Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( judecător Dvornic

Octavian)
Dosarul nr.2r-2425/23
2-20152835-02-2r-12072023
DECIZIE

10 octombrie 2023 mun.

Chişinău

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al

Curţii de Apel Chişinău

Avînd în componenţa sa:

Preşedintele completului, judecător Eugeniu Clim
Judecătorii Olga Cojocaru și Steliana Iorgov

examinând cererea de recurs declarată de avocatul *****, în interesele lui

***** împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26.05.2023
prin care a fost scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de *****
împotriva *****privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale,
repararea prejudiciului moral, Colegiul civil

C O N S T A T Ă:
Circumstanțele cauzei
La 03.12.2020 ***** a depus o cerere de chemare în judecată împotriva
Maiei Sandu cu privire la apărarea onoarei, demnității și compensarea prejudiciului
moral.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04.12.2020 nu s-a dat
curs cererii de chemare în judecată depusă de ***** și s-a comunicat lui *****
despre necesitatea înlăturării neajunsurilor din acțiune, acordându-i pentru aceasta
un termen de 10 zile din momentul primirii încheierii. S-a explicat lui ***** că
dacă nu va lichida neajunsurile, cererea de chemare în judecată nu va fi considerată
depusă şi împreună cu actele anexate va fi restituită (f.d. 38-39).
 La 28 decembrie 2020 ***** a depus o cerere privind înlăturarea
neajunsurilor menționate în încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din
04.12.2020 (f.d. 42-46).
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 31.12.2020 acțiunea
înaintată de ***** a fost restituită. S-a explicat lui ***** că restituirea cererii de
chemare în judecată nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a
aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune, împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect
şi aceleaşi temeiuri, dacă reclamantul a lichidat încălcările (f.d. 70).
La 05.02.2021 (conform plicului poștal anexat), ***** a formulat o cerere de
recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 31.12.2020,
solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond din 31.12.2020
și trimiterea cauzei pentru examinare în fond, în alt complet de judecată (f.d. 73-
84; 90).
Prin decizia Curții de apel Chișinău din 27.04.2021 s-a admis recursul
declarat de *****. S-a casat încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din
31.12.2020, emisă în cauza civilă intentată în baza cererii de chemare în judecată
înaintată de ***** împotriva Maiei Sandu cu privire la apărarea onoarei, demnității
și compensarea prejudiciului moral, cu restituirea cauzei spre rejudecare la faza
primirii în procedură a cererii de chemare în judecată, în aceeași instanță și același
complet de judecată.
La data de 15.06.2021 ***** a depus instanței de judecată cerere privind
înlăturarea neajunsurilor, indicate în încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 04.12.2020 (f.d. 112-144).
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 17.06.2021 a fost
primită spre examinare cererea depusă de către ***** către *****privind apărarea
onoarei, demnității și reputației profesionale (f.d. 146).
În ședința de judecată, reprezentantul pîrîtului *****, avocatul Chira
Constantin a solicitat scoaterea de pe rol a acțiunii, din motivul că reclamantul
trebuie să depună diligență și să recepționeze actul expediat de instanța de judecată
la adresa reclamantului indicată în acțiune.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12.10.2021 a fost
respinsă cererea reprezentantului pîrîtului *****, avocatul Chira Constantin
privind scoaterea cererii de pe rol (f.d. 152-153).
 La 20.01.2022, reprezentantul pîrîtului *****, avocatul Chira Constantin a
înaintat demers privind scoaterea cererii de pe rol a acțiunii (f.d. 162-163).
În ședința de judecată din 16.05.2023, reprezentantul pîrîtului *****, avocatul
Chira Constantin a înaintat demers privind scoaterea de pe rol a cererii de chemare
în judecată.
În motivarea cererii de scoatere de pe rol a acțiunii a indicat că, potrivit art.
267 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească scoate cererea de pe rol
în cazul în care reclamantul nu a respectat procedura prevăzută prin lege sau prin
contractul părților, de soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară,
inclusiv prin mediere.
Conform art. 15 al Legii RM nr. 64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de
exprimare, persoana care se consideră defăimată poate solicita, prin cerere
prealabilă, autorului informației și/sau persoanei juridice care a răspîndit-o
rectificare sau dezmințirea informației defăimătoare, acordarea dreptului la replică
sau exprimarea scuzelor și compensarea prejudiciului cauzat. În caz de deces a
persoanei defăimate, cererea prealabilă se depune de către persoana interesată.
