Consiliul Superior al Magistraturii

Moldova, MD-2009,
mun. Chișinău, str. M. Eminescu, nr. 5
tel.: +373 (22) 99-09-90
E-mail: aparatul@csm.md

petiționarul BADICICO Petru Vasile

la moment deținut în Izolatorul de Detenție Preventivă nr. 17
Moldova, MD-2001,
mun. Chișinău, str. Bernardazzi, nr. 3
E-mail: petru.badicico82@gmail.com

SESIZARE
(în temeiul art. 4 alin. (1) lit. c), i), k) și p) din Legea nr. 178 ”cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor”, cu tragerea la răspundere disciplinară, adică pentru
multiple încălcări săvărșite în proces de înfăptuirea a justiției, pe marginea efectuării
atrebuțiilor de judecător în modul necorespunzător săvărșite de către judecătorul din
Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha)

Prin prezenta, conform competenței, Vă expediez actul de sesizere cu privire la

atitudenea necorespunzătoare a judecătorului Serghei Papuha din Judecătoria Chișinău,
sediul Ciocana, pentru ca să fi pornită procedura disciplinară cu tragerea vizatului la
răspundere disciplinară coresponzătoare de faptele judecătorului.

Sesizarea este depusă în termen conform art. 5 al Legii nr. 178 din 27 iulie 2014
(Modificat prin LP26 din 10.03.22, MO72/16.03.22 art.103; în vigoare 16.03.22).1

În fapt,
I.
Cercumstanțele cauzei nr. 21ji-3860/2022, PIGD: 1-22089956-12-21ji-
24062022, în gestiunea judecătorului din Judecătoria Chișinău, sediul
Ciocana, Serghei Papuha.
La data de 24 iunie 2022, în adresa Judecătoriei Orhei, sediul Rezina a parvenit
plângerea condamnatului BADICICO Petru Vasile, înaintată în temeiul art. 469 alin. (1),
pct. 17), 18) din Codul de procedură penală, distribuită aleatoriu spre examinare prin
intermediul (PIGD), judecătorului Ivan Parii, cauza penală înregistrată cu nr. 21ji-
227/2022, PIGD: 1-22089956-38-21 ji-24062022-1.
La data de 10 octombrie 2022, condamnatul BADICICO Petru Vasile, a înaintat
judecătorului din Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, Ivan Parii, cerere de recuzare.
Prin Încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 10 octombrie 2022, a fost
admisă cererea de recuzare a judecătorului Ivan Parii, înaintată de către condamnatul
BADICICO Petru Vasile.
______________________________
1A se vedea: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=130335&lang=ro

Pagina 1 din 34
 Astfel, potrivit fișei de repartizare repetată a dosarului, plângerea condamnatului
BADICICO Petru Vasile înaintate în temeiul art. 469 alin. (1), pct. 17), 18) din Codul de
procedură penală, a fost redistribuită prin intermediul (PIGD), judecătorului Gheorghe
POPA din cadrul Judecătoriei Orhei, sediul Telenești.
La data de 17 octombrie 2022, Judecătorul Judecătoriei Orhei, sediul Telenești,
Gheorghe POPA și-a declarat abținere de la judecarea cauzei nominalizate, care a fost
repartizată spre soluționare prin intermediul (PIGD), judecătorului Gheorghe Ciobanu, în
mod automat-aleatoriu.
Prin încheierea judecătorului din Judecătoria Orhei, sediul Telenești, Gheorghe
CIOBANU din 18 octombrie 2022, a fost admisă declarația de abținere a judecătorului
Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, Gheorghe Ciobanu de la examinarea plângerii depusă
de condamnatului BADICICO Petru Vasile înaintate în temeiul art. 469 alin. (1), pct. 17),
18) din Codul de procedură penală.
La data de 18 octombrie 2022, plângerea condamnatului BADICICO Petru Vasile
înaintată în temeiul art. 469 alin. (1), pct. 17), 18) din Codul de procedură penală, a fost
redistribuită prin intermediul (PIGD), judecătorului din cadrul Judecătoriei Orhei, sediul
Șoldănești, Elvira Lavciuc înregistrată cu nr. 21ji-22/2022, PIGD: 1-22089956-38-21 ji-
24062022.
La 24 octombrie 2022, în instanța de fond Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești a
fost înregistrat demersul scris de condamnatului BADICICO Petru Vasile privind
declinarea competenței pe cauza penală la cererea sa din 24 iunie 2022, înaintată în
temeiul art. 469 alin. (1), pct. 17), 18) din Codul de procedură penală, la Judecătoria
Chișinău, sediul Ciocana invocând că la moment el se deține în Penitenciarului nr. 13 –
Chișinău cu statut de (izolator), cu condiția examinării cauzei cu participarea fizică în
ședința de judecată, înaintate în temeiul art. 469 alin. (1), pct. 17), 18) din Codul de
procedură penală.
Prin încheierea judecătorului din Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești, Elvira
Lavciuc din 28 octombrie 2022, a fost admis declinarea competenței Judecătoriei Orhei,
sediul Șoldănești, de la examinarea cauzei penale nr.21ji-22/2022, PIGD: 1-2208956-38-
21ji-24062022, intentată la plângerea condamnatului BADICICO Petru Vasile în ordinea
art. 469 alin. (1), pct. 17), 18) din Codul de procedură penală, în favoarea Judecătoriei
Chișinău, sediul Ciocana.
Ca urmare, cauza penală nominalizată parvenită în Judecătoria Chișinău, sediul
Ciocana a fost repartizată spre soluționare prin intermediul (PIGD), judecătorului Serghei
Papuha fiind dat un nou număr 21ji-3860/2022, PIGD: 1-22089956-12-21ji-24062022,
ședința de judecată fiind numită spre examinare la data de 18 ianuarie 2023, ora 11:00,
sala nr. 10.
La data de 18 ianuarie 2023, ora 11:00, sala nr. 10, ședința de judecată nu a avut
loc, din motive necunoscute ale condamnatului BADICICO Petru Vasile ședința fiind
amânată la data de 25 decembrie 2023, ora. 11:00, sala nr. 10.
Așadar, din data înregistrării cauzei penale, în Judecătoria Orhei, sediul Rezina din
24 iunie 2022, ulterior remisă spre examinare după conpetență Judecătoria Chișinău,
sediul Ciocana înregistrată la data de 21 noiembrie 2022.
Totodată, ședința de judecată fiind numită spre examinare la data de 18 ianuarie
2023, iar din motive necunoscute condamnatului BADICICO Petru Vasile în ședința de
judecată nu a avut parte în proces.
Astfel, ședința de judecată a fost amânată la data de 25 decembrie 2023, iar acest dată 25
decembrie 2023, este un termen foarte lung pentru a fi examină o astfel de cauză penală,

