Completul de examinare a contestațiilor al colegiului

disciplinar de pe lângă Consiliului Superior al Magistraturii

MD-2009, mun. Chișinău, str. Mihai Eminescu, nr. 5
e-mail: aparatul@csm.md

de la condamnatul BADICICO Petru Vasile

deținut în Penitenciarul nr. 13-Chișinău de tip (izolator)
MD-2001, mun. Chișinău, str. Bernardazzi, nr. 3
e-mail: petru.badicico82@gmail.com

CONTESTAȚIE
(împotrivă deciziei nr. 119s-160p/m din 3 martie 2023, emisă de către Inspectorul-judecător,
Vladimir BRAȘOVEANU din cadrul Inspecției Judiciare „cu privire la respingerea a sesizării
parvenite în adresa Secretariatului CSM”, comunicată și recepționată prin intermediul
Oficiului Poștal la data de 21 martie 2023 în Penitenciarul nr. 13-Chișinău)

Prin intermediul Poștei Moldovei, administrația Penitenciarului nr. 13-Chișinău a înmânat

scrisoarea recomandată cu aviz de recepție înregistrată cu nr. B-508, Track&Trace
DS8004525737AS, condamnatul BADICICO Petru Vasile din 21 martie 2023, în care a fost
scrisoarea de informare cu nr. de ieșire 624 m/i din 6 martie 2023 și decizia nr. 119s-160p/m din 3
martie 2023, emisă de către Inspectorul-judecător, Vladimir Brașoveanu, (a se vedea, f.d. 23-31).
Cu decizia adoptată peteționarul BADICICO PETRU Vasile categoric nu sunt de
acord din următoarele fapte:
Consideră, că Inspectorul-judecător, Vladimir Brașoveanu, nu a avut un rol activ la
examinarea sesizării din 2 februarie 2023, care nu a întreprins toate acțiunile pentru stabilirea
adevărului.
Termenul de contestare este de 15 zile din data receptionării deciziei, adică din 21 martie
2023, astfel termenul a fost respectat.
1. La 2 februarie 2023, în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea
înaintată de către BADICICO Petru Vasile din 1 februarie 2023, privind tragerea la răspundere
disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha, înregistrată la
Inspecția Judiciară ca sesizare și din dispoziția Inspectorului-judecător principal nr. 119s-160p/m
din 3 martie 2023, a fost distribuită spre examinare Inspectorului-judecător, Vladimir Broșoveanu.
2. Descrierea succintă a faptelor invocate în sesizare:
În sesizare depusă în adresa CSM a fost solicitat atragerea la răspundere disciplinară a
judecătorului din Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha, în temeiul art. 4 alin. (1)
lit. c), i), k), și p) din Legea nr. 78 „cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor” din
considerentele că, în fapt;
I.
Cercumstanțele cauzei nr. 21ji-3860/2022, PIGD: 1-22089956-12-21ji-24062022, în
gestiunea judecătorului din Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha.
La 24 iunie 2022, în adresa Judecătoriei Orhei, sediul Rezina a parvenit plângerea
condamnatul BADICICO Petru Vasile înaintată în temeiul art. 469 alin. (1), pct. 17), 18) din Codul
de procedură penală, distribuită aleatoriu spre examinare prin intermediul (PIGD), judecătorului
Ivan Parii, cauza penală cu nr. 21ji- 227/2022, PIGD: 1-22089956-38-21 ji-24062022-1.

Pag. 1 din 22
 La 10 octombrie 2022, condamnatul BADICICO Petru Vasile a înaintat judecătorului din
Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, Ivan Parii, cerere de recuzare.
Prin încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 10 octombrie 2022, a fost admisă
cererea de recuzare a judecătorului Ivan Parii, înaintată de către petiționarul BADICICO Petru
Vasile.
Astfel, potrivit fișei de repartizare repetată a dosarului, plângerea petiționarului BADICICO
Petru Vasile înaintate în temeiul art. 469 alin. (1), pct. 17), 18) din Codul de procedură penală, a
fost redistribuită prin intermediul (PIGD), judecătorului Gheorghe Popa din cadrul Judecătoriei
Orhei, sediul Telenești.
La 17 octombrie 2022, judecătorul din Judecătoria Orhei, sediul Telenești, Gheorghe POPA,
și-a declarat abținere de la judecarea cauzei nominalizate, care a fost repartizată spre soluționare
prin intermediul (PIGD), judecătorului Gheorghe Ciobanu, în mod automat-aleatoriu.
Prin încheierea judecătorului din Judecătoria Orhei, sediul Telenești, Gheorghe Ciobanu din
18 octombrie 2022, a fost admisă declarația de abținere a judecătorului Judecătoriei Orhei, sediul
Telenești, Gheorghe Ciobanu de la examinarea plângerii depusă de condamnatul BADICICO Petru
Vasile înaintate în temeiul art. 469 alin. (1), pct. 17), 18) din Codul de procedură penală.
La 18 octombrie 2022, plângerea condamnatul BADICICO Petru Vasile înaintată în temeiul
art. 469 alin. (1), pct. 17), 18) din Codul de procedură penală, a fost redistribuită prin intermediul
(PIGD), judecătorului din cadrul Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, Elvira Lavciuc înregistrată
cu nr. 21ji-22/2022, PIGD: 1-22089956-38-21 ji-24062022.
La 24 octombrie 2022, în instanța de fond din Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești, a fost
înregistrat demersul scris de condamnatul BADICICO Petru Vasile, privind declinarea
competenței pe cauza penală la cererea sa din 24 iunie 2022, înaintată în temeiul art. 469 alin. (1),
pct. 17), 18) din Codul de procedură penală, la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana invocând că la
moment el se deține în Penitenciarului nr. 13-Chișinău cu statut de (izolator), cu condiția examinării
cauzei cu participarea fizică în ședința de judecată, înaintate în temeiul art. 469 alin. (1), pct. 17),
18) din Codul de procedură penală.
Prin încheierea judecătorului din Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești, Elvira Lavciuc din 28
octombrie 2022, a fost admis declinarea competenței Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, de la
examinarea cauzei penale cu nr.21ji-22/2022, PIGD: 1-2208956-38-21ji-24062022, intentată la
plângerea condamnatului BADICICO Petru Vasile în ordinea art. 469 alin. (1), pct. 17), 18) din
Codul de procedură penală, în favoarea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
Ca urmare, cauza penală nominalizată parvenită în Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a
fost repartizată spre soluționare prin intermediul (PIGD), judecătorului Serghei Papuha fiind dat un
nou număr 21ji-3860/2022, PIGD: 1-22089956-12-21ji-24062022, ședința de judecată fiind numită
spre examinare la data de 18 ianuarie 2023, ora 11:00, sala nr. 10.
La 18 ianuarie 2023, ora 11:00, sala nr. 10, ședința de judecată nu a avut loc din motive
necunoscute ale condamnatului BADICICO Petru Vasile, ședința fiind amânată la data de 25
decembrie 2023, ora. 11:00, sala nr. 10.
Așadar, din data înregistrării cauzei penale în Judecătoria Orhei, sediul Rezina din 24 iunie
2022, ulterior remisă spre examinare după conpetență Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,
înregistrată la data de 21 noiembrie 2022.
Totodată, ședința de judecată fiind numită spre examinare la data de 18 ianuarie 2023, iar
din motive necunoscute condamnatului BADICICO Petru Vasile, în ședința de judecată nu a avut
parte în proces.
Astfel, ședința de judecată a fost amânată la data de 25 decembrie 2023, iar acest dată 25
decembrie 2023, este un termen foarte lung pentru a fi examină o astfel de cauză penală, or,
condamnatul BADICICO Petru Vasile, a fost lipsit de prima ședința de judecată din data de 18
ianuarie 2023, care nu a avult loc din motive necunoscute acestuia, mai mult, petiționarul
BADICICO Petru Vasile, nici nu i-a fost demonstrate motivile amânării ședinței de judecată
din 18 ianuarie 2023, la care a fost amânnată la data de 25 decembrie 2023, adică peste 1 (un) an

Pag. 2 din 22
de la înregistrării cauzei penale, 21 noiembrie 2022, în Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, fără
început și fără nici-o finalizare, la care evedent duce la tergiversării judecării cauzei penale, deși de
facto cauza penală se află în proces din 24 iunie 2022, înregistrată în Judecătoria Orhei, sediul
Rezina.
Ca urmare, din data depunerii cererii de accelerare a cauzei penale nr. 21ji-3860/2022,
PIGD: 1-22089956-12-21ji-24062022 din 23 ianuarie 2023 până în prezent 1 ferbruarie 2023,
nu a fost examinată.
II.
Cererea de recuzare în ordinea prevăzută de art. 33 alin. (2) pct. 6), art. 34, art. 35
din Codul de procedură penală, pe cauza penală nr. 21ji-3847/2022, PIGD: 1-
22075250-12-21ji-30052022 și nr. 21ji-3860/2022, PIGD: 1-22089956-12-21ji-
24062022, având în gestiunea judecătorului din Judecătoria Chișinău, sediul
Ciocana, Serghei Papuha.
La 29 mai 2022, condamnatul Petru BADICICO, a depus contestație în Judecătoria Orhei,
sediul Rezina care a fost înaintată în temeiul art. 4731 din CPP, declarată împotriva Hotărârii
Comisiei Penitenciară nr. 17-Rezina din 31.01.2022 și 06.05.2022, emisă pe marginea examinării
Raportului de evaluare, despre realizarea Programului individual de executare a pedepsei și
despre comportamentul condamnatului Petru BADICICO. Acțiunea înaintată împotriva
Administrației Naționale a Penitenciarelor, Izolatorul de Detenție Preventivă nr. 17 or. Rezina
„privind anularea parțială actului juridic defavorabil din motiv că acest act este ilegal și prin el
sunt vătămat în drepturile mele”.
La 30 mai 2022, prin intermediul Programul Integral de Gestiuonare a Dosarelor (PIGD) a
fost repartizată cauza judecătorului cu atribuții de judecător de instrucție din Judecătoria Orhei,
sediul Rezina, Ivan PARII, fiind înregistrată cauza penală cu nr. 21ji-177/2022, PIGD: 1-22075250-
38-21ji-30052022-1.
La data de 19 august 2022, condamnatul BADICICO Petru Vasile a depus în adresa
Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, cerere de recuzare, judecătorului Ivan Parii de la examinarea
cauzei penale nr. 21ji-177/2022, PIGD: 1-22075250-38-21ji-30052022-1, pentru respectarea
cerințelor legale și întru înlăturarea oricăror dubii și suspiciuni în privința impartilității
judecătorului Ivan Parii la examinarea cauzei.
Prin încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Rezina la data de 23 august 2022, judecătorul
Veronica Cuculescu a fost admisă cererea de recuzare înaintată de condamnatul BADICICO Petru
Vasile judecătorului Ivan Parii de la examinarea cauzei penale nr. 21ji-177/2022, PIGD: 1-
22075250-38-21ji-30052022-1, pentru respectarea cerințelor legale și întru înlăturarea oricăror
dubii și suspiciuni în privința impartilității judecătorului Ivan Parii la examinarea cauzei.
Ca urmare, prin intermediul Programul Integral de Gestiuonare a Dosarelor (PIGD) a fost
repartizată cauza spre examinarea, judecătorului din Judecătoria Orhei, sediul Rezina, Veronica
Cuculescu.
Deși, în proces de examinare a cauzei penale la data 8 noiembrie 2022, în ședința de
condamnatul BADICICO Petru Vasile a înaintat un demers prin care a solicitat strămutarea cauzei
la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana argumentând că se deține în Penitenciarul nr. 13-Chișinău
și se v-a afla în acest penitenciar o perioadă îndelungată, astfel, consideră condamnatul BADICICO
Petru Vasile că competența de examinare a prezentei cauze îi revine Judecătoriei Chișinău, sediul
Ciocana.
Prin încheiere Judecătoriaei Orhei, sediul Rezina cauzei penale nr. 21ji-177/2022, PIGD: 1-
22075250-38-21ji-30052022-1 a fost declinată competența Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, de la
examinarea contestației condamnatului BADICICO Petru Vasile declarată împotriva Hotărârii
Comisiei Penitenciară nr. 17-Rezina din 31.01.2022 și 06.05.2022, emisă pe marginea examinării
Raportului de evaluare, despre realizarea Programului individual de executare a pedepsei și despre