Cererea prealabilă se depune în termen de 20 de zile de la data la care
persoana a aflat sau trebuia să afle despre informația defăimătoare. Acesta este un
termen de prescripție. La împlinirea unui an din ziua defăimării, persoana nu poate
solicita repunerea sa în termenul de depunere a cererii prealabile.
Persoana va indica în cerere informația pe care o consideră defăimătoare și în
cazul răspîndirii unor relatări cu privire la fapte, circumstanțele care demonstrează
că informația este în esență falsă sau, în cazul răspîndirii judecăților de valoare,
circumstanțele care demonstrează că acestea nu se bazează pe un substrat
factologic suficient.
Indică că la fila dosarului nr. 9-16 se atestă cererile prealabile înaintate de
reclamant.
Atrage atenția că reclamantul prin cererea prealabilă din 12.11.2020 a
modificat și concretizat pretențiile sale din cererea prealabilă din 09.11.2020, ceea
ce înseamnă că solicitările din procedura prealabilă sunt cele indicate și
concretizate în cererea din 12.11.2020 (la f.d. 12 reclamantul a indicat personal în
cererea din 12.11.2020 că modifică solicitările indicate inițial în cererea din
09.11.2020).
 Analizând cererea prealabilă atestă că reclamantul nu a indicat în cererea
prealabilă circumstanțele care demonstrează că informația este în esență falsă sau
circumstanțele care demonstrează că judecățile de valoare nu se bazează pe un
substrat factologic suficient, astfel, reclamantul nu a indicat circumstanțele care
demonstrează cele invocate.
Mai mult, analizând cererea prealabilă și pretențiile din cererea de chemare în
judecată, observă că anumite cerințe reclamantul nici nu le-a invocat la faza
prealabilă.
Pretenții care nu au fost invocate la faza prealabilă: „încasarea din contul
pârâtului în beneficiul reclamantului a prejudiciului moral pentru răspândirea
informațiilor false și defăimare”. În privința acestor pretenții reclamantul nu a
respectat procedura prealabilă, din care motive urmează a fi scoasă de pe rol”.
Și nu în ultimul rând, atestă că reclamantul nici măcar nu a expediat cererea
prealabilă pe numele dnei *****și nici în adresa de domiciliu a dnei *****(mun.
Chișinău, str. Alba Iulia 184, bl. 4, ap. 11). Cererile prealabile la caz sunt adresate
Partidului Acțiune și Solidaritate (f.d. 8, f.d. 57, f.d. 61), dar nu în persoana
pârâtului așa cum obligă Legea 64 din 23 aprilie 2010.
Or, reclamantul urma să depună diligența necesară încă la faza prealabilă și să
obțină atunci adresa de domiciliu al pârâtului. Reclamantul a făcut acest fapt abia
la data adresării în instanța de judecată, fapt prin care a recunoscut viciile de
procedură admise (f.d. 43). Respectiv, procedura prealabilă se consideră că nu a
fost respectată.
În asemenea circumstanțe indică faptul că, reclamantul nu a respectat
procedura prealabilă obligatorie care este stabilită de lege și nu a respectat
exigențele stipulate de art. 15 alin. (3) din Legea 64 din 23.04.2010, ceea ce în
consecință impune scoaterea cererii de pe rol în temeiul art. 267 lit. a) Cod de
procedură civilă al RM.
Potrivit prevederilor art. 267 lit. к1) din Codul de procedură civilă, instanța
judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care în faza de pregătire a cauzei
pentru dezbateri judiciare se constată că reclamantul nu a achitat taxa de stat în
cuantumul prevăzut de lege.
În corespundere cu art. 87 alin (1) lit k) din Codul de procedură civilă,
valoarea acțiunii se determină din valoarea fiecărei pretenții aparte -în acțiunile
care constau din mai multe pretenții de sine stătătoare.
 Conform art. 19 al Legii RM nr. 64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de
exprimare, pentru cererea de chemare în judecată în care se solicită dezmințirea
(1), acordarea dreptului la replică (2) sau exprimarea scuzelor (3) se achită o taxă
de stat în mărime de 5 unități convenționale.
Pentru pretențiile cu privire la repararea prejudiciului moral și material cauzat
prin defăimare se achită o taxă de stat în mărimea prevăzută la art.3 pct.l) lit, a) din
Legea taxei de stat.
Potrivit art. 3 al Legii RM nr. 1216 din 03.12.1992 taxei de stat stipulează că
„ Tarifele taxei de stat se stabilesc la următoarele cuantumuri:
pentru cererile de chemare în judecată, cererile terților care au revendicări de
sinestătătoare, pentru cererile privitor la litigiile precontractuale, pentru cererile
(plîngerile) privitor la cauzele cu procedură specială, pentru cererile de apel și
cererile de recurs, pentru cererile de revizuire a hotărîrilor instanțelor judecătorești,
precum și pentru eliberarea de către instanțele judecătorești a copiilor
(duplicatelor) de pe documente:
a) pentru cererile de chemare în judecată, privitor la litigiile cu caracter
patrimonial, cererile de contestare a unui titlu executoriu sau a unui alt document
prin care încasarea se produce în mod incontestabil 3% din valoarea acțiunii sau
