Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ONORATĂ CURTE,
CONTESTAȚIE
Vă solicit:
1. Suspendarea executării Hotărârii nr. 1-38/2024 din 05.02.2024 cu privire la
examinarea dosarelor candidaților în cadrul concursului la funcția de Procuror
General adoptată la data de 05.02.2024 de Consiliul Superior al Procurorilor,
1
până la soluționarea definitivă a acțiunii în contestarea Hotărârii nr. 1-
38/2024 din 05.02.2024;
2. Admiterea contestației și anularea în parte a Hotărârii nr. 1-38/2024 din
05.02.2024 cu privire la examinarea dosarelor candidaților în cadrul
concursului la funcția de Procuror General adoptată la data de 05.02.2024 de
Consiliul Superior al Procurorilor, în ceea ce privește excluderea
subsemnatului din concursul public la funcția de Procuror General ca act
administrativ defavorabil (art. 4 și considerentele aferente).
În fapt, prin Hotărârea nr. 1-177/2023 din 23.10.2023 a Consiliului Superior al Procurorilor
a fost inițiat concursul public pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General,
cu termen limită stabilit pentru depunerea cererilor de aplicare la data de 22.11.2023
inclusiv.
Prin Hotărârea nr. 1-197/2023 din data de 24.11.2023 a Consiliului Superior al Procurorilor
a fost prelungit termenul de depunere a dosarelor în cadrul concursului pentru selectarea
candidatului la funcția de Procuror General până la data de 29.12.2023 inclusiv.
2
j) în ultimii 3 ani până la anunțarea concursului nu a fost membru şi/sau nu a
desfășurat activități cu caracter politic în cadrul unui partid politic sau al unei
organizații social-politice;
k)în ultimele 6 luni nu a deținut calitatea de membru al Consiliului Superior al
Procurorilor.
Totodată, prin același Regulament, s-au stabilit și documentele care trebuie depuse de către
candidații la funcția de Procuror General, formand dosarul de participare, respectiv:
a) cererea de participare la concurs;
b) copia actului de identitate;
c) curriculum vitae;
d) copia diplomei de studii superioare de licență și copia diplomei de studii
superioare de master în domeniul dreptului sau copia unui alt act de studii în
domeniul dreptului echivalent acestora, recunoscut de structura abilitată pentru
recunoașterea și echivalarea actelor de studii și calificărilor;
e) cazierul judiciar detaliat;
f) certificatul medical privind starea sănătății (obținut în condițiile art. 21 alin. (5) din
Legea nr. 3/2016);
g) documente ce atestă experiența profesională (copia carnetului de muncă,
certificate privind activitatea profesională desfășurată după data de 1 ianuarie 2019
sau alte documente confirmative);
h) referință de la ultimul loc de muncă;
i) scrisoarea de motivație;
j) conceptul de management și dezvoltare instituțională;
k) declarație pe proprie răspundere conform căreia în ultimii 3 ani până la anunțarea
concursului nu a fost membru și/sau nu a desfășurat activități cu caracter politic în
cadrul unui partid politic sau al unei organizații social politice, în ultimele 6 luni nu a
deținut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor și nu are
interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, potrivit anexei nr.1
la prezentul Regulament;
l) declarație pe proprie răspundere privind veridicitatea documentelor prezentate.
3
formare și dezvoltare profesională continuă Managementul Afacerilor Interne în
domeniul Științe Militare, Informații și Ordine Publică din cadrul Academiei de Poliție
„Alexandru Ioan Cuza” și supliment la certificat (2021);
• certificat de cazier judiciar detaliat emis de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii
Moldova;
• certificat medical privind starea sănătății – adeverință medicală și aviz narcologic;
• documente ce atestă experiența profesională - Licența pentru exercitarea profesiei de
avocat emisă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova (potrivit Hotărârii Comisiei
de licențiere nr. 26/12.12.2017); Decizia nr. 547/19.01.2004 emisă de Baroul
București privind intrarea subsemnatului în profesia de avocat (stagiar) în cadrul
Baroului București (România); Decizia nr. 2015/20.06.2005 emisă de Baroul
București privind definitivarea subsemnatului în profesia de avocat în cadrul
Baroului București; card de identitate emis de Baroul București atestând calitatea
subsemnatului de avocat, precum și data intrării (2004) și a definitivării (2005) în
profesie în cadrul Baroului București;
• scrisoare de motivație;
• concept de management și dezvoltare instituțională;
• declarație pe proprie răspundere potrivit anexei nr.1 privind veridicitatea
documentelor prezentate si acordul privind initierea verificarii in conformitate cu
Legea nr. 271/2008 privind verificarea titularilor si candidatilor la functii publice.
