Hotărâre Angela Motuzoc

Dosarul nr.
4-4553/2021 4-21186533-12-4-20122021
(nr. 4-41/2022) (4-22005187-12-4-17012022)
HOTĂRÂRE
în numele Legii
17 februarie 2023 mun. Chișinău
Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani)

Instanța compusă din:
Președinte de ședință, Judecător Dorin Munteanu
Grefier Alexandrina
Miron
Cu participarea:
Reprezentantului organului constatator Anton Sochircă
Învinuitei Motuzoc Angela
*****
Avocatului învinuitei ***** Stăvilă
Avocatului învinuitei Andrei Cernicov
Examinând în ședință de judecată publică cauza contravențională intentată în privința

cet. Motuzoc Angela *****, a.n. *****, IDNP *****, domiciliată în *****, care se
învinuiește de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 313 din Codul Contravențional al
RM, instanța de judecată, -
C O N S T A T Ă:
La data de 15.12.2021, de către agentul constatator Sergiu Balaban, din cadrul

Centrului Național Anticorupție a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr.
23 în privința cet. Motuzoc Angela *****, în baza art. 313 din Codul Contravențional al RM,
pentru faptul că, „La 30.11.2021 de către Ofițer superior de investigații PCE al CNA, maior
Sergiu Balaban, a fost emisă ordonanța privind pornirea procesului contravențional în
privința cet. Motuzoc Angela *****, născută la *****, pentru comiterea contravenției
prevăzute de art. 313 (depășirea atribuțiilor de serviciu) din Codul contravențional.
Procesul contravențional a fost pornit ca rezultat al materialelor acumulate în cadrul
examinării sesizării d-nei *****, ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova, prin care
solicită constatarea elementelor constitutive ale componenței de contravenție prevăzute de
art. 313 Cod contravențional, în acțiunile doamnei Angela Motuzoc, președintele Consiliului
Superior al Procurorilor, manifestate prin neexaminarea prin prisma prevederilor art. 70
din Legea cu privire la Procuratură, a sesizării adresate către CSP cu numărul IG nr. 20 din
06.04.2021.
La 06.04.2021 în calitate de deputat, ***** a depus o Sesizare la Consiliul Superior al
Procurorilor, prin care a solicitat organizarea examinării în ordinea art. 274 din Cod de
procedură penală, a informațiilor referitoare la implicarea procurorului general al RM,
Alexandr Stoianoglo, soției acestuia ***** și *****, în acțiunile ilegale descrise și publicate
pe portalul de știri „Jurnaliștii from-ua.com”, solicitând astfel:
- Desemnarea procurorului sau procurorilor pentru examinarea în ordinea art. 274 din
Codul de procedură penală a faptului apariției în calitate de beneficiar efectiv ai agenților
economici ***** și *****a soției procurorului general *****.
- Suspendarea din funcția de procuror general a domnului Alexandr Stoianoglo pe
durata examinării prezentei sesizări în conformitate cu art. 78 alin. (2) lit. a) din Codul
muncii.
Contrar prevederilor lit. n) alin. (1) art. 70 a Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din
25.02.2016, care stipulează expres – Consiliul Superior al Procurorilor are competența de a
„examina adresările cetățenilor și ale procurorilor privind chestiunile date în competența
sa”, la 12.04.2021, prin scrisoarea nr. i-29p/2i-730 președintele CSP, Angela Motuzoc,
contrar atribuțiilor de serviciu prevăzute la art. 72 a Legii cu privire la Procuratură nr. 3
din 25.02.2016 și contrar prevederilor art. 262 pct. (5) Cod de procedură penală care
stipulează că: „Examinarea sesizărilor despre infracțiunile comise de către Procurorul
General se face de către un procuror desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor” – nu
a inclus în ordinea de zi – examinarea sesizării ex-deputatului *****, de către Consiliul
Superior al Procurorilor, referitoare la pretinsa infracțiune comisă de procurorul general,
respectiv nu a fost desemnat un procuror pentru a examina faptele indicate în sesizare și nu
a fost adoptată decizie pe caz conform legislației în vigoare.
Contrar procedurii legale descrise, președintele CSP, Angela Motuzoc, a expediat
sesizarea ex-deputatului ***** în adresa Procuraturii pentru Combaterea Criminalității
Organizate și Cauze Speciale.
La cererile suplimentare ale ex-deputatului ***** cu nr. IG-27 din 14.04.2021 și nr.
IG-28 din 20.04.2021, de a examina sesizarea depusă la 06.04.2021 conform art. 274 CPP,
contrar acelorași norme enunțate, prin răspunsul cu numărul 1-29p/21-862, deținând funcția
de președinte al Consiliului Superior al Procurorilor la 04.05.2021, Angela Motuzoc, a
refuzat să includă în ordinea de zi a ședinței CSP, pentru a examina și de a decide referitor
la desemnarea unui procuror care să soluționeze faptele indicate în sesizare, informând că
faptele expuse în adresări constituie obiect al investigațiilor procesual-penale, efectuate de
către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
Totodată, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, emisă pe dosarul 10-
1300/2021 la 21.10.2021, pe aceleași aspecte, instanța a constatat că „CSP urma să dispună
examinarea sesizării în cadrul unei ședințe deliberative ale acestuia”.
În motivarea soluției, instanța a menționat că: „CSP urma să dispună examinarea
sesizării în cadrul unei ședințe deliberative ale acestuia, iar Hotărârea organului respectiv
indiferent de soluția sa era susceptibilă de a fi contestată în ordinea art. 313 CPP. Potrivit
Capitolului II din Codul de procedură penală, CSP nu este organ de urmărire penală, iar
din momentul sesizării acestuia despre săvârșirea eventualei acțiuni ilicite care ar cădea sub
incidența răspunderii penale din partea procurorului general, urmează a fi pornită o
procedură administrativă în care se va stabili existența sau lipsa necesității desemnării unui
procuror sau a unui grup de procurori pentru examinarea circumstanțelor examinate în
sesizare. Or anume în această procedură, în cadrul unui organ deliberativ, urma a fi
examinată chestiunea existenței sau lipsei bănuielii rezonabile despre presupusele acțiuni
ilegale ale procurorului general, prin urmare, Președintele CSP urma să dispună
examinarea sesizării în cadrul colegiului CSP.”.
Astfel, prin acțiunile sale cet. Motuzoc Angela, la 12.04.2021 și 04.05.2021, la locul de
muncă – Consiliul Superior al Procurorilor, care se află în incinta edificiului din *****, a
comis contravenția prevăzută de art. 313 Cod contravențional – depășirea atribuțiilor de
serviciu.”.
La data de 17.12.2021, în conformitate cu art. 395 alin. (1) pct. 1 lit. c) din Codul
Contravențional al RM, prezenta cauza contravențională, pornită în privința lui Motuzoc
Angela *****, a fost expediată spre examinare conform competenţei în instanţa de judecată.
Cauza contravențională a fost repartizată în mod automat-aleatoriu prin Programul
Integrat de Gestionare a Dosarelor, la data de 20.12.2021, Judecătorului Judecătoriei
Chișinău (sediul Ciocana), Dorin Munteanu.
Ulterior, la data de 28.12.2021, de către agentul constatator Sergiu Balaban, din cadrul
Centrului Național Anticorupție a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr.
27 în privința cet. Motuzoc Angela *****, în baza art. 313 din Codul Contravențional al RM,
pentru faptul că: „La 17.12.2021 de către Ofițer superior de investigații PCE al CNA, maior
Sergiu Balaban, a fost emisă ordonanța privind pornirea procesului contravențional în
privința cet. Motuzoc Angela *****, născută la *****, pentru comiterea contravenției
prevăzute de art. 313 (Excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu) din Codul
contravențional.
Procesul contravențional a fost pornit ca rezultat al materialelor acumulate în cadrul
examinării sesizării d-nei *****, ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova, *****,
*****, *****, ***** prin care solicită constatarea elementelor constitutive ale componenței
de contravenție prevăzute de art. 313 Cod contravențional, în acțiunile doamnei Angela
Motuzoc, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, manifestate prin neexaminarea
prin prisma prevederilor art. 70 din Legea cu privire la Procuratură, a sesizărilor adresate
către CSP cu numărul IG nr. 20 din 06.04.2021.
La 07.09.2021 și 09.09.2021, în secretariatul Centrului au fost înregistrate cu nr. M-
866, nr. S-868/21 și C-882/21 sesizările cetățenilor *****, ***** și *****, privind
pretinsele acțiuni ilegale ale factorilor de decizie din cadrul Consiliului Superior al
Procurorilor, manifestate prin neexaminarea de către Consiliul în ședință publică a
cererilor depuse de petenți, prin care au solicitat emiterea actului administrațiv/actului
normativ prin care să fie constatat faptul că a expirat de drept mandatul membrilor aleși din
rândul procurorilor din actuala componență a Colegiului de disciplină și etică din cadrul
Consiliului Superior al Procurorilor din data de 27.05.2020; renunțarea de către actualul
colegiu de disciplină și etică la examinarea procedurilor disciplinare în privința petentului;
declinarea competenței la examinarea procedurilor disciplinare în favoarea următorului
colegiu și transmiterea spre soluționare a cererilor către Consiliul Superior al Procurorilor,
dacă acestea depășesc limitele competenței Colegiului de disciplină și etică. Ulterior, la
10.09.2021, respectând prevederile art. 80 alin. (1) din Codul Administrativ sesizările
menționate au fost conexate și înregistrate în Registrul de evidență a altor informații cu
privire la infracțiuni și incidente al CNA cu nr. 207, fiind pornită procedura
contravențională.
La 01.10.2021, în secretariatul Centrului a fost înregistrată cu nr. 1-976, sesizarea
domnului *****, privind pretinsele acțiuni ilegale ale factorilor de decizie din cadrul
Consiliului Superior al Procurorilor, manifestate prin neexaminarea de către Consiliul în
ședință publică a avizului Avocatului Poporului, Maia Bănărescu, cu nr. 07-4/09-427 din
30.03.2021, cu privire la recomandările reflectate în acesta referitoare la încetarea oricăror
acțiuni de răfuială, presiune, discriminare, etc., în privința avertizorului de integritate
*****. Sesizarea menționată, având la bază aceiași situație de fapt, la 01.10.2021, a fost
conexată la procedura contravențională înregistrată la 10.09.2021 în Registrul de evidență a
altor informații cu privire la infracțiuni și incidente al CNA cu nr. 207.
La 04.10.2021, în secretariatul Centrului a fost înregistrată cu nr. M-978/21, sesizarea
cetățeanului *****, privind pretinsele acțiuni ilegale ale factorilor de decizie din cadrul
Consiliului Superior al Procurorilor, manifestate prin neexaminarea de către Consiliul în
ședință publică a sesizării depusă de petent la 16.08.2021 la Consiliu și înregistrată cu nr.
1937, prin care a solicitat desemnarea unui procuror pentru examinarea acțiunilor
Procurorului General Alexandr Stoianoglo. Sesizarea menționată, având la bază aceiași
situație de fapt, la 06.10.2021, a fost conexată la procedura contravențională înregistrată la
10.09.2021 în Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente al
CNA cu nr. 207.
La 18.10.2021, în secretariatul Centrului, cu nr. C-1055/21, a fost înregistrată
sesizarea cetățeanului *****, privind pretinsele acțiuni ilegale ale factorilor de decizie din
cadrul Consiliului Superior al Procurorilor, manifestate prin neexaminarea de către
Consiliul în ședință publică a cererilor depuse de petent la 12.08.2021 și 08.09.2021, prin
care a solicitat emiterea actului administrativ/actului normativ prin care să fie constatat
faptul că a expirat de drept mandatul membrilor aleși din rândul procurorilor din actuala
componență a Colegiului de disciplină și etică din cadrul Consiliului Superior al
Procurorilor din data de 27.05.2020; renunțarea de către actualul colegiu de disciplină și
etică la examinarea procedurilor disciplinare în privința petentului; declinarea competenței
la examinarea procedurilor disciplinare în favoarea următorului colegiu și transmiterea
spre soluționare a cererilor către Consiliul Superior al Procurorilor, dacă acestea depășesc
limitele competenței Colegiului de disciplină și etică. Sesizarea menționată, având la bază
aceiași situație de fapt, la 20.10.2021, a fost conexată la procedura contravențională
înregistrată la 10.09.2021 în Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni
și incidente al CNA cu nr. 207.
La 20.10.2021, în secretariatul Centrului, cu nr. S-1073/21, a fost înregistrată
sesizarea cetățeanului *****, privind pretinsele acțiuni ilegale ale factorilor de decizie din
cadrul Consiliului Superior al Procurorilor, manifestate prin neexaminarea de către
Consiliul în ședință publică a cererilor depuse de petent la 30.07.2021 și, respectiv, la
07.09.2021, prin care la fel a solicitat emiterea actului administrativ/actului normativ prin
care să fie constatat faptul că a expirat de drept mandatul membrilor aleși din rândul
procurorilor din actuala componență a Colegiului de disciplină și etică din cadrul
Consiliului Superior al Procurorilor din data de 27.05.2020; renunțarea de către actualul
Colegiu de disciplină și etică la examinarea procedurilor disciplinare în privința petentului;
declinarea competenței la examinarea procedurilor disciplinare în favoarea următorului
colegiu și transmiterea spre soluționare a cererilor către Consiliul Superior al Procurorilor,
dacă acestea depășesc limitele competenței Colegiului de disciplină și etică. Sesizarea
menționată, având la bază aceiași situație de fapt, la 22.10.2021, a fost conexată la
procedura contravențională înregistrată la 10.09.2021 în Registrul de evidență a altor
informații cu privire la infracțiuni și incidente al CNA cu nr. 207.
La 21.10.2021, în secretariatul Centrului, cu nr. M-1079/21 și M-1080/21 au fost
înregistrate sesizările cetățeanului *****, privind pretinsele acțiuni ilegale ale factorilor de
decizie din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor, manifestate prin neexaminarea de
către Consiliul în ședință publică a sesizărilor depuse de petent la 07.09.2021, privind
verificarea faptelor comise de către președintele Consiliului, Angela Motuzoc, și a sesizării
din 20.09.2021, privind inițierea procedurii disciplinare în privința Procurorului General,
Alexandr Stoianoglo. Sesizarea menționată, având la bază aceiași situație de fapt, la
26.10.2021, a fost conexată la procedura contravențională înregistrată la 10.09.2021 în
Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente al CNA cu nr.
207.
Concomitent, la 29.09.2021, în Registrul de evidență a altor informații cu privire la
infracțiuni și incidente al CNA, cu nr. 221 a fost înregistrată procedura contravențională în
baza sesizării cetățencei *****, înregistrată la 27.09.2021 în secretariatul Centrului, cu nr.
G-947/21, privind pretinsele acțiuni ilegale ale președintelui Consiliului Superior al
Procurorilor, manifestate prin neexaminarea în ședință publică de către Consiliu a cererii
depuse de către petiționară prin care a solicitat examinarea acțiunilor Procurorului
General, Alexandr Stoianoglo, în procesul de renunțare la învinuire în privința
condamnatului *****.
În toate cazurile menționate supra petenții consideră că, președintele Consiliului
Superior al Procurorilor și-a depășit atribuțiile de serviciu prin faptul că nu a organizat
examinarea cererilor la una din ședințele publice ale Consiliului, dar le-a examinat
unilateral, astfel ignorând prevederile art. 70 alin. (1) lit. n) al Legii nr. 3 din 25.02.2016, cu
privire la Procuratură, care prevede că: „Consiliul Superior al Procurorilor are competența
de a examina adresările cetățenilor și ale procurorilor privind chestiunile date în
competența sa.”.
Astfel, la 26.11.2021, având la bază prevederile art. 444 alin. (1) din Codul
contravențional care prevede că, „în cazul pluralității de contravenții săvârșite de aceeași
persoană, constatate în același timp de același agent, a căror soluționare ține de competența
aceluiași organ, se încheie un singur proces-verbal sau, după caz, o decizie asupra cauzei
contravenționale”, procedura contravențională nr. 221 din 29.09.2021 a fost conexată la
procedura contravențională nr. 207 din 10.09.2021.
La 07.12.2021, la materialul înregistrat în REI-2 a CNA, cu numărul 139 la