Pag. 3 din 22
comportamentul condamnatului Petru BADICICO în favoarea Judecătoriei Chișinău, sediul
Ciocana.
Ca urmare, prin intermediul Programul Integral de Gestiuonare a Dosarelor (PIGD) a fost
repartizată cauza judecătorului din Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Serhei Papuha, fiind
înregistrată cauza penală cu un alt număr nr. 21ji-3847/2022, PIGD: 1-22075250-12-21ji-30052022
ședința fiind numită spre examinare la data de 18 ianuarie 2023, ora 11:00, sala nr. 10, confirmarea
agendei Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
La 18 ianuarie 2023, examinarea cauzei nu a avut loc, din motive necunoscute
condamnatului BADICICO Petru Vasile. Mai mult decât atât, examinarea cauzei din 18 ianuarie
2023, a despărut din baza de date, fiind copiată confirmarea, iar ședința de judecată fiind numită
la data de 25 ianuariei 2023, ora 11:00, sala nr. 10.
Acțiunia judecătorului Serghei Papuha în proces examinării cauzelor penală nr. 21ji-
3847/2022, PIGD: 1-22075250-12-21ji-30052022 și nr. 21ji-3860/2022, PIGD: 1-22089956-12-
21ji-24062022:
Așadar, la 25 ianuarie 2022, în proces de examinare a cauzei penale nr. 21ji-3847/2022,
judecătorul din Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha, a început să examineze o
altă cauză a unui alt condamnat cu privire la condițiile precare de detenție contrare art. 3 din
Convenție, și convingător manipulând că se examineaza cauza care condamnatul BADICICO
Petru Vasiel nici nu știe ce scrie, mai mult, în ședința de judecată, judecătorul Serghei Papuha nici
nu cunoaște ce cauză se examinează depuse de condamnatul BADICICO Petru Vasile, deși,
condamnatul BADICICO Petru Vasile, a explicat că se examinează cauza penală parvenită de la
Judecătoria Orhei, sediul Rezina, care a venit spre examinare în Judecătoria Chișinău, sediul
Ciocana, după competență, iar judecătorul a început să rădice vocia, și a făcute tremitere la niște
cauze care nu sunt în gestiunea examinării, adică cum zicea judecătorul că se examinează cauza
unei sancțiuni disciplinare, iar condamnatul BADICICO Petru Vasile, iară-și a explicat, că nu se
regăsește o astfel de cauze, iar judecătorul din Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Serghei
Papuha, a început să zică că (tu condamnatul nici nu cunoști singur ce cauze ai în examinare), cu
părere de rău judecătorul a început să examineza o altă cauză penală parvenită din Judecătoria Orhei,
sediul Șoldanești, și distribuită spre examinare la data de 25 decembrie 2023, în ședința de judecată
condamnatul BADICICO Petru Vasile, a explicat, că nu se examinează cauza penală nr. 21ji-
3860/2022, PIGD: 1-22089956-12-21ji-24062022, deși iară-și condamnatul BADICICO Petru
Vasile, a explicat, că nu se examinează cauza penală nr. 21ji-3860/2022, așa cum este numită la
data de 25 decembrie 2023, totuși, a fost găsită cauza care se examina la data de 25 ianuarie 2023,
ora 11:00, cauza penală nr. 21ji-3847/2022, PIGD: 1-22075250-12-21ji-30052022. La acest capitol,
grefiera a început să caute în ședința de judecată dosarele parvenite în gestiunea judecătorului
Serghei Papuha. După ce în sfârșit a fost găsită cauza penală nr. 21ji-3847/2022, judecătorul
repetat a solicitat să fie amânată ședința de judecată tocmai la data de 18 martie 2023, iar
condamnatul BADICICO Petru Vasile, a solicitat ca ședința de judecată să fie amânată mai devreme,
așa cum această cauză e în examinare din 30 mai 2022 și să nu fie tergiversată examinarea cauzei,
ect.
Totodată, pentru a fi veridică toată procedură examinării și problemele procedurale din 25
ianuarie 2023, se solicită, ca să fie ridicate înregistrările Audio CD și faptele ce v-a fi confirmate
prin Procesul-Verbal al ședinței de judecată, pe cauza penală nr. 21ji-3847/2022 și nr. 21ji-
3860/2022, care se află în gestiunea judecătorului Serghei Papuha, or, celea petrecute în ședința de
judecată evident aduce supeciuni și neîncrederea în acest judecător, mai mult, cele spuse supra pune
la o îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorului, așa cum în ședința de judecată din 25 ianuarie
2023, a fost un haus din partea judecătorului vizat.
În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (2) pct. 6) din Codul de procedură penală,
judecătorul nu poate participa la judecarea cauzei și urmează a fi recuzat dacă există alte
circumstanțe care pun la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorului.

Pag. 4 din 22
 Concomitent, din prevederile art. 34 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, rezidă
că în cazul în care există circumstanțe prevăzute la art. 33, judecătorul este obligat să facă
declarație de abținere de la judecarea cauzei, iar, pentru aceleași motive judecătorul poate fi
recuzat și de către părți în proces.
Articolul 6 al Convenției Europene garantează oricărei persoane dreptul la un proces
echitabil. Potrivit normei citate, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale ... de către o
instanță ... imparțială ... care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu
caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații penale îndreptate împotriva sa.
Respectiv, imparțilitatea constă în încrederea pe care judecata trebuie să o inspire publicului
într-o societate democratică și este esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare. Ea
privește nu doar hotărârea însăși, ci și întreg procesul prin care se ajunge la aceasta.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului reiterează că, într-o societate democratică, este
de o impartanță fundamintală ca instanțele judecătorești șă inspire încredere populației (a se vedea,
hotărârea Padovani împotriva Italia, 26 februarie 1993). Totodată, în cauza „Tocono și Profesorii
Prometeiști împotriva Moldova”, Curtea a constatat violarea art. 6 § 1 din Convenția Europeană
(dreptul la un proces echitabil) reiterând că această normă poate fi violată în cazul în care o
suspiciune de lipsă de imparțialitate este obiectiv justificată. Ea a notat că Convenția impune tuturor
instanțelor de judecată obligația de a verufuca dacă modul cum ea a fost constatată satisface cerință
de „imparțialiate”. Precum acest termen este definit de art. 6 al Convenție. Curtea a notat că, ea era
rezonabil de a decide că judecătorul V. B. își dădea seama de relațiile sale cu liceul pe care era la-a
avut în trecut. El era obligat, prin art. 23 al Codului de procedură civilă, să informeze părțile despre
o posibilă incompatibilitate. Curtea a subliniat că în circumstanțele prezentei cauze imparțilitatea
judecătorului menționat putea fi pus la îndoială și că temerile reclamanților puteau fi obiectiv
justificate.
În acest sens, art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale cere instanței care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea,
în mod normal, denotă absența prijudecății s-au părtinirii, existența s-au absența acesteia putând fi
probată în difirite moduri.
Conform prevederile art. 4 al Codului de etică a judecătorului, judecătorul este obligat să
se abțină de la orice proces în care imparțialitatea sa ar putea fi pusă la îndoială și se va autorecuza
într-un proces în care această este cerută de lege.
Din pct. 2.5 și 2.5.1 privind principiile de la Bangalore cu privire la conduita judecătorului
din 2002, revizuit la Masa Rotundă a Președinților Curții Supreme ținută la Palatul Păcii, Haga,
25-26 noiembrie 2002, se reține, că judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care
consideră că nu îl va putea judeca într-o manieră imparționeze s-au în care i-ar putea părea unui
observator rezonabil că judecătorul nu este capabil să judice imparțial, s-au în cazul în care
judecătorul este subiectiv s-au are o prejudecată reală cu privire la una din părți s-au în care
judecătorul cinoaște personal fapte relevante pentru proces.
Urmare a celor constatate supra, pentru respectarea cerințelor legale și întru înlăturarea
oricăror dubii și suspiciuni în privința imparțialității, solicit ca judecătorul Serghei Papuha, la
examinarea cauzei menționate supra, în scopul acordării participanțelor la proces, garanții suficiente
privind accesul lor în proces echitabil și la o instanță independentă și imparțială, având în vedere
motive puse la baza art. 33 din Codul de procedură penală, judecătorul să se abțină de la
examinare cauzei, și anume fapul că el nu va fi obictiv față de acest justițiabil.
Deși, absolut fondat consider că, cele expuse supra și pentru a evita în viitor orice conflict
de interese apărute între condamnatul BADICICO Petru Vasile, născut la 29 aprilie 1982, cu
judecătorul din Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha, luând în considerație
cele spuse supra, cu un comportament nedemn din partea judecătorului în proces de judecată, la
care au la cel moment în proces și alte persoane civile, evedent aduce la îndoială și imparțialitate
lui.