4
La data de 28.12.2023, am răspuns solicitării CSP din aceeași dată și am transmis
următoarele documente, deși parte din ele se aflau deja la dosarul de participare:
• Chestionarul anexa la Legea nr. 271/2008 - cu mențiunea că acest document nu este
prevăzut în Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru
selectarea candidatului la funcția de P.G.;
• Declarația de verificare, anexă la Legea nr. 271/2008;
• două foto mărimea 4x5, color;
• copie Buletin de identitate;
• certificatele medicale cu privire la starea sănătății;
• diplomele de studii solicitate.
Ca urmare a acestei solicitări exprese primite din partea CSP la data de 02.01.2024,
am obținut și am transmis către CSP, o adeverință eliberată de Baroul București atestând
calitatea mea de avocat și exercitarea acestei profesii neîntrerupt de la data intrării în
profesie – 15.01.2004, astfel după cum rezulta de altfel din deciziile depuse odată cu
formularea cererii de înscriere la concurs.
5
La data de 05.02.2024, Consiliul Superior al Procurorilor a adoptat Hotărârea nr. 1-
38/2024 cu privire la examinarea dosarelor candidaților în cadrul concursului la functia de
Procuror General prin care, printre altele, a dispus excluderea din concursul anunțat prin
Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-177/2023 din 23.10.2023 a
candidatului Serghei Perju pe motivul depunerii dosarului de concurs incomplet – art.
4 din Hotărâre.
Pentru a dispune astfel, în cuprinsul Hotărârii nr. 1-38/2024 din 05.02.2024 se reține că:
„Aferent dosarului candidatului Serghei Perju, înregistrat la data de 26 decembrie 2023,
Consiliul remarcă neprezentarea deliberată a referinței de la ultimul loc de muncă (pct. l0 lit.
h) din Regulament), făcându-se remarca ,,nu este cazul". Totodată, se reține că candidatul a
completat dosarul cu o adeverință, ce conținea inclusiv informații referitoare la cazierul
disciplinar, eliberată de Baroul București la data de 04.01.2024 și prezentată peste termenul
limită stabilit în Hotărârea nr.l-197/2023 din 24.11.2023.”
Hotărârea nr. 1-38/2024 din 05.02.2024 a fost comunicată subsemnatului, electronic, la data
de 12.02.2024.
Hotărârea nr. 1-38/2024 din 05.02.2024 (denumită în continuare ”Hotărârea”) este nelegală
în ceea ce privește excluderea subsemnatului din concursul public pentru ocuparea funcției
de Procuror General și este defavorabilă, vătămătoare pentru drepturile și interesele mele
legitime prin înfrângerea, în mod nelegal, discriminatoriu și nejustificat, a dreptului meu de
acces într-o funcție publică pentru care îndeplinesc și am făcut dovada îndeplinirii cerințelor
de participare la concurs.
Astfel, prin prisma prevederilor art. 17 Cod Administrativ, consider că prin activitatea
administrativă a CSP mi-au fost încălcate și s-au adus atingeri drepturilor mele
prevăzute de lege care garantează dreptul de accedere în funcții publice și dreptul la
muncă.
