 prot. 7 doar în cazul în care dacă a doua
procedură este o redeschidere a procedurii inițiale, care corespunde condițiilor asociate art. 4 par.
2 din prot. 7 CEDO.
b. Par. 128 Artticolul 4 prot. 7 al Conventiei stabilește o distincție clară între, pe de o
parte, faptul de a urmări și a judeca din nou o persoană – ceea ce este interzis de primul paragraf,
iar pe de altă parte redeschiderea procesului în virtutea unor circumstanțe excepționale, ipoteză
stabilită de cel de al doilea paragraf. Articolul 4 par. 2 stabilește expres eventualitatea în care
unui justițiabil i se incriminează din nou infracțiuni care au făcut obiectul unor urmăriri potrivit
dreptului intern, în situația în care prcedura este redeschisă în virtutea unor fapte noi sau recent
descoperite sau în legătură cu desoperirea unui viciu fundamental în cadrul procedurilor
anterioare.
c. Par. 129 Art. 4 par. 2 reprezintă o limită a aplicării principiului securității juridice
în materie penală (...). Așa cum Curtea a indicat-o în mai multe rînduri, exigența securității
juridice nu este una absolută, și în materie penală aceasta trebuie să fie apreciată în lumina art. 4
par. 2 din prot. 7, care autorizează expres statele contractante să instituie un mecanism de
redeschidere a procesului în caz de apariție a faptelor noi sau descoperirii unui viciu fundamental
al procedurii.

Aplicarea la speță a normelor și jurisprudenței enunțate și aprecierea instanței.

