Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. Gr.

Cazacu
Dosarul: nr. 3r-255/23 (2-23062832-02-3r-29052023)

DECIZIE
19 iunie 2023 mun. Chişinău

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții de Apel Chișinău
În componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul Veronica Negru
Judecătorii: Ecaterina Palanciuc și Ina
Dutca

examinînd, fără citarea părților, cererea de recurs înaintată de avocatul Sergiu

Barbăneagră în interesele lui Cristian Rizea împotriva încheierii Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din 11 mai 2023, în cauza de contencios administrativ la
acțiunea înaintată de Cristian Rizea împotriva Ministerului Afacerilor Interne,
Inspectoratul General pentru Migrație privind anularea deciziei nr. 4 din 27 aprilie
2023 cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă,

CONSTATĂ:
La data de 03 mai 2023, avocatul Sergiu Barbăneagră în interesele lui Cristian
Rizea a depus acțiune împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul
General pentru Migrație privind anularea deciziei nr. 4 din 27 aprilie 2023 cu
privire la declararea străinului persoană indezirabilă.
În motivarea cererii a indicat că, în seara zilei de 27 aprilie 2023,
reclamantului Rizea Mihai, i-a fost comunicată decizia nr. 4 cu privire la declararea
străinului persoană indezirabilă emisă de Inspectoratul General de Migraţie, prin
care s-a decis, de declarat cetăţeanul României, Rizea Cristian, născut la *****,
persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă de 15 ani.
Afirmă că în temeiul art. 58 alin. (1) al Legii nr. 200 din 16.07.2010 privind
regimul străinilor în Republica Moldova, personalul specializat al autorităţii
competente pentru străini va proceda la îndepărtarea sub escortă de pe teritoriul
Republicii Moldova. Invocă că ulterior, reclamantul Rizea Mihai a fost îndepărtat
de către autorităţile Republicii Moldova, împotriva voinţei sale, peste frontiera
statului Republicii Moldova, în România, unde a fost preluat de către autorităţile
statutului Român şi plasat în detenţie la Penintenciarul Vaslui, iar la data de 29
aprilie 2023, acesta a fost transferat la Penintenciarul Rahova, unde se află până în
prezent.
 Susține că, măsura preventivă nu este proporţională scopului, nu are temei
juridic şi nu există nici-o probă care ar confirma faptul că solicitantul Rizea
(Cristian) Mihai, intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol
securitatea naţională sau ordinea publică. Afirmă că procesele contravenţionale
invocate în decizie sunt contestate la Judecătoria Chişinău sediul Buiucani, iar
conform articolul 448 din Codul Contravenţional: contestaţia împotriva deciziei
agentului constatator asupra cauzei contravenţionale (1) Contravenientul, victima
sau reprezentantul acestora, procurorul, dacă este parte în cauza contravenţională,
în cazul în care nu sini de acord cu decizia agentului constatator sau în cazul în
care aceasta a fost emisă cu încălcarea normelor procesuale stabilite de prezentul
cod, sînt în drept să conteste decizia emisă asupra cauzei contravenţionale.
Termenul de contestare a deciziei agentului constatator este de 15 zile de la data
emiterii acesteia sau, pentru părţile care nu au fost prezente la şedinţa de examinare
a cauzei contravenţionale, de la data înmînării copiei de pe decizia respectivă în
condiţiile art. 4471 alin. (8), acesta uzează cu bună-credinţă de cadrul legislativ
existent şi nu prejudiciază interesele statului.
Invocă că acţiunile civile înainte împotriva reclamantului nu pot ti clasificate
în esenţa expresiei “pericol pentru ordinea şi securitatea publică ”, şi nu pot
constitui temei de emitere a actului administrativ contestat.
Califică acţiunile întreprinse împotriva sa similare cu cele calificate în cauza
Ozdil şi alţii v. Republica Moldova - 42305/18. Precum a constatat şi Curtea
Europeană pentru Drepturile Omului, dreptul Republicii Moldova conţine norme
care reglementează expulzarea şi extrădarea. Cu toate acestea, după cum s-a
constatat mai sus, reclamantul a fost îndepărtat din Republica Moldova pe calea
unui transfer extrajudiciar care a eludat garanţiile oferite de dreptul naţional şi de
cel internaţional. Pentru că acest transfer forţat, care a condus la o întrerupere
radicală a vieţii private şi de familie a reclamantului, nu a avut o bază juridică
suficientă, nu a fost „în conformitate cu legea”. Declară că în baza tuturor
circumstanţelor expuse anterior, menţionează că, reclamantul are dubii cu privire la
legalitatea autorizării măsurilor respective, or din imaginea creată, acesta dispune