Pag. 5 din 22
 Astfel, se consideră că circumstanțele invocate în cererea sunt întemiate, care sunt posibele
admiterii ei, or, judecarea cauzei penale în privința lui condamnatul BADICICO Petru Vasile în care
judecătorul din Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha, ar putea trezi aparențe de
imparțialitate unei observator obiectiv.
După cum subliniază și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, judecătorii
trebuie nu numai să îndeplinească criterii obiective de imparțialitate, ci să fie și percepuți ca fiind
imparțiali, miza este încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire justițiabililor într-o societate
democratică. O instanță de judecată trebuie să reafirme încrederea publicului în integritatea corpului
judiciar. Percepția de imparțialitate se măsoară prin standardul observatorului rezonabil. Instanța
trebuie să fie imparțială și din punct de vedere obiectiv, adică trebuie să ofere garanții suficiente
pentru a exclude orice îndoială legitimă în această privință (Gregory împotriva Marea Britanie,
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, (1997) 25 EHRR 577). Ceea ce este în joc, e încrederea pe
care instanțele dintr-o societate democratică trebuie să o inspire populației (Castillo Algar împotriva
Spania, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, (1998) 30 EHRR 827).
Curtea a reamintit că art. 6 § 1 al Convenției impune o obligație fiecărei instanțe naționale să
verifice dacă, așa cum este formată, ea reprezintă o „instanță imparțială” în sensul acestei prevederi
(a se vedea, de exemple, Remli împotriva Franței, hotărâre din 23 aprilie 1996, Reports of
Judgments and Decisions 1996-II, § 48). Prin urmare, Curtea este de părere că, în circumstanțele
acestei cauze, imparțialitatea judecătorului în cauză poate trezi aparențe pentru a fi pusă la îndoială
și că bănuiala reclamanților în acest sens poate fi considerată obiectiv justificată.
Totodată, judecătorii trebuie să-și asume în mod special următoarele responsabilități:
 să acționeze în toate cauzele în deplină independență și în afara oricărei influențe externe;
 să hotărască asupra cauzelor în mod imparțial, conform propriei evaluări a faptelor și propriei
interpretări a legii, să se asigure că toate părțile sunt audiate în mod echitabil și că drepturile
lor procedurale sunt respectate conform dispozițiilor Convenției;
 să se abțină să judece o cauză s-au să renunțe la aceasta atunci când există motive
întemeiate cu privire la acel caz, și nu altfel. Aceste motive trebuie stabilite prin lege și pot
include, de exemplu, probleme grave de sănătate, existența unui conflict de interese s-au
interesul justiției;
 dacă se impune, să explice părților într-o manieră imparțială anumite probleme de procedură;
 dacă e potrivit, să încurajeze părțile să ajungă la o înțelegere amiabilă;
 cu excepția cazului când legea s-au practica stabilită dispun altfel, să motiveze complet și
clar hotărârile, utilizând termeni ușor de înțeles;
 să urmeze toate etapele de pregătire profesională necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile
într-o manieră eficientă și adecvată.
Legea cu privire la statutul judecătorului obligă judecătorii să execute întocmai cerințele legii
la înfăptuirea justiției, să asigure ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor, onoarei și demnității
lor, apărarea intereselor societății, o înaltă cultură a activității judecătorești, să fie nepărtinitori.
Judecătorii în exercițiul funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, sunt datori să se
abțină de la fapte care ar putea să discrediteze justiția, să compromită cinstea și demnitatea de
judecător ori să provoace îndoieli față de obiectivitatea lor. Ei nu au dreptul să divulge secretul
deliberărilor și informațiile obținute în ședință închisă, iar judecătorul de instrucție nu are dreptul să
divulge datele urmăririi penale. Judecătorii sunt obligați să studieze și să generalizeze practica
judiciară.
În susținerea poziției sale, Curtea Europeană a precizat că, într-o societate democratică,
instanțele trebuie să inspire încredere justițiabililor. Orice judecător despre care poate există o temeie
legitimă privind lipsa de imparțialitate trebuie așadar să fie recuzat (a se vedea, Micallef împotriva
Maltei, pct. 98).
În această ordine de idei, se reține că conform art. 7 alin. (1) din Codul de procedură
penală, procesul penal se desfășoară în strictă conformitate cu principiile și normele unanim

Pag. 6 din 22
recunoscute ale dreptului internațional, cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este
parte, cu prevederile Constituției Republicii Moldova și ale prezentului cod.
Or, potrivit preambulului CEDO și conform jurisprudenței CtEDO drepturile omului
«trebuie să fie practice și efective dar nu teoretice și iluzorii» (a se vedea, Sergey Zolotukhin
împotriva Federația Rusă, nr. 14939/03, Hotărârea Marei Camere a CtEDO din 10.02.2009, §§ 80-
81 etc.), motive pentru care prezenta cerere de recuzare și de strămutare urmează a fi admisă, așa
precum a fost formulată.
Totodată, este important cu luarea în considerație că, în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul
Ciocana, pe cauza penală nr. 21ji-3860/2022, PIGD: 1-22089956-12-21ji-24062022, la data de 23
ianuarie 2023, a fost depusă cerere de accelerarea procedurii, din motiv că judecătorul din
Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, intenționat tergiversarea procesului examinării cauzei penale,
și evident confirmă că condamnatul BADICICO Petru Vasile, este în conflict cu judecătorul Serghei
Papuha.
Deși, în adresa cărui judecător v-a fi parvenită spre examinare cererea de recuzare, a fost
solicitat următoarele: Urmare a celor constatate supra, pentru respectarea cerințelor legale și
întru înlăturarea oricăror dubii și suspiciuni în privința imparțialității, judecătorul din
Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha, să fie recuzat de la examinarea
cauzelor penale care le are în gestiunea lui cu nr. 21ji-3847/2022, PIGD: 1-22075250-12-21ji-
30052022 și nr. 21ji-3860/2022, PIGD: 1-22089956-12-21ji-24062022, în scopul acordării
participanților la proces, garanții suficiente privind accesul la un proces echitabil și la o
instanță independentă și imparțială.
Având parte în proces petiționarul BADICICO Petru Vasile la data de 30 ianuarie 2023, la
examinarea cauzei cererii de recuzare, a susținut intergral cererea sa, mai mult, a fost de numerite
ori solicit să fie ridicate înregistrările Audio CD și a Procesului-Verbal al ședinței din 25
ianuarie 2023, în procesul examinării cauzei nr. 21ji-3847/2022, PIGD: 1-22075250-12-21ji-
30052022 și nr. 21ji-3860/2022, PIGD: 1-22089956-12-21ji-24062022, pentru a se confirma cele
spuse, totodată, de a verifica comportamentul judecătorului Serghei Papuha în proces, cum și
a participanților în proces, așa cum în proces a fost și avocatul de stat Aurelia Mîrzîncu și alte
persoane publice.
Prin Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din data de 30 ianuarie 2023, judecătorul
Elisaveta Buzu, a respins cerere de recuzare înaintată de petiționarul BADICICO Petru Vasile
judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha ca fiind neîntemeiată.
În drept;
Potrivit art. 19 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor (1)
sesizarea privind faptul care pot constitui abateri disciplinare comise de judecători poate fi înaintată
de: lit. a) persoana ale cărei drepturi au fost încălcate ca urmare a faptei comise de judecător s-au
o altă persoană care poate invoca un interes legitim.
Potrivit articolului 26 din Constituție, fiecare persoană are dreptul să reacționeze
independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale.
Astfel, chiar dacă modalitatea de acumulare a probelor în cazurile menționate în sesizare nu
este prevăzută de Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, aceasta nu reprezintă
un impediment pentru judecătorul vizat în procedura disciplinară să cunoască conținutul sesizării,
să prezinte explicații scrise și orale, să prezinte probe care demonstrează s-au care infirmă fapte
invocate în sesizare s-au relevante pentru sesizare, să fie asistat de un avocat s-au de un reprezentant
al său, să solicite audierea martorilor s-au a altor persoane în cadrul ședinței de examinare a cauzei
disciplinare, să i-a cunoștință de materialele dosarului și să depună probe noi s-au demersuri pentru
administrarea de probe noi, să formuleze în orice moment demersuri și să dea explicații
suplimentare.

Pag. 7 din 22
 Toate acestea reprezintă garanții și măsuri suficiente pentru ca unui judecător vizat în
procedura disciplinară să-i fie asigurat dreptul la apărare prevăzut de Constituție (a se vedea, mutatis
mutandis, HCC nr.9 din 28 iunie 2012, § 35).
Importanța justiției: Justiția este unul dintre pilonii care susține orice societate democratică
dar, în același timp, este și un serviciu public al cărui principală misiune este aceea de a satisface
interesele membrilor societății. Fără putință de tăgadă, din această perspectivă, cetățenii așteaptă ca
judecătorii să-și desfășoare activitatea de judecată în mod cinstit, corect și imparțial, aceste calități
impregnându-se, practic, întregii activități desfășurate în instanțe de personalul care participă, direct
s-au indirect, la înfăptuirea actului de justiție. Societatea civilă solicită instanțelor, din ce în ce mai
accentuat, să i-a măsuri pentru a nu se permite compromiterea procesului de judecată din cauza unor
interese ori a unor relații personale ale judecătorilor s-au ale celorlalți membri ai colectivului
instanței.
Aceste cuvinte nu sunt simple afirmații, ci au valoare de principiu, regăsindu-se în abecedarul
parcurs de judecător înainte de obținerea inamovibilității. Independența și imparțialitatea fac, s-au
ar trebui să facă parte din structura fiecărui membru al corpului judecătorilor în egală măsură cu
componenta profesională, asigurând în acest mod siguranță și încredere celor care caută o protecție
a drepturilor ce le-au fost încălcate, dar și celorlalți membri ai societății.
O societate care are încredere în sistemul său judiciar, în eficacitatea normei și în aplicarea
principiului conform căruia toți sunt egali în fața legii este o societate puternică și prosperă. Din
păcate, societatea Moldovenească nu se bucură de confortul unei asemenea încrederi. Afirmația este
susținută de nenumăratele sondaje de opinie date publicității care relevă o neîncredere a populației
în justiție la cote alarmante, chiar halucinante (nu putem însă să nu remarcăm în acest context că o
populație care nu are încredere în justiție într-un procent invers proporțional cu cel al persoanelor
care efectiv au apelat la serviciile acesteia ridică mari semne de întrebare în ceea ce privește
cauzele care determină această atitudine), precum și de luări de poziție ale principalilor actori ai
scenei politice, această chestiune fiind una dintre puținele asupra cărora reprezentanții tuturor
formațiunilor politice sunt de acord.
Toate instrumentele universale și regionale garantează dreptul la un proces echitabil în fața
unei instanțe independente și imparțiale. Dacă independența judecătorului este consacrată prin
statutul acestuia, imparțialitatea este o chestiune lăuntrică, este o virtute; prima înseamnă absența
oricărei subordonări, pe când cealaltă absența oricărei prejudecăți, pasiuni, slăbiciuni s-au sentiment
personal; prima se analizează în raport cu un terț, cea de-a doua în raport de însuși magistratul.
Conform principiilor nr. 18 și 19 al ONU, judecătorii sunt supuși suspendării s-au eliminării
numai din motive de incapacitate s-au comportament care-i face necorespunzători pentru
îndeplinirea îndatoririlor lor.
Principiul 6 pct. 1 din Recomandarea nr. (94)12 prevede posibilitatea luării de măsuri dacă
judecătorii nu-și îndeplinesc obligațiile într-o manieră eficace și adecvată s-au în caz de abateri
disciplinare.
În fine, potrivit principiului nr. 9 al Cartei Judecătorilor în Europa, greșelile judiciare sunt
motivul sancționării disciplinare a judecătorului.
Astfel, încălcarea normelor imperativeale legislației în procesul de înfăptuire a justiției,
este cea mai confuză și discutabilă abatere disciplinară, Reglementarea se referă la tipul normelor
încălcate (imperative) și se referă la locul și timpul încălcării (în procesul judiciar). Normele care
trebuie respectate de judecător se află în codurile de procedură, și în alte legi.
Conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 544, se găsesc enumerate obligațiile statutare ale
judecătorilor, dar care trebuie respectate, inclusiv în timpul soluționării cauzelor (să asigure
interpretatrea și aplicarea uniformă a legislației, să respecte prevederile Codului de etică al
judecătorului).
Mai mult, am identificat o soluție a Plenului CSM care explică ce înseamnă norme
imperative: „Norme imperative se consideră acelea, care impun o anumită conduită, de la care nu
se pot face derogări, adică nu pot fi stabilite alte reguli pentru raportul lor juridic decât cele impuse.