Astfel cum s-a menționat în cuprinsul Hotărârii, subsemnatul am fost exclus din concurs cu
motivarea dosarului incomplet, reținându-se în acest sens, următoarele două motive:
6
Excluderea subsemnatului din concurs s-a făcut în mod nelegal, prin interpretarea și
aplicarea formală și excesiv de restrictivă a dispozițiilor legale și prin exercitarea cu exces
de putere publică a atribuțiilor autorității publice în procedura de preselecție a candidaților
în baza dosarelor depuse, fiind justificată anularea parțială a Hotărârii, în limitele care îl
vizează pe subsemnatul (art. 4 și considerentele corespunzătoare din cuprinsul Hotărârii).
Consider că atribuțiile autorității au fost în cazul de față expresia manifestării unui exces de
putere publică, având în vedere că dosarul subsemnatului a fost respins ca fiind incomplet în
contextul în care pe de-o parte, autoritatea nu a cerut niciodată subsemnatului
completarea sau lămuriri cu privire la referința de la ultimul loc de muncă (deși astfel
de completări au fost solicitate cu privire la alte acte din dosarul de participare) și pe de altă
parte, înscrisul reținut a fi fost depus peste termenul limită a fost depus de către
subsemnatul ca urmare a solicitării exprese adresate chiar de către CSP ulterior
împlinirii termenului limită (respectiv, prin corespondența din 02.01.2024 la care am făcut
referire mai sus) și este un înscris care nu face oricum decât să susțină o situație juridică
atestată de actele existente la dosarul de participare depus in termenul legal, respectiv
pana pe data de 29.12.2023.
Statul de drept presupune pe de o parte, principiul legalității, fără a se reduce la acesta, iar,
pe de altă parte, permite administrației publice și autorităților publice acea marjă de
7
libertate ce este lăsată la libera apreciere a unei autorități astfel ca, în vederea atingerii
scopului indicat de legiuitor, să poată recurge la orice mijloc de acțiune în limitele
competenței sale. Această putere discreționară sau drept de apreciere, sau oportunitate, cum
mai este denumită în literatura de specialitate, nu este însă nelimitată, „cenzurarea” acesteia
putând interveni atunci când este afectată chiar legalitatea și când, practic, se acționează cu
exces de putere.
Astfel, conduita CSP în cadrul concursului public pentru funcția de Procuror General îmbracă
în cazul de față forma unui exces de putere, fiind expresia exercitării dreptului de
apreciere în afara limitelor principiilor legalității, egalității de tratament,
imparțialității, bunei-credințe, comprehensilibității, trasparenței și al
proportionalității reglementate în mod expres de Codul Administrativ ca principii
fundamentale ale procedurii administrative (art. 21, art. 23, art. 24, art. 25, art. 29 și art.
32).
Prin conduita pur arbitrară a CSP, procedura derulată în ceea ce mă privește este una vădit
formală, fără intenția reală a CSP de a aplica un tratament just, egal și proporțional în ceea ce
mă privește, ci dimpotrivă, de a se asigura de existența unor motive formale de respingere a
dosarului, câtă vreme a solicitat subsemnatului completări fără nicio mențiune însă la
referința de la ultimul loc de muncă (deși a apreciat că astfel de completări ar fi fost necesare,
dată fiind tocmai excluderea din concurs dispusă pentru lipsa acestui document) și totodată,
deși a solicitat completări peste termenul limită nu a ținut seama de actele depuse tocmai ca
urmare a solicitării sale exprese.
Sub un prim aspect legat de această cerință este relevant a avea în vedere că Legea nr.
3/2016 cu privire la Procuratură prevede în art. 17 (Numirea în funcția de Procuror
General) alin. 6 că „Dosarul de participare la concurs, care cuprinde actele indicate la art.
22 alin. (2) lit. a), b), c), e), f) și g), scrisoarea de motivare și conceptul de management
și dezvoltare instituțională, se depune la Consiliul Superior al Procurorilor și se
înregistrează în modul stabilit. Dosarele incomplete sau depuse după expirarea termenului-
limită nu se examinează.”