de bănuială rezonabilă că ultimul a fost urmărit de către serviciile secrete ale
statului, iar decizia a fost fabricată din raţiuni politice prin intermediul instituţiilor
de drept care au fost utilizate cu scopul exclusiv de răzbunare, reglare de conturi.
Menţionează, că ţinînd cont de activitatea sa publică a dezvăluit mai multe
ilegalităţi, iar în mediul online se conţin mai multe ameninţări în adresa
reclamantui, fapt ce face ca plasarea reclamantului direct în penitenciar constituie
un pericol pentru viaţa şi sănătatea acestuia. Afirmă că legea stabileşte expres
interdicţia de a fi dispusă îndepărtarea în cazul în care va fi supus la torturi,
tratamente inumane ori degradante în statul în care urmează să fie returnat. Potrivit
Deciziei nr.4 din 27 aprilie 2023, se invocă condamnarea reclamantului în statul în
care a fost îndepărtat, deci rezultă că reclamantul va fi „încarcerat”, iar statul
Român, în numeroase cauze, a fost condamant de CEDO pentru aplicarea
tratamentului inuman şi degradant în detenţie.
Suplimentar relevă reclamantul că are doi copii minori care se află la
întreţinerea acestuia şi care sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. Totodată susține
că pe rolul Judecătoriei Chişinău sediul Rîşcani se află cauzele civile prin care
reclamantul contestă retragerea cetăţeniei Republicii Moldova şi refuzul acordării
azilului, iar în privinţa acestor cauze nu există o hotărîre definitivă, astfel
circumstanţele enunţate interzic expres îndepărtarea (expulzarea) persoanei, aşa
cum s-a motivat în hotărîre.
Declară că reclamantului i-a fost încălcat dreptul la acces la justiţie art.6
CEDO, la apărare, la libera circulaţie, dreptul la emagine, legalitatea actului
administrativ, art.28 Cod Administrativ.
Solicită reclamantul Rizea Cristian suspendarea executării deciziei
Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Migrație nr. 4 din 27
aprilie 2023 cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 mai 2023, s-a
respins ca neîntemeiată cererea reclamantului Cristian Rizea privind suspendarea
executării deciziei Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru
Migrație nr. 4 din 27 aprilie 2023 cu privire la declararea străinului persoană
indezirabilă.
La data de 23 mai 2023, avocatul Sergiu Barbăneagră în interesele lui
Cristian Rizea a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani din 11 mai 2023, solicitînd instanței admiterea cererii de recurs, casarea
încheierii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie
suspendată executarea deciziei Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul
General pentru Migrație nr. 4 din 27 aprilie 2023 cu privire la declararea străinului
persoană indezirabilă.
În motivarea recursului înaintat, a indicat aceleași temeiuri de fapt și de drept.
Suplimentar a relatat că, în Decizia nr. 4 din 27 aprilie 2023 cu privire la
declararea străinului persoană indezirabilă există o serie de împrejurări categorice
și indiscutabile cu putere de a genera îndoieli temeinice asupra legalității actului
administrativ. Totodată, nu sunt de acord cu motivarea instanței de fond, or, prin
solicitarea separată în baza art. 174 CA al RM, instanța nu decide și nu constată
ilegalitatea actului, ci doar atestă faptul că există dubii serioase de a suspecta
ilegalitatea acestuia. In acest sens, instanța poate suspenda actul administrativ,
invocând existența unor împrejurări grăitoare despre ilegalitatea actului. Asta însă
nu constituie soluția instanței, iar participantul nu poate invoca că instanța s-a
expus asupra fondului.
 La data de 08 iunie 2023, Inspectoratul General pentru Migrație a depus
referință prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.
Verificînd legalitatea încheierii judecătoreşti contestate, pe baza dosarului şi a
motivelor invocate în recurs, Completul de contencios administrativ, consideră
recursul neîntemeiat, acesta urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței
de fond, din considerentele ce succed.
Conform art.242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești
se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în
termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic.
Din analiza materialelor dosarului, Completul de contencios administrativ
constată că, recursul este declarat în termenul prevăzut de lege - 15 zile de la
notificarea încheierii judecătorești, or încheierea contestată cu recurs a fost emisă
la data de 11 mai 2023 (f.d.86-88), recepționată de avocatul recurentului la 12 mai
2023 (f.d.90) și contestată cu recurs de avocat la 23 mai 2023 (f.d.99-104).