Pagina 2 din 34
or, condamnatul BADICICO Petru Vasile a fost lipsit de prima ședința de judecată din
data de 18 ianuarie 2023, care nu a avult loc din motive necunoscute acestuia, mai mult,
condamnatul BADICICO Petru Vasile nici nu i-a fost demonstrate motivile amânării
ședinței de judecată din 18 ianuarie 2023, la care a fost amânnată la data de 25 decembrie
2023, adică peste 1 (un) an de la înregistrării cauzei penale, 21 noiembrie 2022, în
Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, fără început și fără nici-o finalizare, la care evedent
duce la tergiversării judecării cauzei penale, deși, de facto cauza penală se află în proces
din 24 iunie 2022, înregistrată în Judecătoria Orhei, sediul Rezina. (a se vedea, f.d. 16-21)
Ca urmare, din data depunerii cererii de accelerare a cauzei penale nr.
21ji-3860/2022, PIGD: 1-22089956-12-21ji-24062022 din 23 ianuarie 2023 până
în prezent 1 ferbruarie 2023, nu a fost examinată.
II.
Cererea de recuzare în ordinea prevăzută de art. 33 alin. (2) pct. 6), art. 34,
art. 35 din Codul de procedură penală, pe cauza penală nr. 21ji-3847/2022,
PIGD: 1-22075250-12-21ji-30052022 și nr. 21ji-3860/2022, PIGD: 1-22089956-
12-21ji-24062022, având în gestiunea judecătorului din Judecătoria Chișinău,
sediul Ciocana, Serghei Papuha.
La data de 29 mai 2022, condamantul Petru BADICICO a depus contestație în
Judecătoria Orhei, sediul Rezina care a fost înaintată în temeiul art. 4731 din CPP, declarată
împotriva Hotărârii Comisiei Penitenciară nr. 17-Rezina din 31.01.2022 și 06.05.2022,
emisă pe marginea examinării Raportului de evaluare, despre realizarea Programului
individual de executare a pedepsei și despre comportamentul condamnatului Petru
BADICICO. Acțiunea înaintată împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor,
Izolatorul de Detenție Preventivă nr. 17 or. Rezina „privind anularea parțială actului
juridic defavorabil din motiv că acest act este ilegal și prin el sunt vătămat în drepturile
mele”.
La data de 30 mai 2022, prin intermediul Programul Integral de Gestiuonare a
Dosarelor (PIGD) a fost repartizată cauza judecătorului cu atribuții de judecător de
instrucție din Judecătoria Orhei, sediul Rezina, Ivan PARII fiind înregistratăcauza penală
cu nr. 21ji-177/2022, PIGD: 1-22075250-38-21ji-30052022-1.
La data de 19 august 2022, condamnatul BADICICO Petru Vasile a depus în adresa
Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, cerere de recuzare, judecătorului Ivan Parii de la
examinarea cauzei penale nr. 21ji-177/2022, PIGD: 1-22075250-38-21ji-30052022-1,
pentru respectarea cerințelor legale și întru înlăturarea oricăror dubii și suspiciuni în
privința impartilității judecătorului Ivan Parii la examinarea cauzei.
Prin încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, la data de 23 august 2022,
judecătorul Veronica Cuculescu a fost admisă cererea de recuzare înaintată de
condamnatul BADICICO Petru Vasile judecătorului Ivan Parii de la examinarea cauzei
penale nr. 21ji-177/2022, PIGD: 1-22075250-38-21ji-30052022-1, pentru respectarea
cerințelor legale și întru înlăturarea oricăror dubii și suspiciuni în privința impartilității
judecătorului Ivan Parii la examinarea cauzei.
Ca urmare, prin intermediul Programul Integral de Gestiuonare a Dosarelor (PIGD)
a fost repartizată cauza spre examinarea, judecătorului din Judecătoria Orhei, sediul
Rezina, Veronica Cuculescu.
Deși, în proces de examinare a cauzei penale la data 8 noiembrie 2022, în ședința
de condamnatul BADICICO Petru Vasile a înaintat un demers prin care a solicitat

Pagina 3 din 34
strămutarea cauzei la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana argumentând că se deține în
Penitenciarul nr. 13-Chișinău și se v-a afla în acest penitenciar o perioadă îndelungată,
astfel, consideră condamnatul BADICICO Petru Vasile că competența de examinare a
prezentei cauze îi revine Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
Prin încheiere Judecătoriaei Orhei, sediul Rezina cauzei penale nr. 21ji-177/2022,
PIGD: 1-22075250-38-21ji-30052022-1 a fost declinată competența Judecătoriei Orhei,
sediul Rezina, de la examinarea contestației condamnatului BADICICO Petru Vasile
declarată împotriva Hotărârii Comisiei Penitenciară nr. 17-Rezina din 31.01.2022 și
06.05.2022, emisă pe marginea examinării Raportului de evaluare, despre realizarea
Programului individual de executare a pedepsei și despre comportamentul condamnatului
Petru BADICICO în favoarea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
Ca urmare, prin intermediul Programul Integral de Gestiuonare a Dosarelor (PIGD)
a fost repartizată cauza judecătorului din Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Serhei
Papuha fiind înregistrată cauza penală cu un alt număr nr. 21ji-3847/2022, PIGD: 1-
22075250-12-21ji-30052022 ședința fiind numită spre examinare la data de 18 ianuarie
2023, ora 11:00, sala nr. 10, confirmarea agendei Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
(a se vedea, f.d. 20)
La data de 18 ianuarie 2023, examinarea cauzei nu a avut loc, din motive
necunoscute condamnatului BADICICO Petru Vasile.
Mai mult decât atât, examinarea cauzei din 18 ianuarie 2023, a despărut din baza
de date, fiind copiată confirmarea, iar ședința de judecată fiind numită la data de 25
ianuariei 2023, ora 11:00, sala nr. 10.

Acțiunia judecătorului Serghei Papuha în proces examinării cauzelor penală

nr. 21ji-3847/2022, PIGD: 1-22075250-12-21ji-30052022 și nr. 21ji-3860/2022,
PIGD: 1-22089956-12-21ji-24062022:
Așadar, la data de 25 ianuarie 2022, în proces de examinare a cauzei penale nr. 21ji-
3847/2022, judecătorul din Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha a
început să examineze o altă cauză a unui alt condamnat cu privire la condițiile precare
de detenție contrare art. 3 din Convenție, și convingător manipulând că se
examineaza cauza care condamnatul BADICICO Petru Vasiel nici nu știe ce scrie,
mai mult, în ședința de judecată, judecătorul Serghei Papuha nici nu cunoaște ce cauză se
examinează depuse de condamnatul BADICICO Petru Vasile, deși, condamnatul
BADICICO Petru Vasile a explicat că se examinează cauza penală parvenită de la
Judecătoria Orhei, sediul Rezina, care a venit spre examinare în Judecătoria Chișinău,
sediul Ciocana după competență, iar judecătorul a început să rădice vocia, și a făcute
tremitere la niște cauze care nu sunt în gestiunea examinării, adică cum zicea
judecătorul că se examinează cauza unei sancțiuni disciplinare, iar condamnatul
BADICICO Petru Vasile iară-și a explicat, că nu se regăsește o astfel de cauze, iar
judecătorul din Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha a început să zică că
(tu condamnatul nici nu cunoști singur ce cauze ai în examinare), cu părere de rău
judecătorul a început să examineza o altă cauză penală parvenită din Judecătoria Orhei,
sediul Șoldanești, și distribuită spre examinare la data de 25 decembrie 2023, în ședința de
judecată condamnatul BADICICO Petru Vasile a explicat că nu se examinează cauza
penală nr. 21ji-3860/2022, PIGD: 1-22089956-12-21ji-24062022, deși iară-și
condamnatul BADICICO Petru Vasile a explicat că nu se examinează cauza penală nr.
21ji-3860/2022, așa cum este numită la data de 25 decembrie 2023, (a se vedea, f.d. 21),