18.06.2021 (sesizarea d-nei *****, deputatul în Parlamentul Republicii Moldova prin care
solicită constatarea elementelor constitutive ale componenței de contravenție prevăzute de
art. 313 Cod contravențional, în acțiunile doamnei Angela Motuzoc, președintele Consiliului
Superior al Procurorilor, manifestate prin neexaminarea prin prisma prevederilor art. 70
din Legea cu privire la Procuratură, a Sesizării adresată către CSP cu numărul IG nr. 20
din 06.04.2021), au fost conexate materialele înregistrate în REI-2 a CNA, cu numărul 207
la 10.09.2021, aflate în procedura OSI PCE al Direcției nr. 3 a DGCC, locotenent-colonel
Sergiu Moraru, referitoare la acțiunile pretins a fi ilegale ale doamnei Angela Motuzoc,
președintele Consiliului Superior ai Procurorilor, manifestate prin neexaminarea prin
prisma prevederilor art. 70 din Legea cu privire la Procuratură, a Sesizării adresată către
CSP de către *****, *****, *****, *****.
În cadrul procedurii contravenționale, reieșind din materialele prezentate de către
petiționari, Consiliul Superior al Procurorilor și a celor acumulate sa constatat că:
La 30.03.2021, Avocatul Poporului, Maia Bănărescu, a depus în temeiul art. 24 din
Legea nr. 52 din 03.04.2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul), un aviz către
Consiliul Superior al Procurorilor, fiind înregistrat cu nr. 868, privind recomandările
reflectate în acesta, referitoare la încetarea oricăror acțiuni de răfuială, presiune,
discriminare, etc., în privința avertizorului de integritate *****.
Prin scrisoarea nr. 5-06d/21-846 din 29.04.2021, semnată de către președintele
Consiliului Superior al Procurorilor, doamna Motuzoc Angela, Avocatul Poporului a fost
informat că recomandările din aviz au fost analizate în contextul studiului de caz efectuat
potrivit competențelor departamentale și că, potrivit cerințelor legislative, derularea
investigațiilor procesual-penale și examinarea avertizărilor de integritate sunt mecanisme
conceptual diferite, care nu pot fi interpretate în sensul suprapunerii și nu se condiționează
reciproc în accepțiune automată, având fiecare din acestea propria ordine de aplicare.
Fiind examinat site-ul oficial al Consiliului Superior al Procurorilor
(http://csp.md/consiliu/consiliul-superior-al-procurorilor/sedinte), s-a constat că în perioada
30.03.2021 – 29.04.2021, au avut loc două ședințe, la 01.04.2021 și 29.04.2021, în cadrul
cărora, conform agendei ședințelor, nu se regăsește spre examinare avizul doamnei Avocat
al Poporului, Maia Bănărescu, respectiv, nu se regăsește nici în ordinea de zi soluționată.
Conform prevederilor art. 68 alin. (2) al Legii nr. 3 din 25.02.2016, cu privire la
Procuratură, Consiliul Superior al Procurorilor este garantul independenței și
imparțialității procurorilor, iar potrivit prevederilor punctului 4 subpunctului VI litera f) din
Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului
Superior al Procurorilor nr. 12-225/16 din 14.09.2016, Consiliul reacționează din oficiu sau
la sesizare în cazul în care consideră că independența, imparțialitatea sau reputația
profesională a procurorului este afectată în orice mod. În cazul în care reacționează din
oficiu, Consiliul urmează în prealabil să consulte procurorul vizat.
Totodată, la punctul 6.1 din același Regulamentul este reglementat că, „Consiliul este
un organ colegial care își exercită atribuțiile în ședințe în plen”.
Reieșind din prevederile menționate supra rezultă că, avizul doamnei Avocat al
Poporului, Maia Bănărescu, depus la 30.03.2021 către Consiliul Superior al Procurorilor,
urma să fie examinat la una din ședințele Consiliului or, potrivit art. 72 al Legii nr. 3 din
25.02.2016, cu privire la Procuratură, atribuțiile președintelui Consiliului Superior al
Procurorilor sunt prevăzute expres în norma legală.
Astfel, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, doamna Motuzoc Angela,
deținând funcție de demnitate publică, aplicând semnătura pe scrisoarea nr. 5-06d/21-846
din 29.04.2021, prin care a informat Avocatul Poporului, Maia Bănărescu, că
recomandările din aviz au fost analizate în contextul studiului de caz efectuat potrivit
competențelor departamentale și că, potrivit cerințelor legislative, derularea investigațiilor
procesual-penale și examinarea avertizărilor de integritate sunt mecanisme conceptual
diferite, care nu pot fi interpretate în sensul suprapunerii și nu se condiționează reciproc în
accepțiune automată, având fiecare din acestea propria ordine de aplicare, fără a o înainta
spre examinare la una din ședințele Consiliului, examinând-o unipersonal, astfel a depășit
atribuțiile de serviciu și a comis contravenția prevăzută la art. 313 Cod contravențional
„Excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu”, constatarea căreia, conform art.
401 alin. (11), din același cod, este atribuită în competența Centrului Național Anticorupție.
În context, este de menționat faptul că, la 30.09.2021, în cadrul ședinței Consiliului
Superior al Procurorilor a fost examinat demersul Procurorului General privind
suspendarea din funcție a procurorului ***** *****, unde ultimul, în cadrul ședinței, a
menționat că are o cerere de recuzare în privința doamnei președinte Angela Motuzoc, din
motiv că răspunsul la avizul Avocatului Poporului, Maia Bănărescu, a fost semnat de către
doamna Angela Motuzoc și că nu există o hotărâre a Consiliului pe subiectul respectiv,
considerând că pe faptul dat toți membrii Consiliului urmau să se expună în cadrul unei
ședințe, fie se respingea, fie se admitea. Din scrisoarea sus menționată se constată că avizul
doamnei Angela Motuzoc în privința acestuia se presupune a fi defavorabil și consideră că
nu va putea fi imparțială în examinarea subiectului dat.
Urmare a procedurii de deliberare, cu votul membrilor, Consiliul Superior al
Procurorilor a admis cererea de recuzare a domnului *****, împotriva președintelui
Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, fapt confirmat prin procesul-verbal al
ședinței Consiliului din 30.09.2021.
La 28.07.2021, cetățeanca ***** a depus plângere către Consiliului Superior al
Procurorilor, fiind înregistrată cu nr. 1849, prin care a solicitat desemnarea unui procuror
pentru examinarea acțiunilor Procurorului General, Alexandr Stoianoglo în procesul de
renunțare la învinuire în privința condamnatului *****.
Prin scrisoarea nr. 1-29p/21-1668 din 26.08.2021, semnată de către președintele
Consiliului Superior al Procurorilor, doamna Motuzoc Angela, petenta a fost informată că s-
a luat act de adresarea acesteia prin care, în esență, își exprimă dezacordul cu renunțarea la
învinuire în privința lui ***** și că soluția dată de procuror prin adoptarea ordonanței de
renunțare la învinuire este pusă în discuție la ședința de judecată, iar dezacordul cu soluția
adoptată de către instanță se examinează în ordinea prevăzută de lege, părțile având dreptul
să conteste decizia în speță.
28.07.2021 – 26.08.2021, a avut loc o singură ședință, la 17.08.2021, în cadrul căreia,
conform agendei ședinței și agendei ședinței suplimentare, nu se regăsește spre examinare
cererea cetățencei *****, respectiv, nu se regăsește nici în ordinea de zi soluționată.
Conform prevederilor art. 70 alin. (1) lit. n) al Legii nr. 3 din 25.02.2016, cu privire la
Procuratură: „Consiliul Superior al Procurorilor are competența de a examina adresările
cetățenilor și ale procurorilor privind chestiunile date în competența sa”.
Totodată, la punctul 6.1 din Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor,
aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-225/16 din 14.09.2016,
este reglementat că: „Consiliul este un organ colegial care își exercită atribuțiile în ședințe
în plen”.
Reieșind din prevederile menționate supra rezultă că, cererea depusă de către
cetățeanca ***** la 28.07.2021, către Consiliul Superior al Procurorilor, urma să fie
examinată la una din ședințele Consiliului ori, potrivit art. 72 al Legii nr. 3 din 25.02.2016,
cu privire la Procuratură: atribuțiile președintelui Consiliului Superior al Procurorilor sunt
prevăzute expres în norma legală.
deținând funcție de demnitate publică, aplicând semnătura pe scrisoarea nr. l-29p/21-1668
din 26.08.2021, prin care a fost informată petenta că s-a luat act de adresarea acesteia prin
care, în esență, își exprimă dezacordul cu renunțarea la învinuire în privința lui ***** și că
soluția dată de procuror prin adoptarea, ordonanței de renunțare la învinuire este pusă în
discuție la ședința de judetată, iar dezacordul cu soluția adoptată de către instață se
examinează în ordinea prevăzută de lege, părțile având dreptul să conteste decizia în speță,
fără a o înainta spre examinare la una din ședințele Consiliului, examinând-o unipersonal,
astfel a depășit atribuțiile de serviciu și a comis contravenția prevăzută la art. 313 Cod
contravențional „Excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu”, constatarea
căreia, conform art. 401 alin. (11), din același cod este atribuită în competența Centrului
Național Anticorupție.
În context, este de remarcat faptul că, la 18.11.2021, în ordinea de zi a ședinței
Consiliului Superior al Procurorilor, coordonată cu președintele Consiliului Angela
Motuzoc, la punctul 1 se regăsește adresarea doamnei ***** privind pretinsele acțiuni
ilegale ale Procurorului General (suspendat de drept din funcție), Alexandr Stoianoglo,
iar în Ordinea de zi - soluționată a ședinței Consiliului Superior al Procurorilor din
aceiași dată la același punct 18 este indicată soluția adoptată de a desemna un procuror
pentru a examina aspectele invocate în adresarea domnului *****.
La 30.07.2021, cetățeanul ***** a depus cerere către Colegiul de disciplină și etică
din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor, fiind înregistrată cu nr. 1859, prin care a
solicitat constatarea faptului că a expirat de drept mandatul membrilor aleși din rândul
Consiliului Superior al Procurorilor; renunțarea la examinarea procedurilor disciplinare în
privința petentului pe motivul expirării de drept a împuternicirilor legale; declinarea
competenței la examinarea procedurilor disciplinare în favoarea următorului colegiu și
transmiterea spre soluționare a cererilor către Consiliul Superior al Procurorilor, dacă
acestea depășesc limitele competenței Colegiului de disciplină și etică.
Prin scrisoarea nr. 5/2-03d/21-1664 din 26.08.2021, semnată de către președintele
Consiliului Superior al Procurorilor, doamna Motuzoc Angela, petentul a fost informat că
cererea depusă de ultimul a fost examinată de către Consiliu în contextul competențelor
definite de cadrul normativ și respinsă ca fiind lipsită de temei legal.
30.07.2021 – 26.08.2021, a avut loc o singură ședință la 17.08.2021, în cadrul căreia,
conform agendei și agendei suplimentare a ședinței, nu se regăsește spre examinare cererea
cetățeanului *****, respectiv nu se regăsește nici în ordinea de zi soluționată.
Procuratură, Consiliul Superior al Procurorilor are competența de a examina adresările
cetățenilor și ale procurorilor privind chestiunile date în competența sa.
în plen”.
cetățeanul ***** la 30.07.2021 către Consiliul Superior al Procurorilor urma să fie
examinată la una din ședințele Consiliului or, potrivit art. 72 al Legii nr. 3 din 25.02.2016,
„Cu privire la Procuratură”, atribuțiile președintelui Consiliului Superior al Procurorilor
sunt prevăzute expres în norma legală.
deținând funcție de demnitate publică, aplicând semnătura pe scrisoarea nr. 5/2-03d/21-
1664 din 26.08.2021, prin care a informat cetățeanul ***** că cererea depusă de acesta a
fost examinată de către Consiliu în contextul competențelor definite de cadrul normativ și
respinsă ca fiind lipsită de temei legal, fără a o înainta spre examinare la una din ședințele
Consiliului, examinând-o unipersonal, astfel a depășit atribuțiile de serviciu și a comis
contravenția prevăzută la art. 313 Cod contravențional „Excesul de putere sau depășirea
atribuțiilor de serviciu”, constatarea căreia, conform art. 401 alin. (11), din același cod este
atribuită în competența Centrului Național Anticorupție.
solicitat constatarea faptului că a expirat de drept mandatul membrilor aleși din rândul
Consiliului Superior al Procurorilor; renunțarea la examinarea procedurilor disciplinare în
privința petentului pe motivul expirării de drept a împuternicirilor legale; declinarea
competenței la examinarea procedurilor disciplinare în favoarea următorului colegiu și
transmiterea spre soluționare a cererii către Consiliul Superior al Procurorilor, dacă
acestea depășesc limitele competenței Colegiului de disciplină și etică.
Prin scrisoarea nr. 5/2-0301/21-1666 din 26.08.2021, semnată de către președintele
30.07.2021 – 26.08.2021, a avut loc o singură ședință la 17.08.2021, în cadrul căreia,
Procuratură: Consiliul Superior al Procurorilor are competența de a examina adresările
în plen”.
cetățeanul ***** la 30.07.2021, către Consiliul Superior al Procurorilor urma să fie
deținând funcție de demnitate publică, aplicând semnătura pe scrisoarea nr. 5/2-0301/21-
1666 din 26.08.2021, prin care a informat cetățeanul ***** că cererea depusă de acesta a
fost examinată de către Consiliu în contextul competențelor definite de cadrul normativ și
solicitat emiterea actului administrativ/actului normativ prin care să fie constatat faptul că a
expirat de drept mandatul membrilor aleși din rândul procurorilor din actuala componență
a Colegiului de disciplină și etică din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor din data
de 27.05.2020; renunțarea de către actualul Colegiu de disciplină și etică la examinarea
procedurilor disciplinare în privința petentului pe motivul expirării de drept a
împuternicirilor legale; declinarea competenței la examinarea procedurilor disciplinare în
favoarea următorului colegiu; transmiterea spre soluționare a cererii către Consiliul
Superior al Procurorilor, dacă acestea depășesc limitele competenței Colegiului de
disciplină și etică; suspendarea examinării procedurilor disciplinare în privința petentului
până la examinarea cererii de către Consiliu.
Prin scrisoarea nr. 35-114/21-1700 din 03.09.2021, semnată de către președintele
12.08.2021-03.09.2021, a avut loc o singură ședință la 17.08.2021, în cadrul căreia,
Conform prevederilor art. 70 alin. (1) lit. n) al Legii nr. 3 din 25.02.2016, „Cu privire
la Procuratură”, Consiliul Superior al Procurorilor are competența de a examina adresările
în plen”.
cetățeanul ***** la 12.08.2021, către Consiliul Superior al Procurorilor, urma să fie
deținând funcție de demnitate publică, aplicând semnătura pe scrisoarea nr. 35-114/21-1700
din 03.09.2021, prin care a informat cetățeanul ***** că cererea depusă de acesta a fost
examinată de către Consiliu în contextul competențelor definite de cadrul normativ și
La 16.08.2021, cetățeanul *****, a depus plângere către Consiliului Superior al
Procurorilor, fiind înregistrată cu nr. 1937, prin care a solicitat desemnarea unui procuror
pentru examinarea acțiunilor Procurorului General, Alexandr Stoianoglo, în ordinea art.
274 Cod de procedură penală, prin prisma componenței de infracțiune prevăzută de art. 328
alin. (3) lit. b) Cod penal.
prin cererea depusă către Consiliu în esență acesta își exprimă dezacordul cu Ordinul
Procurorului General nr. 1294-p din 12.08.2021, privind încetarea raportului de serviciu,
care reprezintă un act administrativ ce vizează raporturi juridice de muncă și poate fi
contestat în instanța de judecată.
16.08.2021 – 14.09.2021, au avut loc două ședințe la 17.08.2021 și 30.09.2021, în cadrul
cărora, conform agendei și agendei suplimentare a ședințelor, nu se regăsește spre
examinare cererea cetățeanului *****, respectiv nu se regăsește nici în ordinea de zi
soluționată.
Conform prevederilor art. 70 alin. (1) lit. f) și lit. n) al Legii nr. 3 din 25.02.2016, cu
privire la Procuratură: „Consiliul Superior al Procurorilor are competența de a examina
contestațiile împotriva hotărârilor luate de colegiile sale și de a examina adresările
cetățenilor și ale procurorilor privind chestiunile date în competența sa”.