din suma încasată, dar nu mai puțin de 150 lei și nu mai mult de 25000 lei de la
persoanele fizice și nu mai puțin de 270 lei și nu mai mult de 50000 lei de la
persoanele juridice;
e) pentru cererile de chemare în judecată privitor la modificarea sau rezilierea
contractului de închiriere a încăperilor de locuit, prelungirea termenului de primire
a moștenirii, ridicarea sechestrului asupra bunurilor și pentru alte cereri de chemare
în judecată cu caracter nepatrimonial (sau care nu urmează a fi evaluate) se achită o
taxă de stat în valoare de 500% (adică taxa de stat în valoare de 100,00 lei).
La caz reclamantul are următoarele pretenții/solicitări în privința pârâtului
*****: 1) dezmințirea informației cu conținutul și în modul indicat la pct. 2 din
solicitările din cererea de chemare în judecată...;2) dezmințirea informației cu
conținutul indicat și în modul la pct. 3 din solicitările din cererea de chemare în
judecată...; 3) răspândirea și difuzarea dezmințirii prin publicarea textului în orice
sursă mass-media din RM...; 4) exprimarea scuzelor;5) achitarea prejudiciului
moral în sumă de 100 000,00 (una sută mii, 00) lei.
 Pentru fiecare din primele patru pretenții, în temeiul art. 19 al Legii nr. 64 din
23.04.2010 și art. 3 alin. (1), lit. e) al Legii taxei de stat nr. 1216 din 03.12.1992,
reclamantul urma să achite o taxă de stat a câte 100,00 lei. Deci, în total pentru
pretențiile privind dezmințirea informației... (1), dezmințirea informației... (2),
răspândirea și difuzarea dezmințirii în orice sursă mass-media din RM (3) și
exprimarea scuzelor (4) urma a fi achitată o taxă de stat în valoare totală de 400,00
lei.
Pentru pretenția privind „achitarea prejudiciului în sumă de 100 000,00
reclamantul urma să achite o taxă de stat în valoare de 3 000,00 lei.
În total, pentru toate pretențiile sale, reclamantul urma să achite o taxă de stat
în valoare de 3 400,00 lei.
Reclamantul, la înaintarea pretențiilor sale față de pârâtul *****a achitat doar
taxa de stat în valoare totală de 3 350,00 lei (f.d.122 și ordinele de plată prezentate
ulterior pe parcursul procesului judiciar civil).
În același timp atrage atenția că taxa de stat în valoare de 250,00 lei a fost
achitată prin intermediul unui terț, Pojar Natalia (f.d. 122), însă din materialele
cauzei nu rezultă împuternicirile acestea de a achita taxa de stat. Suplimentar, în
nici unul din ordinele de plată a taxei de stat nu este indicat în destinația plății că
este anume achitată pentru acest proces judiciar civil și deci nu există nici o
legătură a acestor ordine de plată cu prezenta cauză. Or, este unanim cunoscut că
reclamantul este implicat în multe procese judiciare (civile, penale ș.a.) și în
asemenea circumstanțe cerința privind indicarea în destinația plății a taxei de stat
anume pentru care proces judiciar se atribuie este imperios necesară și obligatorie.
Prin urmare ordinele de achitare a taxei de stat anexate la actele cauzei nu
îndeplinesc exigențele de procedură, în special cele de la art. 167 alin. (1) lit. b) din
Cod de procedură civilă al RM, taxa de stat în valoare de 250,00 lei fiind achitată
de o persoană neîmputernicită, iar în totalitate taxa de stat nu este destinată pentru
acest proces judiciar civil. Ca rezultat și în acest caz survin consecințele prevăzute
de art. 267 lit. к1) Cod de procedură civilă al RM.
În circumstanțele descrise supra, în temeiul art. art. 4, 5, 22, 26, 55-61, 118,
265, 266, 267 lit.lit.: a), k1), 269-272 Cod de procedură civilă al RM, Legii RM cu
privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23.04.2010, Legii taxei de stat nr. 1216
din 03.12.1992 a solicitat scoaterea cererii de pe rol.
Poziția instanței de fond
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26.05.2023 a fost
respins demersul reprezentatului pârâtei *****, avocat Constantin Chira privind
scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată la acțiunea ***** împotriva
*****privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, repararea
prejudiciului moral, în temeiul art. 267 lit. к1) Cod de procedură civilă al RM, ca
fiind neîntemeiat.
Totodată, a fost admis demersul reprezentantului pârâtei *****, avocatul
Constantin Chira privind scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată
intentate la acțiunea lui ***** împotriva *****privind apărarea onoarei, demnității
și reputației profesionale, repararea prejudiciului moral, în temeiul art. 267 lit. a)
Cod de procedură civilă al RM, ca fiind întemeiat șu scoasă de pe rol cererea de
chemare în judecată depusă de ***** împotriva *****privind apărarea onoarei,
demnității și reputației profesionale, repararea prejudiciului moral, în temeiul art.
267 lit. a) Cod de procedură civilă al RM.
S-a explicat reclamantului că, este în drept să adreseze instanţei o nouă cerere,
conform dispoziţiilor generale dacă reclamantul a lichidat încălcările.