Potrivit art.191 alin.(4) Cod administrativ, Curţile de apel soluţionează şi
cererile de apel împotriva hotărîrilor şi recursurile împotriva încheierilor emise de
judecătorii.
Conform art.194 alin.(1) Cod administrativ, în procedura în prima instanță, în
procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva
încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.
Conform art.243 alin.(1) lit.b), (2) – (4) Cod administrativ, examinînd recursul
împotriva încheierii judecătoreşti, instanţa respinge recursul. Instanţa competentă
soluţionează recursul împotriva încheierilor judecătoreşti fără şedinţă de judecată.
Dacă consideră necesar, instanţa competentă poate cita participanţii la proces.
Decizia prin care se soluţionează recursul împotriva încheierii judecătoreşti se
motivează în scris. După finalizarea procedurii de soluţionare a recursului
împotriva încheierii judecătoreşti, dosarul judiciar se transmite instanţei
competente în termen de 3 zile.
Din actele cauzei s-a stabilit că, la data de 03 mai 2023, avocatul Sergiu
Barbăneagră în interesele lui Cristian Rizea a depus acțiune împotriva Ministerului
Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Migrație privind anularea deciziei
nr. 4 din 27 aprilie 2023 cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă.
Totodată a solicitat suspendarea executării deciziei Ministerului Afacerilor
Interne, Inspectoratul General pentru Migrație nr. 4 din 27 aprilie 2023 cu privire
la declararea străinului persoană indezirabilă.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 mai 2023, s-a
respins ca neîntemeiată cererea reclamantului Cristian Rizea privind suspendarea
executării deciziei Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru
Migrație nr. 4 din 27 aprilie 2023 cu privire la declararea străinului persoană
indezirabilă.
La data de 23 mai 2023, avocatul Sergiu Barbăneagră în interesele lui
Cristian Rizea a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani din 11 mai 2023, solicitînd instanței admiterea cererii de recurs, casarea
încheierii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie
suspendată executarea deciziei Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul
General pentru Migrație nr. 4 din 27 aprilie 2023 cu privire la declararea străinului
persoană indezirabilă.
Completul judiciar reține că, prin încheierea supusă recursului, instanța de
fond a dispus respingerea cererii de suspendare a executării actului administrativ
contestat, pe motiv de netemeinicie.
Conform art.214 alin. (1), (2) din Codul administrativ, suspendarea executării
actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de către reclamant
instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios administrativ.
Instanța de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ
individual din motivele prevăzute la art. 172 alin. (2).
Potrivit Recomandării Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei nr. (89)
8 din 13 septembrie 1989 privind protecția provizorie acordată de instanță pe
probleme administrative, atunci când o instanță este sesizată cu o contestație
referitoare la un act administrativ, iar instanța nu a pronunțat încă o decizie,
solicitantul poate cere aceleiași instanțe sau unei alte instanțe competente să ia
măsuri de protecție provizorie împotriva actului administrativ, că în decizia privind
acordarea protecției provizorii solicitantului, instanța trebuie să ia în considerare
toți factorii relevanți, inclusiv faptul că în cazul în care executarea actului
administrativ este susceptibilă de a provoca daune și că acestea ar putea fi
remediate cu dificultate și dacă există un caz prima-facie împotriva valabilității
actului.
Din conținutul Recomandării abordate se desprinde că măsurile de protecție
provizorie dispuse de către instanța competentă pot lua forma de suspendare a
executării actului administrativ, în întregime sau parțial, prin care se dispune în
totalitate sau parțial restabilirea situației care a existat la momentul adoptării
actului administrativ sau la orice modificare ulterioară și de impunere asupra
administrației a oricărei obligații corespunzătoare, iar măsurile de protecție
provizorie nu pot aduce în nici un fel atingere deciziei care urmează să fie luată de
către instanța sesizată cu privire la contestarea actului administrativ.
Totodată, pentru a evita abuzurile nejustificate din partea reclamantului,
judecătorului i se oferă posibilitatea de a aprecia întinderea și caracterul real,
ireversibil al prejudiciului, a cărui producere iminentă este invocată de reclamant.