Pag. 8 din 22
În baza acestor norme se poate cere săvârșirea unei acțiuni s-au abținerea de la săvârșirea unei
acțiuni, prin obligarea la un comportament de la care subiecții de drept nu se pot abate. Astfel,
normele de drept imperative sunt acelea care impun subiecților de drept o acțiune s-au îi obligă la
o abstențiune, care stabilesc o conduită univocă și strict determinată obligatorie pentru subiectul
de drept. De asemenea aceste norme interzic subiectului de drept, sub sancțiune, derogarea de la
ele s-au neaplicarea lor”.
Exigențele art. 6 § 1 CEDO, prevăd dreptul la un proces echitabil, orice persoană are dreptul
la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o
instanță independentă și imparțială, insituită de lege, care va hotărâ asupra temeiniciei oricărei
acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.
În jurisprudența sa, Curtea Europeană cu titlu de principiu, a reținut că este fundamental ca
într-o societate democratică «tribunalele să inspire încredere justițiabililor», art. 6 § 1 din
Convenție impunând ca fiecare instanță să fie imparțială (a se vedea, Padovani vs. Italiei, Hotărârea
din 26 februarie 1993, § 27).
Curtea Europeană a statuat că, dincolo de limitele care circumscriu conținutului acestui drept,
există loc pentru restrângeri aduse implicit. Cu toate acestea, limitările nu trebuie să restrângă
dreptul de acces într-atât, încât să fie atinsă însă-și substanța sa.
Cu referire la circumstanțele captive descrise, în nenumărate rânduri, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, inclusiv și în cauzele contra Republicii Moldova, a menționat că, la examinarea
unei cauze, chiar și aparențele pot avea o anumită importanță, s-au cu alte cuvinte «justiția nu
trebuie doar făcută, ci trebuie să se vadă că s-a făcut» (a se vedea, De Cubber vs. Belgia, din 26
octombrie 1984, § 26).
În această ordine de idei, se reține că conform art. 7 alin. (1) din Codul de procedură penală,
procesul penal se desfășoară în strictă conformitate cu principiile și normele unanim recunoscute
ale dreptului internațional, cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, cu
prevederile Constituției Republicii Moldova și ale prezentului cod.
Or, potrivit preambulului CEDO și conform jurisprudenței CtEDO drepturile omului trebuie
să fie «practice și efective» dar «nu teoretice și iluzorii» (a se vedea, Sergey Zolotukhin vs.
Federația Rusă, Hotărârea Marei Camere a CtEDO din 10 februarie 2009, §§ 80-81 etc.), motive
pentru care prezenta sesizarea urmează a fi admisă așa precum a fost formulată.
În ce privește pretinsa nemotivare a hotărârii, a menționat că Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a apreciat că motivarea unei hotărâri constituie una dintre componentele dreptului la un
proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului
și a Libertăților Fundamentale îi atribuie «instanței» obligația de a efectua o examinare efectivă a
motivelor, argumentelor și probelor părților (a se vedea, Boldea vs. României, § 32-38, Hotărârea
din 20 aprilie 2010).
Соnfоrm Avizului nr. 3 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) și
altor acte normative, dоаr instanța de judecată poate арrесiа dacă judecătorul а aplicat neuniform
legislația în mod intenționat s-au din neglijență gravă și сă pentru а арrесiа acțiunile judecătorului
privind intеrрrеtаrеа s-au aplicarea nеunifоrmă а legislației, trebuie să se țină cont și de rароrtul
rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit și сă doar în саzul аnulării
Hotărârii judecătorești defecfuoase și соnstаtării faptului сă la examinarea cauzei judecătorul,
intenționat s-au din neglijență grаvă, а interpretat s-au а aplicat nеunifоrm legislația.
Deși, acest fapt supra demonsrează că, judecătorul din Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana,
Serghei Papuha în temeiul сirсumstаnțеlоr menționate supra se deduce сă, faptele invocate în
sesizare depusă de petiționarul BADICICO Petru Vasile întrunesc еlеmеntеlе аbаtеrilоr disciplinare
prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c), i), k) și p) din Legea nr. 178 cu рrivirе la răspunderea disciplinară
а judecătorilor.
Аvând în vеdеrе fapful сă,1а examinarea sesizării depuse de petiționarul BADICICO Petru
Vasile, s-a dat о арrесiеrе justă circumstanțelor stabilite și ajungem la concluzia de а admite

Pag. 9 din 22
sesizarea depusă împotriva judecătorului judecătorul din Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana,
Serghei Papuha.
Începând cercetarea judecătorească, judecătorii au obligația Judecătoria Orhei, sediul Rezina
a adoptat ordinea de cercitare a probelor, prevăzută de art.365-375 din Cod de procedură penală.
Potrivit art. 376 alin. (l) Cod de procedură penală „după cercetarea tuturor probelor din
dosar și a celor prezentate la judecarea cauzei, președintele ședinței de judecată întreabă părțile
dacă doresc să dea explicații suplimentare ori să formuleze cereri s-au, după caz, demersuri noi
pentru completarea cercetării judecătorești”, iar art. 364 alin. (3)-(4) Cod de procedură penală
stabilește expres că ”cererile s-au demersurile formulate se soluționează de către instanță după
audierea opiniilor celorlalte părți asupra cerințelor înaintate. Părțile pot prezenta și cere
administrarea probelor și în cursul cercetării judecătorești”.
Conform art. 4 (abateri disciplinare) alin. (1) constituie abateri disciplinară: c) acțiunile
judecătorului în procesul de înfăptuire a justiției care fac dovada incompetenței profesionale grave
și evidente; i) încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției; k)
atitudinea nedemnă în procesul de înfăptuire a justiției față de colegi, avocați, experți, martori s-au
alte persoane; p) alte fapte care aduc atingere onoarei s-au probității profesionale ori prestigiului
justiției în așa măsură încât se afectează încrederea în justiție, comise în exercitarea atribuțiilor de
serviciu s-au în afara acestora, care, după gravitatea lor, nu pot fi calificate doar ca încălcări ale
Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor.
Prin încalcarea gravă a prevederilor Codului de procedură penală, privind neexaminarea
cauzei de fapt și de drept, care a adus la impațialitatea judecătorului din Judecătoria Chișinău, sediul
Ciocana, Serghei Papuha încălcând dreptulrile condamnatului BADICICO Petru Vasile la un proces
echitabil, garantat de art. 6 al CEDO, a fost depusă cerere de recuzare, în care judecătorul din
Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Elisaveta Buzu la 30 ianuarie 2023, a respins cerere de
recuzare înaintată de petiționarul BADICICO Petru Vasile judecătorului Judecătoriei Chișinău,
sediul Ciocana, Serghei Papuha ca fiind neîntemeiată, cauza penal nr. 3847/2022, PIGD: 1-
22075250-12-21ji-30052022, motevând că: careva suspiciuni din opinia unei persoane, nu poate
constitui temei de recuzare a unui judecător. Astfel, instanța de judecată menționează că argumentele
invocate în susținerea cererii de recuzare, nu pot fi apreciate ca temei al institușiei recuzării.
În aceste circumstanțe este necesar de notat, în primul rând, că pentru a constata abaterea
disciplinară de încălcare a normelor imperative, după cum este prevăzută de Legea nr. 178 nu este
nevoie de a demonstra intenția judecătorului, ci e suficient de a demonstra că judecătorul a fost
neglijent în aplicarea normei. Judecătorul se prezumă că știe legea, de aceea intenția nu contează
la aplicarea normelor imperative. Doi, aplicarea normelor imperative nu reprezintă opinia, discreția
s-au intima convingere a judecătorului. Aplicarea normelor imperative urmează a fi efectuată în baza
unor reguli stabilite de lege.
Statul de drept este fundamentat pe supremația legii și organizat pe baza principiului
separației puterilor în stat. Cetățenii trebuie să respecte legea, dar și autoritățile trebuie să o facă, iar
funcționarea acestui sistem poate fi asigurat doar de o justiție independentă și imparțială
(echidistantă). Statul de drept presupune pe de o parte ca judecătorii să fie în măsură să-și exercite
îndatoririle profesionale în mod independent și imparțial, iar pe de altă parte ca puterea executivă și
cea legislativă să asigure această independență. Dar nu este suficient să existe garanții legislative
pentru independența și imparțialitatea justiției, ci însăși instanțele trebuie să inspire încredere
justițiabililor. Independența și imparțialitatea trebuie să fie efective și recunoscute ca atare de
justițiabili.
Forma SESIZĂRII CSM: Legea nu prevede un tipizat s-au formular pentru cazul în care o
persoană dorește să se adreseze Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la unele aspecte din
activitatea instanțelor s-au a judecătorilor.
Însă, chiar și în aceste condiții, sesizările în conținutul lor trebuie să se refere clar și concret
la aspectele pe care le consideră că se impun a fi făcute cunoscute Consiliului Superior al