Solicitarea recurentului
Invocând dezacordul cu încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din
26.05.2023, la data de 09.06.2023 avocatul *****, în interesele lui ***** a depus
cerere de recurs împotriva încheierii primei instanţe, solicitând admiterea
recursului, casarea parțială a încheierii în partea în care s-a scos de pe rol acțiunea
în temeiul art. 267 lit. a) din Codul de procedură civilă, cu emiterea unei noi decizii
de respingere a cererii privind scoaterea acțiunii de pe rol.

Argumentele părților
În motivarea recursului a indicat că, potrivit fişei de repartizare a cererii cauza
a fost repartizată pentru examinarea judecătorului judecătoriei Chişinău, sediul
Centru, Dvornic Octavian.
În şedinţa de judecată reprezentantul pîrîtei, avocatul Constantin Chira a
solicitat scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată.
Potrivit prevederilor art. 59 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă,
parte în proces (reclamant sau pîrît) poate fi orice persoană fizică sau juridică
prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material
litigios. În cazurile prevăzute de lege, pot fi parte în proces asociaţiile şi societăţile
care nu au personalitate juridică, dar care dispun de organe de conducere proprii.
Consideră recurentul că, cererile prealabile au fost depuse către Partidul
Acţiune şi Solidaritate, preşedintei partidului PAS, Doamnei *****(f.d. 9-10 și 11-
13).
Faptul recepţionării cererilor prealabile se confirmă prin avizurile de recepţie
de la foaia dosarului 8 a materialelor cauzei.
În avizurile de recepţie este indicat destinatarul - Partidul Acţiune şi
Solidaritate, cu adresa: mun. Chişinău, str. Maria Cebotari, 9/1.
Astfel, procedura prealabilă prevăzută de art. 15 Legii nr.64 cu privire la
libertatea de exprimare fiind respectată.
În cadrul examinării cauzei în instanţa de fond, avocatul pîrîtei Maia Sandu,
Constantin Chira împreună cu pîrîta Maia Sandu au întreprins de mai multe ori
acţiuni în scopul tergiversării examinării cauzei. Acest comportament se exprimă
prin următoarele fapte:
1. Maia Sandu, care în timpul examinării cauzei în instanţa de fond a
obţinut calitate de Preşedinte al Republicii Moldova, o perioada îndelungată nu a
prelungit împuternicirile judecătorului Octavian Dvornic, căruia i-a fost repartizată
cauza pentru examinare. Prin aceste acţiuni cauza a fost tergiversată.
2. Într-o şedinţă de judecată, în timpul cînd potrivit hotărîrii Comisiei
stării excepţionale a fost introdusă starea de urgenţă în domeniul justiţiei, care a
suspendat examinarea cauzei, avocatul pîrîtei, Constantin Chira nu s-a prezentat la
şedinţa de judecată şi prin e-mail a expediat două cereri solicitând: 1. În caz de
neprezentare a reprezentanţilor reclamantului cererea să fie scoasă de pe rol. 2. În
cazul dacă reprezentanţii reclamantului vin la şedinţă, şedinţa să fie amînată din
motiv că Chira Constantin se află pe foie de boală. Ulterior, avocatul Chira
Constantin la solicitarea instanţei nu a putut prezenta dovada faptului că se afla pe
foie de boală.
3. Ulterior, avocatul Chira Constantin, pentru a tergiversa la infinit
examinarea cauzei a solicitat atragerea în proces a reprezentantului partidului PAS,
solicitînd astfel amînarea examinării cauzei.
Prin aceste acţiuni a pîrîtei şi a reprezentantului ei se probează faptul că,
ultimii se folosesc cu rea-credinţă de drepturile oferite.
 Menționează, că în şedinţa de judecată, cînd avocatul pîrîtei a solicitat
invitarea în proces a reprezentantului partidului PAS din motiv că, Maia Sandu nu
mai deţine funcţia de preşedinte al partidului PAS, pentru a evita tergiversarea
procesului, reprezentantul reclamantului a modificat cerinţele din cererea de
chemare în judecată, excluzând cerinţa de a publica dezminţirea pe pagina oficială
a Partidului PAS în facebook, invocînd că dezminţerea poate fi publicată în orice
sursă mass-media din Republica Moldova, la discreţia pîrîtei.
Astfel, consideră că, procedura prealabilă a fost respectată şi temei de
scoatere a cererii de pe rol nu există.