Pagina 4 din 34
totuși, a fost găsită cauza care se examina la data de 25 ianuarie 2023, ora 11:00, cauza
penală nr. 21ji-3847/2022, PIGD: 1-22075250-12-21ji-30052022. La acest capitol,
grefiera a început să caute în ședința de judecată dosarele parvenite în gestiunea
judecătorului Serghei Papuha. După ce în sfârșit a fost găsită cauza penală nr. 21ji-
3847/2022, judecătorul repetat a solicitat să fie amânată ședința de judecată tocmai la
data de 18 martie 2023, iar condamnatul BADICICO Petru Vasile a solicitat ca ședința
de judecată să fie amânată mai devreme, așa cum această cauză e în examinare din 30 mai
2022 și să nu fie tergiversată examinarea cauzei, ect.
Totodată, pentru a fi veridică toată procedură examinării și problemele procedurale
din 25 ianuarie 2023, se solicită ca să fie ridicate înregistrările Audio CD și faptele ce
v-a fi confirmate prin Procesul-Verbal al ședinței de judecată, pe cauza penală nr. 21ji-
3847/2022 și nr. 21ji-3860/2022, care se află în gestiunea judecătorului Serghei Papuha,
or, celea petrecute în ședința de judecată evident aduce supeciuni și neîncrederea în acest
judecător, mai mult, cele spuse supra pune la o îndoială rezonabilă imparțialitatea
judecătorului, așa cum în ședința de judecată din 25 ianuarie 2023, a fost un haus din
partea judecătorului vizat.
În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (2) pct. 6) din Codul de procedură
penală, judecătorul nu poate participa la judecarea cauzei și urmează a fi recuzat dacă
există alte circumstanțe care pun la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorului.
Concomitent, din prevederile art. 34 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
penală, rezidă că în cazul în care există circumstanțe prevăzute la art. 33, judecătorul este
obligat să facă declarație de abținere de la judecarea cauzei, iar, pentru aceleași motive
judecătorul poate fi recuzat și de către părți în proces.
Articolul 6 al Convenției Europene garantează oricărei persoane dreptul la un proces
echitabil. Potrivit normei citate, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale ... de
către o instanță ... imparțială ... care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și
obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații penale îndreptate
împotriva sa.
Respectiv, imparțilitatea constă în încrederea pe care judecata trebuie să o inspire
publicului într-o societate democratică și este esențială pentru îndeplinirea adecvată a
funcției judiciare. Ea privește nu doar hotărârea însăși, ci și întreg procesul prin care se
ajunge la aceasta.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului reiterează că, într-o societate
democratică, este de o impartanță fundamintală ca instanțele judecătorești șă inspire
încredere populației (a se vedea, hotărârea Padovani împotriva Italia, 26 februarie 1993).
Totodată, în cauza „Tocono și Profesorii Prometeiști împotriva Moldova”, Curtea a
constatat violarea art. 6 § 1 din Convenția Europeană (dreptul la un proces echitabil)
reiterând că această normă poate fi violată în cazul în care o suspiciune de lipsă de
imparțialitate este obiectiv justificată. Ea a notat că Convenția impune tuturor instanțelor
de judecată obligația de a verufuca dacă modul cum ea a fost constatată satisface cerință
de „imparțialiate”. Precum acest termen este definit de art. 6 al Convenție. Curtea a notat
că, ea era rezonabil de a decide că judecătorul V. B. își dădea seama de relațiile sale cu
liceul pe care era la-a avut în trecut. El era obligat, prin art. 23 al Codului de procedură
civilă, să informeze părțile despre o posibilă incompatibilitate. Curtea a subliniat că în
circumstanțele prezentei cauze imparțilitatea judecătorului menționat putea fi pus la
îndoială și că temerile reclamanților puteau fi obiectiv justificate.
În acest sens, art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului
și a Libertăților Fundamentale cere instanței care cade sub incidența sa, să fie imparțială.

Pagina 5 din 34
Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prijudecății s-au părtinirii, existența s-au
absența acesteia putând fi probată în difirite moduri.
Conform prevederile art. 4 al Codului de etică a judecătorului, judecătorul este
obligat să se abțină de la orice proces în care imparțialitatea sa ar putea fi pusă la îndoială
și se va autorecuza într-un proces în care această este cerută de lege.
Din pct. 2.5 și 2.5.1 privind principiile de la Bangalore cu privire la conduita
judecătorului din 2002, revizuit la Masa Rotundă a Președinților Curții Supreme ținută la
Palatul Păcii, Haga, 25-26 noiembrie 2002, se reține, că judecătorul se va abține să
soluționeze orice dosar pe care consideră că nu îl va putea judeca într-o manieră
imparționeze s-au în care i-ar putea părea unui observator rezonabil că judecătorul nu
este capabil să judice imparțial, s-au în cazul în care judecătorul este subiectiv s-au are o
prejudecată reală cu privire la una din părți s-au în care judecătorul cinoaște personal
fapte relevante pentru proces.
Urmare a celor constatate supra, pentru respectarea cerințelor legale și întru
înlăturarea oricăror dubii și suspiciuni în privința imparțialității, solicit ca judecătorul
Serghei Papuha, la examinarea cauzei menționate supra, în scopul acordării participanțelor
la proces, garanții suficiente privind accesul lor în proces echitabil și la o instanță
independentă și imparțială, având în vedere motive puse la baza art. 33 din Codul de
procedură penală, judecătorul să se abțină de la examinare cauzei, și anume fapul că el
nu va fi obictiv față de acest justițiabil.
Deci, absolut fondat consider că, cele expuse supra și pentru a evita în viitor
orice conflict de interese apărute între condamnatul BADICICO Petru Vasile,
născut la 29 aprilie 1982, cu judecătorul din Judecătoria Chișinău, sediul
Ciocana, Serghei Papuha, luând în considerație cele spuse supra, cu un
comportament nedemn din partea judecătorului în proces de judecată, la care au
la cel moment în proces și alte persoane civile, evedent aduce la îndoială și
imparțialitate lui.
Astfel, se consideră că circumstanțele invocate în cererea sunt întemiate, care sunt
posibele admiterii ei, or, judecarea cauzei penale în privința lui condamnatul BADICICO
Petru Vasile în care judecătorul din Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha
ar putea trezi aparențe de imparțialitate unei observator obiectiv.
După cum subliniază și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,
judecătorii trebuie nu numai să îndeplinească criterii obiective de imparțialitate, ci să fie și
percepuți ca fiind imparțiali, miza este încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire
justițiabililor într-o societate democratică. O instanță de judecată trebuie să reafirme
încrederea publicului în integritatea corpului judiciar. Percepția de imparțialitate se
măsoară prin standardul observatorului rezonabil. Instanța trebuie să fie imparțială și din
punct de vedere obiectiv, adică trebuie să ofere garanții suficiente pentru a exclude orice
îndoială legitimă în această privință (Gregory împotriva Marea Britanie, Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, (1997) 25 EHRR 577). Ceea ce este în joc, e încrederea
pe care instanțele dintr-o societate democratică trebuie să o inspire populației (Castillo
Algar împotriva Spania, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, (1998) 30 EHRR 827).
Curtea a reamintit că art. 6 § 1 al Convenției impune o obligație fiecărei instanțe
naționale să verifice dacă, așa cum este formată, ea reprezintă o „instanță imparțială” în
sensul acestei prevederi (a se vedea, de exemple, Remli împotriva Franței, hotărâre din 23
aprilie 1996, Reports of Judgments and Decisions 1996-II, § 48). Prin urmare, Curtea este
de părere că, în circumstanțele acestei cauze, imparțialitatea judecătorului în cauză poate