Dispozițiile art. 22 alin. 2 lit. a), b), c), e), f) și g) la care face trimitere expresă și limitativ
art. 17 alin. 6 din Legea nr. 3/2016 impun depunerea următoarelor acte:
a) cererea de participare la concurs;
8
b) curriculum vitae;
c) copia de pe diploma de studii;
e) copia de pe carnetul de muncă, în cazul candidaților care au carnet de
muncă;
f) cazierul judiciar;
g) certificatul medical privind starea sănătății.
Legea nr. 3/2016 prevede în articolul 22 la alin. 2 lit. J cerința privind referința de la
ultimul loc de muncă sau de studii, însă această cerință este obligatorie doar pentru înscrierea
unui procuror in Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante, iar nu și pentru
procedura prevăzută la art. 17 – Numirea în funcția de Procuror General, procedură din
care este exclusă în mod explicit cerința privind depunerea documentului prevăzut la
art. 22 lit. j – referința de la locul de munca.
Legea nr. 3/2016 nu prevede așadar depunerea referinței de la ultimul loc de muncă
ca document obligatoriu al dosarului de participare la concurs pentru ocuparea
funcției de Procuror General, iar Regulamentul în aplicarea legii nu poate cuprinde
cerințe (a căror noimă nici nu ar putea vreodată fi justificată în contextul numirii in
funcția de Procuror General și al condițiilor care ar trebui îndeplinite pentru o atare
numire) peste cele cuprinse în actul în aplicarea căruia a fost dat, normă juridică cu
forță superioară.
1 Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat – republicare, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei nr. 440/24.05.2018
Statut din 2011 al profesiei de avocat, adoptat de Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, publicat in Monitorul
Oficial al Romaniei nr. 898/19.12.2011
9
În acest sens, arăt că, după cum rezultă fără echivoc din actele depuse în susținerea
candidaturii la funcția de Procuror General, subsemnatul sunt avocat înscris (și) în Baroul
București, în cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România, în cadrul căruia îmi exercit
profesia în forma de organizare societate civilă profesională reglementată de art. 5 alin. 1 din
Legea nr. 51/1995 potrivit cu care „(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt:
cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi profesionale
cu răspundere limitată”.
Aceasta societate este denumită Societatea Civilă de Avocați Perju, Rotaru & Asociații,
astfel cum rezulta din extrasul din Tabloul avocaților atașat prezentei.
Potrivit Anexei nr. XIII la Statutul profesiei de avocat – reglementând societatea civilă de
avocați, se prevede în mod expres, în privința coordonării acesteia, după cum urmează:
Art. 11 - „11.1. Societatea este coordonată de un avocat coordonator sau asociatul
desemnat de acesta. El este numit prin hotărârea asociaţilor ce deţin împreună mai
mult de jumătate din capitalul social.
11.2. Mandatul avocatului coordonator este de 2 ani.
11.3. Calitatea de avocat coordonator încetează prin revocare, deces, demisie,
retragere voluntară din societate sau pentru motive temeinice, cu aprobarea adunării
asociaţilor.
Astfel cum rezulta din Statutul Societății Civile de Avocați Perju, Rotaru & Asociații,
anexat prezentei, subsemnatul sunt avocatul coordonator al acesteia. Ca atare, locul de
munca al subsemnatului (desfășurând o activitate independentă, o profesie liberală) este
Societatea Civilă de Avocați Perju, Rotaru & Asociații, societate al cărei avocat
coordonator sunt chiar subsemnatul și care, în raport de dispozițiile Statutului profesiei
de avocat aplicabile conform celor de mai sus, este reprezentată în relațiile cu terții prin
avocatul coordonator, subsemnatul în cazul de față.
Acesta este motivul pentru care apreciat ca nefiind cazul de a depune un asemenea
document, cel puțin din perspectiva scopului urmărit prin solicitarea referinței de la
ultimul loc de muncă în cadrul concursului pentru ocuparea funcției de Procuror General,
prezentarea unei referințe despre subsemnatul întocmită tocmai sub semnătura
subsemnatului în calitatea mea de avocat coordonator al Societății Civile de Avocați Perju,
Rotaru & Asociații, de reprezentant legal al formei de organizare a profesiei care reprezintă
ultimul loc de muncă al subsemnatului.