în plen”.
cu privire la Procuratură, atribuțiile președintelui Consiliului Superior al Procurorilor sunt
din 14.09.2021, prin care a informat cetățeanul ***** că prin cererea depusă către Consiliu
în esență acesta își exprimă dezacordul cu Ordinul Procurorului General nr. 1294-p din
12.08.2021, privind încetarea raportului de serviciu, care reprezintă un act administrativ ce
vizează raporturi juridice de muncă și poate fi contestat în instanța de judecată, fără a o
înainta spre examinare la una din ședințele Consiliului, examinând-o unipersonal, astfel a
depășit atribuțiile de serviciu și a comis contravenția prevăzută la art. 313 Cod
contravențional „Excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu”, constatarea
căreia, conform art. 401 alin. (11), din același cod este atribuită în competența Centrului
Național Anticorupție.
La 07.09.2021, cetățeanul ***** a depus plângere către Consiliului Superior al
Procurorilor, fiind înregistrată cu nr. 2059, prin care a solicitat inițierea procedurii
disciplinare prin care să se dispună constatarea în acțiunile președintelui Consiliului
Superior al Procurorilor, doamnei Motuzoc Angela a abaterilor disciplinare prevăzute la
art. 38 lit. a), b) și e) al Legii nr. 3 din 25.02.2016, cu privire la Procuratură, cu
sancționarea acesteia și examinarea în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor
a cererii depuse de petent la 30.07.2021, cu admiterea acesteia.
prin cererea depusă către Consiliu în esență acesta își exprimă dezacordul cu scrisoarea de
răspuns nr. 5/2-03d/21-1664 din 26.08.2021. În partea ce ține de solicitarea petiționarului
privind inițierea verificărilor disciplinare a membrilor Consiliului, acesta a fost informat că
desfășurarea acestor proceduri este condiționată de necesitatea întrunirii cerințelor stabilite
de cadrul normativ relevant cu referire la temeiurile și titularii dreptului de sesizare.
07.09.2021 – 07.10.2021, au avut loc trei ședințe, la 30.09.2021, 05.10.2021 și 06.10.2021 în
cadrul cărora, conform agendei ședințelor nu se regăsește spre examinare cererea
în plen”.
cetățeanul Stanîi Roman la 07.09.2021, către Consiliul Superior al Procurorilor urma să fie
din 07.10.2021, prin care a informat cetățeanul ***** că prin cererea depusă către Consiliu
în esență acesta își exprimă dezacordul cu Ordinul Procurorului General nr. 1294-p din
12.08.2021, privind încetarea raportului de serviciu, care reprezintă un act administrativ ce
vizează raporturi juridice de muncă și poate fi contestat în instanța de judecată. În partea ce
ține de solicitarea petiționarului privind, inițierea verificărilor disciplinare a membrilor
Consiliului, acesta a fost informat că desfășurarea acestor proceduri este condiționată de
necesitatea întrunirii cerințelor stabilite de cadrul normativ relevant cu referire la temeiurile
și titularii dreptului de sesizare, fără a o înainta spre examinare la una din ședințele
În context, este de remarcat faptul că, la 11.11.2021 în ordinea de zi a ședinței
Motuzoc, la punctul 19 este indicat că în cadrul ședinței sunt planificate examinarea
diverselor, iar în Ordinea de zi - soluționată a ședinței Consiliului Superior al Procurorilor
din aceiași dată la același punct de examinare a diverselor este indicată sesizarea
domnului *****, cu privire la verificarea legalității acțiunilor președintelui Consiliului
Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, iar la soluția adoptată este indicat ca a fost
amânată examinarea.
La 07.09.2021, cetățeanul *****, a depus plângere către Consiliului Superior al
Procurorilor, fiind înregistrată cu nr. 2069, prin care a solicitat verificarea faptelor ce pot
constitui abateri disciplinare de către procurorul Angela Motuzoc, care deține funcția de
președinte al Consiliului Superior al Procurorilor și examinarea adresării petiționarului
depusă la 30.07.2021, în ședința Colegiului de etică și disciplină, privind constatarea
expirării mandatului membrilor Colegiului.
răspuns nr. 5/2-0301/21-1666 din 26.08.2021, iar în partea ce ține de solicitarea
petiționarului privind inițierea verificărilor disciplinare a membrilor Consiliului, acesta a
fost informat că desfășurarea acestor proceduri este condiționată de necesitatea întrunirii
cerințelor stabilite de cadrul normativ relevant cu referire la temeiurile și titularii dreptului
de sesizare.
cadrul cărora, conform agendei ședințelor, nu se regăsește spre examinare cererea
cetățeanului *****, respectiv nu se regăsește nici în ordinea de zi.
în plen”.
cetățeanul *****, la 07.09.2021, către Consiliul Superior al Procurorilor urma să fie
din 07.10.2021, prin care a informat cetățeanul *****, că prin cererea depusă către
Consiliu în esență acesta își exprimă dezacordul cu scrisoarea de răspuns nr. 5/2-0301/21-
1666 din 26.08.2021, iar în partea ce ține de solicitarea petiționarului privind inițierea
verificărilor disciplinare a membrilor Consiliului, acesta a fost informat că desfășurarea
acestor proceduri este condiționată de necesitatea întrunirii cerințelor stabilite de cadrul
normativ relevant cu referire la temeiurile și titularii dreptului de sesizare, fără a o înainta
atribuțiile de serviciu și a comis contravenția prevăzută la art. 313 Cod contravențional
„Excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu”, constatarea căreia, conform art.
401 alin. (11), din același cod este atribuită în competența Centrului Național Anticorupție.
Procurorilor, fiind înregistrată cu nr. 2100, prin care a solicitat adoptarea actelor
administrative către Consiliu prin care să fie inițiată procedură disciplinară cu dispunerea
verificării și constatării în acțiunile președintelui Consiliului Superior al Procurorilor,
doamnei Motuzoc Angela, a abaterilor disciplinare prevăzute la art. 38 lit. a), b) și e) al
Legii nr. 3 din 25.02.2016, cu privire la Procuratură, cu sancționarea acesteia; inițierea
procedurilor administrative legale cu adoptarea actului de revocare de către Consiliul
Superior al Procurorilor a doamnei Angela Motuzoc din funcția de președinte al Consiliului
în cazul în care vor fi întrunite condițiile legale și examinarea în cadrul ședinței Consiliului
Superior al Procurorilor a cererii depuse de petent la 12.08.2021, cu excluderea doamnei
Angela Motuzoc de la examinarea acesteia deoarece dânsa s-a expus pe marginea
solicitărilor formulate în cerere.
prin cererea depusă către Consiliu, în esență, acesta își exprimă dezacordul cu scrisoarea de
răspuns nr. 35-114/12-1700 din 03.09.2021, iar în partea ce ține de solicitarea
de sesizare.
în plen”.
cetățeanul ***** la 09.09.2021, către Consiliul Superior al Procurorilor, urma să fie
din 07.10.2021, prin care a informat cetățeanul *****, că prin cererea depusă către
Consiliu în esență acesta își exprimă dezacordul cu scrisoarea de răspuns nr. 35-114/12-
1700 din 03.09.2021, iar în partea ce ține de solicitarea petiționarului privind inițierea
verificărilor disciplinare a membrilor Consiliului, acesta a fost informat că desfășurarea
acestor proceduri este condiționată de necesitatea întrunirii cerințelor stabilite de cadrul
normativ relevant cu referire la temeiurile și titularii dreptului de sesizare, fără a o înainta
atribuțiile de serviciu și a comis contravenția prevăzută la art. 313 Cod contravențional al
RM „Excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu”, constatarea căreia, conform
art. 401 alin. (11), din același cod este atribuită în competența Centrului Național
Anticorupție.
Motuzoc, la punctul 19 este indicat că în cadrul ședinței sunt planificate examinarea
diverselor, iar în Ordinea de zi – soluționată a ședinței Consiliului Superior al
Procurorilor din aceiași dată la același punct de examinare a diverselor este indicată
sesizarea domnului *****, cu privire la verificarea legalității acțiunilor președintelui
Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, iar la soluția adoptată este indicat
că a fost amânată examinarea.
Procurorilor, fiind înregistrată cu nr. 2196, prin cate a solicitat inițierea procedurii
disciplinare în privința Procurorului General, Alexandr Stoianoglo, care a emis ordinul nr.
1294-p din 12.08.2021 „Cu privire la încetarea raportului de serviciu” cu încălcarea
prevederilor pct. pct. 8.31 și 8.32 din Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor,
aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-225/16 din 14.09.2016;
inițierea în limitele competenței Consiliului a acțiunilor privind apărarea drepturilor și
libertăților de procuror împotriva acțiunilor abuzive ale Procurorului General, Alexandr
Stoianoglo, și invitarea petiționarului la ședința Consiliului pentru explicațiile de rigoare pe
marginea sesizării depuse.
prin cererea depusă către Consiliu în esență acesta își exprimă dezacordul cu emiterea de
către Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a ordinului nr. 1294-p din 12.08.2021 cu
privire la încetarea raportului de serviciu și că acest act administrativ individual este obiect
al unui litigiu aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din care motiv la acest
moment alte proceduri nu pot fi demarate.
în plen”.
din 08.10.2021, prin care a fost informat cet. *****, că prin cererea depusă către Consiliu
în esență acesta își exprimă dezacordul cu emiterea de către Procurorul General, Alexandr
Stoianoglo, a ordinului nr. 1294-p din 12.08.2021 cu privire la încetarea raportului de
serviciu și că acest act administrativ individual este obiect al unui litigiu aflat pe rolul
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din care motiv la acest moment alte proceduri nu pot
fi demarate, fără a o înainta spre examinare la una din ședințele Consiliului, examinând-o
unipersonal, astfel a depășit atribuțiile de serviciu și a comis contravenția prevăzută la art.
313 Cod contravențional al RM „Excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu”,
constatarea căreia, conform art. 401 alin. (11), din același cod este atribuită în competența
Centrului Național Anticorupție.
Motuzoc, la punctul 18 se regăsește adresarea domnului ***** privind pretinsele acțiuni
ilegale ale Procurorului General (suspendat de drept din funcție), Alexandr Stoianoglo,
iar în Ordinea de zi - soluționată a ședinței Consiliului Superior Procurorilor din aceiași
dată la același punct 18 este indicată soluția adoptată de a desemna un procuror pentru a
examina aspectele invocate în adresarea domnului *****.
În rezultatul administrării probelor s-a constatat că, cet. Motuzoc Angela deținând
funcție de demnitate publică, în calitate de președinte al Consiliului Superior al
Procurorilor, ignorând prevederile art. 70 alin. (1) lit. f) și n) al Legii nr. 3 din 25.02.2016,
cu privire la Procuratură” și ale punctului 4 subpunctului VI lit. f) din Regulamentul
Consiliului Superior al Procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al
Procurorilor nr. 12-225/16 din 14.09.2016, unipersonal a examinat sesizările Avocatului
Poporului, Maia Bănărescu, a cetățenilor *****, *****, ***** și ***** și a aplicat
semnătura pe scrisorile de informare nr. 5-06d/21-846 din 29.04.2021; nr. 1-29p/21-1668
din 26.08.2021; nr. 5/2-03d/21-1664 din 26.08.2021; nr. 5/2-0301/21-1666 din 26.08.2021;
nr. 35-114/21-1700 din 03.09.2021; nr. 35-13/20-1732 din 14.09.2021; nr. 14-31/15-1946
din 07.10.2021; nr. 14-13/20-1947 din 07.10.2021; nr. 35-114/12-1945 din 07.10.2021 și nr.
14-30/12-1953 din 08.10.2021 și-a depășit atribuțiile de serviciu, care sunt reglementate
expres la art. 72 al Legii nr. 3 din 25.02.2016, cu privire la Procuratură, prin urmare
acțiunile președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Motuzoc Angela încadrând-se
în componența de contravenție prevăzută la art. 313 Cod Contravențional al RM „Excesul
de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu”, care prevede, săvârșirea unei acțiuni care
depășește în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege și care
contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor
fizice sau juridice, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.
Astfel, prin acțiunile sale cet. Motuzoc Angela, la 29.04.2021, 26.08.2021, 03.09.2021,
14.09.2021, 07.10.2021, 08.10.2021 la locul de muncă – Consiliul Superior al Procurorilor,
care se află în incinta edificiului din *****, a comis contravenția prevăzută de art. 313 Cod
contravențional al RM „Excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu.”.
La data de 17.01.2022, în conformitate cu art. 395 alin. (1) pct. 1 lit. c) din Codul
Contravențional al RM, prezenta cauza contravențională, pornită în privința lui Motuzoc
Angela *****, a fost expediată spre examinare conform competenţei în instanţa de judecată.
Cauza contravențională a fost repartizată în mod automat-aleatoriu prin Programul
Integrat de Gestionare a Dosarelor, la data de 17.01.2022, Judecătorului Judecătoriei
Chișinău (sediul Rîșcani), Vitalii Ciumac.
La data de 10.02.2022, prin încheierea nr. 4-41/2022, Judecătorul Judecătoriei Chișinău
(sediul Rîșcani), Vitalii Ciumac, a fost dispusă transmiterea spre verificarea posibilității
conexării la cauza contravențională din procedura Judecătorului Judecătoriei Chișinău (sediul
Buiucani), Dorin Munteanu.
Prin încheierea din 23.03.2022, Judecătorul Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani),
Dorin Munteanu, a dispus conexarea cauzelor contravenționale pentru examinare într-o
singură procedură, înregistrate cu nr. 4-4553/2021 și nr. 4-41/2022, cu atribuirea numărului
final 4-4553/2021.
În ședință de judecată reprezentantul organului constatator din cadrul Centrului
Național Anticorupție, în persoana lui Anton Sochircă, a susținut învinuirea înaintată,
solicitând recunoașterea învinuitei Motuzoc Angela ***** vinovată de comiterea
contravenției prevăzute de art. 313 Cod Contravențional al RM, cu încetarea procesului
contravențional în legătură cu intervenirea prescripției tragerii persoanei la răspundere
contravențională.
În ședință de judecată persoana în privința căreia a fost întocmit procesul-verbal cu
privire la contravenție Motuzoc Angela *****, precum și avocații săi, au solicitat încetarea
procesului contravențional pe motivul lipsei faptului contravenției, poziția sa expunându-și-o
în susținerile verbale depuse la dosar.
Examinând materialele cauzei, ținând cont de poziția părților, instanța de judecată
constată după cum urmează:
În conformitate cu prevederile art. 458 alin. (1) Cod Contravențional al RM, examinând
cauza contravenţională, instanţa de judecată este obligată să determine: a) caracterul veridic
al contravenţiei imputate; b) existenţa cauzelor care înlătură caracterul contravenţional al
faptei; c) vinovăţia persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional; d)
existenţa circumstanţelor atenuante şi/sau agravante; e) necesitatea sancţionării şi, după caz,
caracterul sancţiunii contravenţionale; f) alte aspecte importante pentru soluţionarea justă a
cauzei.
În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (2) şi (3) CEDO, orice persoană acuzată de o
infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită. Orice acuzat
are, în special, dreptul: să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o
înţelege şi în mod amănunţit, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa; să dispună
de timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale; să se apere el însuşi sau să fie
asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune de mijloacele necesare pentru a plăti un
apărător, să poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele
justiţiei o cer; să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi
audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării.
Potrivit dispozițiilor art. 440 alin. (1) din Codul Contravențional al RM, constatarea
faptei contravenționale înseamnă activitatea, desfășurată de agentul constatator, de colectare
și de administrare a probelor privind existența contravenției, de încheiere a deciziei privind
examinarea contravenției în temeiul constatării agentului constatator sau procesului-verbal cu
privire la contravenție, de aplicare a sancțiunii contravenționale sau de trimitere, a dosarului,