Pagina 6 din 34
trezi aparențe pentru a fi pusă la îndoială și că bănuiala reclamanților în acest sens poate fi
considerată obiectiv justificată.
Totodată, judecătorii trebuie să-și asume în mod special următoarele
responsabilități:
 să acționeze în toate cauzele în deplină independență și în afara oricărei influențe
externe;
 să hotărască asupra cauzelor în mod imparțial, conform propriei evaluări a faptelor și
propriei interpretări a legii, să se asigure că toate părțile sunt audiate în mod echitabil
și că drepturile lor procedurale sunt respectate conform dispozițiilor Convenției;
 să se abțină să judece o cauză s-au să renunțe la aceasta atunci când există motive
întemeiate cu privire la acel caz, și nu altfel. Aceste motive trebuie stabilite prin lege
și pot include, de exemplu, probleme grave de sănătate, existența unui conflict de
interese s-au interesul justiției;
 dacă se impune, să explice părților într-o manieră imparțială anumite probleme de
procedură;
 dacă e potrivit, să încurajeze părțile să ajungă la o înțelegere amiabilă;
 cu excepția cazului când legea s-au practica stabilită dispun altfel, să motiveze complet
și clar hotărârile, utilizând termeni ușor de înțeles;
 să urmeze toate etapele de pregătire profesională necesare pentru a-și îndeplini
atribuțiile într-o manieră eficientă și adecvată.
Legea cu privire la statutul judecătorului obligă judecătorii să execute întocmai
cerințele legii la înfăptuirea justiției, să asigure ocrotirea drepturilor și libertăților
cetățenilor, onoarei și demnității lor, apărarea intereselor societății, o înaltă cultură a
activității judecătorești, să fie nepărtinitori.
Judecătorii în exercițiul funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, sunt
datori să se abțină de la fapte care ar putea să discrediteze justiția, să compromită cinstea
și demnitatea de judecător ori să provoace îndoieli față de obiectivitatea lor. Ei nu au
dreptul să divulge secretul deliberărilor și informațiile obținute în ședință închisă, iar
judecătorul de instrucție nu are dreptul să divulge datele urmăririi penale. Judecătorii sunt
obligați să studieze și să generalizeze practica judiciară.
În susținerea poziției sale, Curtea Europeană a precizat că, într-o societate
democratică, instanțele trebuie să inspire încredere justițiabililor. Orice judecător despre
care poate există o temeie legitimă privind lipsa de imparțialitate trebuie așadar să fie
recuzat (a se vedea, Micallef împotriva Maltei, pct. 98).
În această ordine de idei, se reține că conform art. 7 alin. (1) din Codul de
procedură penală, procesul penal se desfășoară în strictă conformitate cu principiile și
normele unanim recunoscute ale dreptului internațional, cu tratatele internaționale la care
Republica Moldova este parte, cu prevederile Constituției Republicii Moldova și ale
prezentului cod.
Or, potrivit preambulului CEDO și conform jurisprudenței CtEDO drepturile
omului «trebuie să fie practice și efective dar nu teoretice și iluzorii» (a se vedea, Sergey
Zolotukhin împotriva Federația Rusă, nr. 14939/03, Hotărârea Marei Camere a CtEDO
din 10.02.2009, §§ 80-81 etc.), motive pentru care prezenta cerere de recuzare și de
strămutare urmează a fi admisă, așa precum a fost formulată.
Totodată, este important cu luarea în considerație că, în adresa Judecătoriei Chișinău,
sediul Ciocana, pe cauza penală nr. 21ji-3860/2022, PIGD: 1-22089956-12-21ji-
24062022, la data de 23 ianuarie 2023, a fost depusă cerere de accelerarea procedurii, din
motiv că judecătorul din Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, intenționat tergiversarea

Pagina 7 din 34
procesului examinării cauzei penale, și evident confirmă că condamnatul BADICICO Petru
Vasile este în conflict cu judecătorul Serghei Papuha.
Deși, în adresa cărui judecător v-a fi parvenită spre examinare cererea de recuzare a
fost solicitat următoarele: Urmare a celor constatate supra, pentru respectarea
cerințelor legale și întru înlăturarea oricăror dubii și suspiciuni în privința
imparțialității, judecătorul din Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha
să fie recuzat de la examinarea cauzelor penale care le are în gestiunea lui cu nr. 21ji-
3847/2022, PIGD: 1-22075250-12-21ji-30052022 și nr. 21ji-3860/2022, PIGD: 1-
22089956-12-21ji-24062022, în scopul acordării participanților la proces, garanții
suficiente privind accesul la un proces echitabil și la o instanță independentă și
imparțială. (a se vedea, f.d. 22-29)
Având parte în proces petiționarul BADICICO Petru Vasile la data de 30 ianuarie
2023, la examinarea cauzei cererii de recuzare, a susținut intergral cererea sa, mai mult, a
fost de numerite ori solicit să fie ridicate înregistrările Audio CD și a Procesului-
Verbal al ședinței din 25 ianuarie 2023, în procesul examinării cauzei nr. 21ji-
3847/2022, PIGD: 1-22075250-12-21ji-30052022 și nr. 21ji-3860/2022, PIGD: 1-
22089956-12-21ji-24062022, pentru a se confirma cele spuse, totodată, de a verifica
comportamentul judecătorului Serghei Papuha în proces, cum și a participanților în
proces, așa cum în proces a fost și avocatul de stat Aurelia Mîrzîncu și alte persoane
publice.
Prin Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din data de 30 ianuarie 2023,
judecătorul Elisaveta Buzu, a respins cerere de recuzare înaintată de petiționarul
BADICICO Petru Vasile judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Serghei
Papuha ca fiind neîntemeiată. (a se vedea, f.d. 30-33)