Prin urmare, excluderea din concurs față de neprezentarea referinței de la ultimul loc de
muncă fără să se țină seama de particularitatea de fapt și de drept a situației candidatului în
cauză și oricum fără să mi se solicite în cauză măcar lămuriri și explicații suplimentare, este o
măsură ce contravine scopului urmărit de lege, este excesivă, formală și restrictivă,
care încalcă principiile ce guvernează activitatea administrativă și vatămă drepturile
si interesele legitime ale subsemnatului în calitate de candidat la funcția de Procuror
General.
11
Pe de altă parte, această adeverință eliberată de Baroul București este un înscris depus în
susținerea documentelor privitoare la dovada experienței profesionale depuse odată
cu cererea de înscriere, respectiv:
- decizia emisă de Baroul București România privind intrarea subsemnatului
în profesia de avocat exercitată în cadrul Baroului București (decizia nr.
547/19.01.2004);
- decizia emisă de Baroul București România privind definitivarea mea în
profesie (decizia Baroului Bucuresti nr. 2015/20.06.2005);
- legitimația de avocat atestând calitatea de avocat al Baroului București;
- Licența pentru executarea profesiei de avocat emisă de Ministerul Justiției
al Republicii Moldova in data de 12.12.2017.
nefiind așadar un înscris nou de natură a dovedi, numai el, experiența profesională a
subsemnatului începând cu anul 2004 în calitate de avocat în cadrul Baroului
București România.
În consecință, experiența profesională a fost dovedită încă de la data depunerii cererii de
înscriere, prin documentele anexate acesteia, adeverința eliberată de Baroul București
12
vechimea în mincă necesară, prescrisă de lege – 10 ani în domeniul dreptului (art.
17alin.(1) lit.a) din Lege 3/2016).”
13
depune acte suplimentare în dovedirea experienței profesionale anterior datei de
12.12.2017 (nu există nicio cerință care să nu recunoască experiența profesională deținută pe
teritoriul altui stat, ci dimpotrivă atât art. 6 lit. a) din Regulament, cât și art. 17 alin. 1 lit. a)
din Legea nr. 3/2016 impune cerința vizând ”experiență profesională de cel puțin 10 ani în
domeniul dreptului, obținută în jurisdicția Republicii Moldova sau jurisdicții străine,
inclusiv în organizații internaționale, dintre care cel puțin 5 ani în funcția de judecător,
procuror, avocat sau ofițer de urmărire penală”) și cu atât mai puțin pentru a considera
dosarul incomplet prin prisma depunerii peste termen a unui astfel de document solicitat
oricum (peste termen) de CSP.
O atare conduită exprimă abuzul de putere publică și caracterul nelegal al actului emis în
atare condiții de încălcare a principiilor esențiale care guvernează activitatea administrativă
și inclusiv, în mod special, concursul pentru ocuparea funcției de procuror General (art. 5 din
Regulamentul aprobat prin Hotărârea CSP nr. 1-174/2023 din 23.10.2023)
În conformitate cu dispozițiile art. 172 alin. 2 Codul administrativ, motivele suspendării sunt:
a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului
administrativ individual defavorabil;
b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin
executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.
În cauza de față sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru suspendarea executării:
14
peste cele cuprinse în actul în aplicarea căruia a fost dat, normă juridică cu forță
superioară.
Legea nr. 3/2016 prevede în articolul 22 la alin. 2 lit. J cerința privind referința de la
ultimul loc de muncă sau de studii, însă această cerință este obligatorie doar pentru înscrierea
unui procuror in Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante, iar nu și pentru
procedura prevăzută la art. 17 – Numirea în funcția de Procuror General, procedură din
care este exclusă în mod explicit cerința privind depunerea documentului prevăzut la
art. 22 lit. j – referința de la locul de munca.