după caz, funcționarului abilitat să examineze cauza contravențională, din cadrul autorității
din care face parte agentul constatator, în instanța de judecată sau în alt organ spre
soluționare.
În conformitate cu alin. (1) al art. 442 din Codul Contravențional al RM, procesul-
verbal cu privire la contravenție este un act prin care se individualizează fapta ilicită și se
identifică făptuitorul. Procesul-verbal se încheie de agentul constatator pe baza constatărilor
personale și a probelor acumulate, în prezența făptuitorului sau în absența lui.
În conformitate cu prevederile art. 7 din Codul Contravențional al RM, persoana poate
fi sancţionată numai pentru contravenţia în a cărei privinţă este dovedită vinovăţia sa, cu
respectarea normelor prezentului cod.
Potrivit prevederilor art. 8 alin. (1), (2) din Codul Contravențional al RM, persoana este
supusă răspunderii contravenţionale numai pentru fapte săvârşite cu vinovăţie. Este supusă
răspunderii contravenţionale numai persoana care a săvârşit cu intenţie sau din imprudenţă o
faptă prevăzută de legea contravenţională.
Conform prevederilor art. 14 alin. (1) – (3) din Codul Contravențional al RM,
contravenţia se săvârşeşte cu intenţie sau din imprudenţă. Contravenţia se consideră săvârşită
cu intenţie dacă persoana care a săvârşit-o îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al
acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, a dorit sau a admis în mod
conştient survenirea acestor urmări. Contravenţia se consideră săvârşită din imprudenţă dacă
persoana care a săvârşit-o îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii
sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, dar considera în mod uşuratic că ele vor putea fi
evitate, ori nu îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, nu a
prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deşi trebuia şi putea să le
prevadă.
În conformitate cu prevederile art. 425 alin. (1), (2), (4) al Codului Contravenţional al
RM, Probele sunt elemente de fapt, dobândite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc
la constatarea existenţei sau inexistenţei contravenţiei, la identificarea făptuitorului, la
constatarea vinovăţiei şi la cunoaşterea altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare
a cauzei.În calitate de probe se admit elementele de fapt constatate prin intermediul
următoarelor mijloace: procesul-verbal cu privire la contravenţie, procesul-verbal de ridicare
a obiectelor şi documentelor, procesul-verbal de percheziţie, explicaţiile persoanei în a cărei
privinţă a fost pornit proces contravenţional, depoziţiile victimei, ale martorilor, înscrisurile,
înregistrările audio sau video, fotografiile, corpurile delicte, obiectele şi documentele
ridicate, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale, raportul de expertiză. Nici o probă
nu are valoare prestabilită.
Conform art. 427 alin. (1) Cod Contravențional al RM, dacă este necesar să se ridice
anumite obiecte sau documente care constituie corpuri delicte şi dacă se cunoaşte exact locul
şi persoana la care se află, agentul constatator efectuează, în temeiul unei hotărîri întemeiate,
ridicarea lor, dacă acestea nu au fost ridicate în condițiile art. 426 alin. (5).
Iar în condițiile art. 430 alin. (1), (2) Cod Contravențional al RM, agentul constatator
care efectuează percheziţia, ridicarea obiectelor şi documentelor sau cercetarea la faţa locului
încheie un proces-verbal la care anexează, după caz, lista obiectelor şi documentelor ridicate.
În procesul-verbal cu privire la percheziţie sau la ridicarea obiectelor şi documentelor se
consemnează că celor prezenţi li s-au explicat drepturile şi obligaţiile prevăzute de prezentul
cod şi se înscriu declaraţiile făcute de aceste persoane. În procesul-verbal cu privire la
percheziţie sau la ridicarea obiectelor şi documentelor se menţionează predarea lor benevolă
sau ridicarea lor forţată, se indică locul şi împrejurările în care au fost descoperite. În
procesul-verbal sau în lista anexată la el se enumeră obiectele şi documentele ridicate,
numărul, măsura, cantitatea, elementele caracteristice şi, pe cît este posibil, valoarea lor,
termenul pentru care au fost ridicate și organul la care acestea se vor păstra.
Din start, instanța de judecată reține că, prevederilr normei de drept enunțate supra au
fost neglijate de către agentul constatator. Astfel, deși la materialele cauzei sunt prezente mai
multe înscrisuri care, în opinia agentului constatator, prezintă probe a vinovăției cet.
Motuzoc Angela în comiterea faptelor incriminate, instanța de judecată denotă că, la
materialele cauzelor contravenționale nu se regăsește nici o ordonanță și, respectiv, proces-
verbal de ridicare a acestora, de asemenea, nu se regăsește nici un proces-verbal de
examinare a acestora pentru a se stabili conținutul lor și pertinența pentru cauză, la fel nu se
regăsește nici o ordonanță, respectiv, proces-verbal de recunoaștere a acestor înscrisuri ca
mijloace materiale de probă cu anexarea lor la materialele cauzei.
Prin urmare, instanța de judecată constată că, nu este clară proveniența acestor
înscrisuri, lucru care duce la apariția dubiilor vis-a-vis de veridicitatea acestora, în special
reieșind din considerentul că marea parte a înscrisurilor anexate la dosar au fost anexate în
copii, calitatea cărora lasă de dorit.
Reieșind din circumstanțele enunțate, instanța de judecată consideră necesar a aprecia
critic înscrisurile anexate cu titlu de mijloace materiale de probă, cu excluderea lor in
corporem din lista probelor.
Potrivit prevederilor art. 425 alin. (7) Cod Contravențional al RM, procesului
contravenţional, în partea ce ţine de declaraţii, se aplică în mod corespunzător prevederile
Codului de procedură penală cu privire la mijloacele de probă şi la procedeele probatorii, cu
excepţiile prevăzute de prezentul cod.
Iar în ordinea art. 387 alin. (4) Cod Contravențional al RM, victima este prevenită în
scris că răspunde pentru declaraţii calomnioase.
Concomitent, instanța de judecată reține că, nici unul dintre petiționari, cu excepția cet.
***** nu a fost audiat pe marginea sesizărilor/plângerilor depuse, pentru a da explicați în
fața agentului constatator unde aceștea să fie preîntâmpinați de răspundere penală pentru
declarații vădit false/calomnioase. Dar și în cazul d-nei *****, deși aceasta a făcut declarații,
ultima nu a fost preîntâmpinată de răspundere penală pentru declarații vădit fale și condițiile
art. 313 CPP RM.
Astfel, declarațiile acestea nu pot fi puse la baza învinuirii aduse, or acestea au fost
obținute cu încălcarea prevederilor normei art. 425 alin. (7) Cod Contravențional al RM.
Conform prevederilor art. 375 alin. (3) al Codului Contravenţional al RM, concluziile
despre vinovăţia persoanei în săvârşirea contravenţiei nu pot fi întemeiate pe presupuneri.
Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate în condiţiile prezentului cod se
interpretează în favoarea persoanei în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional.
Instanța de judecată reține că, în cauză există un dubiu care nu poate fi înlăturat prin
administrarea altor probe, dubiu care profită petentului, potrivit principiului in dubio pro reo.
În lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța trebuie să rețină că
acesta este un principiu complementar prezumției de nevinovăție. Înainte de a fi o problemă
de drept, principiul in dubio pro reo este o problemă de fapt. Înfăptuirea justiției cere ca
judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilități, ci pe
certitudini dobândite pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte
realitatea obiectivă. De altfel, potrivit art. 375 alin. (3) din Codul contravențional și, în
special, potrivit principiului in dubio pro reo, toate dubiile care nu pot fi înlăturate în
condițiile legii trebuie apreciate în favoarea persoanei învinuite.
Reieşind din considerentul că pe cazul dat există doar poziţia agentului constatator şi,
pornind de la prevederile normei de drept nominalizate, instanţa de judecată reţine că, la caz
însă nu s-a făcut dovada veridicității situației de fapt reținute în procesul-verbal de
contravenție întocmit de către agentul constatator, prin probe certe și de netăgăduit.
Reieșind din învinuirile aduce cet. Motuzoc Angela, instanța de judecată reține că,
ultima este învinuită de comiterea contravenției prevăzute de art. 313 Cod Contravențional al
RM, pentru faptul că:
„Contrar procedurii legale descrise, președintele CSP, Angela Motuzoc, a expediat
sesizarea ex-deputatului ***** în adresa Procuraturii pentru Combaterea Criminalității
Organizate și Cauze Speciale.”.
„(…) prin răspunsul cu numărul 1-29p/21-862, deținând funcția de președinte al
Consiliului Superior al Procurorilor la 04.05.2021, Angela Motuzoc, a refuzat să includă în
ordinea de zi a ședinței CSP, pentru a examina și de a decide referitor la desemnarea unui
procuror care să soluționeze faptele indicate în sesizare, informând că faptele expuse în
adresări constituie obiect al investigațiilor procesual-penale, efectuate de către Procuratura
pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.”.
„Prin scrisoarea nr. 5-06d/21-846 din 29.04.2021, semnată de către președintele
Consiliului Superior al Procurorilor, doamna Motuzoc Angela, Avocatul Poporului a fost
informat că recomandările din aviz au fost analizate în contextul studiului de caz efectuat
potrivit competențelor departamentale și că, potrivit cerințelor legislative, derularea
investigațiilor procesual-penale și examinarea avertizărilor de integritate sunt mecanisme
conceptual diferite, care nu pot fi interpretate în sensul suprapunerii și nu se condiționează
reciproc în accepțiune automată, având fiecare din acestea propria ordine de aplicare.”.
„Prin scrisoarea nr. 1-29p/21-1668 din 26.08.2021, semnată de către președintele
Consiliului Superior al Procurorilor, doamna Motuzoc Angela, petenta a fost informată că s-
a luat act de adresarea acesteia prin care, în esență, își exprimă dezacordul cu renunțarea la
învinuire în privința lui ***** și că soluția dată de procuror prin adoptarea ordonanței de
renunțare la învinuire este pusă în discuție la ședința de judecată, iar dezacordul cu soluția
adoptată de către instanță se examinează în ordinea prevăzută de lege, părțile având dreptul
să conteste decizia în speță.”.
„Prin scrisoarea nr. 5/2-03d/21-1664 din 26.08.2021, semnată de către președintele
definite de cadrul normativ și respinsă ca fiind lipsită de temei legal.”.
„Prin scrisoarea nr. 5/2-0301/21-1666 din 26.08.2021, semnată de către președintele
„Prin scrisoarea nr. 35-114/21-1700 din 03.09.2021, semnată de către președintele
prin cererea depusă către Consiliu în esență acesta își exprimă dezacordul cu Ordinul
Procurorului General nr. 1294-p din 12.08.2021, privind încetarea raportului de serviciu,
care reprezintă un act administrativ ce vizează raporturi juridice de muncă și poate fi
contestat în instanța de judecată.”.
răspuns nr. 5/2-03d/21-1664 din 26.08.2021. În partea ce ține de solicitarea petiționarului
privind inițierea verificărilor disciplinare a membrilor Consiliului, acesta a fost informat că
desfășurarea acestor proceduri este condiționată de necesitatea întrunirii cerințelor stabilite
de cadrul normativ relevant cu referire la temeiurile și titularii dreptului de sesizare.”.
răspuns nr. 5/2-0301/21-1666 din 26.08.2021, iar în partea ce ține de solicitarea
de sesizare.”.
prin cererea depusă către Consiliu, în esență, acesta își exprimă dezacordul cu scrisoarea de
răspuns nr. 35-114/12-1700 din 03.09.2021, iar în partea ce ține de solicitarea
de sesizare.”.
prin cererea depusă către Consiliu în esență acesta își exprimă dezacordul cu emiterea de
către Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a ordinului nr. 1294-p din 12.08.2021 cu
privire la încetarea raportului de serviciu și că acest act administrativ individual este obiect
al unui litigiu aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din care motiv la acest
moment alte proceduri nu pot fi demarate.”.
În conformitate cu prevederile art. 313 Cod Contravențional al RM, săvârşirea unei
acţiuni care depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi
care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale
infracţiunii, se sancţionează cu amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale cu privarea
de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate
pe un termen de la 3 luni la un an.
Reieșind din prevederile normei art. 313 din Codul Contravenționala al RM, rezultă
faptul că aceasta presupune: folosirea situației de serviciu ce presupune comiterea de către
persoana publică, a unor acțiuni sau inacțiuni prejudiciabile, care derivă din atribuțiile sale de
serviciu, fiind în limitele competenței sale funcționale, situație care poate avea loc printr-un
șir de modalități faptice.
Obiectul juridic al contravenției poate fi general, generic și nemijlocit. În cazul
componenței de contravenție obiectul general este ocrotirea ordinii de administrare în stat și
societate, obiectul generic este oglindit în denumirea capitolul respectiv fiind asigurarea
activității autorităților publice, iar obiectul nemijlocit ține de asigurarea exercitării cuvenită a
atribuțiilor de serviciu de exponenții autorităților publice.
Latura obiectivă se manifestă prin acțiune ilegală, adică acțiune care depășește în mod
vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege și care contravine intereselor
publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
Subiectul contravenției nu este specificat în articolul examinat, din acest considerent
putem vorbi de orice persoană fizică sau juridică calificată ca subiect al contravenției
conform Părții generale a Codului contravențional. Având în vedere că Capitolul în care se
regăsește componența de contravenție se referă la „Contravenții se afectează activitatea
autorităților publice” în mod firesc subiectul acestor contravenții ar urma să fie un exponent
al acestor autorități (notă: autoritățile publice nu pot fi subiecte a contravenției (art. 17 din
Codul contravențional)), adică trebuie să fie un funcționar public, fie o persoană ce deține
funcție de demnitate publică (demnitar public).
Concluzionând cele enunțate supra, instanța de judecară reține că, agentul constatator a
stabilit existența faptelor contravenționale în acțiunile cet. Motuzoc Angela, care s-au
materializat prin acordarea unor răspunsuri, prezumate de agentul constatator ca fiind
individuale, în timp ce petițiile în baza cărora acestea au fost eliberate urmau a fi examinate
în plenul Consiliului Superior al Procuraturii, iar răspunsurile să parvină din partea organului
colegial.
La acest capitol, instanța de judecată reține că, învinuirea din procesele-verbale cu
privire la contravenții sunt neclare, or agentul constatator nu a indicat care prevederi legale
anume au fost încălcate de Motuzoc Angela pe fiecare episod în parte, or normele cu caracter
general la care face referire agentul constatator, nicidecum nu reglementează o procedură
anumită la examinarea adresărilor și nicicum nu indică asupra eventualei soluții ce urmează a
fi adoptată de președintele CSP la un caz sau altul, prin urmare învinuirea nu este clară,
concretă și previzibilă, iar în consecință contravine prevederilor art. 6 CEDO.
În această ordine de idei, echitatea unei proceduri se apreciază în raport cu ansamblul
acesteia. Dispozițiile art. 6 § 3 CEDO exprimă necesitatea acordării unei atenții deosebite
dreptului de a fi informat despre natura și cauza acuzației aduse împotriva sa, în vederea
organizării unei apărări eficiente și rezultative pe cât este de posibil în circumstanțele cauzei
și asupra faptei pentru care o persoană este acuzată.
Mai mult, sub același aspect, art. 6 § 3 lit. a) CEDO îi recunoaște acuzatului
(contravenientului) dreptul de a fi informat cu privire la încadrarea juridică a faptelor, dar și
cu privire la cauza acuzației, adică privitor la expunerea detaliată a faptelor materiale pentru