Termenul declarării recursului

Potrivit art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Colegiul civil constată că, încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a
fost emisă la 26.05.2023, iar cererea de recurs a fost înaintată la data de
09.06.2023, în termenul legal stabilit de art. 425 din Codul de procedură civilă.

Aprecierea instanţei de recurs

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma
argumentelor invocate şi a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept,
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău
consideră recursul, declarat de avocatul *****, în interesele lui ***** neîntemeiat
şi pasibil de a fi respins cu menținerea încheierii instanței de fond.
În conformitate cu art. 424 alin.(1) din Codul de procedură civilă, curțile de
apel examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de judecătorii.
În corespundere cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea
admisibilității și fără participarea părților.
În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă,
instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept
să respingă recursul şi să menţină încheierea.
Conform art. 428 alin.(1) din Codul de procedură civilă, decizia instanţei de
recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămâne irevocabilă
din momentul emiterii.
În conformitate cu art. 166 din Codul de procedură civilă, (1) oricine pretinde
un drept împotriva unei alte persoane ori are un interes pentru constatarea
existenţei sau inexistenţei unui drept trebuie să depună în instanţa competentă o
cerere de chemare în judecată.
(2) În cererea de chemare în judecată se indică: h) date despre respectarea
procedurii de soluţionare prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară dacă pentru
un astfel de litigiu îndeplinirea procedurii este prevăzută de lege sau de contractul
părţilor.
În conformitate cu art. 167 din Codul de procedură civilă, la cererea de
chemare în judecată se anexează: d) documentele care confirmă respectarea
procedurii de soluţionare prealabilă a litigiului, dacă respectarea acestei proceduri
este prevăzută de lege sau de contractul părţilor.
În conformitate cu art. 267 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanţa
judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care reclamantul nu a respectat
procedura prevăzută prin lege sau prin contractul părţilor, de soluţionare prealabilă
a cauzei pe cale extrajudiciară, inclusiv prin mediere.
În conformitate cu art. 15 din Legea nr. 64 din 23.04.2010 privind libertatea
de exprimare, (1) persoana care se consideră defăimată poate solicita, prin cerere
prealabilă, autorului informaţiei şi/sau persoanei juridice care a răspîndit-o
rectificarea sau dezminţirea informaţiei defăimătoare, acordarea dreptului la replică
sau exprimarea scuzelor şi compensarea prejudiciului cauzat. În caz de deces al
persoanei defăimate, cererea prealabilă se depune de către persoana interesată.
(2) Cererea prealabilă se depune în termen de 20 de zile de la data la care
persoana a aflat sau trebuia să afle despre informaţia defăimătoare. Acesta este un
termen de prescripţie. La împlinirea unui an din ziua defăimării, persoana nu poate
solicita repunerea sa în termenul de depunere a cererii prealabile.
(3) Persoana va indica în cerere informaţia pe care o consideră defăimătoare
şi, în cazul răspîndirii unor relatări cu privire la fapte, circumstanţele care
demonstrează că informaţia este în esenţă falsă sau, în cazul răspîndirii judecăţilor
de valoare, circumstanţele care demonstrează că acestea nu se bazează pe un
substrat factologic suficient.
Potrivit art.16 alin. (4) al Legii, plata compensațiilor în temeiul cererii
prealabile se efectuează în termen de 15 zile de la data examinării cererii prealabile
sau într-un alt termen convenit de părți.
Din sensul normelor legale enunțate se deduce că persoana care se consideră
defăimată poate solicita, prin cerere prealabilă, autorului informației şi/sau
persoanei juridice care a răspândit-o rectificarea sau dezmințirea informației
defăimătoare, acordarea dreptului la replică sau exprimarea scuzelor şi