În drept,
8. Potrivit art. 19 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor
(1) sesizarea privind faptul care pot constitui abateri disciplinare comise de judecători
poate fi înaintată de: lit. a) persoana ale cărei drepturi au fost încălcate ca urmare a
faptei comise de judecător s-au o altă persoană care poate invoca un interes legitim.
9. Potrivit articolului 26 din Constituție, fiecare persoană are dreptul să reacționeze
independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale.
Astfel, chiar dacă modalitatea de acumulare a probelor în cazurile menționate în
sesizare nu este prevăzută de Legea cu privire la răspunderea disciplinară a
judecătorilor, aceasta nu reprezintă un impediment pentru judecătorul vizat în
procedura disciplinară să cunoască conținutul sesizării, să prezinte explicații scrise și
orale, să prezinte probe care demonstrează s-au care infirmă fapte invocate în sesizare
s-au relevante pentru sesizare, să fie asistat de un avocat s-au de un reprezentant al său,
să solicite audierea martorilor s-au a altor persoane în cadrul ședinței de examinare a
cauzei disciplinare, să i-a cunoștință de materialele dosarului și să depună probe noi s-
au demersuri pentru administrarea de probe noi, să formuleze în orice moment
demersuri și să dea explicații suplimentare.
Toate acestea reprezintă garanții și măsuri suficiente pentru ca unui judecător vizat în
procedura disciplinară să-i fie asigurat dreptul la apărare prevăzut de Constituție (a se
vedea, mutatis mutandis, HCC nr.9 din 28 iunie 2012, § 35).2
______________________________
2A se vedea: https://www.constcourt.md/public/files/file/Actele Curtii/acte 2012/h_09.pdf

Pagina 8 din 34
10. Importanța justiției: Justiția este unul dintre pilonii care susține orice societate
democratică dar, în același timp, este și un serviciu public al cărui principală misiune
este aceea de a satisface interesele membrilor societății. Fără putință de tăgadă, din
această perspectivă, cetățenii așteaptă ca judecătorii să-și desfășoare activitatea de
judecată în mod cinstit, corect și imparțial, aceste calități impregnându-se, practic,
întregii activități desfășurate în instanțe de personalul care participă, direct s-au
indirect, la înfăptuirea actului de justiție. Societatea civilă solicită instanțelor, din ce în
ce mai accentuat, să i-a măsuri pentru a nu se permite compromiterea procesului de
judecată din cauza unor interese ori a unor relații personale ale judecătorilor s-au ale
celorlalți membri ai colectivului instanței.
Aceste cuvinte nu sunt simple afirmații, ci au valoare de principiu, regăsindu-se în
abecedarul parcurs de judecător înainte de obținerea inamovibilității. Independența și
imparțialitatea fac, s-au ar trebui să facă parte din structura fiecărui membru al corpului
judecătorilor în egală măsură cu componenta profesională, asigurând în acest mod
siguranță și încredere celor care caută o protecție a drepturilor ce le-au fost încălcate,
dar și celorlalți membri ai societății.
O societate care are încredere în sistemul său judiciar, în eficacitatea normei și în
aplicarea principiului conform căruia toți sunt egali în fața legii este o societate
puternică și prosperă. Din păcate, societatea Moldovenească nu se bucură de confortul
unei asemenea încrederi. Afirmația este susținută de nenumăratele sondaje de opinie
date publicității care relevă o neîncredere a populației în justiție la cote alarmante, chiar
halucinante (nu putem însă să nu remarcăm în acest context că o populație care nu are
încredere în justiție într-un procent invers proporțional cu cel al persoanelor care
efectiv au apelat la serviciile acesteia ridică mari semne de întrebare în ceea ce privește
cauzele care determină această atitudine), precum și de luări de poziție ale principalilor
actori ai scenei politice, această chestiune fiind una dintre puținele asupra cărora
reprezentanții tuturor formațiunilor politice sunt de acord.
11. Toate instrumentele universale și regionale garantează dreptul la un proces echitabil în
fața unei instanțe independente și imparțiale. Dacă independența judecătorului este
consacrată prin statutul acestuia, imparțialitatea este o chestiune lăuntrică, este o
virtute; prima înseamnă absența oricărei subordonări, pe când cealaltă absența oricărei
prejudecăți, pasiuni, slăbiciuni s-au sentiment personal; prima se analizează în raport
cu un terț, cea de-a doua în raport de însuși magistratul.
12. Conform principiilor nr. 18 și 19 al ONU, judecătorii sunt supuși suspendării s-au
eliminării numai din motive de incapacitate s-au comportament care-i face
necorespunzători pentru îndeplinirea îndatoririlor lor.
13. Principiul 6 pct. 1 din Recomandarea nr. (94)12 prevede posibilitatea luării de măsuri
dacă judecătorii nu-și îndeplinesc obligațiile într-o manieră eficace și adecvată s-au în
caz de abateri disciplinare.
14. În fine, potrivit principiului nr. 9 al Cartei Judecătorilor în Europa, greșelile
judiciare sunt motivul sancționării disciplinare a judecătorului.
15. Astfel, încălcarea normelor imperativeale legislației în procesul de înfăptuire
a justiției, este cea mai confuză și discutabilă abatere disciplinară, Reglementarea se
referă la tipul normelor încălcate (imperative) și se referă la locul și timpul încălcării
(în procesul judiciar). Normele care trebuie respectate de judecător se află în codurile
de procedură, și în alte legi.
16. Conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 544, se găsesc enumerate obligațiile
statutare ale judecătorilor, dar care trebuie respectate, inclusiv în timpul soluționării