care este acuzat și pe care se bazează acuzația (cauza Pelissierși Sassi vs. Franța nr. 2544/94
pct. 52-54, CEDO 1999-11).
Sfera de aplicare a acestei dispoziții trebuie apreciată, în special, în lumina celui mai
general drept la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 din Convenție. În materia
contravențională, de altfel ca și în cea penală, o informare precisă și completă cu privire la
acuzațiile aduse unei persoane constituie o condiție esențială a echității procedurii. Există o
legătură între lit. a) și lit. b) de la art. 6 § 3 CEDO, iar dreptul de a fi informat cu privire la
natura și cauza acuzației trebuie analizat în lumina dreptului contravenientului de a-și pregăti
o apărare eficientă pentru a răspunde coerent, prompt și adecvat acuzației înaintate.
În acest sens, în actele de învinuire, agentul constatator a făcut trimitere la prevederile
art. 70 alin. (1) lit. n) al Legii nr. 3 din 25.02.2016, cu privire la Procuratură, potrivit cărora:
Consiliul Superior al Procurorilor are competența de a examina adresările cetățenilor și ale
procurorilor privind chestiunile date în competența sa, dar și la punctul 6.1 din Regulamentul
Consiliului Superior al Procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al
Procurorilor nr. 12-225/16 din 14.09.2016, unde este reglementat că: „Consiliul este un organ
colegial care își exercită atribuțiile în ședințe în plen”.
Cu toate acestea, agentul constatator în procesul anchetei efectuate, a omis să verifice și
să afle poziția membrilor Consiliului Superiot al Procuraturii, dacă nu cumva răspunsurile
dace de către Motuzoc Angela au fost rezultatul poziției colective a acestora, or, cum rezultă
din materialele cauzei membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu au fost audiați în
cadrul cauzelor contravenționale în speță.
La rândul său, martorii apărării, audiați în ședință de judecată expres au indicat după
cum urmează:
- Potrivit declaraților martorului *****, instanța de judecată reține că, aceasta a
devenit membru al CSP în anul 2019. Prima ședință în cadrul CSP a avut loc în anul 2019,
unde și a făcut cunoștință cu doamna Motuzoc Angela. La moment sunte în relații bune. În
cadrul CSP a activat 4 ani de zile, respectiv, până în decembrie 2021. De fapt, când veneau
petițiile și ei examinau care subiect va fi pus pe ordinea de zi, ei aveau ședință. Ei aveau
ședințe organizatorice în zilele de joi pentru examinarea cauzelor. Ei veneau la orele 08:30
– 09:00, se adunau în biroul președintelui pentru a primi de la colegi răspunsuri de
concretizare pentru subiectele neclare. Eventual, miercuri sau luni până la ședință, ei aveau
iarăși ședințe largi, în care se discutau, se clarificau, pentru ei, membrii CSP-ului, anumite
momente, se prezentau documente. Pentru că procurorii în funcție știau deosebirile dintre
registre, avea nevoie de consultarea nu a doamnei Motuzoc Angela, dar a celorlalți
procurori. Respectiv atunci când veneau joi la ședință, fiecare dintre membrii ședinței
trebuiau să aibă idei cu privire la ordinea de zi și hotărârile cu privire la obiectele care
urmau a fi prezentate, obiecții cu privire la subiectele celorlalți colegi, întrebările pentru
martori sau pretendenții la anumite funcții, deoarece nu mereu se lua hotărâre în aceiași zi.
Totul era filmat și înregistrat. Situații când s-a prezentat la ședință și a avut indicații din
partea președintelui de a vota într-un anumit fel, sau a întreprinde o oricare altă activitate
pe care ea (martorul) o considera imorală – nu au existat, pentru că doamna președintă
trebuia, putea fi președinte timp de ani, dar ea (martorul) crede în eternitatea sufletului și în
judecata de apoi. Orice decizie era argumentată. A mai menționat că, d-na ***** a avut
adresări, repetate – *****. Deși domnul ***** la acel moment era angajatul ULIM-ului, cu
care erau colegi. La caz a mai explicat că, când veneau solicitări la același subiect, cu
aceiași formulare, desigur că le-a văzut. Situații de acest gen, când se pune în discuție, dar
nu sunt pe ordinea de zi, sunt multe, dacă nu greșește, în cazul din speță, crede că a fost în
ședință publică, însă semnătura finală a fost pusă de doamna Motuzoc Angela, dar deciziile
au fost luate în mod colectiv. Probabil că conținutul a fost tot același, iar acum s-a schimbat
conducerea (țării) și trebuie cineva pedepsit. Cererile ajungeau la ședință, dar posibil, timp
de 4 ani de zile, nu se exclude ca una să nu fi ajuns în ședință. Când spune ședință, se referă
la ședința prealabilă. În ședința prealabilă se decidea colectiv ce urma să se examineze
ulterior. Ei făceau ședințe prealabile, dar dacă se ducea un proces-verbal nu știe. Ei nu
semnau în procese-verbale. Înregistrări video/audio nu știe dacă se făceau. În momentul
când avea subiect de concretizare, ea trebuiea să aibă răspuns de la membrii CSP-ului, fiind
niște momente organizatorice.
- Potrivit declaraților martorului *****, instanța de judecată reține că, cu doamna
Angela Motuzoc sunt colegi de serviciu. Cu d-na Motuzoc Angela nu sunt în relații de
subordonare, toți au fost aleși ca membri ai Consiliul Superior al Procurorilor de către
Adunarea Generală a Procurorilor. D-na Motuzoc Angela deține funcția de președinte a
Consiliul Superior al Procurorilor, ceea ce implică și atribuții administrative de coordonare
a activității Consiliului Superior al Procurorilor, dar nu există ierarhie între membri. În
calitate de membru al Consiliului Superior al Procurorilor, cunoaște familiile menționate de
apărătorul învinuitei. Și anume familiile cum sunt: *****, *****, ***** și *****. Pe
parcursul anilor 2021 – 2022, au fost depuse mai multe adresări de către acești petiționari,
dar detaliile vis-a-vis de acești petiționari, le cunoască în linii generale. Îi sunt cunoscute
situațiile juridice pe care ei le-au analizat și au discutat aferent adresărilor acestor
petiționari. Aceste adresări, ca situații juridice, au fost puse în discuție de către membrii
Consiliul Superior al Procurorilor. Urmare a discuțiilor avute în comun, s-a decis că
urmează a se da răspuns explicativ petiționarilor, având în vedere competențele pe care le
deține președintele Consiliul Superior al Procurorilor. Odată ce ei au hotărât că
petiționarilor urmează a le fi oferite răspunsuri explicative, nu toate acestea au fost puse pe
ordinea de zi. Își amintește că a fost o situație la adresarea d-lui ***** și a fost pusă în
discuție chiar în plenul Consiliului Superior al Procurorilor și nici nu a fost acumulat
numărul suficient de voturi pentru a fi inclusă pe ordinea de zi. Este convinsă că informația,
dacă este necesară pentru instanță, poate fi furnizată de către aparatul Consiliului.
Regulamentul care reglementează anumite aspecte referitor la chestiunea punerii / ne
punerii pe rol a anumitor subiecte este Regulamentul activității Consiliului Superior al
Procurorilor, unde sunt prevăzute aspecte generale referitor la formarea ordinii de zi,
aspecte particulare cu detaliere nu sunt reglementate. În corespondența instituțională al
Consiliului Superior al Procurorilor, anual sunt înregistrate foarte multe adresări și
probabil că va fi alogic ca toate acestea automat să fie puse pe ordinea de zi, fiind o povară
pentru plen. De asemenea, ar fi golit de conținut prevederile normative care stabilesc
competențele președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, pentru că au făcut
precizările inițiale precum ei toți sunt aleși de Adunarea Consiliul Superior al Procurorilor,
dar mandatul de președinte este reglementat separat printr-un articol separat din Legea cu
privire la procuratură, și președintele deține competențe suplimentare față de membrii
consiliului, ceea ce înseamnă că legiuitorul a prevăzut o marjă mai mare de discreție pentru
funcția de președinte odată instituită. Funcția de președinte, odată ce legiuitorul instituie o
anumită competență, trebuie să fie prevăzute și instrumente pentru ca această competență să
fie realizată. Astfel, președintele dispune de o marjă de apreciere mai mare în raport cu ei
(ceilalți membri) la coordonarea activității consiliului. A mai adăugat că, componența
actuală a Consiliul Superior al Procurorilor este prima componență care activează în baza
Legii nr. 3 din 2016, respectiv, anumite practici de activitate, anumite dileme juridice care
au intervenit au fost examinate și analizate, discutate de fiecare dată de către toții membrii
consiliului, în special membrii procurori, anterior neexistând practici judecătoreștii în
această privință. Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor este adoptant în baza
Legii nr. 3 din 2016, s-a lucrat pe Lege și cadrul normativ, ea nu a făcut parte din acel grup
mare de lucru. Regulamentul, din câte își amintește, nu a fost publicat în Monitorul Oficial.
Răspunsul explicativ reprezintă soluția care a fost discutată în comun de către membrii
Consiliului Superior al Procurorilor. Potrivit practicilor și uzanțelor care le au în Consiliul
Superior al Procurorilor, proiectul de răspuns se pregătește de către angajații din aparatul
Consiliului Superior al Procurorilor și inclusiv ei, membrii. În anumite situații se uită în
această redactare din punct de vedere stilistic, lingvistic și inclusiv din punct de vedere
juridic să fie corect. Funcționarul din cadrul Aparatului Consiliului Superior al
Procurorilor, care reprezintă interesele Consiliului Superior al Procurorilor în instanța de
judecată, îi informează pe ei toți despre soluțiile adoptate de instanța de judecată. Din câte
își aduce aminte, instanțele au respins plângerile depuse de petenți. Petenților li s-a explicat
ordina juridică conform căreia petenții urmau să se adreseze. Sesizările penale urmează a fi
depuse la organul de urmărire penală, cum stabilește Codul de procedură penală. Sesizările
în privința procurorilor o decide Procuratorul General. Codul de procedură penală
stabilește că Consiliul Superior al Procurorilor are competența de a desemna procurorul
care eventual va examina sesizarea în privința Procurorului General. Cu referire la
sesizarea doamnei *****, cu privire la Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, aceasta a
fost discutată și s-a stabilit că dumneaei urmează a îi fi oferit un răspuns explicativ,
deoarece nu se puteau uita la adresare doar ca la formă, ei trebuie să se uite și pe conținut,
și nu puteau pune pe rolul Consiliului Superior al Procurorilor orice gen de adresare dacă
elementul material al acestei adresări deja constituie obiect de examinare în anumite
proceduri. Din câte își amintește, în acele adresări se conțineau alegații care deja fusese
mediatizate până la acea etapă și deja erau examinate, adică constituiau obiect de
examinare. Faptele pe care dumneaei le indica în acele adresări deja erau examinate. Dacă
organul de urmărire penală ajungea la concluzia că în anumite circumstanțe, urmau deja a
fi vizate acțiunile procurorului, atunci el venea către Consiliul Superior al Procurorilor ca
să se decide nemijlocit procurorul. Însăși faptele ea le-a descris la general, actul de aplicare
a Legii nu poate fi aplicat mecanic. Din câte își amintește, Judecătoria Chișinău (sediul
Ciocana) pe cauza cet. *****, a examinat în câteva etape. Știe că odată, instanța de
judecată a admis, dacă nu greșește, parțial și ulterior fiind contestată la Curtea de Apel
Chișinău, Curtea de Apel Chișinău a casat încheierea instanței, iar în următoarea etapă de
examinare instanța de judecată a respins cererea dumneaei, dar ea (martorul) nu își
amintește exact cronologia. Ședințele lucrative, organizatorice între membrii Consiliul
Superior al Procurorilor nu au fost interzise de nimeni, ședințele pe aspecte juridice, legate
de anumite spețe nu le-a interzis nimeni, astfel ei se puteau întruni în ședințe organizatorice
și discutau pe anumite subiecte pe care prima dată se întâlneau.
- Potrivit declaraților martorului *****, instanța de judecată reține că, cu dnna
Motuzoc Angela se cunosc de când a fost angajat și sunt doar în relații de subordonare în
cadrul CSP. El (martorul) reprezintă întreg CSP-ul. Adresările parvenite de la d-na *****,
d-nul *****, și alții, îi sunt cunoscute, având în vedere că când le-a fost formulat răspunsuri
petiționarilor, acestea au fost contestate în instanță, iar în cauza *****, *****, *****,
instanța s-a pronunțat, prin care însăși instanța a menționat că personale nu sunt lezate în
careva drepturi, deoarece răspunsul dat este cu titlu informativ, explicativ, întrucât pe cauza
*****, ***** și ***** se referă la aceiași speță și anume că persoanele date au solicitat
examinarea de către CSP extinderea mandatelor membrilor Colegiului de disciplină și etică
precum și membrilor CSP și, evident, s-a dat un răspuns explicativ prin care l-i s-a adus la
cunoștință faptul că pe astfel de spețe există o hotărâre a CSP din 2020, unde este menționat
că mandatul membrilor își continuă activitatea până la alegerea noilor membri, acest fapt
este prevăzut și în Legea cu privire la procuratură. De aceasta este un non sens ca să fie
adoptată o nouă hotărâre pe aceeași dimensiune (cu referire la cauzele *****, ***** și
*****). Cu privire la d-na *****, dacă nu greșește, Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) a
examinat această plângere, care a fost respinsă ca neîntemeiată. Procedurile interne a CSP,
cu privire la punerea pe ordinea de zi, le cunoaște numai pe cauzele enumerate anterior.
Legea cu privire la procuratura menționează că președintele coordonează activitatea CSP,
existând instrucțiune interne prin care orice adresare depusă este adresată nemijlocit
președintelui organelor colegiale care în final este semnat de președinte. Chiar și dacă sunt
o autoritate publică, actul este semnat de președintele acesteia. Președintele repartizează
spre examinare plângerile depuse, prin rezoluția aplicată, membrilor din cadrul aparatului,
dacă este vorba cererilor adresatedin partea cetățenilor – se adresează aparatului. CSP
pregătește draft-ul unei referințe/recurs cu coordonarea membrului raportor sau
președintelui la caz. Când o persoană depune o sesizare, această sesizare, prin semnătură și
răspunsul cu privire la abaterea disciplinară, este expediată inspecției procurorilor, unde
este examinată inițial de colegiu, ulterior de către CSP, iar la cazul din speță, când a fost
examinată o anumită situație de membrii CSP, a și fost format acest răspuns explicativ. Tot
membrii consideră dacă este necesar să includă plângerea/sesizarea pe ordinea de zi. În
cazul lui *****, când s-a adresat membrilor CSP, președintele a pus în discuție această
cerere însă nu a fost inclusă pe ordinea de zi, deoarece nu s-a întrunit numărul necesar de
voturi. La caz și această situație a fost contestată în instanța de judecată. Situații sunt
diverse. Ca reprezentant CSP, având în vedere că are (martorul) procură, nu are dreptul să
recunoască nici măcar parțial actul. Reprezint interesele CSP și poziția acestuia. Există
practica Consiliului. Orice membru poate fi pus ca interimar. Fiind instituită o astfel de
practică, a fost dat răspuns cetățenilor și de persoana care asigură interimatul. În baza art.
274 CPP, este art. 265 CPP, în care este scris că CSP desemnează procurorul pe cazul dat,
dar având în vedere practica, nu toate adresările au fost examinate de către CSP. Sau a fost
desemnat un procuror, cum este cauza cet. *****, unde a fost depusă cerere fără suport
probatoriu, prin care nu a fost desemnat procuror dar a fost respinsă. La ședința CSP se
aprobă ordinea, prin care fiecare vine cu întrebarea de a exclude sau a adăuga, astfel în
cauza ***** s-a pus în discuție punerea acesteia pe ordinea de zi, dar nu s-au întrunit
voturile. În cauza ***** nu cunoaște dacă s-a pus în discuție, dar s-a pus în discuție
problema cu privire la extinderea mandatelor. Cu referire la cauza *****, nu ține minte
răspunsul formulat, dar ține minte că a fost respins. Obligarea de a examina sesizarea de
către toți membrii, instanța a respins această cerere.
- Potrivit declaraților martorului *****, instanța de judecată reține că, cu d-na
Motuzoc Angela se află în relații de serviciu. Se cunosc de la momentul angajării, din anul