compensarea prejudiciului cauzat.
Astfel, acțiunea în instanța de judecată urmează a fi formulată în limita
petenților formulate în cererea prealabilă și numai după înaintarea cererii
prealabile, iar nerespectarea procedurii prealabile constituie temei de a scoate
cererea de chemare în judecată de pe rol în temeiul at.267 lit. a) din Codul de
procedură civilă, în cazul în care cererea a fost primită de către instanța de judecată
pe rol.
Așadar, din solicitările formulate în cererea de recurs declarat de către
avocatul *****, în interesele lui *****, instanța de recurs atestă că, se solicită
casarea încheierii instanței de fond emisă la 26.05.2023, în partea în care a fost
admis demersul reprezentantului *****, avocatul Chira Constantin privind
scoaterea de pe rolul instanței a acțiunii înaintată de ***** în temeiul art. 267 lit. a)
din Codul de procedură civilă.
Din considerent că instanța de recurs, prin prisma competențelor cu care este
învestită, verifică în limitele cererii de recurs legalitatea actului judecătoresc
contestat, prin prisma temeiurilor prevăzute de norma articolului 432 din Codul de
procedură civilă și având în vedere că recurentul în cazul de față, solicită casarea
parțială a încheierii instanței de fond, Colegiul civil se va expune doar în privința
solicitărilor formulate în cererea de recurs, referitor la admiterea demersului
reprezentantului pîrîtului *****, avocatul Chira Constantin privind scoaterea
cererii de pe rolul instanței, în temeiul art. 267 lit. a) din Codul de procedură civilă.
Astfel, materialele cauzei atestă faptul că, la 03.12.2020, ***** a depus o
cerere de chemare în judecată împotriva Maiei Sandu cu privire la apărarea
onoarei, demnității și compensarea prejudiciului moral (f.d. 2-7).
Întru confirmarea respectării prevederilor art. 15 din Legea nr. 64 din
23.04.2010 privind libertatea de exprimare referitor la procedura prealabilă
reglementată, reclamantul a anexat la cererea de chemare în judecată, cererile
prelabile formulate la data de 09.11.2020 și 12.11.2020 și avizele de expediere a
cererilor prealabile, în adresa Partidului Acțiune și Solidaritate, din mun. Chișinău,
str. M. Cibotari 9/1 (f.d. 8-13).
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 17.06.2021 cauza a
fost primită spre examinare și fixată ședință de judecată pentru data de 12.10.2021
ora 11.00.
Colegiul civil consideră întemeiată soluția instanței de fond, or după cum se
constată din probele administrate la materialele cauzei, reclamantul într-adevăr nu
a respectat procedura prealabilă prevăzută de art. 267 lit. a) din Codul de procedură
civilă coroborat cu prevederile art. 15 alin. (3) din Legea cu privire la libertatea de
exprimare nr. 64 din 23.04.2010, din următoarele considerente.
Colegiul civil adnotează că, norma articolului 15 din Legea cu privire la
libertatea de exprimare nr. 64 din 23.04.2010, reglementează expres că, persoana
care se consideră defăimată poate solicita, prin cerere prealabilă, autorului
informației și/sau persoanei juridice care a răspândit-o rectificarea sau dezmințirea
[…], astfel, având în vedere că reclamantul formulează pretențiile sale împotriva
autorului informației, persoană fizică - *****, dar nu împotriva Partidului „Acțiune
și Solidaritate”, urma să îndrepte cererea prealabilă efectiv față de autorul -
persoana fizică Maia Sandu.
La fel, în circumstanțele de fapt enunțate, Colegiul civil reține și poziția
instanței de fond potrivit căreia, reclamantul urma să probeze recepționarea de
către autorul informației a cererii prealabile, deoarece la caz, potrivit avizelor
anexate de către partea reclamantă în vederea confirmării recepționării cererii
prealabile de către autorul informației, *****, se confirmă doar faptul că cererea
prealabilă a fost recepționată de către o persoană din cadrul Partidului „Acțiune și
Solidaritate”, nu însă și faptul că cererea prealabilă respectivă a fost recepționată
de însăși autorul informației, or din avizele de recepționare a corespondenței
urmează că, corespondența a fost adresată Partidului Acțiune și Solidaritate (f.d.9).
La fel și din cererea de recurs declarată urmează că, însăși recurentul