Pagina 9 din 34
 cauzelor (să asigure interpretatrea și aplicarea uniformă a legislației, să respecte
prevederile Codului de etică al judecătorului).
17. Mai mult, am identificat o soluție a Plenului CSM care explică ce înseamnă norme
imperative: „Norme imperative se consideră acelea, care impun o anumită conduită,
de la care nu se pot face derogări, adică nu pot fi stabilite alte reguli pentru raportul
lor juridic decât cele impuse. În baza acestor norme se poate cere săvârșirea unei
acțiuni s-au abținerea de la săvârșirea unei acțiuni, prin obligarea la un comportament
de la care subiecții de drept nu se pot abate.
Astfel, normele de drept imperative sunt acelea care impun subiecților de drept o
acțiune s-au îi obligă la o abstențiune, care stabilesc o conduită univocă și strict
determinată obligatorie pentru subiectul de drept. De asemenea aceste norme interzic
subiectului de drept, sub sancțiune, derogarea de la ele s-au neaplicarea lor”.3
18. Exigențele art. 6 § 1 CEDO, prevăd dreptul la un proces echitabil, orice persoană are
dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei
sale, de către o instanță independentă și imparțială, insituită de lege, care va hotărâ
asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.
19. În jurisprudența sa, Curtea Europeană cu titlu de principiu, a reținut că este
fundamental ca într-o societate democratică «tribunalele să inspire încredere
justițiabililor», art. 6 § 1 din Convenție impunând ca fiecare instanță să fie imparțială
(a se vedea, Padovani vs. Italiei, Hotărârea din 26 februarie 1993, § 27).4
20. Curtea Europeană a statuat că, dincolo de limitele care circumscriu conținutului acestui
drept, există loc pentru restrângeri aduse implicit. Cu toate acestea, limitările nu trebuie
să restrângă dreptul de acces într-atât, încât să fie atinsă însă-și substanța sa.
21. Cu referire la circumstanțele captive descrise, în nenumărate rânduri, Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv și în cauzele contra Republicii Moldova, a
menționat că, la examinarea unei cauze, chiar și aparențele pot avea o anumită
importanță, s-au cu alte cuvinte «justiția nu trebuie doar făcută, ci trebuie să se vadă
că s-a făcut» (a se vedea, De Cubber vs. Belgia, din 26 octombrie 1984, § 26).5
22. În această ordine de idei, se reține că conform art. 7 alin. (1) din Codul de procedură
penală, procesul penal se desfășoară în strictă conformitate cu principiile și normele
unanim recunoscute ale dreptului internațional, cu tratatele internaționale la care
Republica Moldova este parte, cu prevederile Constituției Republicii Moldova și ale
prezentului cod.
23. Or, potrivit preambulului CEDO și conform jurisprudenței CtEDO drepturile omului
trebuie să fie «practice și efective» dar «nu teoretice și iluzorii» (a se vedea, Sergey
Zolotukhin vs. Federația Rusă, Hotărârea Marei Camere a CtEDO din 10 februarie
2009, §§ 80-81 etc.), motive pentru care prezenta sesizarea urmează a fi admisă așa
precum a fost formulată.6
24. În ce privește pretinsa nemotivare a hotărârii, a menționat că Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a apreciat că motivarea unei hotărâri constituie una dintre
componentele dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi
______________________________
3A se vedea: CSM, Hotărârea nr. 595/27 din 12 septembrie 2017 cu privire la contestarea hotărârii Plenului Colegiului
disciplinar nr. 28/4 din 5 mai 2017, https://www.csm.md/files/Hotaririle/2017/27/595-27.pdf
4A se vedea: http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-57812
5A se vedea: http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-57465
6Disponibel:http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/view.asp?action=html&documentId=846923&portal=hbkm&source=
externalbydocnumber&table=F69A27FD8FB86142BF01C1166DEA398649

Pagina 10 din 34
 atribuie «instanței» obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor,
argumentelor și probelor părților (a se vedea, Boldea vs. României, § 32-38, Hotărârea
din 20 aprilie 2010).7
25. Соnfоrm Avizului nr. 3 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni
(CCJE) și altor acte normative, dоаr instanța de judecată poate арrесiа dacă judecătorul
а aplicat neuniform legislația în mod intenționat s-au din neglijență gravă și сă pentru
а арrесiа acțiunile judecătorului privind intеrрrеtаrеа s-au aplicarea nеunifоrmă а
legislației, trebuie să se țină cont și de rароrtul rezonabil de proporționalitate între
mijloacele folosite și scopul urmărit și сă doar în саzul аnulării Hotărârii judecătorești
defecfuoase și соnstаtării faptului сă la examinarea cauzei judecătorul, intenționat s-au
din neglijență grаvă, а interpretat s-au а aplicat nеunifоrm legislația.
26. Deci, acest fapt supra demonsrează că, judecătorul din Judecătoria Chișinău, sediul
Ciocana, Serghei Papuha în temeiul сirсumstаnțеlоr menționate supra se deduce сă,
faptele invocate în sesizare depusă de petiționarul BADICICO Petru Vasile întrunesc
еlеmеntеlе аbаtеrilоr disciplinare prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c), i), k) și p) din Legea
nr. 178 cu рrivirе la răspunderea disciplinară а judecătorilor.
27. Аvând în vеdеrе fapful сă,1а examinarea sesizării depuse de petiționarul BADICICO
Petru Vasile, s-a dat о арrесiеrе justă circumstanțelor stabilite și ajungem la concluzia
de а admite sesizarea depusă împotriva judecătorului judecătorul din Judecătoria
Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha.
28. Începând cercetarea judecătorească, judecătorii au obligația Judecătoria Orhei, sediul
Rezina a adoptat ordinea de cercitare a probelor, prevăzută de art.365-375 din Cod de
procedură penală.
Potrivit art. 376 alin. (l) Cod de procedură penală ”după cercetarea tuturor probelor
din dosar și a celor prezentate la judecarea cauzei, președintele ședinței de judecată
întreabă părțile dacă doresc să dea explicații suplimentare ori să formuleze cereri s-
au, după caz, demersuri noi pentru completarea cercetării judecătorești”, iar art. 364
alin. (3)-(4) Cod de procedură penală stabilește expres că ”cererile s-au demersurile
formulate se soluționează de către instanță după audierea opiniilor celorlalte părți
asupra cerințelor înaintate. Părțile pot prezenta și cere administrarea probelor și în
cursul cercetării judecătorești”.
29. Conform art. 4 (abateri disciplinare) alin. (1) constituie abateri disciplinară: c) acțiunile
judecătorului în procesul de înfăptuire a justiției care fac dovada incompetenței
profesionale grave și evidente; i) încălcarea normelor imperative ale legislației în
procesul de înfăptuire a justiției; k) atitudinea nedemnă în procesul de înfăptuire a
justiției față de colegi, avocați, experți, martori s-au alte persoane; p) alte fapte care
aduc atingere onoarei s-au probității profesionale ori prestigiului justiției în așa
măsură încât se afectează încrederea în justiție, comise în exercitarea atribuțiilor de
serviciu s-au în afara acestora, care, după gravitatea lor, nu pot fi calificate doar ca
încălcări ale Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor.
30. Prin încalcarea gravă a prevederilor Codului de procedură penală, privind
neexaminarea cauzei de fapt și de drept, care a adus la impațialitatea judecătorului din
Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha încălcând dreptulrile

______________________________
7A se vedea: https://hudoc.echr.coe.int/app/conversion/docx/pdf?library=ECHR&id=001-
122801&filename=CASE%20OF%20BOLDEA%20v.%20ROMANIA%20-
%20%5BRomanian%20Translation%5D%20provided%20by%20the%20SCM%20Romania%20and%20Monitorul
%20Oficial%20R.A..pdf