2019. În aparat au fost înregistrate astfel de cereri cu privire la modul de examinare, după
care la ea (martor) în secție nu au parvenit pentru a fi întocmite careva răspunsuri. De
regulă membrii CSP se întrunesc pentru a discuta pe chestiile vizate. Ea (martorul) este
invitată pe subiectele ce țin de atribuțiile secției sale. Dacă au fost sau nu puse în discuție
petițiile date nu poate spune, dar poate spune că au fost înregistrate conform competenței. A
fost pusă rezoluția și apoi s-a executat. Este în relații de subordonare cu d-na Motuzoc
Angela.
- Potrivit declaraților martorului *****, instanța de judecată reține că, cu d-na
Motuzoc Angela se află în relații de subordonare, se cunosc de la momentul angajării. Este
responsabilă de orânduirea internă, tehnico-logistică. Poșta parvenită este recepționată,
este înregistrată de către serviciul secretariat, se pune ștampila, se înregistrează în registrul
intern, se dă un număr de corespondență, este înregistrat în programul informațional,
ulterior i se aduce ei. Aceasta trece printr-un filtru, ca să nu fie anonimă, se verifică dacă au
mai existat cereri analogice, dacă corespund tuturor normelor, și apoi sunt prezentate
președintelui sau membrului care asigură interimatul. Apoi poșta este returnată ei cu
aplicarea rezoluției și indicațiilor. Ulterior, sunt introduse în sistemul informațional și
executate conform rezoluției. La zi, în octombrie 2022, au 4000 de intrări (corespondență),
respectiv, este de neimaginat că ar putea fi puse pe ordinea ședințelor în plen. Astfel, ele
trebuie filtrate. Cele care erau înaintate ca sesizări erau remise, pentru altele – se făceau
ședințe de lucru pentru toți membrii procurori. În speță, la concret, nu își amintește dacă a
fost ședință preliminară. Înaintea ședințelor în plen se discutau toate temele care se
prezumau a fi mai „sensibile”. Tot ce se redacta, se făcea în Consiliu sau Aparatul
Consiliului se făcea la solicitarea CSP. Ei doar executau. Nici o decizie nu se putea lua
unilateral. În afara ședințelor deliberative membrii se consultau, dar aceste ședințe nu se
protocolează, deoarece nu au o procedură în acest sens. Ea cataloghează consultarea și
ședințele preliminare ca proceduri aparte. Toată poșta care ajunge pe masa președintelui
trece prin aparatul CSP. La ședințele preliminare sau ședințele de consultare participă și ea
(martorul), uneori este promotor al ședințelor, dar nu participă la toate ședințele, în unele
membrii se întrunesc și fără prezența sa. Membrii decid asupra sesizărilor ce privesc
procurorii.
În sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, organul care examinează cauza în fond, trebuie,
să indice cu suficientă claritate motivele pe care s-a sprijinit. Această exigență, care
contribuie la garantarea respectării principiului bunei administrări a justiţiei, nu poate fi
întotdeauna înţeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat pentru fiecare argument
al părţilor. Instanţele naţionale sunt obligate să-şi motiveze deciziile, ceea ce nu poate fi
înţeles ca impunând un răspuns detaliat la fiecare argument, dar ca o obligaţie de a se
pronunţa asupra problemelor cele mai importante ridicate în speţă, a se vedea în acest sens
cauza (Ruiz Torija şi Hiro Balani împotriva Spaniei, hotărârea din 9 decembrie 1994, sau
Grigore Vlasia Vasilescu împotriva României, hotărârea din 6 iunie 2006).
Conform prevederilor art. 375 alin. (3) al Codului Contravenţional al RM, concluziile
despre vinovăţia persoanei în săvârşirea contravenţiei nu pot fi întemeiate pe presupuneri.
Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate în condiţiile prezentului cod se
interpretează în favoarea persoanei în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional.
Reieşind din considerentul că pe cazul dat există doar poziţia agentului constatator şi,
pornind de la prevederile normei de drept nominalizate, instanţa de judecată reţine că fapta
contravenţională nu a fost probată.
Potrivit prevederilor art. 70 alin. (1) al Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din
25.02.2016, Consiliul Superior al Procurorilor are următoarele competențe: a) elaborează și
aprobă regulamentele privind activitatea sa, privind funcționarea colegiilor sale și alte
regulamente care îl vizează; b) elaborează și aprobă regulamentele privind procedura de
selecție și cariera procurorilor; c) elaborează proiectul de regulament al Adunării Generale a
Procurorilor și proiectele de amendare a acestuia; d) organizează concursul pentru selectarea
candidatului la funcția de Procuror General, pe care îl propune Președintelui Republicii; e)
organizează concursuri, selectează și numește pe membrii colegiilor sale din rândul societății
civile; f) examinează contestațiile împotriva hotărârilor luate de colegiile sale; g) face
propuneri Procurorului General privind numirea, transferul, promovarea, detașarea sau
suspendarea procurorilor în condițiile Codului de procedură penală şi ale prezentei legi,
precum şi privind eliberarea din funcție a procurorilor; h) participă la depunerea jurământului
de către procurori și de către Procurorul General; i) stabilește numărul de procurori în cadrul
fiecărei procuraturi; j) desemnează procurorii în cadrul Consiliului Institutului Național al
Justiției; k) aprobă strategia privind formarea inițială și continuă a procurorilor și prezintă
avizul asupra planului de acțiuni pentru implementarea acestei strategii; l) examinează și
prezintă opinii asupra regulamentului de organizare a concursului de admitere în Institutul
Național al Justiției, asupra programelor didactice și a planurilor de învățământ pentru
cursurile de formare inițială și continuă din cadrul Institutului Național al Justiției, asupra
regulamentului de organizare a concursului pentru suplinirea posturilor didactice, precum și
asupra componenței comisiilor pentru examenele de admitere și de absolvire ale Institutului
Național al Justiției; m) stabilește numărul de locuri scoase la concursul de admitere pentru
instruirea inițială a procurorilor în cadrul Institutului Național al Justiției; n) examinează
adresările cetățenilor și ale procurorilor privind chestiunile date în competența sa; o)
elaborează proiectul Codului de etică al procurorilor, precum și proiectele de modificare a
acestuia, și le propune spre aprobare Adunării Generale a Procurorilor; p) aprobă proiectul
bugetului său, pe care îl prezintă Ministerului Finanțelor; q) aprobă structura aparatului
Consiliului Superior al Procurorilor; r) participă la elaborarea proiectului de buget al
Procuraturii și îl avizează; s) participă la elaborarea planurilor de dezvoltare strategică a
Procuraturii; t) avizează proiectele priorităților anuale privind activitatea Procuraturii,
elaborate de Procurorul General.
Iar în ordinea art. 72 al Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din 25.02.2016,
Președintele Consiliului Superior al Procurorilor are următoarele atribuții: a) reprezintă
Consiliul Superior al Procurorilor în relațiile interne și cele internaționale și coordonează
activitatea acestuia; b) prezidează ședințele Consiliului Superior al Procurorilor; c) semnează
actele emise de Consiliul Superior al Procurorilor; d) prezintă Adunării Generale a
Procurorilor raportul anual de activitate al Consiliului Superior al Procurorilor; e) numește,
promovează, transferă și eliberează din funcții pe angajații aparatului, le aplică măsuri de
încurajare și sancțiuni disciplinare; f) exercită și alte atribuții prevăzute de lege.
În conformitate cu prevederile pct. 6.1 al Regulamentului Consiliului Superior al
Procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-225/16 din
14.09.2016, Consiliul este un organ colegial care își exercită atribuțiile în ședințe în plen.
Cu toate acestea, reieșind din prevederile normei art. 77 al Legii cu privire la
Procuratură nr. 3 din 25.02.2016, instanța de judecată reține că legiuitorul nu a dat definiția
de „ședință în plen”.
Totodată, potrivit prevederilor pct. 5.12 al Regulamentului Consiliului Superior al
14.09.2016, Președintele Consiliului are atribuțiile menționate în Legea cu privire la
Procuratură și prezentul Regulament, inclusiv: a) coordonează proiectul agendei ședinței
Consiliului.
Conform prevederilor art. 81 alin. (1) și (3) al Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din
25.02.2016, Consiliul Superior al Procurorilor dispune de un aparat care asigură activitatea
Consiliului și a colegiilor sale. Structura, statul de personal și activitatea aparatului
Consiliului sînt reglementate printr-un regulament aprobat de Consiliul Superior al
Procurorilor.
La rândul său potrivit prevederilor pct. 6.4 al Regulamentului Consiliului Superior al
14.09.2016, agenda şedinţei Consiliului este pregătită de către șeful aparatului
Consiliului, în urma consultării președintelui Consiliului. Orice membru al Consiliului poate
propune chestiuni pentru agenda şedinţei cu cel puţin 3 zile lucrătoare până la ședință.
Astfel, reieșind din prevederile normelor de drept enunțate supra, raportate la
circumstanțele pricinii, instanța de judecată constată că, obligativitatea pregătirii agendei
ședinței Consiliului Superior al Procuraturii, ține de competența șefului aparatului
Consiliului, în timp ce Președintelui Consiliului de către legiuitor i-a fost acordată doar
atribuția de – a coordona proiectul ședinței Consiliului. La rândul său, orice membru al
Consiliului poate propune chestiuni pentru agenda şedinţei.
De asemenea, din înscrisurile probatorii anexate la materialele cauzei, instanța de
judecată reține că, agentul constatator nu a prezentat probe pertinente, concludente și utile
care ar confirma faptul că anume cet. Motuzoc Angela a fost cea care a „dat indicații” de a
nu pune pe ordinea de zi chestiunile invocate în sesizările menționate supra.
Prin urmare, reieșind din circumstanțele expuse, instanța de judecată denotă că agentul
constatator eronat a concluzionat despre faptul că vinovată de neincluderea în ordinea de zi a
ședințelor CSP s-ar face anume cet. Motuzoc Angela, or în atribuțiile de funcție a acesteia,
conform normelor enunțate supra, nu intră o atare obligație. Respectiv nu poate fi vorba nici
despre o careva depășire a atribuțiilor sale de serviciu în acest sens, or nu poate fi „depășite”
acele atribuții pe care persoana nu le are conform funcției deținute.
De asemenea, potrivit prevederilor pct. 6.13 al Regulamentului Consiliului Superior al
14.09.2016, Preşedintele deschide ședința Consiliului şi: b) propune şi ascultă propunerile
membrilor de includere a subiectelor pe agenda suplimentară a şedinţei sau de excludere a
acestora de pe agendă; c) propune membrilor Consiliului aprobarea agendei finale a şedinţei,
care se aprobă cu votul majorității membrilor prezenţi la şedinţă.
Astfel, suplimentar argumentelor enunțate supra, instanța de judecată denotă că, asupra
agendei finale a ședinței CSP decid toți membrii CSP-ului cu votul majorității membrilor
prezenţi la şedinţă.
Respectiv, reieșind din circustanțele cauzei în speță, instanța de judecată constată că,
„nepunerea” pe ordinea de zi a sesizărilor petiționarilor, nicidecum nu-i poate fi incriminată
cet. Motuzoc Angela, deoarece aceasta, cum a fost menționat supra, doar coordona agenda
ședinței care era pregătită de șeful aparatului Consiliului, în timp ce agenda propriu-zisă a
ședinței CSP-ului era votată de membrii CSP-ului cu votul majorității membrilor prezenţi la
şedinţă.
La acest capitol, instanța de judecată reține că, agentul constatator a omis să efectueze o
anchetă multilaterală cu scopul de a stabili poziția celorlalți membri al CSP, privind punerea
pe rol în cadrul ședințelor CSP a sesizărilor înaintate de petiționari, sau au decis a nu le pune
pe rol din careva considerente obiective, or agentul constatator, cum a fost menționat și
supra, în genere a omis audierea acestora.
Totodată, din prevederile Legii, nu rezultă că membrii CSP-ului ar fi avut interdicție de
a se întruni în ședințe suplimentare celor oficiale, care la fel puteau fi unele plenare în care să
se expună, cu majoritatea voturilor despre soluțiile pe marginea unor subiecte.
Cu referire la sesizarea d-nei *****, depusă la Consiliul Superior al Procurorilor, prin
care a solicitat: „- Organizarea examinării în ordinea art. 274 din Cod de procedură penală,
a informațiilor referitoare la implicarea procurorului general al RM, Alexandr Stoianoglo,
soției acestuia ***** și *****, în acțiunile ilegale descrise și publicate pe portalul de știri
„Jurnaliștii from-ua.com”, solicitând astfel: - Desemnarea procurorului sau procurorilor
pentru examinarea în ordinea art. 274 din Codul de procedură penală a faptului apariției în
calitate de beneficiar efectiv ai agenților economici ***** și *****a soției procurorului
general *****. - Suspendarea din funcția de procuror general a domnului Alexandr
Stoianoglo pe durata examinării prezentei sesizări în conformitate cu art. 78 alin. (2) lit. a)
din Codul muncii.”; solicitarea cet. ***** privind: „Inițierea procedurii disciplinare în
privința Procurorului General, Alexandr Stoianoglo, care a emis ordinul nr. 1294-p din
12.08.2021 „Cu privire la încetarea raportului de serviciu” cu încălcarea prevederilor pct.
pct. 8.31 și 8.32 din Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor, aprobat prin
Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-225/16 din 14.09.2016; inițierea în
limitele competenței Consiliului a acțiunilor privind apărarea drepturilor și libertăților de
procuror împotriva acțiunilor abuzive ale Procurorului General, Alexandr Stoianoglo, și
invitarea petiționarului la ședința Consiliului pentru explicațiile de rigoare pe marginea
sesizării depuse.” – instanța de judecată constată că, reieșind din considerentele expuse
supra, nu ținea de competența cet. Motuzoc Angela ar fi fost responsabilă de stabilirea ordinii
de zi a ședințelor CSP, sau că anume cet. Motuzoc Angela a fost cea care a „dat indicații” de
a nu pune pe ordinea de zi chestiunile invocate în sesizările menționate supra.
Cu toate acestea, chiar din conținutul procesului-verbal examinat în speță nr. 27 din
28.12.2021, instanța de judecată reține că agentul constatator a stabilit printre altele că: „(...)
la 18.11.2021, în ordinea de zi a ședinței Consiliului Superior al Procurorilor, coordonată
cu președintele Consiliului Angela Motuzoc, la punctul 1 se regăsește adresarea doamnei
***** iar la punctul 18 adresarea domnului ***** privind pretinsele acțiuni ilegale ale
Procurorului General (suspendat de drept din funcție), Alexandr Stoianoglo, iar în Ordinea
de zi - soluționată a ședinței Consiliului Superior al Procurorilor din aceiași dată la același
punct 18 este indicată soluția adoptată de a desemna un procuror pentru a examina
aspectele invocate în adresarea domnului *****.”.
Prin urmare, instanța de judecată, contrar învinuirii aduse cet. Motuzoc Angela,
constată că, chiar dacă ultima, în calitate de Președinte al CSP-ului a dat anumite răspunsuri
cu caracter informativ petiționarilor, totuși subiectele vizate au fost puse pe ordinea de zi a
CSP-ului, urmând a fi examinate în plen.
Respectiv, faptul că aceste sesizări nu au fost puse pe ordinea de zi la ședințele
precedente, nu poate fi apreciat de către instanța de judecată ca „depăşire a atribuţiilor de
serviciu” din partea cet. Motuzoc Angela, dar în cel mai rău caz pot constitui ca încălcare de
– nesoluționare în termen a petiției/sesizării, care însă cade sub incidența contenciosului
administrativ, neconstituind sine și o contravenție în ordinea art. 313 Cod Contravențional al
RM.
La acest capitol, instanța de judecată reține că, actele normative în vigoare nu specifică
în mod expres în câte zile de la parveirea petiției/sesizării în cancelaria CSP-ului aceasta
urmează a fi pusă pe ordinea de zi a ședințelor CSP-ului, inclusiv și reieșind din numărul
petițiilor/sesizărilor care parvin în adresa CSP-ului din partea cetățeilor în raport cu numărul
ședințele pe care acest organ le poate ține.
Prin urmare, agentul constatator urma să stabilească câte petiții/sesizări au parvenit în