consideră că, cererile prealabile au fost depuse către Partidul Acţiune şi
Solidaritate.
Colegiul civil menționează că, potrivit prevederilor art. 16 alin.(1) din Legea
cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23.04.2010, legiuitorul
reglementează procedura de examinare a cererii prealabile de către autorul
informației în termen de 5 zile, fapt care în cazul de față nu a fost confirmat prin
probe de către reclamant în sensul prevederilor art. 118 alin. (1) și art. 121 alin. (1)
din Codul de procedură civilă.
În acest context, potrivit art. 2 din Legea comunicațiilor poștale nr.
36/17.03.2016, destinatar este persoană fizică sau juridică, pe adresa căreia este
expediată o trimitere poștală.
Totodată, în conformitate cu art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al
pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
circumstanţele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de
probaţiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.
Din considerentele ce preced, Colegiul civil atestă că, instanța de fond
întemeiat a scos de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de *****
împotriva *****privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale,
repararea prejudiciului moral, în temeiul art.267 lit. a) din Codul de procedură
civil, în situația în care reclamantul ***** nu a confirmat respectarea procedurii
prealabile prin probe corespunzătoare, în modalitatea reglementată de legiuitor prin
prisma prevederilor art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
În temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile
sânt obligate să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale.
Instanță judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz
se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 9 din Codul de procedură civilă,
instanței de judecată îi revine un rol diriguitor în organizarea şi desfășurarea
procesului, pe principiile de contradictorialitate şi egalității părților în drepturi,
art.26 din Codul de procedură civilă, motiv din care exonerarea unui participanți la
proces de obligația legală, reprezintă în esenţă o favorizare nejustificată, în frauda
regulilor unui proces echitabil.
Apreciind în cumul cele indicate supra, Colegiul civil atestă faptul că, prima
instanţă întemeiat a dispus scoaterea cererii de pe rol în temeiul art.267 lit.a) din
Codul de procedură civilă, or după cum rezultă din circumstanțele de fapt relevate
analizate prin prisma probelor administrate la materialele cauzei și coraportate la
prevederile legale relevante cauzei deduse judecății, în cazul dat, o altă soluție ar
aduce atingere principiului echității și egalității în drepturile procedurale civile nu
doar a părții reclamante, dar și a părții pîrîte la caz.
 Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că, instanţa de fond a
constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru
soluţionarea justă a cauzei, a aplicat corect normele de drept material şi procedural,
pronunţând o încheiere legală şi întemeiată, iar temeiurile invocate de către
recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil al Curţii de Apel Chişinău ajunge la
concluzia de a respinge recursul şi a menţine încheierea Judecătoriei Chișinău
sediul Centru din 26.05.2023 prin care a fost scoasă de pe rol cererea de chemare
în judecată depusă de ***** împotriva *****privind apărarea onoarei, demnității
și reputației profesionaleși repararea prejudiciului moral.
În conformitate cu prevederile art. 426 alin.(3), art.427 lit.a), art. 428
alin.(1), art. 238-241 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ
al Curţii de Apel Chişinău

DECIDE:
Se respinge recursul declarat de avocatul *****, în interesele lui *****.
Se menține încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26.05.2023
prin care a fost scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de *****
împotriva *****privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale și
repararea prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului, judecătorul

Eugeniu Clim

Judecătorii Olga
Cojocaru

Steliana
Iorgov