Pagina 11 din 34
 condamnatului BADICICO Petru Vasile la un proces echitabil, garantat de art. 6 al
CEDO, a fost depusă cerere de recuzare, în care judecătorul din Judecătoria Chișinău,
sediul Ciocana, Elisaveta Buzu la 30 ianuarie 2023, a respins cerere de recuzare
înaintată de petiționarul BADICICO Petru Vasile judecătorului Judecătoriei Chișinău,
sediul Ciocana, Serghei Papuha ca fiind neîntemeiată, cauza penal nr. 3847/2022,
PIGD: 1-22075250-12-21ji-30052022, motevând că: careva suspiciuni din opinia unei
persoane, nu poate constitui temei de recuzare a unui judecător. Astfel, instanța de
judecată menționează că argumentele invocate în susținerea cererii de recuzare, nu pot
fi apreciate ca temei al institușiei recuzării.
31. În aceste circumstanțe este necesar de notat, în primul rând, că pentru a constata
abaterea disciplinară de încălcare a normelor imperative, după cum este prevăzută de
Legea nr. 178 nu este nevoie de a demonstra intenția judecătorului, ci e suficient de a
demonstra că judecătorul a fost neglijent în aplicarea normei. Judecătorul se
prezumă că știe legea, de aceea intenția nu contează la aplicarea normelor imperative.
Doi, aplicarea normelor imperative nu reprezintă opinia, discreția s-au intima
convingere a judecătorului. Aplicarea normelor imperative urmează a fi efectuată în
baza unor reguli stabilite de lege.
32. Statul de drept este fundamentat pe supremația legii și organizat pe baza principiului
separației puterilor în stat. Cetățenii trebuie să respecte legea, dar și autoritățile trebuie
să o facă, iar funcționarea acestui sistem poate fi asigurat doar de o justiție independentă
și imparțială (echidistantă). Statul de drept presupune pe de o parte ca judecătorii să fie
în măsură să-și exercite îndatoririle profesionale în mod independent și imparțial, iar pe
de altă parte ca puterea executivă și cea legislativă să asigure această independență.
Dar nu este suficient să existe garanții legislative pentru independența și imparțialitatea
justiției, ci însăși instanțele trebuie să inspire încredere justițiabililor. Independența și
imparțialitatea trebuie să fie efective și recunoscute ca atare de justițiabili.8
33. Forma SESIZĂRII CSM: Legea nu prevede un tipizat s-au formular pentru cazul în
care o persoană dorește să se adreseze Consiliului Superior al Magistraturii cu privire
la unele aspecte din activitatea instanțelor s-au a judecătorilor.
Însă, chiar și în aceste condiții, sesizările în conținutul lor trebuie să se refere clar și
concret la aspectele pe care le consideră că se impun a fi făcute cunoscute Consiliului
Superior al Magistraturii.
De asemenea, sesizările trebuie să respecte, în modul de adresare, drepturile și
libertăților celorlalte persoane, să nu conțină expresii insultătoare, jignitoare etc.
Sesizările trebuie, în mod obligatoriu, să conțină datele de identificare ale persoanei
care o formulează (nume, prenume, adresa completă, etc.), semnătura acesteia.
Datele de identificare ale persoanei (nume, prenume, adresa completă) trebuie să fie
indicate și în sesizarea exprimată prin e-mail, pe una din adresele de contact ale
Consiliului Superior al Magistraturii, cu semnătura digitală respectivă.
Potrivit art. 20 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, sesizarea
cu privire la faptele judecătorului care pot constitui abateri disciplinare trebuie să
conțină:
a) datele de identitate și informația de contact ale autorului sesizării;
b) numele judecătorului la care se face referire în sesizare;
c) data și locul unde au fost comise faptele descrise în sesizare;
d) descrierea succintă a faptelor ce ar putea constitui abateri disciplinare;
______________________________
8 A se vedea: Iulia Voinea-Moţoc, Independenţa şi imparţialitatea justiţiei în Convenţia Europeană a
Drepturilor omului, „Revista română de Drepturile Omului”, nr.10/1995, p.40.

Pagina 12 din 34
 e) indicarea, după caz, a probelor care confirmă fapta invocată s-au indicarea
persoanelor care ar putea confirma cele relatate de autorul sesizării, dacă acestea
există la momentul depunerii sesizării;
f) data și semnătura autorului sesizării.
34. Competențele Inspecției Judiciare: Inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată
sesizarea este obligat:
a) să întreprindă toate măsurile necesare pentru a verifica faptele invocate de autorul
sesizării și a stabili existența s-au inexistența elementelor faptei care poate constitui
abatere disciplinară;
b) să solicite judecătorului-subiect al sesizării opinia scrisă cu privire la circumstanțele
invocate în sesizare;
c) să întocmească dosarul cauzei disciplinare care include sesizarea privind faptele care pot
constitui abateri disciplinare, opinia scrisă a judecătorului subiect al sesizării, precum și
toate materialele și alte probe obținute în urma verificării;
d) să examineze admisibilitatea sesizării pentru pornirea procedurii disciplinare, cu încadrarea
juridică a faptelor invocate în sesizare, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c),
i), k) și p);
e) să transmită dosarul disciplinar Colegiului disciplinar și să susțină raportul cu privire la
rezultatele cercetării disciplinare;
f) să se abțină de la verificarea sesizării și cercetarea disciplinară dacă se află în raporturi de
rudenie până la al patrulea grad, inclusiv, s-au de afinitate până la al treilea grad, inclusiv,
cu judecătorul-subiect al procedurii disciplinare s-au cu persoana care a depus sesizarea,
precum și în cazul în care are un interes personal, direct s-au indirect, în soluționarea cauzei
disciplinare s-au există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea
sa. Pentru aceleași motive, judecătorul subiect al procedurii disciplinare s-au persoana care
a depus sesizarea poate cere recuzarea inspectorului judecător.
35. În procesul de verificare a sesizării, Inspectorul-Judecător este în drept:
a) să facă copii de pe documentele relevante, inclusiv din dosarele la examinarea cărora
se afirmă că au fost comise faptele descrise în sesizare;
b) să solicite alte informații necesare de la președintele instanței și alți judecători de la
instanța în care activează judecătorul vizat în sesizare, precum și de la alte autorități
publice, persoane cu funcții de răspundere s-au persoane private;
c) să solicite, în caz de necesitate, persoanei care a depus sesizarea explicații verbale și
în scris, precum și probe suplimentare în legătură cu faptele invocate în sesizare;
d) să întreprindă alte măsuri pe care le consideră necesare pentru a demonstra existența
s-au inexistența elementelor abaterii disciplinare în faptele indicate în sesizare.
36. Rolul Inspecției Judeciare: În temeiul art. 71 alin. (6) din Legea cu privire la
Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecției judiciare îi sunt atribuite următoarele
competențe:
a) verifică activitatea organizatorică a instanțelor judecătorești la înfăptuirea justiției;
b) examinează petițiile cetățenilor în probleme ce țin de etica judiciară, adresate Consiliului
Superior al Magistraturii, solicitând în mod obligatoriu explicația scrisă a judecătorului
vizat în petiție;
b ) verifică sesizările privind faptele care pot constitui abateri disciplinare;
1

c) verifică demersurile care au ca obiect acordul Consiliului Superior al Magistraturii privind

pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului;
d) studiază temeiurile respingerii de către Președintele Republicii Moldova s-au de către
Parlament a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în
funcția de judecător s-au pentru numirea în funcția de vicepreședinte ori de președinte al
instanței judecătorești, cu prezentarea unei note informative Consiliului Superior al
Magistraturii.