40. Contrapunerea faptelor invocate la expunerea primelor două capete de acuzare în

rechizitoriul din cauza 2021920013 (enunțate la pct. 3 și 5) din prezenta sentință, la faptele care
au constituit obiect de examinare în cauza penală nr. 20199249038 (a se vedea pct. 8-18 din
prezenta sentință), în lumina principiului jurisprudențial enunțat la pct. 34.a din prezenta sentință,
demonstrează că faptele respective sunt în esență aceleași. Ori, și prima cauză (20199249038) și
a doua cauză (2021920013) au ca obiect conduita presupus ilegală a procurorului Adriana
Bețișor în contextul UP și prezentării învinuirii în cauza lui Doboș Ruslan, precum și pretinsele
afirmații despre extorcarea și primirea de către prima a unei sume de 50 000 euro, în vederea
realizării unor acțiuni ce intrau în atribuțiile funcției sale.
41. Cercetarea materialelor cauzei care se referă la cauza 2021920013 și celor care se
referă la cauza nr. 20199249038 demonstrează fără echivoc că acestea nu sunt proceduri mixte
care ar putea fi apreciate că alcătuiesc un tot întreg. Din contra, este stabilit cu certitudine că la
caz, cauza 2021920013 a fost pornită doar ca rezultat al anulării de către Procurorul General a
ordonanței de refuz în pornirea UP emise în cauza nr. 20199249038. În consecință, instanța
constată în mod cert că în speță, procedura din cauza 2021920013 este o repetare a procedurilor
din cauza nr. 20199249038 (în partea referitoare la acuzațiile de comitere a infracțiunilor stabilite
de art. 324 și 327 CP). Compararea obiectului acuzațiilor, probelor dar și calificarea faptelor
indică asupra aceleiași concluzii.
 42. Cercetarea ordonanței de refuz în pornirea UP din 05.02.2020 (a se vedea pct. 12-
17 din prezenta sentință) denotă că procurorul PA Liliana Partole, fiind investită cu
împuternicirile și atribuțiile stabilite de art. 52 alin. (1) pct. 1) CPP, 255, 274 și 275 pct. 1 și 3
CPP, după analiza probelor, a ajuns la concluzia că lipsește bănuiala rezonabilă de săvârşire a
infracţiunilor prevăzute de art.327 alin.(2) lit.b) din Codul penal și art.324 alin.(3) lit.a), b) din
Codul penal. De asemenea, procurorul a ajuns la concluzia că în cazul examinat urmărirea penală
nu poate fi pornită deoarece există circumstanţe care exclud urmărirea penală și anume: (...)
Lipsa faptului infracţiunii cu privire la pretinsa corupere a procurorilor de către R. Doboş, care
„potrivit informaţiilor operative” ar fi achitat procurorilor de caz suma de 50000 Euro -
circumstanţă prevăzută de art.275 pct.l) din Codul de procedură penală; în cazul pretinsei
recalificări nejustificate a acţiunilor infracţionale ale inculpatului Ruslan Doboş nu sunt întrunite
elementele infracţiunii prevăzute de art. 327 Cod penal - circumstanţă prevăzută de art.275 pct.3)
din Codul de procedură penală, lipsind elementele constitutive ale infracţiunii latura obiectivă şi
latura subiectivă”.
43. În condițiile expuse la alineatul precedent, pornind de la sensul autonom atribuit de
CtEDO noțiunii de hotărîre de achitare (a se vedea pct. 37 din prezenta sentință), instanța de
judecată apreciază că ordonanța de refuz în pornirea UP din 05.02.2020 poate și trebuie asimilată
noțiunii de hotărîre de achitare utilizată la art. 4 prot 7 CEDO. Ori, respectiva ordonanță a fost
emisă de o autoritate chemată, conform legii interne, să participe la realizarea jutiției în ordinea
juridică națională (procurorul PA Liliana Partole), care era competentă conform dreptului intern
să stabilească după caz conduita ilicită reproșată acuzatei. În speță, procurorul Liliana Partole, în
urma analizei probelor a dat o soluție referitoare la inexistența faptei infracțiunii stabilite de art.
324 CP și a lipsei elementelor infracțiunii stabilite de art. 327 CP.
44. Instanța de judecată reține că prin încheierea judecătorului de instrucție din 27
decembrie 2022, au fost anulate Ordonanţa Procurorului General, Stoianoglo Alexandr din 04
martie 2021, prin care a fost anulată, ca fiind neîntemeiată, ordonanţa de refuz în pornirea
urmăririi penale, emisă la 05.09.2020 de procurorul delegat în Procuratura Anticorupţie, Liliana
Partole, şi ordonanţa Procurorului General, Alexandr Stoianoglo de începere a urmăririi penale
din 26 martie 2021, în cadrul cauzei penale nr. 2021920013 (a se vedea pct. 21 – 22 din prezenta
sentință). Prin efectul deciziei Curții de Apel Bălți încheierea din 27 decembrie 2022 a devenit
irevocabilă.
45. Actele procesuale de dispoziție enunțate la alineatul precedent au ca efect,
dobîndirea caracterului definitiv (în sensul autonom dat acestei noțiuni de CTEDO a se vedea
pct. 38 din prezenta sentnță) de către ordonanța de refuz în pornirea UP din 05 septembrie 2020.
Ori, din cele enunțate reiese că actul de dispoziție enunțat a fost supus controlului ierarhic și
judiciar, iar în final acesta nu mai poate fi supus căilor ordinare de atac.
46. În lumina celor specificate la alineatele precedente, deoarece ordonanța din 05
septembrie 2020, poate și trebuie asimilată cu o hotărîre definitivă prin care o autoritate investită
prin lege, în urma analizei probelor și potrivit procedurii legale, în urma analizei unor fapte
identice cu cele vizate în primele două capete de acuzare din cauza 2021920013, a ajuns la
concluzia referitoare la lipsa faptei infracțiunii stabilite de art. 324 și lipsa elementelor
infracțiunii stabilite de art.327, în condițiile în care, continuarea examinării prezentei cauze
constituie o repetare a procedurilor și este contrară articolului 4 prot. 7 CEDO, în vederea
neadmiterii încălcării dreptului inculpatei Bețișor Adriana de a nu fi urmărită de două ori pentru
aceeași faptă, instanța de judecată, punînd în valoare prevederile art. 350 alin. 1) și 332 alin. (1)
CPP combinat cu art. 22 și 275 pct. 8 CPP, a considerat necesar de a înceta, la etapa ședinței
preliminare, procesul penal în cauza 1-2411/2021 (în care Adriana Beţişor Serghei, este acuzată
de comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), b1) CP, art. 324 alin. (3) lit. a), b)
CP), în legătură cu existența ordonanței emise de procurorul PA Liliana Partole la 05.09.2020
referitoare la refuzul în pornirea UP și clasarea cauzei penale, în legătură cu inexistența faptei
infracțiunii stabilite de art. 324 și neîntrunirii elementelor infracțiunii stabilite de art. 327 CP.
În conformitate cu prevederile art. 345 alin. (4) pct. 3), art. 332 alin. (1), art. 22 CPP, art.
275 alin. (8), CPP, 391 alin. (1) pct. 4) CPP precum și art. art. 4 prot. 7 CEDO, art 21 din
Constituția RM, instanţa de judecată a
Hotărît

Procesul penal în cauza 1-2411/2021, în care Adriana Beţişor Serghei, este acuzată de
comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), b1) CP, art. 324 alin. (3) lit. a), b)
CP), se încetează, la etapa ședinței preliminare, în temeiul art. 332 alin. (1) CPP, coroborat cu
art. 275 alin. (8) CPP, în legătură cu existenței ordonanței definitiv, emise de procurorul PA
Liliana Partole la 05.09.2020, referitoare la refuzul în pornirea UP și clasarea cauzei penale, în
legătură cu inexistența faptei infracțiunii stabilite de art. 324 CP și neîntrunirii elementelor
infracțiunii stabilite de art. 327 CP.
Sentința poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile, prin
intermediul judecătoriei Chișinău.

Preşedintele şedinţei
Judecător Negru Alexandru