Astfel cum am argumentat mai sus, în cadrul cererii de suspendare a executării, poate fi
analizată suspiciunea asupra nelegalității actului din perspectiva încălcării si prin conduita
autorității publice a următoarelor principii care guvernează procedura administrativă:
• principiul legalității (art. 21 Codul administrativ) – câtă vreme excluderea din
concurs a subsemnatului s-a făcut prin raportare la un document – adeverința din
04.01.2024 a Baroului București - care nu ar fi fost esențial din perspectiva
documentelor prevăzute de art. 10 din Regulament (existând la dosar documente
care vizau aceeași situație juridică ca și adeverința Baroului București din
04.01.2024) si nelegalitatea cerinței cu privire la referință de la ultimul loc de munca;
• principiul bunei-credințe (art. 24 Codul adminsitrativ) - câtă vreme a CSP a
reținut că adeverința din 04.01.2024 a Baroului București a fost depusă peste termen
(cu consecința excluderii mele din concurs cu motivarea dosar incomplet), deși chiar
CSP a solicitat peste termen (la 02.01.2024) completarea dosarului sub acest aspect;
• principiul comprehensibilității și al transparenței acțiunilor autorităților
publice (art. 32 Codul administrativ) – câtă vreme consecința rezonabilă și legimită
formată în conștiința subsemnatului a solicitării de către CSP, peste termenul limită,
respectiv la 02.01.2024, a unui înscris în completarea dosarului a fost aceea că
înscrisul depus ca urmare a acestei solicitări va fi avut în vedere de CSP, și în
niciun caz înlăturat tocmai ca fiind depus peste termen și reprezentând astfel
motiv al excluderii din concurs;
• principiul proporționalității (art. 29 Codul administrativ) – măsura drastică a
excluderii subsemnatului din concurs nu este una proporțională cu cerința pretins
neîndeplinită, câtă vreme adeverința emisă de Baroul București la data de
04.01.2024 nu atestă o situație juridică nouă necesară în contextul cerințelor
impuse pentru participarea la concurs, ci doar sprijină și întărește o situație
juridică dovedită prin înscrisuri depuse anterior, în termenul legal, la dosarul
de participare. Astfel, valența juridică pe care CSP a dat-o depunerii peste termen a
acestui document nu este conformă cu prevederile legale și în niciun caz nu este
proporțională cu măsura dispusă într-un atare context.
Prin urmare, în procesul executării din oficiu a actelor administrative, trebuie asigurat un
anumit echilibru, precum și anumite garanții de echitate pentru particulari, întrucât acțiunile
autorităților publice nu pot fi discreționare, iar legea trebuie să furnizeze individului o
protecție adecvată împotriva arbitrariului.
În acest sens, vă rugăm să aveți în vedere practica constantă a Curtii Europene de Justiție
care a considerat că trebuie să se asigure persoanelor o protectie jurisdicțională provizorie
în funcție de împrejurările concrete ale cauzei pentru a nu cauza acestora un prejudiciu
material ireparabil sau greu de reparat și pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat pe
măsura posibilului.
În acest sens este și Recomandarea nr. R(89)8, din 13 septembrie 1989, a Comitetului de
miniștri către statele membre, privind protecția provizorie acordată de instanță pe probleme
administrative prin care se solicita autoritatii jurisdictionale competente ca, atunci cand
executarea unei decizii administrative este de natura sa provoace daune grave, dificil de
reparat persoanelor particulare cointeresate de aceasta, efectele actelor sa fie suspendate
pana la pronuntarea unei hotarari cu privire la fondul actelor contestate.
16
pe de altă parte efectele unei eventuale anulări a Hotărârii ar fi mult mai dificil de realizat și
cu prejudicii inclusiv față de persoana desemnată pentru ocuparea respectivei funcții.
Prin urmare, temporizarea executării prin suspendarea acesteia este o măsură ce ar asigura
un grad optim de protecție pentru drepturile și interesele legitime ale tuturor persoanelor
implicate și inclusiv ale autorității publice care nu ar fi nevoită să procedeze la punerea în
aplicarea a efectelor anulării actului după ce acestea s-au produs și finalizat.
Probe: înscrisuri.
Serghei Perju
17