Se mai reține că măsurile provizorii aplicate în fiecare caz separat de către instanța
de judecată țin de substanța obiectului acțiunii. Instanța urmează să dispună măsura
provizorie, care menține starea de fapt pe durata examinării cauzei, în circumstanțe
în care în mod plauzibil există riscul unei pagube ireparabile.
Potrivit art.172 alin.(2) din Codul administrativ, motivele suspendării sînt:
a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului
administrativ individual defavorabil;
b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin
executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.
Astfel, prin art.172 alin. (2) Cod Administrativ, legislatorul a stabilit că actul
administrativ poate fi suspendat doar în cazul confirmării incontestabile a
existenţei unor suspiciuni serioase şi rezonabile privind legalitatea actului
administrativ individual defavorabil și/sau existenţa pericolului iminent de
producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului
administrativ individual defavorabil.
În acest sens, Completul judiciar conchide că, la dispunerea suspendării
actelor administrative urmează a fi constatate obligatoriu existența acelor temeiuri
necesare a fi întrunite, invocate prin lege.
Atât cazul bine justificat, cât şi paguba a cărei iminentă producere ar fi
înlăturată prin suspendarea executării actelor administrative, trebuie să fie indicate
și probate în concret, nu doar afirmate prin preluarea textelor de lege, aşa dar cert
fiind instituită obligația probării faptului că existența acestor condiții nu se
prezumă, ci trebuie dovedite de persoana lezată care a solicitat suspendarea
executării actului administrativ.
Cu referire la primul temei prevăzut de legislator - existenţa unor suspiciuni
serioase şi rezonabile privind legalitatea actelor defavorabile, Completul de
judecată reţine că, prin noţiunea de suspiciuni rezonabile privind legalitatea actului
administrativ individual, se înţeleg acele circumstanțe de fapt, care ar convinge
judecătorul că, actul administrativ individual ar fi ilegal, deoarece ilegalitatea
propriu zisă a actului administrativ individual defavorabil, este un element de fond
şi se verifică doar în cadrul dezbaterilor judiciare. Acest raţionament, se desprinde
din faptul că, ilegalitatea actului administrativ individual, este una din condițiile
cumulative de admitere a acţiunii în contestare.
În privinţa acestei condiţii de suspendare a executării actului administrativ
individual defavorabil, instanţa nu poate aprecia discreţionar, arbitrar, necesitatea
unei asemenea măsuri, ci doar prin raportare la probele administrate în cauză care
trebuie să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumției de legalitate,
fără a analiza pe fond conținutul actelor administrative. Dar, probe la dosar în
acest sens – lipsesc.
 Prin urmare, Completul judiciar conchide că, cererea de suspendare a actului
administrativ contestat în pricină din acest motiv, nu își găsește suportul de fapt și
de drept, aceasta în mod just fiind respinsă de către instanța de fond.
Avînd în vedere că legiuitorul condiționează suspendarea actului administrativ
contestat de existenţa unui caz bine justificat, cît şi a iminenţei producerii pagubei,
întrucît eventual producerea unei pagube trebuie să fie o consecinţă directă a
cazului bine justificat, instanța de recurs reține că, în pricină, nu s-a confirmat
necesitatea suspendării actului administrativ contestat, așa cum prin probele
administrate, nu se justifică cazul de suspendare și nu denotă iminența producerii
pagubei ca consecință directă a nesuspendării.
Argumentul recurentului potrivit căruia, instanța de fond nu a analizat cele
expuse în cerere la luarea soluției, Completul judiciar consideră necesar a-l
respinge din motivele expuse supra, or motivele din recurs sunt doar declarative.
Din considerentele supra-enunțate, Completul judiciar conchide netemeinicia
cereri de recurs înaintată de avocatul Sergiu Barbăneagră în interesele lui Cristian
Rizea, acesta urmînd a fi respins și menținută încheierea instanței de fond, ca fiind
legală și întemeiată.
În conformitate cu prevederile art.191 alin.(4), art.243 al.1 lit.b) Cod
administrativ, Completul de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău,

DECIDE:
Se respinge recursul declarat de avocatul Sergiu Barbăneagră în interesele lui
Cristian Rizea.
Se menține încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 mai 2023.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului, Veronica Negru

Judecătorii Ecaterina
Palanciuc

Ina Dutca