Pag. 10 din 22
Magistraturii. De asemenea, sesizările trebuie să respecte, în modul de adresare, drepturile și
libertăților celorlalte persoane, să nu conțină expresii insultătoare, jignitoare etc.
Sesizările trebuie, în mod obligatoriu, să conțină datele de identificare ale persoanei care o
formulează (nume, prenume, adresa completă, etc.), semnătura acesteia.
Datele de identificare ale persoanei (nume, prenume, adresa completă) trebuie să fie indicate
și în sesizarea exprimată prin e-mail, pe una din adresele de contact ale Consiliului Superior al
Magistraturii, cu semnătura digitală respectivă.
Potrivit art. 20 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, sesizarea cu
privire la faptele judecătorului care pot constitui abateri disciplinare trebuie să conțină:
a) datele de identitate și informația de contact ale autorului sesizării;
b) numele judecătorului la care se face referire în sesizare;
c) data și locul unde au fost comise faptele descrise în sesizare;
d) descrierea succintă a faptelor ce ar putea constitui abateri disciplinare;
e) indicarea, după caz, a probelor care confirmă fapta invocată s-au indicarea
persoanelor care ar putea confirma cele relatate de autorul sesizării, dacă acestea
există la momentul depunerii sesizării;
f) data și semnătura autorului sesizării.
Competențele Inspecției Judiciare: Inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea
este obligat:
a) să întreprindă toate măsurile necesare pentru a verifica faptele invocate de autorul
sesizării și a stabili existența s-au inexistența elementelor faptei care poate constitui
abatere disciplinară;
b) să solicite judecătorului-subiect al sesizării opinia scrisă cu privire la circumstanțele
invocate în sesizare;
c) să întocmească dosarul cauzei disciplinare care include sesizarea privind faptele care pot
constitui abateri disciplinare, opinia scrisă a judecătorului subiect al sesizării, precum și
toate materialele și alte probe obținute în urma verificării;
d) să examineze admisibilitatea sesizării pentru pornirea procedurii disciplinare, cu încadrarea
juridică a faptelor invocate în sesizare, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c),
i), k) și p);
e) să transmită dosarul disciplinar Colegiului disciplinar și să susțină raportul cu privire la
rezultatele cercetării disciplinare;
f) să se abțină de la verificarea sesizării și cercetarea disciplinară dacă se află în raporturi de
rudenie până la al patrulea grad, inclusiv, s-au de afinitate până la al treilea grad, inclusiv,
cu judecătorul-subiect al procedurii disciplinare s-au cu persoana care a depus sesizarea,
precum și în cazul în care are un interes personal, direct s-au indirect, în soluționarea cauzei
disciplinare s-au există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea
sa. Pentru aceleași motive, judecătorul subiect al procedurii disciplinare s-au persoana care
a depus sesizarea poate cere recuzarea inspectorului judecător.
În procesul de verificare a sesizării, Inspectorul-Judecător este în drept:
a) să facă copii de pe documentele relevante, inclusiv din dosarele la examinarea cărora
se afirmă că au fost comise faptele descrise în sesizare;
b) să solicite alte informații necesare de la președintele instanței și alți judecători de la
instanța în care activează judecătorul vizat în sesizare, precum și de la alte autorități
publice, persoane cu funcții de răspundere s-au persoane private;
c) să solicite, în caz de necesitate, persoanei care a depus sesizarea explicații verbale și
în scris, precum și probe suplimentare în legătură cu faptele invocate în sesizare;
d) să întreprindă alte măsuri pe care le consideră necesare pentru a demonstra
existența s-au inexistența elementelor abaterii disciplinare în faptele indicate în
sesizare.
Rolul Inspecției Judeciare: În temeiul art. 71 alin. (6) din Legea cu privire la Consiliul
Superior al Magistraturii, Inspecției judiciare îi sunt atribuite următoarele competențe:

Pag. 11 din 22
 a) verifică activitatea organizatorică a instanțelor judecătorești la înfăptuirea justiției;
b) examinează petițiile cetățenilor în probleme ce țin de etica judiciară, adresate Consiliului
Superior al Magistraturii, solicitând în mod obligatoriu explicația scrisă a judecătorului
vizat în petiție;
b ) verifică sesizările privind faptele care pot constitui abateri disciplinare;
1

c) verifică demersurile care au ca obiect acordul Consiliului Superior al Magistraturii privind

pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului;
d) studiază temeiurile respingerii de către Președintele Republicii Moldova s-au de către
Parlament a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în
funcția de judecător s-au pentru numirea în funcția de vicepreședinte ori de președinte al
instanței judecătorești, cu prezentarea unei note informative Consiliului Superior al
Magistraturii.
Conform art. 72 alin. (1) din aceeași Lege activitatea organizatorică a instanțelor judecătorești
la înfăptuirea justiției se verifică cu scopul de a asigura:
a) celeritatea procesului;
b) transparența activității de înfăptuire a justiției și deschiderea față de societate;
c) eficiența activității instanțelor judecătorești, a judecătorilor și a personalului instanțelor;
d) respectarea Codului de etică al judecătorului;
e) conduita profesională înaltă a personalului instanțelor judecătorești;
f) perfecționarea continuă a performanțelor judecătorilor și ale personalului instanțelor
judecătorești.Controlul asupra activității organizatorice ale instanțelor de judecată se
efectuează în conformitate cu Regulamentul cu privire la volumul, metodele, temeiurile și
procedura de verificare a activității organizatorice a instanțelor judecătorești la înfăptuirea
justiției, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior a Magistraturii nr. 239/9 din 12
martie 2013.
Inspecția judiciară exercită alte atribuții în conformitate cu Legea cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor, alte acte normative și Regulamentul cu privire la organizarea,
competența și modul de funcționare a Inspecției Judiciare, aprobat prin Hotărârea Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 89/4 din 29 ianuarie 2013, cu modificările și completările ulterioare.
Deși, judecătorul din cadrul Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha nu
respectă întocmai principiile și exigențele eticii profesional a judecătorilor, iar luând în
considerație argumentele invocate în sesizare privind faptul care pot constitui abateri disciplinare,
dar și care se confirm din materialele dosarului. Cu cercitudine de fapt materialele trebuie să fie
examinate per ansamblu luând în considerare faptul că vizează abateri disciplinare omogene după
natura lor.
În conformitate cu prevederile art. 36 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor, Colegiul disciplinar poate hotărî constatarea abaterii disciplinare și
aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 6.
În consecința celor constaate se reține bănuială rezonabilă că, acțiunile judecătorului din
cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha atestă elemenele abaterilor
disciplinare stabilite la art. 4 alin. (1) lit. c), i), k) și p) din Legea nr. 178 cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor, potrivit căreia constituie abatere disciplinară.
Or, regulile de conduință profisională trebuie să le ceară judecătorilor să evite orice activități
de natura a compromite demnitatea funcției lor, pentru păstrarea încredirii publicului în sistemul
juridic prin minimizarea riscului de conflict de interese.
Prin urmare, la examinarea acțiunilor imputute judecătorului vizat în sesizare, prin raportare
la prevederile legale naționale și la standardele internaționale în domeniu, care instituie pricipii și
reguli ce determină comportamentul judecătorului, reiterează că pot intra în sfera acestei abateri
disciplinare: coduita agresivă (limbaj, violențe fizice) a judecătorului de natura a contraria s-au
indigna opinia publică, frecventarea unor locuri cunoscute ca având o reputație indoielnică, legături
cu persoane care au o proastă reputație (infractori notorii, interlopi etc.), implicarea în controverse

Pag. 12 din 22
publice, denigrarea unor proastă persoane, desfășurarea unor activități care, prin natura lor, pot crea
îndoieli în rândul opiniei publice cu privire la seriozitatea, independența, imparțialitatea s-au
integritatea magistratului.
Pentru a califica ca abatere disciplinară, este important ca acesta, după gravitatea ei, să nu poată fi
calificată doar ca încălcare a Codului de etică și conduită profisională a judecătorilor, dar și a
cercumstanțelor din proces, la care au fost mai multe persoane în ședință care au văzut și auzit de
fapt și de drept comportamentul judecătorului vizat.
Solicitând, 1) Admiterea actului de sesizare spre examinare; 2) Tragerea la răspundere
disciplinară a magistratului Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, judecătorului Serhei Papuha,
pentru faptele, prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. c), i), k) și p) din Legea nr. 178 cu privire la
răspunderea disciplinară a judecătorilor, adică, pentru multiple încălcări săvărșite în în procesul de
înfăptuire a justiției; 3) Verificarea înregistrărilor Audio CD și Procesului-Verbal al ședinței de
judecată din 25 ianuarie 2023, conform Ghidul pentru sesizarea inspecției judeciare aprobat prin
hotărârea CSM nr. 5/1 din 15 ianuarie 2019; 4) Examinarea actului de sesizare cu petiționarului
BADICICO Petru Vasile prin intermediul teleconferinței, cu conectarea Penitenciarului nr.
13-Chișinău de tip (izolator), mun. Chișinău, str. Bernardazzi, nr. 3.
III.
Opinia judecătorului vizat în sesizare.
În conformitate cu art. 25 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a
judecătorilor, judecătorul este în drept să prezinte explicații scrise și orale.
Cu referire la solicitarea de a prezenta opinia vizavi sesizarea preventivă din partea
condamnatului Petru Badicico, privind inițierea procedurii de tragere la răspundere disciplinară în
privința judecătorului Seghei Papuha, a prezentat opinie în care a comunicat următoarele.
La 17 noiembrie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a recepționat contestația
condamnatului Petru Badicico, declarată împotriva hotărârii Comisiei speciale a Penitenciarului nr.
17-Rezina, din 31 ianuarie 2022 și 6 mai 2022, care a fost repartizată prin intermediul Programului
Integrat de Gesionare a Dosarelor, în mod automat-aleatoriu, judecătorului Serghei Papuha, fiindu-
i atribuit nr. 21ji-3847/2022, 1-22075250-12-21ji-30052022.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău,sediul Ciocana, nr. 21ji-3847/2022, din 23 noiembrie
2022, a fost fixat termenul de judecată a cauzei pentru data de 25 ianuarie 2023, ora 11:00, prin
intermediul teleconferinței.
La 18 noiembrie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a recepționat plângerea
condamnatului Petru Badicico, în ordinea 469 alin. (1) pct. 17), 18) Cod de procedură penală, care
a fost repartizată prin intermediul Programului Integrat de Gesionare a Dosarelor, în mod automat-
aleatoriu, judecătorului Serghei Papuha, fiindu-i atribuit nr. 21ji-3860/2022, 1-22089956-12-21ji-
24062022.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, nr. 21ji-3860/2022, din 23 noiembrie
2022, a fost fixat termenul de judecare a cauzei pentru data de 25 ianuarie 2023, ora 11:00, prin
intermediul teleconferinței.
La data de 25 ianuarie 2023, în cadrul ședinței de judecată, condamnatul Petru Badicico, a
înaintat cerere de recuzare judecătorului Serghei Papuha, cauzele nr. 21ji-3860/2022 la plângerea
condamnatului Petru Badicico, în ordinea 469 alin. (1) pct. 17), 18) Cod de procedură penală și 21ji-
3487/2022, la contestația condamnatului Petru Badicico, declarate împotriva hotărârii Comisiei
speciale a Penitenciarului nr. 17-Rezina, din 31 ianuarie 2022 și 6 mai 2022, fiind distribuite în mod
automat-aleatoriu unui alt judecător, în vederea examinării cererii de recuzare.
Prin încheierea judecătorului Judecătorie Chișinău, sediul Ciocana, Alina Gorceac, nr. 21ji-
3860/2022 din 30 ianuarie 2023, cererea înaintată de Petru Badicico cu privire la recuzarea
judecătorului Serghei Papuha a fost respinsă ca neîntemiată.