adresa CSP-ului în perioada din speță, în raport cu numărul petițiilor/sesizărilor care puteau
fi examinate într-o singură ședință a CSP-ului, și a stabili numărul de ordine când acestea
puteau fi numite pentru examinare pentru a evita încălcarea drepturilor altor petiționari care
deja își așteptau rândul la examinarea plângerilor/sesizărlor sale.
Situația similară este relevantă și pentru celelalte sesizări depuse de petiționari, asupra
cărora instanța de judecată se va expune infra.
Cu privire la cererile cet. ***** și ***** depuse către Colegiul de disciplină și etică
din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor, prin care au solicitat: „(...) constatarea
faptului că a expirat de drept mandatul membrilor aleși din rândul procurorilor din actuala
componență a Colegiului de disciplină și etică din cadrul Consiliului Superior al
Procurorilor; renunțarea la examinarea procedurilor disciplinare în privința petentului pe
motivul expirării de drept a împuternicirilor legale; declinarea competenței la examinarea
procedurilor disciplinare în favoarea următorului colegiu și transmiterea spre soluționare a
cererilor către Consiliul Superior al Procurorilor, dacă acestea depășesc limitele
competenței Colegiului de disciplină și etică.”.
Chiar din învinuirea adusă rezultă că acestea au fost depuse către Colegiul de disciplină
și etică din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor, care este un organ distinct în cadrul
CSP-ului și din care d-na Motuzoc Angela nu este parte și nici nu ținea de competența
acesteia să examineze pe fond cererile în cauză.
Respectiv, faptul că ultima le-a acordat răspuns informativ potrivit căruia pe astfel de
spețe există o hotărâre a CSP din 2020, unde este menționat că mandatul membrilor își
continuă activitatea până la alegerea noilor membri, acest fapt este prevăzut și în Legea cu
privire la procuratură, nu poate fi apreciat ca o depășire a atribuțiilor de serviciu.
Mai mult ca atât, sunt pertinente prevederile art. 45 alin. (1) al Legii cu privire la
Procuratură nr. 3 din 25.02.2016, potrivit cărora: se consideră vădit neîntemeiată sesizarea în
care sunt invocate fapte ce nu fac referință la abateri disciplinare, a expirat termenul de
prescripție prevăzut la art. 40 alin. (1) sau (2), precum și sesizarea depusă în mod repetat fără
a aduce noi probe.
Astfel, având în considerație faptul că pe același subiect deja exista o hotărâre
definitivă a CSP-ului, examinarea repetată a aceluiași subiect nu s-a constatat a fi necesară,
din care considerent petiționarilor le-a fost dat un răspuns în acest sens.
Cu privire la sesizarea domnului *****, privind: „pretinsele acțiuni ilegale ale
factorilor de decizie din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor, manifestate prin
neexaminarea de către Consiliul în ședință publică a avizului Avocatului Poporului, Maia
Bănărescu, cu nr. 07-4/09-427 din 30.03.2021, cu privire la recomandările reflectate în
acesta referitoare la încetarea oricăror acțiuni de răfuială, presiune, discriminare, etc., în
privința avertizorului de integritate *****.”, instanța de judecată reține că, prin scrisoarea nr.
5-06d/21-846 din 29.04.2021, semnată de către președintele Consiliului Superior al
Procurorilor, doamna Motuzoc Angela, Avocatul Poporului a fost informat că recomandările
din aviz au fost analizate în contextul studiului de caz efectuat potrivit competențelor
departamentale și că, potrivit cerințelor legislative, derularea investigațiilor procesual-penale
și examinarea avertizărilor de integritate sunt mecanisme conceptual diferite, care nu pot fi
interpretate în sensul suprapunerii și nu se condiționează reciproc în accepțiune automată,
având fiecare din acestea propria ordine de aplicare.
28.12.2021, instanța de judecată reține că agentul constatator a stabilit printre altele că: „(…)
la 30.09.2021, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor a fost examinat
demersul Procurorului General privind suspendarea din funcție a procurorului *****
*****, unde ultimul, în cadrul ședinței, a menționat că are o cerere de recuzare în privința
doamnei președinte Angela Motuzoc, din motiv că răspunsul la avizul Avocatului Poporului,
Maia Bănărescu, a fost semnat de către doamna Angela Motuzoc și că nu există o hotărâre a
Consiliului pe subiectul respectiv, considerând că pe faptul dat toți membrii Consiliului
urmau să se expună în cadrul unei ședințe, fie se respingea, fie se admitea. Din scrisoarea
sus menționată se constată că avizul doamnei Angela Motuzoc în privința acestuia se
presupune a fi defavorabil și consideră că nu va putea fi imparțială în examinarea
subiectului dat.
Urmare a procedurii de deliberare, cu votul membrilor, Consiliul Superior al
Procurorilor a admis cererea de recuzare a domnului *****, împotriva președintelui
Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, fapt confirmat prin procesul-verbal al
ședinței Consiliului din 30.09.2021.”.
Astfel, ca și în situațiile enunțate supra, instanța de judecată denotă că nu ținea de
atribuțiile d-nei Motuzoc Angela formarea agendei ședințelor CSP în care să fie puse pe
odinea de zi chestiunile pretinse de *****, iar răspunsul acordat acestuia cu titlu de
informare, nu poate fi apreciat de către instanța de judecată ca depășire a atribuțiilor de
serviciu.
Din perspectiva capitolului IV din Cartea I al Codului Contravențional, instanța de
judecată evidențiază că sancțiunile administrative nu privesc un grup de persoane, ci se
adresează tuturor cetățenilor în vederea realizării scopului preventiv și represiv al sancțiunii.
Astfel, în materie contravențională au fost recunoscute garanțiile procedurale specifice în
materie penală în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de
nevinovăție, prevăzută de alin. (2) al art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
(Ziliberberg împotriva Moldovei (§ 35, din 01 februarie 2005), Angel împotriva României (§
52, din 04 octombrie 2007) sau Ozturk împotriva Germaniei (din 21 februarie 1994).
Această împrejurare fundamentează la nivel de principiu că, sarcina probei în
procedura contravenționala desfășurata în fața instanței de judecata revine în primul rând
organului constatator și, în condițiile în care acesta face dovada vinovăției, făptuitorul
urmează să-și probeze nevinovăția.
Sub aspectul legalităţii procesului-verbal, judecătorul denotă că, motivele de nulitate
absolută a actului atacat pot fi invocate atât de părţi, cât şi din oficiu de către
instanţă/judecător întru asigurarea respectării principiului legalităţii şi dreptăţii, consacrate
expres în art. 5 şi 7 din Codul Contravenţional al RM.
În cazul din speță, instanța de judecată, reieșind din considerentele enunțate supra,
denotă că, agentul constatator a omis din vedere și condițiile de procedură privind inițierea
cauzei contravenționale în privința cet. Motuzoc Angela.
În condițiile art. 34 alin. (4) al Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din 25.02.2016,
urmărirea penală împotriva unui procuror poate fi pornită numai de către Procurorul General.
Concomitent cu pornirea urmăririi penale, Procurorul General sesizează Consiliul Superior al
Procurorilor în vederea începerii procedurii disciplinare.
Concomitent, potrivit prevederilor art. 54 alin. (4) al Legii cu privire la Procuratură nr.
3 din 25.02.2016, procurorul poate fi detașat din funcție, cu consimțământul său, pentru
îndeplinirea unor funcții în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor, al Institutului
Național al Justiției, ca Agent Guvernamental, în cadrul unor instituții internaționale, ale
Uniunii Europene, ale altor state sau în vederea desfășurării activității în proiecte finanțate de
aceste instituții, pe un termen de până la 4 ani. În perioada detașării, procurorului i se
păstrează statutul.
Prevederi similare se conțin și în Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor,
unde la pct. 12.1 este statuat că, procurorul poate fi detaşat din funcţie, pe un termen de până
la 4 ani, pentru îndeplinirea unor funcţii în cadrul: - Consiliului Superior al Procurorilor ca
membru din rândul procurorilor.
Iar în condițiile pct. 12.3 al Regulamentului Consiliului Superior al Procurorilor,
aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-225/16 din 14.09.2016, în
perioada detaşării, procurorului i se păstrează statutul.
Astfel, în cazul din speță, reieșind din faptul că CtEDO de mai multe ori a statuat că, în
materie contravențională au fost recunoscute garanțiile procedurale specifice în materie
penală în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de
nevinovăție, instanța de judecată conchide că în cazul cet. Motuzoc Angela a fost încălcată
procedura de inițiere a anchetei în vederea urmăririi cu scopul tragerii acesteia la răspundere
contravențională, atât timp cât Legea specială (Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din
25.02.2016) prevede o procedură distinctă în acest sens.
Prin urmare, instanța de judecată concluzionează la acest capitol că, anume Procurorul
General urma să dispună pornitrea procesului contravențional în privința cet. Motuzoc
Angela prin ordonanță motivată, care însă în cazul din speță nu se regăsește la dosar.
La acest capitol, instanța de judecată consideră lipsit de suport argumentul
reprezentantului organului constatator potrivit căruia norma precitată nu este aplicabilă, or
Motuzoc Angela a fost subiect al unei anchete contravenționale nu ca procuror, dar în calitate
de Președinte al Consiliului Superior al Procurorilor, deoarece, ultima continuă să dețină
funcția de procuror, fiind detașată în funcție administrativă în cadrul CSP, astfel că posturile
acesteia sunt indivizibile de persoana care le deține concomitent.
Cu referire la sesizările petiționarilor prin care s-a solicitat: „(…) să fie inițiată
procedură disciplinară cu dispunerea verificării și constatării în acțiunile președintelui
Consiliului Superior al Procurorilor, doamnei Motuzoc Angela, a abaterilor disciplinare
prevăzute la art. 38 lit. a), b) și e) al Legii nr. 3 din 25.02.2016, cu privire la Procuratură, cu
sancționarea acesteia; inițierea procedurilor administrative legale cu adoptarea actului de
revocare de către Consiliul Superior al Procurorilor a doamnei Angela Motuzoc din funcția
de președinte al Consiliului în cazul în care vor fi întrunite condițiile legale și examinarea în
cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor a cererilor acestora depuse anterior
(…)”, instanța de judecată denotă după cum urmează:
Astfel, potrivit art. 45 alin. (1) al Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din 25.02.2016, se
consideră vădit neîntemeiată sesizarea în care sunt invocate fapte ce nu fac referință la
abateri disciplinare, a expirat termenul de prescripție prevăzut la art. 40 alin. (1) sau (2),
precum și sesizarea depusă în mod repetat fără a aduce noi probe.
Studiind materialele cauzei, instanța de judecată reține că, fiecare dintre petiționari a
înaintat sesizări cu aceleași cerințe care erau bazate pe aceleași temeiuri. Respectiv, instanța
de judecată nu vede încălcare a prevederilor Legale, sau, cum a stabilit agentul constatator –
exces de putere, în faptul că Președintele CSP-ul a dat un răspuns cu caracter informativ la
acestea, atât timp cât ele rațional puteau a fi apreciate de observatorul de rând ca fiind vădit
neîntemeiate.
Totodată, în condițiile art. 45 alin. (1) al Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din
25.02.2016, sesizarea cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară se depune la
secretariatul Consiliului Superior al Procurorilor. Sesizarea se înregistrează și se transmite la
Inspecția procurorilor în cel mult 3 zile lucrătoare de la recepționare.
Din conținutul normei de drept precitate, instanța de judecată deduce că legiuitorul
expres a prevăzut procedura de înaintare a sesizărilor cu privire la fapta ce poate constitui
abatere disciplinară a procurorilor, din care face parte și Motuzoc Angela, care, cum prescrie
Legea – se depune la secretariatul Consiliului Superior al Procurorilor, iar după înregistrarea
acesteia se transmite la Inspecția procurorilor, fără să fie necesară trecerea acesteia prin
plenul Consiliului Superior al Procurorilor cum eronat a considerat agentul constatator.
Respectiv, faptul nepunerii pe rol a sesizărilor în cauză nici nu ținea de competența cet.
Motuzoc Angela, pentru ca ultima să poată fi învinuită de depăşire a atribuţiilor de serviciu
în exercitarea atribuțiilor sale în calitate de președinte al CSP-ului.
Conform prevederilor art. 47 alin. (1) al Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din
25.02.2016, verificarea sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară se
efectuează în termen de până la 30 de zile de la data recepționării sesizării de către Inspecția
procurorilor.
28.12.2021, instanța de judecată reține că agentul constatator a stabilit printre altele că: „(…)
la 11.11.2021 în ordinea de zi a ședinței Consiliului Superior al Procurorilor, coordonată cu
președintele Consiliului Angela Motuzoc, la punctul 19 este indicat că în cadrul ședinței sunt
planificate examinarea diverselor, iar în Ordinea de zi - soluționată a ședinței Consiliului
Superior al Procurorilor din aceiași dată la același punct de examinare a diverselor este
indicată sesizarea domnului *****, ***** și ***** cu privire la verificarea legalității
acțiunilor președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, iar la soluția
adoptată este indicat ca a fost amânată examinarea.”.
Prin urmare, instanța de judecată, contrar învinuirii aduse cet. Motuzoc Angela,
constată că, chiar dacă ultima, în calitate de Președinte al CSP-ului a dat anumite răspunsuri
cu caracter informative petiționarilor, totuși subiectele vizate au fost puse pe ordinea de zi a
CSP-ului, urmând a fi examinate în plen.
Respectiv, faptul că aceste sesizări nu au fost puse pe ordinea de zi la ședințele
precedente (în perioada 07.09.2021 – 07.10.2021, când au avut loc trei ședințe, la
30.09.2021, 05.10.2021 și 06.10.2021), nu poate fi apreciat de către instanța de judecată ca
„depăşire a atribuţiilor de serviciu” din partea cet. Motuzoc Angela, dar în cel mai rău caz
pot constitui ca încălcare de – nesoluționare în termen a petiției/sesizării, care însă cade sub
incidența contenciosului administrativ, neconstituind sine și o contravenție în ordinea art.
313 Cod Contravențional al RM.
Reiterând cele enunțate supra, instanța de judecată constată că, acordarea unor
răspunsuri cu caracter informativ și nu decisional, cum eronat a constatat agentul constatator,
nu încalcă careva drepturi petiționarilor, or informația furnizată prin aceste răspunsuri nu
încalcă în careva mod drepturile și/sau interesele acestora. În timp ce numirea pe ordinea de
zi a ședințelor CSP și examinarea pe fond a petițiilor în cauză, nefiind partea a atribuților cet.
Motuzoc Angela dar a altor structuri a CSP-ului, care deși mai târziu, la alte dăți decât cele la
care sperau petiționarii, totuși au fost puse pe ordinea de zi pentru examinare.
Instanța de judecată conchide că, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, în
speță, nu s-a substituit Consiliul Superior al Procurorilor, nu a acționat prin preluarea
atribuțiilor caracteristice lucrărilor în plen, dar a procedat în vederea menținerii
coordonatelor stabilite de Lege de asigurare a uniformității ordinii juridice.
Astfel, atât procesul contravențional ce o vizează pe Motuzoc Angela, cât și aprecierile
formulate de către agentul constatator precum că Președintele Consiliului Superior al
Procurorilor nu era în drept să dea un răspuns explicativ la o adresare ce conținea o confuzie
juridică evidentă, nefiind depășite limite ale atribuțiilor stabilite de lege, de fapt reprezintă o
intervenție în separația și coraborarea puterilor și împedică dreptul de a-și exercita mandatul.
În ordinea art. 313 Cod Contravențional al RM, săvârşirea unei acţiuni care depăşeşte
în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine
intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau
juridice, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii, se sancţionează cu
amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a deţine o anumită
funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
Suplimentar, argumentelor enunțate supra, instanța de judecată denotă că, legiuitorul,
ca semn calificativ al faptei contravenționale prevăzute de norma art. 313 Cod
Contravențional al RM, a statuat următoarele: „care contravine intereselor publice sau
drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”.
În cazurile din speță, agentul constatator a omis să facă mențiunile de rigoare și să
specifice care anume „interese publice” și/sau „drepturi și interese ocrotite de lege al e
persoanelor fizice sau juridice” ar fi fost lezate prin răspunsurile cu caracter informativ
acordate de către Motuzoc Angela, prin prisma constatărilor făcute de către instanța de
judecată în partea ce ține de atribuțiile de serviciu ale acesteia în calitate de președinte al
Consiliului Superior al Procurorilor.
Mai mult ca atât, nici una dintre părțile la proces și prezente în ședință de judecată, nu a
solicitat audierea petiționarilor în ședință de judecată în vederea stabilirii eventualelor
încălcări de drepturi și/sau interese ocrotite de Lege, ce eventual ar fi determinat instanța de
judecată să ajungă la concluzia privind existența unor lezări de „interese publice” și/sau
„drepturi și interese ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”.
Potrivit prevederilor art. 387 alin. (1) Cod Contravențional al RM, este victimă
persoana fizică sau persoana juridică căreia, prin contravenţie, i-au fost cauzate prejudicii
morale, fizice sau materiale.
Suplimentar, instanța de judecată reține că, nici unul dintre petiționari nu a fost
recunoscut în calitate de victimă pe dosar, nu a fost audiată în cadrul anchetei
contravenționale în care să fi fost preîntâmpinată de răspundere penală pentru declarații false,
în timp ce simpla sesizare despre o pretinsă faptă contravențională nu plasează neapărat în
categoria victimelor până nu va fi înaintată o cerer în acest sens cu prezentarea probelor
corespunzătoare.
Totodadată, instanța de judecată reține că, deși cet. ***** și ***** au înaintat în
instanța de judecată cereri prin care au solicitat să fie recunoscuți părți vătămate pe dosar,
aceștia nu s-au prezentat în proces pentru a le susține și a informa instanța de judecată prin ce
anume s-a manifestat lezarea drepturilor lor, care drepturi anume le-au fost lezate și ce
prejudiciu au suferit.
De menţionat că, procesul-verbal de constatare și sancţionare a contravenţiei este un act
administrativ cu caracter individual și se va bucura de prezumţia de veridicitate aplicabilă
actelor administrative, în măsura în care a fost întocmit legal. După cum rezultă din analiza
de mai sus, procesul-verbal cu privire la contravenție a fost întocmit cu respectarea tuturor
dispoziţiilor legale, astfel încât consemnările făcute de către agentul constatator în cuprinsul
acestuia referitoare la situaţia de fapt beneficiază de prezumţia de veridicitate, prezumţie
simplă care poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă.
Cu toate acestea, chiar dacă agentul constatator a constatat anumite circumstanțe de
fapt, instanța de judecată consideră că aprecierea acestora, iar ca urmare, stabilirea încălcării
ce constituie faptă contravențională, a fost apreciată de ultimul într-un mod eronat, în timp ce
ancheta efectuată pe marginea cauzei a fost una superficială, rezultatele căreia nu au convins
instanța de judecată despre existența în acțiunile cet. Motuzoc Angela a elementelor
constitutive ale contravenției prevăzute de norma art. 313 Cod Contravențional al RM.
Respectiv, în măsura în care procesul-verbal de constatare a contravenției nu este
susținut de dovezile în baza cărora s-a întocmit, iar contravenientul respinge învinuirile
aduse, nu se mai poate susține temeinicia procesului-verbal fără a se încălca prezumția de
nevinovăție instituită de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Or, potrivit
practicii CtEDO, în cauze referitoare la contravenții, sunt aplicabile prevederile art. 6 din
CEDO, cu toate garanțiile conferite de acesta, contravenientul beneficiind de prezumția de
nevinovăție (cauza Anghel vs. România), sarcina probei revenind organului constatator, cu
respectarea în acest mod a principiului egalității armelor.
Cu titlu inițial, este de menționat faptul că, excesul de putere, la caz – depășirea
atribuțiilor de serviciu, se realizează prin: persoana publică, comite unele acţiuni, în
competenţele căreia sau în competenţa exclusivă a căreia nu intră efectuarea actelor de natura
celor care ocazionează depăşirea limitelor drepturilor şi atribuţiilor, acordate de lege,
împotriva intereselor publice ori private.
Este important ca, depăşirea limitelor drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege să
aibă un caracter vădit. Dacă există dubii, rezultate din contradicţiile reglementării
competenţei funcţiei deţinute, iar persoana publică, respectiv, persoana cu funcţie de
demnitate publică, admite că uzurpează atribuţii sau că săvârşeşte unele acţiuni, fără a
respecta anumite cerinţe impuse de lege etc., deci fără a avea certitudinea că răspunderea
penală nu va surveni, deoarece nu au fost depăşite în mod vădit limitele drepturilor şi
atribuţiilor, acordate prin lege.
Concomitent, în procesul contravențional, agentul constatator urma să stabilească
caracterul şi cercul atribuţiilor de serviciu ale persoanei, circumstanţele de fapt care
evidenţiază acţiunile persoanei publice/persoanei cu funcţie de demnitate publică, în raport
cu atribuţiile de serviciu, scopul şi/sau motivele acţiunilor acesteia.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat în numeroase cazuri, că dimensiunea
obligaţiunilor statului referitoare la investigarea minuţioasă şi rezultativă a oricărui fapt
pretins a fi infracţional nu implică nici dreptul de a declanşa o anchetă penală împotriva unui
terţ sau ca acesta să fie condamnat la sancţiuni de natură penală, nici o obligaţie de rezultat
care ar presupune ca orice urmărire penală trebuie să se finalizeze printr-o condamnare. În
special, în ipoteza în care se pune problema respectării unei reglementări care are ca obiect
protecţia drepturilor garantate de Convenţie, acestea impun organizarea unui sistem judiciar
de anchetă eficace la finalizarea căreia să nu existe nici o aparenţă de apreciere arbitrară a
circumstanţelor care s-au aflat la originea faptei (a se vedea cauza Draganschi vs. România,
cererea nr. 40890/04).
Prin urmare, faptele pretinse ilegale au fost verificate de către agentul constatator,
declaraţiile petiţionarilor fiind supuse controlului în conformitate cu prevederile Codului
Contravențional al RM.
În rezultat, ținând cont de toate circumstanțele speței, instanța de judecată apreciază că
tragerea la răspundere contravențională, în cazul de faţă, doar în baza unor dubii care nu îşi
găsesc confirmare prin careva probe concludente şi pertinente, poate fi tratat de către un
observator independent şi obiectiv, sau alte persoane interesate, drept abuz din partea
organelor de drept, ceea ce este, potrivit legii, inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. 441 alin. (1) lit. a) din Codul Contravențional al RM,
Procesul contravenţional nu poate fi pornit, iar dacă a fost pornit, nu poate fi efectuat şi va fi
încetat în cazurile în care: nu există faptul contravenţiei.
Prin urmare, reieșind din considerentele enunțate supra, în coroborare cu prevederile
normelor de drept menționate, instanța de judecată consideră necesar a înceta procesul
contravențional în privința cet. Motuzoc Angela.
Cu referire la legalitatea procesului-verbal cu privire la cotnravenție nr. 27 din
28.12.2021, instanța de judecată reține după cum urmează:
În condițiile art. 443 alin. (5), (6) Cod Contravnețional al RM, procesul-verbal se
semnează pe fiecare pagină de agentul constatator, de persoană în a cărei privinţă a fost
pornit procesul contravenţional şi de victimă când există. În cazul în care constatarea
contravenţiei este de competenţa unui organ colegial, procesul-verbal cu privire la
contravenţie se încheie de către preşedintele organului colegial sau de către un membru ales
cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţa în al cărei cadru are loc constatarea faptei
ori desemnat de către preşedintele acestei şedinţe şi se semnează de către toţi membrii
prezenţi la şedinţă. Faptul absenţei persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul
contravenţional ori al refuzului acesteia de a semna procesul-verbal se consemnează în
procesul-verbal şi se certifică prin semnătura cel puţin a unui martor, indicându-se şi datele
de identitate ale acestuia (numele, prenumele, adresa de domiciliu şi numărul de telefon).
Instanța de judecată denotă că, prevederile normelor în cauză nu au fost respectate.
Astfel, instanța de judecată denotă că, agentul constatator nu a respectat procedura
legală de asigurare a prezenței unui martor asistent care ar confirma lipsa persoanei, dar și
circumstanțele cauzei, după caz. Astfel, norma citată supra denotă că, legiuitorul imperativ a
stabilit că, la includerea martorului asistent în procesul-verbal cu privire la contravenție,
agentul constatator mai trebuie să facă mențiuni cu privire la: „datele de identitate ale
acestuia (numele, prenumele, adresa de domiciliu şi numărul de telefon)”. La caz, atare
mențiuni nu se regăsesc în conținutul procesului-verbal cu privire la contravenție, iar datele
despre adresa și numărul de serviciu a pretinsului martor asistent, nu pot fi asimilate de
instanța de judecată datelor statuate de norma legală.
Mai mult ca atât, din conținutul procesului-verbal cu privire la contravenție, instanța de
judecată reține că, pretinsul martor asistent este angajat al organului constatator, astfel că,
reeșind din practica CtEDO, instanța de judecată apreciază că obiectivitatea calității
procedural a acestuia este viciată.
Suplimentar, la acest capitol, instanța de judecată reține că nici unul din procesele-
verbale cu privire la contravenție întocmite în privința cet. Motuzoc Angela nu au fost
semnate de pretinsele victime/părți vătămate, care la fel constituie o încălcare a prevederilor
normei legale, deoarece, cum a fost menționat supra, contravenția prevăzută de art. 313 Cod
Contravențional al RM ca semn obligatoriu „care contravine intereselor publice sau
drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”, ce presupune
obligatoriu existența unei victime.
Potrivit prevederilor art. 445 alin. (1) Cod Contravențional al RM, neconsemnarea în
procesul-verbal cu privire la contravenţie a menţiunilor privind numele, prenumele şi funcţia
agentului constatator, numele, prenumele, data (ziua, luna, anul) întocmirii procesului-verbal,
seria şi numărul actului de identitate şi numărul de identificare personal (IDNP) sau datele de
identificare din buletinul de identitate provizoriu ale făptuitorului care renunţă la numărul de
identificare personal şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei, iar în cazul
persoanei juridice – lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a circumstanţelor comiterii şi
încadrării juridice a faptei contravenţionale săvârşite şi a datei comiterii acesteia, a
semnăturii agentului constatator sau a martorului asistent, în cazul refuzului
contravenientului de a semna, atrage nulitatea absolută a procesului-verbal.
Reieșind din prevederile normei de drept în cauză, raportate la circumstanțele pricinii,
dat fiind nerespectarea prevederilor art. 443 alin. (5), (6) Cod Contravențional al RM
menționate supra, instanța de judecată consideră nul de drept procesul-verbal cu privire la
contravenție nr. 27 din 28.12.2021.
Concomitent, suplimentar argumentelor enunțate supra, instanța de judecată ține să
constate după cum urmează:
Conform prevederilor art. 441 alin. (1) lit. b) Cod Contravențional al RM, procesul
contravenţional nu poate fi pornit, iar dacă a fost pornit, nu poate fi efectuat şi va fi încetat în
cazurile în care: se constată vreunul din temeiurile prevăzute la art. 3 alin. (3), art. 4 alin. (3),
art. 20-31.
Respectiv, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1), (2), (5) Cod Contravențional al RM,
prescripția înlătură răspunderea contravențională. Termenul general de prescripție a
răspunderii contravenționale este de un an. Termenul de prescripție curge de la data săvârşirii
contravenției şi până la data rămânerii definitive a hotărârii cu privire la cauza
contravențională.
În conformitate cu prevederile pct. 21 al Deciziei Curții Constituțional a RM nr.
DCC34/2019 din 05.03.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr. 44g/2019 privind excepția de
neconstituționalitate a unor prevederi de la articolul 30 alin. (5) din Codul contravențional
(semnificația noțiunii de „definitiv” în procedurile contravenționale): „Curtea reține că
termenul general de prescripţie al răspunderii contravenţionale este de un an [articolul 30
alin. (2) din Codul contravențional]. Acesta curge de la data săvârșirii contravenției şi până
la data rămânerii definitive a hotărârii cu privire la cauza contravenţională [articolul 30
alin. (5) din Cod]. Expirarea termenului de prescripție are ca efect încetarea procesului
contravențional [articolul 441 alin. (1) lit. b) din Cod]. Din acest motiv, claritatea
reglementării momentului de la care termenul de prescripție începe să curgă și la care se
sfârșește prezintă o importanță crucială pentru deznodământul procesului.”.
Din materialele cauzei, instanța de judecată a stabilit că, faptele pretins a fi contravenții
s-au consumat în perioada anului 2021, astfel că, la data examinării cauzei contravenționale
instanța de judecată consideră că a intervenit și prescripția pentru o eventuală tragere la
răspundere contravențională a cet. Motuzoc Angela, circumstanță care la fel servește ca
temei de încetare a procesului contravențional.
În conformitate cu prevederile art. 461 alin. (1) Cod Contravențional al RM, în cazul în
care, pe parcursul judecării cauzei, se constată unul din temeiurile prevăzute la art. 441 sau
445 alin. (1), instanța de judecată încetează procesul contravențional.
Reieşind din circumstanţele enunţate raportate la norma de drept nominalizată, instanţa
de judecată consideră necesar de a înceta procesul contravenţional în privinţa cet. Motuzoc
Angela.
Totodată, în condițiile art. 30 alin. (11) lit. c) Cod Contravențional al RM, se consideră
că nu a fost supus răspunderii contravenţionale contravenientul: în a cărui privinţă procesul
contravenţional a încetat.
Reieșind din prevederile normei de drept enunțate supra, instanța de judecată conchide
că cet. Motuzoc Angela nu are careva antecedente și/sau îngrădiri de drepturi legate de
prezenta cauză.
În conformitate cu prevederile art. art. 394-395, 441 alin. (1) lit. a), b), 458, 461, 462-
463 din Codul Contravenţional al RM, instanţa de judecată, –
H O T Ă R Ă Ş T E:
Se încetează procesul contravențional în privința cet. Motuzoc Angela pe cauza

contraqvențională în care ultima a fost învinuită de comiterea contravenției prevăzute de art.
313 Cod Contravenţional al RM din considerentele expuse în hotărâre.
Copia hotărârii se remite pentru informare părților.
Hotărârea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani).
Președintele ședinței, Judecător /semnătura/ Dorin

Munteanu
Copia corespunde originalului, Judecător Dorin

Munteanu

Hotărâre Angela Motuzoc

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hotărâre Angela Motuzoc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dosarul nr.

Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani)

Examinând în ședință de judecată publică cauza contravențională intentată în privința

La data de 15.12.2021, de către agentul constatator Sergiu Balaban, din cadrul

Se încetează procesul contravențional în privința cet. Motuzoc Angela pe cauza

Președintele ședinței, Judecător /semnătura/ Dorin

Copia corespunde originalului, Judecător Dorin

S-ar putea să vă placă și