Pagina 13 din 34
37. Conform art. 72 alin. (1) din aceeași Lege activitatea organizatorică a instanțelor
judecătorești la înfăptuirea justiției se verifică cu scopul de a asigura:
a) celeritatea procesului;
b) transparența activității de înfăptuire a justiției și deschiderea față de societate;
c) eficiența activității instanțelor judecătorești, a judecătorilor și a personalului instanțelor;
d) respectarea Codului de etică al judecătorului;
e) conduita profesională înaltă a personalului instanțelor judecătorești;
f) perfecționarea continuă a performanțelor judecătorilor și ale personalului instanțelor
judecătorești.Controlul asupra activității organizatorice ale instanțelor de judecată se
efectuează în conformitate cu Regulamentul cu privire la volumul, metodele, temeiurile și
procedura de verificare a activității organizatorice a instanțelor judecătorești la înfăptuirea
justiției, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior a Magistraturii nr. 239/9 din 12 martie
2013.
38. Inspecția judiciară exercită alte atribuții în conformitate cu Legea cu privire la
răspunderea disciplinară a judecătorilor, alte acte normative și Regulamentul cu privire
la organizarea, competența și modul de funcționare a Inspecției judiciare, aprobat prin
Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89/4 din 29 ianuarie 2013, cu
modificările și completările ulterioare.
39. Deși, judecătorul din cadrul Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha nu
respectă întocmai principiile și exigențele eticii profesional a judecătorilor, iar
luând în considerație argumentele invocate în sesizare privind faptul care pot constitui
abateri disciplinare, dar și care se confirm din materialele dosarului. Cu cercitudine de
fapt materialele trebuie să fie examinate per ansamblu luând în considerare faptul că
vizează abateri disciplinare omogene după natura lor.
40. În conformitate cu prevederile art. 36 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor, Colegiul disciplinar poate hotărî constatarea abaterii
disciplinare și aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 6.
41. În consecința celor constaate se reține bănuială rezonabilă că, acțiunile judecătorului
din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha atestă elemenele
abaterilor disciplinare stabilite la art. 4 alin. (1) lit. c), i), k) și p) din Legea nr. 178 cu
privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, potrivit căreia constituie abatere
disciplinară.
42. Or, regulile de conduință profisională trebuie să le ceară judecătorilor să evite orice
activități de natura a compromite demnitatea funcției lor, pentru păstrarea încredirii
publicului în sistemul juridic prin minimizarea riscului de conflict de interese.
43. Prin urmare, la examinarea acțiunilor imputute judecătorului vizat în sesizare, prin
raportare la prevederile legale naționale și la standardele internaționale în domeniu, care
instituie pricipii și reguli ce determină comportamentul judecătorului, reiterează că pot
intra în sfera acestei abateri disciplinare: coduita agresivă (limbaj, violențe fizice) a
judecătorului de natura a contraria s-au indigna opinia publică, frecventarea unor locuri
cunoscute ca având o reputație indoielnică, legături cu persoane care au o proastă
reputație (infractori notorii, interlopi etc.), implicarea în controverse publice,
denigrarea unor proastă persoane, desfășurarea unor activități care, prin natura lor, pot
crea îndoieli în rândul opiniei publice cu privire la seriozitatea, independența,
imparțialitatea s-au integritatea magistratului.
44. Pentru a califica ca abatere disciplinară, este important ca acesta, după gravitatea ei, să
nu poată fi calificată doar ca încălcare a Codului de etică și conduită profisională a
judecătorilor, dar și a cercumstanțelor din proces, la care au fost mai multe persoane în
ședință care au văzut și auzit de fapt și de drept comportamentul judecătorului vizat.

Pagina 14 din 34
 Conducându-mă de Ghidul pentru sesizarea inspecției judeciare aprobat prin hotărârea
CSM nr. 5/1 din 15 ianuarie 2019, de la inspecția judeciară,

S O L I C I T:
 Admiterea actului de sesizare spre examinare.
 Tragerea la răspundere disciplinară a magistratului Judecătoriei Chișinău, sediul
Ciocana, judecătorului Serhei Papuha, pentru faptele, prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. c),
i), k) și p) din Legea nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, adică,
pentru multiple încălcări săvărșite în în procesul de înfăptuire a justiției.
 Verificarea înregistrărilor Audio CD și Procesului-Verbal al ședinței de judecată din
25 ianuarie 2023, conform Ghidul pentru sesizarea inspecției judeciare aprobat prin
hotărârea CSM nr. 5/1 din 15 ianuarie 2019.
 Examinarea actului de sesizare cu petiționarului BADICICO Petru Vasile prin
intermediul teleconferinței, cu conectarea Penitenciarului nr. 13-Chișinău de tip
(izolator), mun. Chișinău, str. Bernardazzi, nr. 3.
LISTA CAZURILOR CITATE:
Jurisprudența citată în prezenta cerere de recuzare face trimitere la hotărâri și decizii pronunțate
de Curte, precum și la decizii și rapoarte ale Comisiei Europene a Drepturilor Omului
(”Comisia”).
Hyperlink-urile către cauzele citate în versiunea electronică din cererii de recuzare face
trimitere la baza de date HUDOC (http://hudoc.echr.coe.int) care oferă acces la jurisprudența
Curții (hotărâri și decizii pronunțate de Marea Cameră, de Cameră și de Comitet, cauze
comunicate, avize consultative și rezumate juridice extrase din Nota informativă privind
jurisprudența), precum și baza de date a Comisiei (decizii și rapoarte) și la rezoluțiile Comitetului
de Miniștri. Unele decizii ale Comisiei nu apar în baza de date HUDOC și sunt disponibile
numai în format tipărit, în volumul corespunzător al Anuarului Convenției europene a drepturilor
omului.
LISTA DOCUMENTELOR ANEXATE: pe _18_ file.
1) Copie: Cererea de accelerare a procedurii cauzei penale nr. 21ji-3860/2022, PIGD: 1-
22089956-12-21ji-24062022 din 26 ianuarie 2023 din 23 ianuarie 2023. (f.d. 16-21)
2) Copie: Cererea de recuzare pe cauzele penale nr. 21ji-3847/2022, PIGD: 1-22075250-12-
21ji-30052022 și nr. 21ji-3860/2022, PIGD: 1-22089956-12-21ji-24062022 din 26 ianuarie
2023. (f.d. 22-29)
3) Original: Încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cauza penală nr. 21ji-
3847/2022, PIGD: 1-22075250-12-21ji-30052022 din 30 ianuarie 2023. (f.d. 30-33)
Declară pe onoare că informația care figurează în prezenta actul de sesizare și documentele
anexate sunt exacte și corespund originalului.
Date: 1 februarie 2023
Cu cea mai înaltă considerațiune, Petru BADICICO
The document was electronically signed in accordance with
the provisions of art. 21 and art. 40 of Law No. 124
”onvelectronic signature and electronic document”

ATenȚie ! Prezentul document conține date cu caracter personal. Distribuirea, prelucrarea și utilizarea acestora contrar prevederilor
Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 „privind protecția datelor cu caracter personal”, constituie o faptă sancționabilă în conformitate cu
normele legale aplicabile.

Pagina 15 din 34
Pagina 16 din 34
Pagina 17 din 34
Pagina 18 din 34
Pagina 19 din 34
Pagina 20 din 34
Pagina 21 din 34
Pagina 22 din 34
Pagina 23 din 34
Pagina 24 din 34
Pagina 25 din 34
Pagina 26 din 34
Pagina 27 din 34
Pagina 28 din 34
Pagina 29 din 34
Pagina 30 din 34