Pag. 13 din 22
 Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, nr. 21ji-3847/2022 și 21ji-3860/2022,
din 2 februarie 2022, a fost fixat termenul de judecare a cauzei pentru data de 22 martie 2023, ora
11:00, prin intermediul teleconferinței.
Astfel, ținând cont de faptul că petiționarul în cauzele nr. 21ji-3847/2022 și nr. 21ji-
3860/2022 din 25 ianuarie 2023, ora 11:00, în ordinea repartizării, ceea ce nu denotă nicidecum în
sine caracterul unei abateri al judecătorului, activitatea căruia pornește de la prezumția caracterului
desfășurării activității în numele Legii, onest, corect și imparțial.
Astfel, reieșind din principiile generale, justiția se înfăptuiește în numele legii numai de
instanțele judecătorești, iar judecătorii unstanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și
inamovibili, potrivit legii.
În altă ordine de idei, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesante pot exercita căile
de atac, în condițiile legii.
Referitor la solicitarea condamnatului Petru Badicico de a prezenta înregistrărea audio a
ședinței de judecată, urmează de menționat că, în temeiul art. 336 alin. (5) Cod de procedură penală,
condamnatul Petru Badicico, după examinarea cauzei și întocmirea și semnarea procesului-verbal
al ședinței de judecată, poate formula obiecții, în temeiul aliniatului (6).
Prin urmare repeșind din cele indicate mai sus consider sesizarea parvenită din partea
condamnatului Petru Badicico, privind inițierea procedurii de tragere la răspundere disciplinară în
privința judecătorului Serghei Papuha, ca una neîntemiată, din care considerent, solicit respingerea
acestei.
IV.
Aprecierea inspectorului-judeciar.
Sesizarea a fost examinată sub aspectul existenței s-au inexistenței temeiueilor de adateri
disciplinare în acțiunile judecătorilor vizați în sesizare.
În conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire
la răspunderea disciplinară a judecătorilor, verificarea sesizării reprezintă etapa în cadrul căreia se
stabilesc faptele imputate judecătorului și consecințele acestora, circumstanțele în care au fost co,ise,
precum și orice alte date concludente din care să se poată stabili existența s-au inexistența
elementelor abaterii disciplinare. Vereficarea sesizării se efectuează de către inspectorii-judecători
în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării. Termenul de verificare a
sesizării poare fi prelungit de inspectorul principal cu cel mult 15 zile, la cererea inspectorului-
judecător care verifică sesizarea, dacă există motive întemeiate care justifică prelungirea termenului.
În conformitate cu prevedrile art. 23 alin. (11) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire
la răspunderea disciplinară a judecătorilor, dacă nu se întrunesc elementele constitutive ale abaterii
disciplinare s-au faptele invocate în sesizare nu se confirmă prin probele administrate în procesul
verificării prealabile, inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea, printr-o decizie
motivată, respinge sesizarea ca fiind neîntemiată.
În conformitate cu titlui V din REGULAMENTUL CU PRIVIRE LA
ORGANIZAREA, COMPETENȚA ȘI MODUL DE FUNCȚIONARE A INSPECȚIEI
JUDICIARE aprobat prin Hotărârea Consiliului Superioa al Magistraturii nr. 506/24 din 13
noiembrie 2018,
COMPETENȚA ȘI MODUL DE FUNCȚIONARE A INSPECȚIEI JUDECIARE,
5.1 Inspecția judeciară, are următoarele competențe: a) verifică activitatea organizatorică a
instanțelor judecătorești la înfăptuirea justiției; b) verifică corectitudinea repatrizării aleatorii a
dosarelor pentru examinare în instanțele judecătorești; c) examinează petițiile cetățenilor în
probleme ce ține de etica judiciară, adresate Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând în mod
obligatoriu explicația scrisă a judecătorului vizat în petiție; d) verifică sesizărilr privind faptele care
pot constitui abateri disciplinare; e) verifică demersurole care au ca obiect acordul Consiliului
Superior al Magistraturii privind pornirea urmăririi penale împotriva judecărorului; f) studiază
temiurile respingerii de către Președintele Republicii Moldova; s-au de către Parlament a

Pag. 14 din 22
candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii; g) verifică executarea hotărârii CSM; h)
examinează sesizările privind faptele care pot constitui abatere disciplinare comise de judecători; i)
primesc petiționarii în audiență în modul stabilit de Consiliul Superiuo al Magistraturii în zilele de
joi a lunii, dar nu mai puțin de două ori pe lună;
5.2 În procesul executării împuternicirilor prevăzute de art. 71 al Legii cu privire la Consiliul
Superior al Magistraturii, Inspecția judeciară nu are dreptul să se implice în procesul examinării
cauzei, să se pronunțe asupra s-au să pună la îndoială esența hotărârilor judecătorești, nu va dispune
revizuirea s-au executarea oricăror proceduri pe cauza civile, penale, dministrative, respectând
principiile independenței judecătorilor, legile și procedurile aplicabile, autoritatea lucrului judecat.
5.3 Inspecția Judiciară efectuiază controlalele ordinare (pentru examinarea unui caz concret
s-au a unui domeniu de activitate distinct) și complex (pentru examinarea întregii activități de
înfăptuire a justiției) care pot avea un caracter planificat s-au inapinat.
Din conținutul sesizării reține Inspecția judeciară că, autorul sesizării își exprimă dezacordul
cu actele întreprinse și soluția adoptată de judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Serghei
Papuha la examinarea cauzei în care a fost vizat, și anume, că în viziunea sa judecătorul sesizat a
acționat contrar prevederilor legii.
Din conținutul sesizării se rezumă tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului vizat în
sesizare în temeiul art. 4 alin. (1) lit. c), i), k), și p) din Legea nr. 178 cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor și Inspecția judeciară verifică argumentele din sesizare sub aspectul
existenței s-au inxistenței elementelor abaterilor disciplinare prevăzute de art. 4 din Legea nr.
178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.
Așadar, Inspecția judeciară remarcă faptul, că judecătorul poate fi tras la răspundere
disciplinară doar dacă în urma verificării argumentelor sesizării, s-a constatat existența
circumstanțelor de fapt și de drept care stabilesc comiterea abaterii disciplinare.
Pentru a reține săvârșirea abaterii disciplinare, urmează a se stabili dacă abaterea disciplinară
este prevăzută de lege, dacă în acțiunile judecătorului sunt întrunite elementele constituțive ale
acesteia, în special latura obiectivă și subiectivă, iar în lipsa unui dintre aceste elemente abaterea
disciplinară nu există și nu poate fi angajată răspunderea disciplinară
Din analiza specificărilor din sesizare și opiniei prezentate, se deduce lipsa toatală a oricare
date temeinice care să confirme bănuieli rezonabile a existenței disciplinare prevăzute de art. 4 alin.
(1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în acțiunile judecătorului în
cadrul judecării cauzei, cu care nu este de acord autorul sesizării. Astfel, s-a stabilit că alegațiile
autorului sesizării nu și-au găsit confirmarea.
Aspectul non-mecanic de judecare a cauzei presupune faptul că răspunderea individuală
pentru exercitarea funcțiilor judiciare nu trebuie să depindă doar de soluția pronunțată pe această
cauză în instanța superioară. Răspunderea ar trebui să fie largă mai cu seamă doar de respectarea
de către judecător a standardelor de conduită profesională, etică și respectarea procedurilor legale.
Simplul fapt că o hotărâre judecătorescă este anulată în instanța superioară nu înseamnă că
judecătorul din instanța inferioară a încălcat standardele profesionale s-au a încălcat legea.
În Raportul despre situația privind sistemul judiciar și a judecătorilor în cadrul statelor
membre ale Consiliului Europei nr. 2(2015), CCJE a subliniat că, deși anchetele penale în ceea ce
privește judecătorii nu sunt ilegale și nu există imunitate generală pentru judecători, autoritățile
trebuie să respecte, să garanteze și să asigure buna funcționalitate generală pentru judecătorii,
autoritățile trebuie să respecte, să garanteze și să asigure buna funcționalitate a sistemului judiciar
drept a treia putere a statului. În acest mod, măsurile de investigare, care ar putea avea ca efect
împiedicarea s-au obstrucționarea funcționării procedurilor judiciare, trebuie utilizate cu cea mai
mare grijă de către orice organ de urmărire penală.
Curtea reține că independența justiției implică un statut al judecătorilor, care trebuie protejați
împotriva subictivismului organelor de urmărire penală competente, care le-ar putea afecta
credibilitatea. Tocmai de aceea legiuitorul a stabilit o procedură distinctă și reguroasă de atragere a

Pag. 15 din 22
judecătorului la răspundere penală, rolul determinat fiindu-i artibuit în acest proces Consiliului
Superior al Magistraturii, în calitate de garat al independenței justișiei.
Curtea menționează că independența judecătorească impune condiția ca judecătorii să fie
protejați de influența din partea altor puteri ale dtatului și ca fiecare judecător să beneficieze de
libertate profisională în interpretarea legii, în evaluarea faptelor și corectarea prin intermediul
căilor de ata și nu pot avea drept consecință responsabilizarea individuală a judecătorilor. Or, rolul
căilor de atac este anume de a îndrepta eventualele greșeli ale instanțelor inferioare. În calitate de
excepții, pot servi doar cazurile în care, în procesul de luare a deciziilor, judecătorii au acționat cu
rea-voință s-au au admis o omisiune gravă. Aceeași opinie este împărtășită de către Comisia de la
Veneția.
Curtea subliniază că judecătorii nu pot fi constrânși să-și exercite atribuțiile sub amenințarea
unei sancțiuni, fapt care poate influența în mod nefavorabil hotărârile ce urmeză a fi adoptate. Or,
în exercitarea atribuțiilor ce le revin, judecătorii trebuie să beneficieze de libertatea neîngrădită de a
soluționa cauzele în mod imparțial, în conformitate cu prevederile legale în vigoare și propriile
aprecieri, neafectate de rea-credință. Din aceste raționamente, aprecierile judecătorului care au
deteminat adoptarea unei hotărâri într-o anumită cauză, hotărâre judecătorească care a fost
anulată s-au modificată, nu pot servi în calitate de temei decisiv pentru sancționarea judecătorului
doar în consecința exercitării atribuțiilor cu rea-credință s-au neglejență la efectuarea actului de
justiție.
Curtea reiterează că judecătorii potrivit principiilor internaționale privind independența
judecătorească, nu pot fi trași la răspundere penală pentru (1) reori judiciare care nu implică
reauacredință și (2) diferențe în interpretarea și aplicarea legii. Remediul principal pentru
corectarea acestor greșeloi este exercitarea căilor de atac, iar casarea unei hotărâri de către
instanțele superioare nu înseamnă în mod automat că judecătorul nu a acționat într-un od
profesionist.
Analizând circumstanțele faptice invocate de autorul sesizării, prevederile și jurisprudența
menționată supra, nu pot fi reținute alegațiile autorului sesizării precum că judecătorul sesizat a
încălcat prevederile Legii. Or, interpretarea normelor de drept și corodorarea probelor administrate
reprezintă elementele ale raționamentului logico-juridic. Interpretarea normelor este o operațiune
probelor reprezintă un proces intelectiv de evaluare a acestora, în urma căruia judecătorul stabilește
situația de fpat ce urmează să o încadreze în drept.
Este de evidențiat faptul că, caracterul intenționat s-au neglijența gravă reprezintă o condiție
sine qua non pentru tragerea la răspundere disiciplinară a judecătorului în temeiul art. 4 alin. (1) lit.
b) al Legii nr. 178.
Referitor la temeiul prevăzut și invocat la rrt. 4 alin. (1) lit. c) al Legii nr. 178, se va reitera
că potrivit opiniei Comisiei de la Vineția, este posibilă constatarea lipsei de profesionalism a
judecătorului numai în caz de manifestare insistentă a unei rezistențe împotriva unei practici
consolidate, care să determine în mod repetat soluții distincte în cazurile în privința cărora există
deja o jurisprudență clară și dine stabilită (Avizul cu privire la actele normative și răspunderea
disciplinară și evaluarea judecătorilor din „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (2015)).
Totodată, consider că, petiționarul nu a motivat și nu a prezentat probe în susținerea clare și
bine stabilită în astfel de situații/acțiuni, iar actele judecătorești au fost motivate comprehensiv în
privința soluțiilor adoptate.
Iar, cu referire la temeiul art. 4 alin. (1) lit. i) al Legii nr. 178, a menționat doar că au fost
încălcate în procesul de soluționare a cauzei normele imperative, însă nu indică care anume și nu
indică prin ce se manifestă caracterul imperativ al acestora. Or, conform teoriei generale a dreptului,
normele imperative sunt acele norme care impun o anumită conduită, cerând săvărțirea unei acțiuni
s-au abținerea de la săvărșirea unei acțiuni, prin obligarea la un comportament de la care subicții de
drept nu se pot abate.
Cu referire la alte fapte care aduc atingere onoarei s-au probității profisionale ori prestigiului
justiției în așa măsură îcât se afectează încrederea în justiție, comise în exercitarea atribuțiilor de

Pag. 16 din 22
serviciu s-au în afara acestora, care, după gravitatea lor, nu pot fi calificate doar ca încălcări ale
Codului de etică și conduită profisională a judecătorilor (lit. p) alin. (1) art. 4 al Legii nr. 178). Este
de menționat că din analiza textului sesizării înaintate nu pot fi desprinse care sunt acele fapte care
s-ar încadra la temeiul analizat.
În plus, este oportun de a evidenția că, la judecarea cauzei din procedura sa, judecătorul
trebuie să decidă liber, fără nici-o influență, presiune s-au amenițare, iar opinia pe care și-o formează
nu poate fi cenzurată îndeosebi de reprezentantul debitorului.
În cauza menționată a fost efectuată justiția în numele legii, de instanța judecătorească
competentă prin judecător numai în funcție în modul stabilit de lege, cu respectarea reglementărilor
legislației procedurale. Încheierile/Hotărârea/Deciziile contestate au fost emise de judecător în mod
independent și imparțial, a acționat fără respecții, influențe, presiunii, amenițări, intervenții directe
s-au indirecte din partea oricărei autorități și/s-au a participanțelor la proces.
Consiliul Superior al Magistraturii este organul de autoadministrare judecătorească, nu are
competențe jurisdicționale și nu este în drept să se implice în examinarea cauzelor judecate de
instanțele competente, să se expună și/s-au să apricieze legalitatea și temeinicia hotărârilor
judecătorești.
În caz contrar, dacă Inspecția Judeciară, ca organ din subordinea Consiliului Superior al
Magistraturii s-ar expune în privința încălcărilor invocate în sesizare, dând o apriciere probelor din
dosar și a legalității hotărârii, corectitudinii aplicării legislației, ect., aceasta ar constitui o imixtiune
gravă în înfăptuirea justiției, prin aceasta arogându-și atribuțiile organului de înfaptuire a justiției.
În aceleași context, în temeiul Avizului nr. 3 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor
Europeni (CCJE) și altor acte normative, doar instanța de judecată poate aprecia dacă judecătorul a
aplicat neuniform legislația în mod intenționat s-au din neglijență gravă și că pentru a aprecia
acțiunile judecătorului privind interpretarea s-au aplicarea neuniformă a legislației, trebuie să se țină
cont și de rapoarul rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit și că doar
în cazul anulării hotărârii judecătorești defectuoase și constatării faptului că la examinarea cauzei
judecătorul, intenționat s-au din neglijență gravă, a interpretat s-au a aplicat neuniform legislația,
sancțiunea disciplinară va fi aplicată judecătorului.
Hotărârea/Încheierea judecătorească pronunțată urmare a judecării cauzei, poate fi contestată
în modul și termenul stabilit de lege, dreptul de care dispune autorul sesizării, dar nicidecum nu prin
intermediul depunerii sesizării Inspecției judeciare cu cerința de tragere la răspundere disciplinară a
judecătorilor pentru că a emis în cauza respectivă încheieri/hotărâri cu care dânsul și exprimă
dezacordul.
Din cele relatate în rezultatul verificării sesizării, prin probele administrative s-a constatat cu
cercitudine că, faptele expuse în sesizare nu întrunesc elementele constitutive ale abaterii
disciplinare pretinse, reglamentate prin art. 4 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor, astfel constituie temei pentru respectarea sesizării ca neîntemeiate.
În conformitate cu art. 23 alin. (110 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a
judecătorilor Inspecția judeciară, a decis respingerea ca neîntemiată sesizarea înaintată de
condamnatul Badicico Pentru privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei
Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha. Decizia cu privire la respingerea sesizării poate fi
contestată de autorul sesizării în complect de examinare a contestației al colegiului disciplinar în
decurs de 15 zile de la data recepționării deciziei motivate, (a se vedea, decizia nr. 119s-160p/m din
3 martie 2023, f.d. 00-00).
V.
Examinând decizia cu nr. 119s-160p/m din 3 martie 2023, al Inspectorul-judecător, Vladimir
Brașoveanu din cadrul Inspecției Judeciare, organ specializat al Consiliului Superior al
Magistraturii, evident, că categoric nu sunt de acord cu decizia din 3 martie 2023, privind
respingerea ca fiind neîntemiată sesizării înaintate de condamnatul BADICICO Petru Vasile,
privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului din Judecătoria Chișinău, sediul

Pag. 17 din 22
Ciocana, Serghei Papuha. Mai mult, consider că decizia Inspectorului-judecător, Vladimir
Brașoveanu din cadrul Inspecției Judeciare, organ specializat al Consiliului Superior al
Magistraturii, sunt neîntemeiate, ilegale și nefodate, și ca urmare, ar trebui să fie anulate din
următoarele motive:
Așadar, Insectorul-judeciar a încălcat termenul examinării sesizării, așa cum la data de 2
februarie 2023, în adresa Consiliului Superior al Magistraturii, a parvenit sesizarea înaintată de
către BADICICO Petru Vasile din 1 februarie 2023, privind tragerea la răspundere disciplinară a
judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha, înregistrată la Inspecția
Judiciară ca sesizare și din dispoziția inspectorului-judecător principal nr. 119s-160p/m din 3 martie
2023, a fost distribuită spre examinare inspectorului-judecător, Vladimir Brașoveanu.
Deși, conform cele spuse de cărtre Inspectorului-judecător, Vladimir Brașoveanu, în care
indică că sesizarea, că termenul verificării a sesizării este de 20 zile lucrătoare, adică dacă la data
de 2 februarie 2023, a fost înregistrată până la emiterea decizeie de respungere a sesizării
înaintate de condamnatul BADICICO Petru Vasile din 3 martie 2023, a trecut mai mult de 20
zile, dar de facto a trecut 21 zile lucrătoare.
Mai mult, Inspectorul-judecător, Vladimir Brașoveanu, nu a adus la cunoștință condamnatul
BADICICO Petru Vasile, că examinarea sesizării se v-a prelungi.
Astfel, Inspectorul-judecător, Vladimir Brașoveanu, a încălcat termenul examinării sesizării
depuse la 2 februarie 2023, iar termenul începe și se calculeaze pe ore, zile, luni și ani, și curgă din
ziua în care a fost atașată înștiințarea, s-au calcularea termenelor se pornește de la ora, ziua, luna și
anul indicate în actul care a provocat curgerea termenului, afară de cazurile în care legea dispune
altfel.
Totodată, nu este clar ce materiale au fost examinate de Inspectorul-judecător, Vladimir
Brașoveanu, când de facto condamnatul BADICICO Petru Vasile, a solicitat ridicarea
înregistrărilor Audio CD și Procesul-Verbal al ședinței de judecată din 25 ianuarie 2023, unde
se v-a confirma cele descrise în sesizarea depusă în adresa CSM.
Cu alte cuvinte, Inspectorul-judecător, Vladimir Brașoveanu, nu a avut un loc activ pentru
verificarea celor descrise în sesizarea înregistrată în cancelaria CSM cu nr. 160p/m din 2
februarie 2023.
Astfel, Inspectorul-judecător, Vladimir Brașoveanu, a încălcat principiile examinării
sesizării, dar făcând tremitere la niște norme doar din lege, fără a verifica circumstanțele de fapt și
de drept, din sesizare.
Totodată, este de remarcat și faptul, că Inspectorul-judecător, Vladimir Brașoveanu, în
decizia sa duce în eroare organele de stat, că condamnatul BADICICO Petru Vasile în
sesizarea sa contestează acțiunile judecătorului din Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a
încheierii emise, când de fapt și de drept, în sesizarea depusă nu se contestează nici-o încheoere
emisă, dar se contestează acțiunile judecătorului din Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.
Mai mult, în sesizarea depusă, a fost solicitat să fie audiate persoanele care au avut parte
în proces de judecată din 25 ianuarie 2023, care vor confirma cele descrise de condamnatul
BADICICO Petru Vasile.
Inspectorul-judecător, Vladimir Brașoveanu, în decizia sa face tremitere la niste norme
care nu are nimic cu sesizarea depusă de către condamnatul BADICICO Petru Vasile.
Mai mult, la fel Inspectorul-judecător, Vladimir Brașoveanu, nici nu a ridicat înregistrările
Audio CD și Procesul-Verbal pentru confirmarea celor spuse din sesizare.
Inspectorul-judecător, Vladimir Brașoveanu, a ignorat solicitarea de a fi audiat
condamnatul BADICICO Petru Vasile, pentru a se susține sesizarea depusă și a face
cunoștință în baza căror materiale-documente a fost luată decizia de respingere.
Totodată, Inspectorul-judecător, Vladimir Brașoveanu, în decizia sa nici nu a tras atenție, că
judecătorul din Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha, nu a prezentat nici-o
informație pe faptul sesizării, dar a făcut tremitere judecătorul la niște inscrisuri care nu are nimic

Pag. 18 din 22
cu cauza care se examinează în gestiunea lui, care a avut loc la 25 ianuarie 2023, și Inspectorul-
judecător, Vladimir Brașoveanu, a închis ochii la aceste probleme.
VI.
Partea motivată prezentei contestației declarate împotrivă deciziei nr. 119s -
160p/m din 3 martie 2023 cu pivire la respingerea sesizării depuse în adresa CSM:
Astfel, conform prevederilor art. 22 din Legea nr. 178 (Restituirea sesizărilor privind faptele
care pot constitui abateri disciplinare) alin. (1) Dacă sesizarea nu corespunde condițiilor de formă
și conținut stabilite de art. 20, Inspectorul-judecător, în termen de 3 zile lucrătoare din ziua în care
i-a fost repartizată sesizarea pentru verificarea prealabilă, o restituie autorului cu indicarea
neajunsurilor stabilite, printr-o decizie nesusceptibilă de atac și explicarea dreptului de a depune o
nouă sesizare. Inspectorul-judecător care a restituit sesizarea transmite o copie a scrisorii de
restituire a sesizării Inspectorului-judecător principal pentru informare și ținerea evidenței
statistice.
Conform art. 23 (Verificarea sesizării și cercetarea disciplinară) alin. (1) Verificarea sesizării
reprezintă etapa în cadrul căreia se stabilesc faptele imputate judecătorului și consecințele acestora,
circumstanțele în care au fost comise, precum și orice alte date concludente din care să se poată
stabili existența s-au inexistența elementelor abaterii disciplinare. alin. (2) Inspectorul-judecător
căruia i-a fost repartizată sesizarea este obligat: să întreprindă toate măsurile necesare pentru a
verifica faptele invocate de autorul sesizării și a stabili existența s-au inexistența elementelor faptei
care poate constitui abatere disciplinară; alin. (3) În procesul de verificare a sesizării, Inspectorul-
judecător este în drept: să facă copii de pe documentele relevante, inclusiv din dosarele la
examinarea cărora se afirmă că au fost comise faptele descrise în sesizare; să solicite alte informații
necesare de la președintele instanței și alți judecători de la instanța încare activează judecătorul
vizat în sesizare, precum și de la alte autorități publice, persoane cu funcții de răspundere s-au
persoane private; să solicite, în caz de necesitate, persoanei care a depus sesizarea explicații verbale
și în scris, precum și probe suplimentare în legătură cu faptele invocate în sesizare; să întreprindă
alte măsuri pe care le consideră necesare pentru a demonstra existența s-au inexistența elementelor
abaterii disciplinare în faptele indicate în sesizare.
Luând în vedere cele menționate, considerăm că Inspector-judecător, Vladimir Brașoveanu,
din cadrul Inspecției Judiciare, a emis o decizie pripită și neîntemeiată.
Astfel, examinarea Inspectorului-judecător este incompletă, iar concluziile care s-au
tras din rezultatele Inspecției Judiciare sunt pripite și incorecte.
Autoritățile trebuie să efectueze toate măsurile rezonabile și disponibile pentru a obține
dovezi cu privire la evenimente, inclusiv, inter alia, declarațiile martorilor și alte probe (a se vedea,
Gül vs. Turcia, nr. 22676/93, § 89, 14.12.2000). Orice deficiență a investigației care subminează
capacitatea de a stabili toate circumstanțele cauzei și persoanele responsabile, riscă să nu
corespundă acestui standard. Or, potrivit art. 13 din CEDO, orice persoană, ale cărei drepturi și
libertăți recunoscute de prezenta Convenție au fost încălcate, are dreptul de a se adresa efectiv unei
autorități naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acționat
în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.
În așa mod, refuzul de a începe procedura disciplinară în privința magistraților, cu
examinarea completă și obiectivă a tuturor probe prezentate presupune pe de o parte încălcarea
principiului umanismului, iar pe de altă parte, aceste încalcări imperative a legislației săvârșite la
examinarea cauzelor penale, care pot constituie abateri disciplinare ale judecătorilor Judecătoria
Orhei, sediul Rezina, Igor NEGREANU și Ivan PARII, trebuie să fie examinate conform
prevederilor Legii, fără careva prejudecăți reieșind din statutul persoanelor vizate, or, această
problemă ridică grave încălcări sistemice a drepturilor fundamentale ale omului, care cu siguranță
va prezenta la sesizare un interes deosebit pentru jurispudența Curții Europene, situație în care în
cazul unei ”anchete ineffective” la nivel național, va fi deplânsă această violare Curții Europene,
iar într-o asemenea ipostază Republica Moldova riscă o nouă condamnare la CtEDO cu o rezonanță

Pag. 19 din 22
deosebită. Or, potrivit preambulului CEDO și conform jurisprudenței CtEDO drepturile omului «
trebuie să fie practice și efective dar nu teoretice și iluzorii » (a se vedea, Sergey Zolotukhin vs.
Fed. Rusă, Hotărârea Marei Camere a CtEDO din 10.02.2009, § 80-81 etc.), motive pentru care
prezenta contestație urmează a fi admisă.
Astfel, Inspectorul-judecător, Vladimir Brașoneanu, a încălcat prencipiile legii:
Competențele Inspecției Judiciare: Inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea
este obligat:
g) să întreprindă toate măsurile necesare pentru a verifica faptele invocate de autorul
sesizării și a stabili existența s-au inexistența elementelor faptei care poate constitui
abatere disciplinară;
h) să solicite judecătorului-subiect al sesizării opinia scrisă cu privire la circumstanțele
invocate în sesizare;
i) să întocmească dosarul cauzei disciplinare care include sesizarea privind faptele care pot
constitui abateri disciplinare, opinia scrisă a judecătorului subiect al sesizării, precum și
toate materialele și alte probe obținute în urma verificării;
j) să examineze admisibilitatea sesizării pentru pornirea procedurii disciplinare, cu încadrarea
juridică a faptelor invocate în sesizare, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c),
i), k) și p);
k) să transmită dosarul disciplinar Colegiului disciplinar și să susțină raportul cu privire la
rezultatele cercetării disciplinare;
l) să se abțină de la verificarea sesizării și cercetarea disciplinară dacă se află în raporturi de
rudenie până la al patrulea grad, inclusiv, s-au de afinitate până la al treilea grad, inclusiv,
cu judecătorul-subiect al procedurii disciplinare s-au cu persoana care a depus sesizarea,
precum și în cazul în care are un interes personal, direct s-au indirect, în soluționarea cauzei
disciplinare s-au există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea
sa. Pentru aceleași motive, judecătorul subiect al procedurii disciplinare s-au persoana care
a depus sesizarea poate cere recuzarea inspectorului judecător.
În procesul de verificare a sesizării, Inspectorul-Judecător este în drept:
e) să facă copii de pe documentele relevante, inclusiv din dosarele la examinarea cărora
se afirmă că au fost comise faptele descrise în sesizare;
f) să solicite alte informații necesare de la președintele instanței și alți judecători de la
instanța în care activează judecătorul vizat în sesizare, precum și de la alte autorități
publice, persoane cu funcții de răspundere s-au persoane private;
g) să solicite, în caz de necesitate, persoanei care a depus sesizarea explicații verbale și
în scris, precum și probe suplimentare în legătură cu faptele invocate în sesizare;
h) să întreprindă alte măsuri pe care le consideră necesare pentru a demonstra
existența s-au inexistența elementelor abaterii disciplinare în faptele indicate în
sesizare.
Rolul Inspecției Judeciare: În temeiul art. 71 alin. (6) din Legea cu privire la Consiliul
Superior al Magistraturii, Inspecției judiciare îi sunt atribuite următoarele competențe:
e) verifică activitatea organizatorică a instanțelor judecătorești la înfăptuirea justiției;
f) examinează petițiile cetățenilor în probleme ce țin de etica judiciară, adresate Consiliului
Superior al Magistraturii, solicitând în mod obligatoriu explicația scrisă a judecătorului
vizat în petiție;
b1) verifică sesizările privind faptele care pot constitui abateri disciplinare;
g) verifică demersurile care au ca obiect acordul Consiliului Superior al Magistraturii privind
pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului;
h) studiază temeiurile respingerii de către Președintele Republicii Moldova s-au de către
Parlament a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în
funcția de judecător s-au pentru numirea în funcția de vicepreședinte ori de președinte al
instanței judecătorești, cu prezentarea unei note informative Consiliului Superior al
Magistraturii.

Pag. 20 din 22
 Conform art. 72 alin. (1) din aceeași Lege activitatea organizatorică a instanțelor judecătorești
la înfăptuirea justiției se verifică cu scopul de a asigura:
g) celeritatea procesului;
h) transparența activității de înfăptuire a justiției și deschiderea față de societate;
i) eficiența activității instanțelor judecătorești, a judecătorilor și a personalului instanțelor;
j) respectarea Codului de etică al judecătorului;
k) conduita profesională înaltă a personalului instanțelor judecătorești;
l) perfecționarea continuă a performanțelor judecătorilor și ale personalului instanțelor
judecătorești.Controlul asupra activității organizatorice ale instanțelor de judecată se
efectuează în conformitate cu Regulamentul cu privire la volumul, metodele, temeiurile și
procedura de verificare a activității organizatorice a instanțelor judecătorești la înfăptuirea
justiției, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior a Magistraturii nr. 239/9 din 12
martie 2013.
Inspecția Judiciară exercită alte atribuții în conformitate cu Legea cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor, alte acte normative și Regulamentul cu privire la organizarea,
competența și modul de funcționare a Inspecției Judiciare, aprobat prin Hotărârea Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 89/4 din 29 ianuarie 2013, cu modificările și completările ulterioare.
În final,
Din punct legal, alegațiile Inspectorului- judecător la aspecte supra, sunt declarative și
lipsite de suport probatoriu, iar în decizia sa a făcut dor niște semne scoase din lege.
Luând în vedere cele expuse și demonstrate supra de la cp,pletul de examinare a contestațiilor
al colegiului disciplinar,

S O L I C I T:
1. Admiterea spre examinare contestația împotrivă deciziei nr. 119s-160p/m emis de
Inspectorul-judecător, Vladimir Brașoveanu din 3 martie 2023, „cu privire la respingerea
a sesizării parvenite în adresa CSM, comunicată și recepționată prin intermediul oficiul
poștal la data de 21 martie 2023”.
2. Verificarea tuturor cele spuse cu o atenție mai sporită pe caz așa cum cele spuse și
descrise supra sunt veridice conform legii în vigoare.
3. Conform art. 28 alin. (3) lit. a) din Legea „cu privire la răspunderea disciplinară a
judecătorilor” admiterea contestației și restituirea cauzei Inspecției Judiciare pentru
verificări suplimentare.
4. Tragerea la răspunderea disciplinară a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul
Ciocana, Serghei Papuha, pentru faptele, prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. c), i), k) și p) din
Legea „cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor”, adică, pentru „încălcarea
normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției, neglijența gravă”.
5. Condamnatul BADICICO Petru Vasile, solicit să fie informat în prealabil despre data
ședinței a completului de examinare a contestațiilor al colegiului disciplinar de pe lângă
Consiliului Superior al Magistraturii.
6. Examinarea contestației cu condamnatul BADICICO Petru Vasile, prin intermediul
teleconferinței cu conectarea Penitenciarului nr. 13-Chișinău de tip (izolator), mun.
Chișinău, str. Bernardazzi, nr. 3.

Anexă:
 Original: Plicul cu nr. B-508 din 21.03.2023, (f.d. 23).
 Original: Scrisoarea de însoțire cu nr. 624 m/i din 06.03.2023, (f.d. 24).
 Original: Decizia Inspectorului-judecător Vladimir Brașoveanu din cadrul Inspecției Judeciare cu
nr. 119s-160p/m din 03.03.2023, (f.d. 25-31).

Pag. 21 din 22
Declara pe propria onoare că informația este veridică și corespunde informației ce se
conține în prezenta petiție.
Date: 7 aprile 2023
Cu cea mai înaltă considerațiune, Petru BADICICO
The document was electronically signed in accordance with
the provisions of art. 21 and art. 40 of Law No.124
”on electronic identification and trust services”

ATenȚie ! Prezentul document conține date cu caracter personal. Distribuirea, prelucrarea și utilizarea acestora contrar prevederilor
Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 „privind protecția datelor cu caracter personal”, constituie o faptă sancționabilă în conformitate cu
normele legale aplicabile.

Pag. 22 din 22